15 mai - 15 iunie 2014

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 3820 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Data de 1 iunie este numitã ºi ZiuaInternaþionalã a copilului, fiind în multe þãri osãrbãtoare pentru copii. Nu trebuie uitat faptul cãîn anul 1954, Fondul Internaþional pentruUrgenþe ale Copiilor al Naþiunilor Unite (UNICEF) a emis o recomadare care prevedeafaptul ca fiecare Stat sã dispunã de o zi la aºa-numita „Ziua copilului”.

De asemena, data zilei copilului variazã foartemult între þãri. Aproximativ 30 de State aupreluat ziua de 1 iunie, chiar ºi China ºi SUA. Laromâni a fost sãrbãtoritã prima datã în anul 1950.

Germania, de la reunificare, sãrbãtoreºte lafel, în data de 1 Iunie, Ziua Copilului. Ca ºi în

alte þãri, aceastã zi este marcatã prin serbãri lagrãdiniþe, ºcoli, asociaþii, fundaþii ºi aºa maideparte.

Îmi amintesc cu drag de anii când eram înRomânia, copil fiind cum aºteptam cu sufletul lagurã aceastã zi. Ne pregãteam vertiginos cuserbãri sau ieºeam în parcuri unde aveamconcursuri de biciclete, desene pe asfalt sau chiarpicturã. Punctul culminant era când primeampremiile ( majoritatea în diplome ºi medalii), pecare le mai pãstrez ºi astãzi.

Anul acesta, ziua de 1 Iunie este mai deosebitãpentru noi. Poate ºi datoritã faptului cã în jurulacestei date în familia noastrã va mai veni un

bebeluº. Pentru cititorii care nu ºtiu, le dezvãluiacum faptul cã voi deveni din nou mãmicã lasfârºitul lunii mai sau poate chiar de 1 Iunie, astacum o fi dat de la cel de Sus...

Tocmai de aceea, vã rog sã acceptaþiînþelegere dacã luna viitoare ( iunie) ziarulVOCEA TA va ajunge un pic mai târziu ladumneavoastrã. Vom depune eforturile necesarepentru a vã umple casele ºi inimile cu publicaþiadumneavoastrã dragã.

Pânã data viitoare, vã doresc un început devarã cãlduros, plin de bucurii ºi satisfacþii petoate planurile! Doamne ajutã sã ne reîntâlnimsãnãtoºi!

BREF

Victorie olimpicã în „Paradisulfãptaºilor”

În ajutorul bisericilor fortificatedin Transilvania

1 Mai muncitoresc la Viena

20 ani Arthis - Primãvararomâneascã la Bruxelles: soareºi ambianþã

Promovarea tradiþiilorromâneºti legate de Sãrbãtorile Pascale în RegatulÞãrilor de Jos

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 8

Pagina 13

Pagina 3

Pagina 10

"Avem nevoie de o echipã care sã reprezinte cucinste România înEuropa"- Interviucu MinistrulAgriculturii DanielConstantin

de Ionela van Rees- Zota

PP aa gg ii nn aa 11 44

Gândurile mele pentru ziua de 1 Iunie

Nãscutã în România, la Timiºoara, acandidat la alegerile locale din Nürnberg ºi a

reuºit pe un loc foarte bun. ªi-a propus sãajute pe cei veniþi din România atât înproblemele de zi cu zi, cât ºi în ceea ce îi este

mai drag- învãþãmânt. Cum a reuºitaceste lucruri ºi ce proiecte

de viitor are, vom afla dininterviul ce ni l-a acordat.

PPaaggiinnaa 55

HELMINE BUCHSBAUM:O bãnãþeancã la Primãria

din Nürnberg, reprezentândinteresele celor

proveniþi din România

HELMINE BUCHSBAUM:O bãnãþeancã la Primãria

din Nürnberg, reprezentândinteresele celor

proveniþi din România

La etapa finalã a olimpiadei naþionale degermanã ca limbã strãinã (DaF), 185 de elevicare învaþã limba germanã au fãcut dovadaunor performanþe de grup impresionante.Reprezentaþii teatrale, tensiune fremãtãtoare înspatele scenei – ºi aºteptare fascinatã în faþã:185 de elevi din 37 de judeþe, din clasele a 9-a/a 10-a ºi a 11-a/a 12-a s-au calificat dupãdouã etape premergãtoare, la nivel local ºijudeþean, pentru etapa finalã, care anul acesta afost organizatã de Inspectoratulªcolar Galaþi în Delta Dunãrii subconducerea inspectorului ºcolarDoina Geru. ªcolile gazdã au fostColegiul naþional „Vasile Alecsandri”ºi „Costache Negri”, de organizareaintegralã s-a ocupat ca de obiceiSorin Giurumescu, inspectorulgeneral pentru germanã ca limbãstrãinã din Ministerul Educaþiei ºicomisia sa de jurizare formatã din 28de membri. Dupã indispensabileleexaminãri individuale în materie deînþelegere auditivã ºi de lecturã, eleviiau trecut apoi la exprimarea scrisã agândurilor lor despre aforisme.„Elevii din clasele a 11-a ºi a 12-a au reflectatpe tema dictonului lui Bernhard Shaw‚Înþelepciunea unui om nu se mãsoarã dupãexperienþa lui, ci dupã capacitatea lui de aacumula experienþã’, potrivit lui Giurumescu –o provocare nu lipsitã de dificultate pentrutineri care învaþã germana!” Caracteristicileolimpiadei DaF: toate lucrãrile suntanonimizate ºi evaluate de câte ºase membri aicomisiei dupã diferite criterii de competenþã.„Aceastã procedurã este într-adevãr foartesolicitantã, însã asigurã un înalt grad deobiectivitate”, elogiazã Bärbel An, ºefaacivitãþii lingvistice din Institutul Goethe, caresprijinã în diverse moduri olimpiada DaF.

În prim-plan se aflã însã performanþa degrup: împãrþiþi dupã cele douã categorii devârstã, participanþilor le-a fost repartizatã, înurma tragerii la sorþi, una din cele 12 cãrþipentru tineri, alese de juriu în timpul unuiseminar în februarie. „Fiecare grup a conceputîn douã zile ºi jumãtate o piesã de teatru de 10minute, plecând de la cartea sa”, explicã DieterJaeschke, coordonator al Centralei pentruînvãþãmânt în strãinãtate (ZfA), pentru prima

datã prezent anul acesta la olimpiadã. „Eleviisunt absolut liberi în privinþa formeiinterpretãrii lor ºi nu beneficiazã de sprijinulprofesorilor însoþitori”, potrivit consilierului despecialitate. „În afarã de aceasta, a trebuit caelevi cu diferite competenþe lingvistice sãgãseascã repede un numitor comun.” În timpce tinerii alegeau extrase de texte ºi fãceauprobe, membrii juriului corectau lucrãrileindividuale ale elevilor – uneori pânã târziu înnoapte. Profesorii însoþitori au beneficiat, înacest timp, de sugestii didactico-metodice,oferite în workshop-urile lui Sorin Giurumescuºi Dieter Jaeschke.

În ziua finalei, numeroºi oaspeþi au urmãrit

prezentãrile ºi au fost entuziasmaþi de ceea ceau reuºit tinerii sã punã în scenã în atât de scurttimp – inclusiv fond muzical, afiºe, costumecare au fost achiziþionate fãrã pierdere de timpîn magazine second hand din Galaþi. La eleviidin clasele a 9-a ºi a 10-a s-a impus grupul carea interpretat „Kinshasa Dreams“ de AnnaKuschnarowa. La clasele a 11-a ºi a 12-a aînvins grupul cãruia i-a fost repartizat printragere la sorþi “Paradisul fãptaºilor” de Jürgen

Seidel. În roman, fiul de 17 anial unui criminal de rãzboi NS oîntâlneºte în Argentina anilor‘50 pe fiica unor emigranþievrei, începe o delicatã povestede iubire…

Emoþii ºi la premiereacâºtigãtorilor: Cine a trasbiletele câºtigãtoare pentruOlimpiada Internaþionalã deGermanã din luna august laFrankfurt pe Main? În AulaMagna a Universitãþii Tehnice“Dunãrea de Jos”, SorinGiurumescu i-a desemnat pefericiþii câºtigãtori. “Pe mine

pur ºi simplu m-au emoþionat performanþelelingvistice ºi artistice impresionante în limbamea maternã, de care au dat dovadã tinerii dinRomânia într-un timp atât de scurt”, a spuscoordonatorul ZfA Dieter Jaeschke care, pelângã salutãrile ambasadorului Germaniei, aadus ºi 72 de cãrþi oferite ca premii deAmbasadã. “Continuaþi tot aºa, cãci cinevorbeºte aºa-numite limbi strãine, nu va mai fistrãin oamenilor acestei limbi.” Acest text afost pus la dispoziþia Ambasadei prinamabilitatea domnului Jaeschke.

Informaþii suplimentare: http://onlgmgl2014. wordpress.com/

Ambasada Germaniei Bucureºti

mai - iunie 2014 Pagina 2

VViiccttoorriiee oolliimmppiiccãã îînn „„PPaarraaddiissuull ffããppttaaººiilloorr””ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

“Rugãciunea este soarele ochilornematerialnici ai sufletului. Dupã cum soareleeste luminã pentru trup, rugãciunea este luminãpentru suflet.” (Sfântul Ierarh Nectarie dinEghina). Rugãciunea este cuvântul omului cãtreDumnezeu, este legãtura noastrã cu Tatãl Ceresc,este marea posibilitate pe care ne-a dat-oDumnezeu ca sã comunicãm cu El, sã-I expunemgrijile noastre ºi sã-I cerem ajutorul. Trebuie sãsimþim rugãciunea ca pe o necesitate, pentru cãaºa cum trupul are nevoie de hranã ca sã trãiascã,tot astfel ºi sufletul, trebuie sã fie hrãnit ca sãtrãiascã, astfel slãbeºte ºi moare duhovniceºte.

Rugãciunea este înãlþarea minþii ºi a simþiriisufleteºti spre Dumnezeu, ea înseamnã siguranþãduhovniceascã. Cu cât mai mult ne rugãm cu atâtmai multã siguranþã duhovniceascã simþim. Prinrugãciune sufletul omului se înalþã spreDumnezeu, dar, în acelaºi timp, omul coboarã însine, în profunzimile fiinþei sale interioare pentrua se întâlni cu Dumnezeu care e prezent acoloprin Harul divin. Rugãciunea nu numai cã îlapropie pe om de Dumnezeu, ci îl lipeºte deDumnezeu fiindcã în timpul rugãciunii se uneºteduhul omului cu Dumnezeu. Rugãciuneaînseamnã sã-L bãgãm pe Hristos înlãuntru inimiinoastre ºi sã-L iubim cu toatã fiinþa noastrã aºacum se spune în Evanghelia dupã Luca 10, 27:“Sã iubeºti pe Domnul Dumnezeul tãu din toatãinima ta ºi din tot sufletul tãu ºi din toatã putereata ºi din tot cugetul tãu.”

Trebuie sã-L considerãm pe Dumnezeuprezent lângã noi, sã vorbim cu El în mod sincer,fãrã falsitate ºi sã ascultãm în tãcere ceea ce El nerãspunde întotdeauna în conºtiinþa noastrã. DacãÎl iubim ºi-L cãutãm pe Dumnezeu prinrugãciune cu toatã inima, dornici în mod sincerde a afla adevãrul cu credinþã, cu umilinþã, cu

încredere ºi mai ales cu perseverenþã, vom vedeamiracole în viaþa noastrã ºi ochii ni se vordeschide pentru a vedea ºi a înþelege sensul ºirostul creaþiei Lui ºi a întregii omeniri.Rugãciunea este viaþa sufletului, este leacul carevindecã orice fel de ranã, opreºte orice lacrimã,liniºteºte orice durere, ea subjugã orice pasiune.Prin rugãciune nemulþumirile ºi resentimentelenoastre se potolesc, îngrijorãrile dispar, neliniºteaºi nerãbdarea înceteazã, iar evlavia ºi credinþa semãresc. “Nu vã împovãraþi cu nici o grijã. Ciîntru toate, prin închinãciune ºi prin rugã cumulþumire, cererile voastre sã fie arãtate luiDumnezeu.”( Filipeni 4,6). Mult ajutã pacealãuntricã a sufletului. Când sufletul este pus înrânduialã, rugãciunea înainteazã singurã, pentrucã rugãciunea este oglinda sufletului, este mãsurala care se gãseºte sufletul. Ea odihneºte sufletul ºiaduce râvna dupã Dumnezeu. Când ne rugãmtrebuie sã fim cu mintea acolo unde ne suntcuvintele. Atunci este adevãrata rugãciune cândcuvintele pe care le spunem le simþim ºi cu inima.

Rugãciunea devine familiarã ºi uºor de fãcutatunci când este zilnicã, puterea obiºnuinþei îi dãuºurinþã. Ne putem ruga oriunde: pe stradã, înautomobil, în vagonul unui tren, la birou, laºcoalã, la fabricã… Dar ne putem ruga ºi maibine pe câmp, în munþi, în pãduri sau însingurãtatea camerei noastre. Existã, deasemenea, rugãciunile liturgice, care se fac înbisericã. “Cea mai mare jertfã ºi rugãciuneposibilã pe pãmânt este Sfânta Liturghie” spuneaPãrintele Teofil Pãrãian de la MãnãstireaBrâncoveanu (Sâmbãta de Sus).. În general,oamenii în necazurile lor ºi în suferinþe începîntâi spre a încerca fel de fel de metode derezolvare, pur omeneºti ºi numai dupã ce au datgreº în orice, abia atunci încearcã ºi rugãciunea

cãtre Dumnezeu. Prin rugãciune ºi numai prinrugãciune ar fi bine sã începem, pentru cãDumnezeu este Cel ce dã curs evenimentelor ºi“nici un fir de pãr din capul nostru nu se miºcãfãrã ºtirea Lui”.

Unul dintre marii duhovnici ai României,pãrintele Ilie Cleopa de la Mãnãstirea Sihãstriaspunea cã mare importanþã are ºi rugãciunea dedimineaþã : “Când vã treziþi dimineaþa, sã nu vãapucaþi de treabã întâi… Ci sã ziceþi - Slavã Þie,Dumnezeul nostru, slavã Þie!- Slãveºte-L peDumnezeu, ca apoi ai sã ai spor la muncã în ziuaaceea. Þi-ajutã Dumnezeu, îþi întãreºte ºi minteaºi braþele ca sã lucrezi cu spor, sã te pãzeascã deprimejdii, de fulgere, de tunete, de accidente, deorice. Roagã-te lui Dumnezeu ºi porneºte lamuncã cu toatã inima. Dar întâi roagã-te Lui ºi aisã vezi cu cât spor mergi în ziua aceea.”Rugãciunea este ºi izvorul faptelor bune, eaaduce în sufletul nostru pe cea mai mare faptãbunã: dragostea de Dumnezeu ºi dragostea deaproapele. Dragostea de Dumnezeu ºi dragosteade aproapele nu vin pe altã cale în sufletul nostru,decât pe calea rugãciunii!

Sã ne rugãm cu dragoste ºi sã ne testãmiubirea de Dumnezeu! „Cine iubeºte pe Domnul,acela îºi aduce aminte întotdeauna de El, iaraducerea-aminte de Dumnezeu naºterugãciunea”( Sfântul Siluan Athonitul)

Dragi cititori Dumnezeul dragostei ºi al pãciisã vã dãruiascã spor mult în rugãciune, încredinþã ºi în fapte bune! Sã pãstraþi mereulegatura ºi contactul cu Dumnezeu, ca sã cereþi ºisã primiþi ajutor de la El pentru cã ”fericiþi sunttoti cei care au prins legãtura cu Baza Cereascã ºisunt conectaþi, prin evlavie, cu Dumnezeu.”(Pãrintele Paisie Aghioritul)

Adriana-Lucia Ciugudean

Rugãciunea - legãtura noastrã cu Tatãl Ceresc

Vacanþã vienezã!Dupã cum se menþioneazã într-un articol din

ziarul online Austrian Times, anul 2013 a fost unan record pentru turismul austriac, capitala þãrii,Viena, fiind vizitatã anul trecut de 13 milioane deturiºti. Faþã de anul 2012, numãrul turiºtilor dinViena a crescut cu 3,7%, cea mai mare parte apersoanelor care au vizitat Viena provenind dinGermania, Austria, Rusia ºi Statele Unite aleAmericii. Statisticile reflectã, de asemenea,creºterea cu peste 5% a numãrului turiºtilorproveniþi din China ºi cu 24% a celor din Coreade Sud.

Înscrierea Vienei pe lista celor mai cãutatedestinaþii turistice se datoreazã popularitãþii unorobiective turistice variate, menite sã satisfacãgusturile turiºtilor împãtimiþi de istorie ºi artã darºi a celor care preferã locaþiile turistice moderne.Oferta muzealã a Vienei este extrem de variatã iardintre cele 100 de muzee ale capitalei austriecemenþionez: Muzeul Sissi, Muzeul de ArtãModernã, Muzeul de Istorie a Artei, MuzeulOraºului Viena, Muzeul Leopold, Muzeul deArtã Aplicatã, Casa Muzicii sau MuzeulSunetelor din Viena, Muzeul Hundertwasser ºimulte altele.

Trebuie menþionat cã Hundertwasser-Hauseste o clãdire locuitã, construitã într-o manierãnonconformistã în care predominã formeleneregulate, onduleurile neaºteptate, combinaþiade culori stridente inspirate din naturã. Proiectatãde pictorul Friedensreich Hundertwasser (1928 -2000), casa care îi poartã numele include uncentru expoziþional cu lucrãrile sale, o cafeneaexoticã dar ºi o salã de expoziþie destinatãartiºtilor contemporani.

O altã clãdire renumitã din Viena esteclãdirea în stil Secession, Jugendstil, o clãdireexpoziþionalã reprezentativã pentru stilulSecession, care se remarcã prin cupola de aur ce

poate fi zãritã de departe ºi pe care localnicii onumesc “varza de aur”. Un alt aspectimpresionat al clãdirii este legat de prezenþa aicia unei picturi imense realizatã de Gustav Klimt,în onoarea lui Beethoven, picturã reprezentândforma vizualã a celebrei Simfonii a 9-a.

Caracterizatã prin împletirea armonioasã aistoriei imperiale, cu viaþa modernã, atradiþionalului cu lumea modernã ºiultramodernã, Viena impresioneazã prin palateleºi castelele imperiale: Schönbrunn, Belvedere,Gloriette, Hofburg.

Turiºtii nu trebuie sã ocoleascã celebrabisericã Sf. ªtefan, ªcoala Spaniolã de Cãlãrie,Opera din Viena, Biblioteca Naþionalã a Austriei,Observatorul Donauturm, Roata Mare, ParculPrater ºi Casa Mãrii (Haus des Meers) careadãposteºte cel mai mare acvariu din Austria,alãturi de care se gãseºte o serã tropicalã undepãsãrile ºi maimuþele se miºcã libere dar ºi ogrotã artificialã cu stalacmite ºi stalactite.

Oferta turisticã a Vienei este practicnelimitatã ºi nu poate fi surprinsã într-o singurãcãlãtorie. Aºa se face cã turiºti revin aici mereu ºimereu, în cãutare de frumuseþi arhitectonice,monuente istorice, parcuri imense, impecabilamenajate, plimbãri cu trãsura ori cu tramvaiul,hoteluri confortabile ºi oameni primitori.

Liliana Moldovan

mai - iunie 2014 Pagina 3

Puþini dintre români ºtiu cãbisericile fortificate din Transilvaniafigureazã pe lista PatrimoniuluiMondial UNESCO. Lista UNESCOpentru România include 6 bisericifortificate sãseºti ºi una secuiascã, ºianume: Biertan (Birthälm), Câlnic(Kelling), Dârjiu (Székelyderzs),Prejmer (Tartlau), Saschiz (Keisd),Valea Viilor (Wurmloch),Viscri(Deutschweisskirch). De-a lungultimpului bisericile fortificate sãseºtitransilvãnene au avut un dublu rol,religios ºi militar. Construite deobicei pe un deal, într-o zonã înaltãuºor de apãrat, bisericile fortificatesunt poziþionate în centrul satului, îninima comunitãþii sãseºti.

Ridicate în perioada EvuluiMediu (secolele XIII-XVI) suntconstruite din cãrãmidã roºie ºipiatrã având acoperiºuri din þiglãroºie. Potrivit specialiºtilor dindomeniul istoriei arhitecturii,

bisericile fortificate se încadreazã în3 tipuri de planuri arhitecturale:biserica fortificatã, biserica cu in-cintã fortificatã, fortãreaþa bisericã.

În articolul de faþã, vã voi oferiscurte informaþii referitoare laBiserica Fortificatã din Biertan,urmând ca în numerele viitoare aleziarului sã continui cu câte in articolferitor la alte biserici fortificate dinTransilvania.

Biserica fortificatã din Biertaneste o bisericã evanghelicã situatã încomuna Biertan din Judeþul Sibiu.Atestatã încã din anul 1224,localitatea Biertan este una din celemai vechi aºezãri în care au popositsaºii veniþi din Germania. Într-undocument din 1937 este menþionatcã biserica cetate este înconjuratã decase construite în stilul francon.Biserica însãºi se prezintã sub formaunei construcþii impunãtoare careîmbinã stilul gotic cu cel renascentist

fiind înconjuratã de trei ziduri cuturnuri ºi bastioane medievale.Ridicatã între anii 1483-1513,biserica este formatã din trei hale demari dimensiuni iar intrarea înfortãreþã se face prin trei porþi situatela nord, vest ºi sud. Dupã cum scrieistoricul ºi criticul de artã GeorgeOprescu (1881-1969) în „Mono-grafia Bisericile-cetãþi ale saºilor dinArdeal, din 1956.: „Mobilierul estede speþã rarã ºi foarte valoros.Stalurile, adicã stranele din cor, de laînceputul secolului al XIV-lea, suntdecorate cu benzi de ornamentegotice... Este decoraþia ce o întâlnimpe mobilele de acest fel dinGermania ºi Elveþia, cu nimicinferioare acestora, aºa încât putemzice cã la Biertan se gãsesc strane,lucrate la noi, de tâmplari ardeleni,care ar putea figura în orice maremuzeu de artã aplicatã”.

Biertanul a fost cunoscut o

dezvoltare fãrã precedent în perioada1572-1867 când se mutã aici sediulepiscopatului câºtigându-ºi faima deimportant centru spiritual.Documentele istorice menþioneazãcã 1733 trãiau aici 165 de români.

Revenind ca construcþia cetãþiitrebuie menþionat cã biserica esteînconjuratã de 3 rânduri de ziduri,are 3 bastioane ºi 6 turnuri. Cel maiimportant este turnul „mausoleu”care adãposteºte, din 1913,mormintele celor care au slujit înaceastã bisericã. Biserica poartãhramul Sfintei Maria fiind renumitã

pentru altarul format din 28 depanouri. La expoziþia internaþionalãdin 1900 de la Paris un mare interesa stârnit uºa sacristiei dotatã cu 19încuietori complicate. Bisericafortificatã din Biertan a rezistat cumândrie trecerii timpului. În 1991biserica a fost restauratã de cãtrearhitectul Hermann Armeniu Fabini,care a folosit în acest sens donaþiileobþinute de la saºii care au locuit aiciºi care vieþuiesc acum prin Germa-nia, America Australia ori în alte þãride pe continentul European1.

Liliana Moldovan

Aspecte din istoria bisericilor fortificate dinTransilvania: BIERTAN

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Manager, medic, profesor, cancelarã federalã -multe femei îºi doresc funcþii de rãspundere. Totuºidrumul spre obþinerea unei astfel de poziþii e adeseaspinos. Cliºeele ºi prejudecãþile marcheazã încãsocietatea în care trãim.

“Femeia preia activitãþile casnice în rãspundereproprie” prevedea cândva Codul Civil german. Cualte cuvinte, femeia trebuia sã se ocupe exclusiv degãtit, curãþenie, cãlcat, spãlat, de creºterea copiilor...Dacã vroia sã se angajeze pe piaþa muncii, atunciavea nevoie de asentimentul soþului.

Vremurile s-au schimbat. Ireversibil ºi înavantajul femeilor. În 1977 acest paragraf din CodulCivil a fost modificat, menþionându-se cã soþiireglementeazã de comun acord cine ºi cum se ocupãde gospodãrie. Un mic progres, cel puþin pe hârtie.

Astãzi, patru decenii mai târziu, o femeieangajatã pe piaþa muncii nu mai e o excepþie.Femeile au profitat net de pe urma accesului laeducaþie, constatã Jutta Allmendinger, profesoarãuniversitarã de sociologie ºi preºedinta Centrului decercetãri sociologice din Berlin, WZB. Touºi, spuneea, în ciuda eforturilor responsabililor politici,promisiunilor întreprinzãtorilor germani ºi uneioarecare schimbãri de mentalitate, ne aflãm încãdeparte de a putea spune cã existã o egalitate deplinãîn drepturi între femei ºi bãrbaþi.

Timpul n-a rãmas pe loc

Potrivit unui studiu recent, efectuat dePricewaterhouseCoopers (PwC), aprox. 72 la sutãdintre femeile apte de muncã lucreazã - cu zeceprocente mai mult decât acum un deceniu.“Germania este pe drumul cel bun în încercarea de aasigura o deplinã egalitate în drepturi între femei ºibãrbaþi” apreciazã Petra Justenhoven, de la PwC.Studiul relevã cã Republica Federalã ºi-a îmbunãtãþitîntre timp poziþia, ocupând, sub acest aspect, loculopt, mai bun decât media statelor OECD. În anul2000, Germania se plasa pe poziþia a 18-a. În frunteaclasamentului se situeazã þãrile scandinave.

Manuela Schwesig (SPD) a preluat în noulcabinet de la Berlin Ministerul Familiei ºi are þeluriambiþioase. “Multe femeie sunt încã nevoite sãaleagã între familie ºi carierã. Din pãcate nu e de lasine înþeles cã e posibil ºi una ºi alta” spuneSchwesig, care ºi-a propus sã schimbe situaþia prinnoi concepte, menite a-i sprijini pe tinerii pãrinþi. Nuva fi uºor, mai ales pentru cã partenerul conservator

de coaliþie nu susþine în destulã mãsurã planurileministrei pentru Familie.

Diferenþa de salariu

O serioasã problemã care se cere rezolvatã e încãremunerarea diferitã a femeilor ºi bãrbaþilor caredesfãºoarã aceeaºi muncã. În Germania, la oraactualã, diferenþa de salariu e de 16 la sutã. La acestcapitol cel mai bine stã Irlanda. Aici bãrbaþii câºtigãdoar cu patru procente mai mult decât femeile,relevã studiul PwC.

Nici în ce priveºte numãrul femeilor care au unloc de muncã cu normã plinã (62 %), Germania nuocupã o poziþie fruntaºã. Pe primele locuri sesitueazã Ungaria ºi Republica Cehã cu câte 94 %.

ªi numãrul femeilor care ocupã poziþii cheie edestul de scãzut în Germania. Cel mai greu sãgãseascã un loc de muncã le e, însã, femeilor deorigine strãinã. Problemele birocratice de care selovesc atunci când vor sã le fie recunoscutediplomele în Republica Federalã, slabele cunoºtinþede limbã ºi lipsa de sprijin din partea familiei, careadesea nu trãieºte în Germania - toate acestea leîngreuneazã considerabil accesul pe piaþa germanã amuncii. Adesea aceste femeie rãmân acasã pentru a-ºi creºte copiii, iar atunci când aceºtia sunt mari numai au ºanse de a gãsi un loc de muncã, adecvatpregãtirii.

Ceea ce trebuie sã se mai schimbe în Germania(în Franþa sau Suedia situaþia e cu mult mai bunã) eºi mentalitatea. Jutta Allmendinger considerãmodelul încetãþenit în Germania, ca bãrbatul sãlucreze în general cu normã plinã, iar femeia doar cujumãtate de normã, e depãºit. Acest model nucorespunde dorinþei femeilor ºi nici necesitãþilor lorfinanciare.

Rayna Breuer/ Medana Weident Sursa: DW.de

Preºedintele României, Traian Bãsescu,ºi preºedintele Republicii FederaleGermania, Joachim Gauck, vor patronaFundaþia care îºi propune restaurarea ºiconservarea bisericilor fortificate sãseºti dinTransilvania.

Cu aproximativ un an în urmã, BisericaEvanghelicã C.A. din România lansacampania ”Descoperã sufletulTransilvaniei”, menitã sã atragã atenþiaasupra situaþiei vechilor biserici fortificate.Aºa cum arãta preotul evanghelic dr. StefanCosoroaba, ideea se nãscuse din sentimentulurgenþei. În proporþie covârºitoare (95%)saºii transilvãneni pãrãsiserã România îndecursul secolului XX, începând cu aniidictaturii comuniste. Comunitãþile etnicilorgermani se diminuaserã aºadar considerabil,vechile biserici fiindîn marea lor parteabandonate.

Proiectul aveaîn vedere în primãinstanþã promovareaacestor monumenteprin includerea lorîn reþeaua turismuluicultural. În esenþã,ideea iniþiatorilor era sã atragã atenþiasocietãþii româneºti asupra unui tezaur deculturã medievalã care riscã sã disparã dinignorare ºi indiferenþã. În ultimii 10 ani, saºiiemigraþi în Germania au contribuit mult laconservarea unor situri ameninþate, BisericaEvanghelicã din România a organizat larândul ei câteva ºantiere de restaurare cufonduri europene, dar e vorba de unpatrimoniu foarte mare, de 180 de biserici,dintre care trei sferturi sunt deteriorare îndiferite grade ºi care pretind eforturi de maimare amploare.

În toamna anului trecut, proiectul”Descoperã sufletul Transilvaniei” seextindea cu ajutorul unui concept nou depromovare prin care era cooptat jurnalistulsportiv Cristian Þopescu, ca ambasadorcultural al bisericilor fortificate. Problemainiþiatorilor rãmânea mereu aceea de a spargecercul indiferenþei românilor, cãci statisticaarãta de fiecare datã cã cei mai mulþivizitatori sunt turiºtii strãini.

Cu toate aceste eforturi nu s-au putut

realiza progrese spectaculoase din motivelesne de înþeles. O bisericã veche ºi pustieemanând tristeþe ºi lipsitã de un spectacolvizual exuberant nu atrage de regulã decâtcãlãtori meditativi, scriitori ºi artiºti saufotografi de specie rarã. Un aflux masiv deturiºti care sã genereze ºi fonduri necesarepentru restaurare este mai greu de provocatcu atât mai mult cu cât turismul, suferã înRomânia pe toate planurile. De altfel nu esteniciun secret cã masele de turiºti care abundãîn diferite locuri prestigioase ale lumii suntperfect ignorante ºi cã ceea ce le animã esteprestigiul ºi convenþia lucrului ”obligatoriu”ºi mai puþin imboldul intim al minþiicultivate. Nu e de mirare aºadar cã bisericile-cetãþi din Transilvania nu au devenit locuride pelerinaj.

Se simþeanevoia unei susþinerimai ”înalte” ºi este oveste foarte bunãfaptul cã preºe-dintele RomânieiTraian Bãsescu ºip r e º e d i n t e l eGermaniei JoachimGauck vor patrona

eforturile de administrare a acestui preþiospatrimoniu. Potrivit unui comunicat alBisericii Evanghelice C.A. din România,”Preºedintele României, domnul TraianBãsescu, ºi preºedintele Republicii FederaleGermania, domnul Joachim Gauck, ºi-au datacordul pentru preluarea patronajuluiFundaþiei Biserici Fortificate a BisericiiEvanghelice C.A. din România.” “Asumareala nivel înalt a patronajului Fundaþiei BisericiFortificate – se mai aratã în comunicat –înseamnã recunoaºterea valorii ºi asumareade cãtre România ºi Germania a acestuipatrimoniu cultural drept bun comuneuropean”.

DW.DE1 Surse:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserica_fortificat%C4%83_din_Biertan

http://ro.wikipedia.org/wiki/Biserici_fortificate_din_Transilvania

ÞIPLIC, IOAN MARIAN – „Bisericifortificate ale saºilor din Transilvania”,

Editura Noi Media Print, 2008.

În ajutorulbisericilor

fortificate dinTransilvania

Accesul femeilor pe piaþa muncii din Germania

Pagina 5mai - iunie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Reporteri: Dupã alegerilecare au fost în luna Martie,aþi obþinut ( alãturi de altepersoane care vin dinRomânia) un loc ca ºiConsilier la Primãrie. Cum afost aceastã campanie, careau fost aºteptãrile ºi cesurprize aþi avut? ce ne puteþispune despre dumnea-voastrã?Helmine Buchsbaum: Do-

rinþa de a obþine din nou un locde consilier a fost mare. De acceam-am concentrat pe þara mea-fundalul de imigrare ºi meseriace o deþin. Campania electorala afost scurtã, intensiva ºi m-amarcat fizic ºi psihic. În primulrând pentru mine a fost mereupartidul ºi dupã accea eupersonal. Am colaborat încampania electoralã foarte strânsºi cu alþi colegi- cu WernerHenning und Meta Reisch-Bootsch ambii proveniþi dinArdeal. Aºteptãrile mele au fostsã aducem în valoare o fracþiuneCSU puternicã ºi totodatã unPrimar din rândurile noastre.Procentul redus de alegãtori ºirezultatul alegerilor pentru CSUm-au surprins ºi m-auîngândurat. Ce-a mai mare

surprizã însã a fost faptul cãprimaul Dr. Maly a reuºit sãobþinã un rezultat atât de clar.Din experienþa mea din trecut amºtiut ce rol joacã alegerile înrândul conaþionalilor mei. Deaceea am apelat ºi prinintermediul publicaþiilor sãseºtisã-i motivez sã participe laalegeri, arãtându-ºi importanþa laacest scrutin.

R.: ªtiu cã a existat ºi oReginã a voturilor ( tot cuprovenienþã din România),

ce ne puteþi spune despreaceasta?H.B.: Meta Reisch-Bootsch

din Ardeal a fost regina voturilor.A fost ceva unic în istoriaalegerilor comunale pentru CSU.Meta meritã respect ºirecunoºtinþã. Implicarea eineobositã pentru partid, cerândpersonal un loc în a doua parte alistelor de candidaþi, dar ºi simþulei pentru oamenii din jur, felul eide a lucra în echipã ºiangajamentul ei voluntar auadus-o cu 17 locuri în faþã.Prietenia ei dar ºi felul ei de a seimpune pentru o cauzã au reuºitsã ajungã în inima oamenilorcare au rãsplãtit-o cu 3 voturi. Arenunþã nu existã pentru ea, cidoar privirea înainte.

R.: Care sunt proiectele deviitor ºi cum vor fi sprijiniþide Primãrie românii care sehotãrãsc sã rãmânã laNürnberg?H.B. Planurile mele pentru

viitor nu sunt noi, rãmân aceleaºica ºi pânã acum: copii, cultura ºiintegrarea. Acestea suntobiectivele la care voi munci încontinuare ºi le voi susþine. Chiarîn timpurile pe care le trãimastãzi este necesar ca ºi

conaþionalii noºtrii români sãaibã un punct de reper ºisusþinere în Primãrie. Asta poatefii comisia de integrare, dar ºiprin mine personal. Îi sfãtuiescpe toþi sã nu renunþe la ideea de ase impune pentru drepturile lor ºisã se implice în societate.Concret mi-am propus sã ajut pecei veniþi din România, atât înproblemele de zi cu zi, cât ºiintegrare ºi învãþãmânt.

R.: ªtiu cã sunteþi cadrudidactic ºi aveþi tangenþã

foarte des cu comunitãþile deromâni sau rromi. Care suntexperienþele pe care le aveþialãturi de aceºtia, implicitcopii lor?

H.B. La ºcoalã sprijin cudrag conaþionalii din România.Când le vorbesc în românã letrece ºi dorul de casã. Se bucurãºi sunt mulþumiþi cã li se vorbeºteîn limba lor. E un sprijin micpentru a trece de obstacolele ce leîntâmpinã ºi vin cu mare drag laºcoalã. Discuþiile cu pãrinþii îmisunt foarte importante, de aceeafolosesc aceastã oportunitatefoarte des. Important este sãsprijin atât pãrinþii cât ºi copii. Îngeneral am avut parte doar deexperienþe pozitive. De exemplu- de sãrbãtoarea de Crãciun încadrul ºcolii o elevã a cântat casurprizã „O ce vesteminunatã!“ œ. Pentru pãrinþiivorbitori de limba românã a fostceva plãcut, simþindu-se caacasã. În noul an ºcolar amdemarat un proiect numit„Muzica de acasã” œ. În cadrulacestui proiect un grup folcloricva prezenta copiilor frumuseþeamuzicii populare româneºti.Totodatã va avea loc un concertîn biserica St. Ludwig.

R.: Se tot vorbeºte despre oinvazie a românilor,dumneavoastrã, atât capolitician, cât ºi ca învãþãtorcum simþiþi acest lucru?

H.B. Se vorbeºte despreinvazia românilor în Nürnberg.Din punctul meu de vedere însãnu se poate spune invazie.Întradevãr, se aude mai desvorbindu-se româneºte. Dar dinexperienþa mea pot spune cãaceºti oameni nu ies în evidenþãdeoarece sunt oameni sfioºi ºideterminaþi, care îºi cunoscrãdãcinle. Cunosc aceste lucruride la ºcoala în care predau, capolitician cât ca ºi cetãþean înviaþa de zi cu zi. Mai departe îiîntâlnesc la locurile lor de

muncã, în magazine, cabinetemedicale ºi la întruniri culturale.Puþini sunt aceea care ºi-aupropus sã cerºeascã ºi pot spunecã o fac chiar agresiv. Aceºtiasunt cei care ies în evidenþã ºiinfluenþeazã prejudecãþiileoamenilor.

R.: Dacã ar fi sã schimbaþiceva, ce ar fi acest lucru?H.B. Ar fi un lucru frumos

ca statul român sã creeze uncentru de întîlnire în Nürnberg,pentru cei care s-au stabilit aici,asemãnãtor Institutului Goethedin Bucureºti. Acest proiect l-aºsusþine deplin aici local. ?tiu cãs-a demarat deja deschidereaacestuia, dar nu cunosc motivelepentru care ( pânã astãzi nu s-a

deschis). ?tiu ca are susþinereatuturor partidelor politice de aici,dar ºi a celor de la München ºiBerlin. Totodatã aºi susþine ºi oiniþiitivã prin care elevii ar aveaposibilitatea sã înveþe limbaromânã ca limba materã la ºcoalã-o suplimentare a studiului limbiimaterne.

R.: ;Un mesaj pentru cititoriinoºtri.

H.B. Doresc tuturorcititorilor sã gãseascã aici un local lor, acasã, sã priveascã cuîncredere spre viitor ºi pe aceastãcale binecuvântarea luiDumnezeu.

Ionela van Rees-Zotaºi

Berthold Staicu

Helmine Buchsbaum: „Mi-am propus sã ajutpe cei veniþi din România, atât în problemele

de zi cu zi, cât ºi integrare ºi învãþãmânt“

Vã invitãm la urmãtorul spectacolde teatru - Comedia “Farmacia cuNebuni”, o adaptare dupã cunoscutuldramaturg francez Eugène Labische“Farmacia cu Nebuni”, dupã EugèneLabiche, în regia lui Dan Tudor, cudistribuþia: Anca Þurcaºiu, LilianaPanã, Dragoº Ionescu, Dan Tudor,Andrei Duban.

Scurtã prezentare:“... o comedie-farsã de clasicul

francez Eugene Labiche, abil maestru

al qui-pro-quo-urilor ºi rãsturnãrilorde situaþii comice, totodatã un acidcritic al moravurilor, a fost localizatãde Harry Eliad sub titlul OFARMACIE CU NEBUNI. Unfarmacist de provincie terorizat de osoþie aprigã ºi geloasã, în cârdãºie cucolocatarul sãu, cu nevastã tânãrã ºiatrãgãtoare, cu o miraculoasã mierepurgativ. (...) Sosirea intempestivã dinCanada a fostului pretendent la mânasoþiei doctorului, îndepãrtat prin

delaþiuni de cãtre actualul soþ, produceo sarabandã de încurcãturi, de situaþiicomice neprevãzute, pe care publiculle descoperã ºi le savureazã cuplãcere.

Spectacolele vor avea loc dupãcum urmeazã:

Joi, 29 mai 2014, ora 19.30,Heidelberg - KulturzentrumKarlstorbahnhof, Am Karlstor 1.

Vineri, 30 mai 2014, ora 20.00,Internationales Theater, HanauerLandstraße 7 t (Zoopassage)Frankfurt , Telefon (069) 4990980

Sâmbãtã, 31 mai 2014, Stuttgart,Telefon (0711) 8661238; 0176-83165478

Duminicã 1 iunie 2014, ora 19.00,Black-Box, Gasteig, Rosenheimer Str.5 München , Telefon 089-54818181

Luni, 2 iunie, ora 19.30,Augsburg, Sportgaststätte Stätzling,St.Anton-Strasse 46, 86316Friedberg 0821783454

DIE APOTHEKE VOLLERNARREN ist eine Komödie desfranzösischen Klassikers EugenLabich, der bekannt ist für seinesozialkritischen Stücken, in denen ervoller Humor und Schlagfertigkeit dieSchwächen des Bürgertums aufs Kornnimmt. Ein Apotheker aus der Provinzwird von seiner eifersüchtigen undbösartigen Frau terrorisiert inKomplizenschaft mit einem Mit-bewohner, einem Arzt, und dessenjunge, attraktive Frau. Die völlig une-rwartete Ankunft des ehemaligen

Freiers aus Kanada, der damals vomArzt auf unfaire Weise ausgeschaltetwurde, überstürzt die Ereignisse undbringt die Protagonisten inbedrohliche und absurde Situationen,deren Komik das Publik entdeckt undgenießt. Der Erfolg des Stücks ist auchder Inszenierung voller Fantasie zuverdanken, in der die Schauspieler ihrBestes geben.

Regie: Dan TudorEs wirken: Anca Þurcaºiu, Liliana

Panã, Dragoº Ionescu, Dan Tudor,Andrei Duban

În zilele de 2 ºi 3 aprilie 2014 aavut loc la Berlin cea de-a 17-aReuniune Guvernamentalã Româno-Germanã pentru chestiuni privindminoritatea germanã din România.ªedinþa a fost condusã decopreºedintele german, însãrcinatulguvernului federal pentru afaceriprivind migraþia ºi minoritãþilenaþionale, Hartmut Koschyk,membru al Bundestag-ului German,ºi de copreºedintele român, domnulGeorge Ciamba, secretar de stat înMinisterul Afacerilor Externe.

La reuniunea Comisiei auparticipat deputatul din Bundestag-ulGerman dr. Bernd Fabritius,reprezentantul minoritãþii germanedin Parlamentul României, OvidiuGanþ, ºi ambasadorul României înGermania, Lazãr Comãnescu.Delegaþia germanã a fost constituitãdin reprezentanþi ai MinisteruluiFederal de Interne, ai OficiuluiFederal Administrativ, ai MinisteruluiFederal de Externe, ai statului liberBavaria, din reprezentanþi aiasociaþiilor bãnãþenilor ºi ºvabilorsãtmãreni, precum ºi ai asociaþieisaºilor transilvãneni. Din delegaþiaromânã au fãcut parte reprezentanþi ai

diferitelor ministere din România,reprezentanþi ai minoritãþii germaneºi ai prefecturilor.

Baza acestor discuþii româno-germane la nivel guvernamental esteTratatul din 21 aprilie 1992, încheiatîntre Republica Federalã Germania ºiRomânia privind cooperarea priete-neascã ºi parteneriatul în Europa.

Ambele pãrþi au evidenþiat bunacolaborare ca parteneri ºi într-un spiritprietenesc, iar bilanþul convorbirilorcontructive a fost unul pozitiv. Încentrul reuniunii au stat mãsurile învederea promovãrii reciproce aminoritãþii germane în România.

Ministerul Federal de Internesprijinã mãsuri social-umanitare ºicomunitare. Un alt punct important îlconstituie ajutoarele economice învederea sprijinirii întreprinderilormici ºi mijlocii din domeniulmeºteºugãresc, artizanal ºi agricolsub forma unor microcrediterambursabile. La aceasta se adaugãfinanþarea proiectelor privindactivitatea tinerilor în cadrulpromovãrii spiritului civic. Cucondiþia intrãrii în vigoare a legiibugetului 2014, Ministerul Federal deInterne a prevãzut sã punã la

dispoziþie suma de 1,716 milioane deeuro.

Ministerul Federal de Externepromoveazã, de asemenea, proiecteculturale ºi politico-educaþionale aleminoritãþii germane din România.

Pe baza § 96 al legii federaleprivind expatriaþii ºi refugiaþii(BVFG), însãrcinatul pentru culturãºi mass-media (BKM) promoveazã lacerere proiecte care servesc cercetãriiºtiinþifice, precum ºi asigurãrii ºiconservãrii moºtenirii culturale aaºezãrilor istorice germane dinEuropa de Est.

ªi statul liber Bavaria continuã înanul 2014 acordarea ajutoarelor înfavoarea minoritãþii germane dinRomânia; acest lucru este valabil ºipentru land-ul Baden-Württemberg.

Guvernul României sprijinãminoritatea germanã în domeniulcultural ºi medial, însã contribuie ºi laconsolidarea structurii minoritãþii prinsprijinirea financiarã a activitãþii lanivel de asociaþie. În anul 2014,guvernul român intenþioneazã sãpunã la dispoziþie echivalentul a 1,5milioane de euro pentru promovareaminoritãþii germane. În comparaþie cuanul precedent, este vorba acum de o

creºtere de 3%.Însãrcinatul federal Koschyk a

declarat la încheierea Comisieiguvernamentale: “Guvernul federaleste convins cã minoritãþile germanepot aduce o contribuþie proprie învederea creãrii punþilor culturale ºisociale între Republica FederalãGermania ºi þãrile de origine aleminoritãþilor germane. Împreunã cuguvernul român vrem sã aducem încontinuare o contribuþie importantã învederea consolidãrii identitãþiiminoritãþii germane din România. Încadrul reuniunii am reuºit sã neînscriem în linia colaborãrii trainice,vechi de 22 de ani, cu guvernulRomâniei ºi sã facem progrese în

parteneriatul trainic al þãrilor noastrechiar în chestiuni privind minoritateagermanã ºi politica minoritãþilor înasamblu”. La încheierea reuniunii,secretarul de stat în Ministerul deExterne al României George Ciambaa numit colaborarea româno-germanãîn chestiuni privind minoritãþile pebunã dreptate exemplare ºi a propusca opinia publicã sã fie informatãdespre succesele acestei cooperãri înmod cuprinzãtor ºi ofensiv, în specialavând în vedere tensiunile actualegenerate de probleme ale minoritã-þilor, nesoluþionate în Europa.

(Sursa: ÎnsãrcinatulGuvernului federal pentruprobleme de migraþie ºi ale

mai - iunie 2014Pagina 6

Reuniunea Comisiei guvernamentale la BerlinZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Invitaþie la teatru - urmãtorul spectacol, în mai/iunie

FADERE (Federaþia asociaþiilor de români dinEuropa) a început sâmbãtã 26 aprilie 2014, ProieculUmanitar “Români pentru Români” destinat sinistraþilorîn urma inundaþiilor din þarã. Proiectul constã în strângereade pãturi, haine ºi alte alimente uºoare, neperisabile ºi seva desfãºura în mai multe oraºe din Europa. Primul loc decolectare a ajutoarelor va fi în Localul Cultural dinCoslada, Str. Eduardo Torroja 59 din zona Madrid, Spania.în zilele urmãtoare vom deschide locuri pentru colectareaajutoarelor în: Madrid, Valencia, Tarragona (Spania),Roma, Verona, Torino (Italia) ºi Gratz (Austria).

Daniel Þecu a trimis o scrisoare Ministrului pentruromânii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici în care i-acerut sprijinul pentru transportul ajutoarelor. Cred înspiritul solidar al românilor din Diaspora care de câte oriau fost chemaþi sã ajute pe cei lãsaþi acasã au fãcut-o cu

bucurie. Sper ca ºi autoritaþile din România sã sprijineproiectul nostru umanitar astfel încât, ajutoarele noastrestrânse cu atâta grija sã ajungã la familiile sinistrate ºi greuîncercate. A declarat, Daniel Þecu, preºedinte FADERE.

Presa FADERE

ROMÂNII DIN DIASPORA AJUTÃ SINISTRAÞII DIN ÞARÃ- Români pentru Români -

mai - iunie 2014 Pagina 7

Curtea Colegiului Naþional„Liviu Rebreanu” freamãta în soare,de nerãbdare, de copii, îndrumaþi dedascãlii lor, Cristina Armean ºiIsabela Popescu, dornici sã intre înscenã cu frumoasele ºi coloratelecostume sãseºti.

Deschiderea oficialã aOlimpiadei de Limbã GermanãMaternã ( Bistriþa, 7- 11 aprilie,2014) a avut loc în Sala Festivã aªcolii Centenare. Încã o datã emoþiipentru fiinþa acestei clãdiri, pentrusufletul ei, alcãtuit din profesori, dinelevi, din pãrinþi.

Pe coridoare, în aºteptare, seauzeau frânturi de propoziþii, fraze înlimba germanã, exprimândîncântarea celor ce se reîntâlneau,într-o odã a bucuriei simþitã pechipurile radiind de luminã.

O expoziþie cu texte prezentaimportanþa limbii germane pentrumulte personalitãþi, din domeniidiferite. Claudiu Bleonþ declara:„Dacã ar fi sã compar germana cu ocasã, aº compara-o cu o construcþiedin sfera Bauhaus: spaþiu, echilibru,armonie, rãcealã, care îndeamnã latrãire lãuntricã”.

Doamna Director Adjunct,profesor Gabriela Mucea,organizator de excepþie alOlimpiadei de Limba GermanãMaternã, faza naþionalã, a rostit uncuvânt frumos, în limba lui Goethe,de bun venit în oraºul ce poartãmãrturii ºi urme ale civilizaþieigermane. De asemenea, a vorbitdespre instituþia de învãþãmânt din al

cãrei colectiv director face parte,insistând asupra importanþei secþieigermane în cuprinsul planului ºcolar,prin rezultatele ºi perspectivele pecare le conþine.

În continuare, au fost invitaþioaspeþii de onoare sã adreseze câtevagânduri în deschiderea importantuluieveniment.

Preºedinta Comisiei de Evaluarea Olimpiadei, conferenþiaruniversitar doctor Galter Sunhild, dela Universitatea „Lucian Blaga” dinSibiu, Facultatea de Litere, aexprimat un sentiment de mulþumirecã se aflã la Bistriþa, sperã într-o bunãinspiraþie din partea elevilor înscrierea lucrãrilor, astfel încâtcorectorii sã nu se plictiseascã, sãgãseascã reale talente în a formulaidei în limba germanã ºi a dorit „o zicreatoare” pentru proba scrisã.

Din partea Ministerului

Educaþiei Naþionale, doctorAlexandru Szepesi, Director laDirecþia Minoritãþi, a vorbit desprelegendarele locuri ale Bistriþei, pecare le-a revãzut dupã mulþi ani, (constatând, în plimbare matinalã, cãLiceul Rebreanu din Bistriþa nu seaflã pe strada Rebreanu), despreediþia de anul acesta a Olimpiadei,conectatã la amintirea celei de anultrecut de la Suceava, desprecontinuitate, despre oportunitãþi ºiprogres internaþional, anticipândfrumoase rezultate pentru olimpiciide anul acesta, mulþi dintre eicunoºtinþe vechi, participanþiconstanþi la aceastã olimpiadã.

Reprezentantul Inspectoratuluiªcolar Judeþean Bistriþa- Nãsãud,inspectorul adjunct, profesor MihaiMureºan, a prezentat în cuvintepotrivite elogiul ºcolii în limbagermanã din Bistriþa, afirmând cã nu

se putea o alegere mai bunã decâtacest oraº pentru Olimpiada deGermanã Maternã, având în vedereaspectul de burg medieval al urbei,cu tot ce implicã pãstrarea tradiþiei înmodernitate.

Tot despre tradiþie, ca unleitmotiv al discursurilor, a vorbit ºiPreºedintele Forumului DemocratGerman, Eckehard Zaig, fost elev alLiceului „Liviu Rebreanu”, amintinddespre severitatea ºcolii de altãdatã,beneficã pentru formarea tinereigeneraþii.

În aceeaºi linie, a legãturilor întimp, a continuat la cuvânt preotulevanghelic Dieter Johann Krauss, cureferire la citate din B. Brecht,„Vorwarts und nicht vergessen”, ºidin Max Frisch, despre trecut, viitorºi pãstrarea elementelor comune carene asigurã mersul înainte, printrecare limba, în general, ºi limbagermanã maternã, în cazul de faþã,sunt definitorii.

Viceprimarul municipiuluiBistriþa, George Avram,a transmissalutul primarului Ovidiu TeodorCreþu, cu prilejul acestei manifestãriºcolare, ºi i-a invitat pe oaspeþi sãviziteze obiective de referinþã,bucurându-se cã este alãturi de acesteveniment, pe care îl sprijinã aºacum se cuvine.

Reprezentanta AmbasadeiGermane, Eva Vlad, a vorbit despreexpoziþia de personalitãþi ºiexperienþele lor personale cu limbagermanã, arãtând prietenia cuaceastã limbã, atât de mult

promovatã prin instituþiile de culturã,prin ºcolile superioare cu liniegermanã, care asigurã un viitor maibun pentru mulþi tineri.

Din partea Comitetului dePãrinþi, a onorat invitaþia de aparticipa la Deschiderea Festivã aOlimpiadei de Limbã GermanãMaternã Eleonora Lanþoº, preºedintaAsociaþiei „Rebris”, care le-a dorit,„pãrinteºte”, participanþilor înconcurs mult succes ºi rezultatefrumoase.

Alocuþiunile au fost interesante,convingãtoare, bogate în conþinut,rostite atât în limba germanã, cât ºi înlimba românã. Programul artistic afost prezentat de elevii BeatriceGyorgy (clasa a XII-a) ºi Sergiu Rus(clasa a XI-a). Au urmat momentemuzicale susþinute de Vlad Maior ºiEliza Mic (vioarã), de Paul Strugariu(chitarã).

În încheiere, trupa de dansuri„Regenbogen”, cu un palmaresimpresionant, naþional ºi european,(îndrumãtor, profesor, IoanArcãlean), a susþinut un momentantrenant de dansuri sãseºti, primitcu sincere aplauze.

Toate acestea, la timpul prezent.Pentru cã limba germanã este mereuprintre noi, în gândurile ºisentimentele noastre. Paginile demâine abia aºteaptã sã fie mângâiatede frumuseþea ºi expresivitatea, deoriginalitatea ºi creativitatea, decorectitudinea ºi compunerea înlimba germanã.

http://www.rasunetul.ro

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Sãrbãtoarea limbii germane, la Bistriþa

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii avizului pentru

desfãºurarea de activitãþi comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei

- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã

pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentare juridicã specializare pe dreptul familiei, dreptulpenal, dreptul muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de

asigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problema dumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic Curier juridic

În zilele de 9 ºi 10 aprilie 2014,ambasadorul Werner Hans Lauk a vizitatBucovina, în compania consilieruluipentru chestiuni privind minoritateagermanã, Josef Karl.

Ambasadorul Lauk a purtat discuþii cuprimarul din Suceava, precum ºi cupreºedintele Consiliului Judeþean ºi cuprefectul judeþului Suceava. În centruldiscuþiilor au stat, între altele, posibilitãþileîn vederea promovãrii învãþãmântului înlimba germanã ºi a cooperãrii economiceîn regiune. De situaþia excelentã aeducaþiei în limba germanã, ambasadorulLauk s-a putut convinge în cadrul vizitei laLiceul „Petru Rareº”. La Forumul regionalBucovina al Forumului Democrat Germandin România, ambasadorul Lauk a înmânatun cec reprezentând o sumã încasatã în

urma organizãrii „Târgului de Crãciun” decãtre Ambasadã, sumã destinatãpersoanelor bolnave din cercul minoritãþiigermane.

Ambasadorul Lauk a subliniat legãturaprofundã a Ambasadei cu germanii dinRomânia.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Cu prilejul Zilei Internaþionale a Romilor îndata de 8 aprilie 2014, reprezentanþi aiAmbasadelor Germaniei, Finlandei, Franþei,Marii Britanii, Olandei, Norvegiei, Suediei ºiElveþiei, precum ºi un reprezentant al BãnciiMondiale au vizitat localitatea Frumuºani , înapropiere de Bucureºti. Din partea AmbasadeiGermaniei au participat la vizita de laFrumuºani Julia Gross, adjunctul permanent alambasadorului Germaniei, ºi Andrea Stohr, ºefaserviciului de presã al Ambasadei. În cadrulacestei vizite, reprezentanþii ambasadelor s-auinformat asupra condiþiilor de viaþã la faþalocului ºi au continuat dialogul iniþiat anul trecutcu reprezentanþii Consiliului local dinFrumuºani. Reprezentanþii ambasadelor auapreciat eforturile fãcute din anul 2013 deConsiliul local din Frumuºani, de a branºa uncartier locuit preponderent de romi la reþeaua

electricã ºi de a gãsi o soluþie pentru problemelede proprietate nerezolvate. „Grupulambasadorilor” a înmânat preºedinteiConsiliului local, doamna Georgeta Stan, oplacã omagialã, ca recunoaºtere a cooperãrii culocuitorii din Frumuºani.

Ambasada Germaniei Bucureºti

Reprezentanþii unor ambasade viziteazã Frumuºani Vizitã de prezentare în Bucovina

C M Y K Pagina 8

Sãrbãtorirea Zilei de 1 Mai 2014 la Viena s-a desfãºuratsub semnul alegerilor pentru Uniunea Europeanã, “Ziuainternaþionalã a muncii” constituind un bun prilej decampanie electoralã pentru ocuparea celor 18 locurirezervate la Bruxelles politicienilor din Austria.

Organizatã de cãtre Partidul Socialist Austriac, în faþaPrimãriei Vienei (RATHAUS), sãrbãtoarea a început laorele 09:00 – în prezenþa, la tribuna oficialã, a Cancelaruluifederal Dr. Werner Faymann, a Primarului Vienei Dr.Michael Häupl ºi a altor reprezentanþi de seamã ai SPÖ –,cu defilarea membrilor organizaþiilor muncitoreºti socialistedin cele 23 de sectoare vieneze, a fanfarelor, a unor grupe decopii ºi a altor demonstranþi. Au fost prezenþi peste 100.000de curioºi, care au petrecut apoi, pânã târziu în noapte, lamarea serbare câmpeneascã desfãºuratã, ca în fiecare an, înparcul Prater. Celelalte partide austriece (ÖVP, FPÖ, dieGrünen, NEOS, BZÖ, Team Stronach) au petrecut separataceastã zi de sãrbãtoare, organizând întâlniri cu cetãþeniipentru obþinerea cât mai multor voturi la alegerile din 25mai, pentru Uniunea Europeanã.

În comentariul pe care îl publicã sãptãmânal în Presã,conducãtorul Bisericii Catolice austriece, E.S. KardinalulChristoph Schönborn îi îndeamnã pe cetãþenii care au un locde muncã ºi îºi permit sã petreacã de 1 Mai sã sesolidarizeze, în aceste moment grele, cu cei peste 450.000de ºomeri chinuiþi de grijile zilnice personale ºi de grijaviitorului familiilor lor. Ziua de 1 Mai, precum se ºtie, a fostdecretatã ca Ziua Internaþionalã a Muncii în urmã cu 125 deani, la Congresul Internaþionalei Socialiste de la Paris – aºanumita Internaþionalã a II-a –, din anul 1889, în memoriavictimelor grevei generale a muncitorilor din Chicago, dinziua de 1 mai 1886, care au reuºit sã obþinã stabilirea prinlege a zilei de muncã de 8 ore, ziua de 1 Mai fiind

comemoratã, de atunci, prin manifestaþii muncitore?ti, peplan mondial. Adevãrul este cã, în multe alte þãri precumSUA, Australia, Elveþia, 1 Mai muncitoresc nu este o zi desãrbãtoare, oamenii nu au timp sã petreacã de ziua muncii,ei muncesc! De-a lungul anilor, sãrbãtorirerea zilei de 1Mai, a fost folositã drept propagandã pentru partidele aflatela putere, atingând apogeul în timpul erei comuniste.

În anii copilãriei mele, în România, ziua de 1 Mai a fosttransformatã într-o sãrbãtoare de Stat însoþitã de defilãripropagandistice impresionante. Regimurile comuniste aureuºit sã instrumenteze politic o veche tradiþie a miºcãriimuncitoreºti internaþionale.

Îmi vuiau în urechi acordurile cântecului revoluþionar 1Mai muncitoresc, ale cãrui versuri mi-au rãmas întipãritepânã astãzi, ca o cicatrice, pe creier:

“…Muncitorii au pornitªi-ntr-un glas s-au înfrãþit! ªi ei azi sãrbãtorescUnu Mai muncitoresc…”Vãzând printre steagurile roºii ºi pe cele tricolore,

purtate de un grup de circa 30 de patrioþi români (dintre carei-am recunoscut pe Ionicã Armanca, Cristina Ghera…),scoºi la defilare de Laura ºi Constantin Hant – conducãtoriipartidului PSD-Austria ºi ai revistei lunare “diaspora.ro”,plãtitã de PSD –, am avut un déjà-vu al anilor trãiþi înRomânia comunistã. Ca refugiat politic al regimuluineocomunist de la Bucureºti, ºtiam cã, dupã evenimenteledin decembrie 1989, sãrbãtorirea Zilei de 1 Mai a fost datãuitãrii, pentru câþiva ani, în România, dar revenirea la puterea partidului socialist PSD (nãscut din fostul PCR!) a reînviatspiritul patriotic al clasei muncitoare române, din þarã ºi dindiaspora, care poartã cu mândrie steagurile roºii ºi tricolore,intonând cântece patriotice (Internaþionala), alãturi deceilalþi tovarãºi care defileazã la fiacare întâi de mai.

Corespondenþã de la Viena, transmisã de Mihai ANTHONY

Uniunea Europeanã numãrã astãzi28 de state membre a cãror populaþiedepãºeºte 500 de milioane de locuitori.Piaþa comunitarã este, dacã luãm înconsiderare PIB-ul, cea mai mare dinlume. Odatã cu intrarea în vigoare atratatului de la Lisabona Uniunea ºi-acâºtigat statutul de personalitate juridicã,ceea ce-i conferã printre altele dreptul de-a vorbi ºi de a avea un punct de vedere laONU. Sistemul politic ul UE s-aconsolidat pe mãsura procesuluieuropean de integrare ºi cuprinde atâtelemente supranaþionale cât ºiinterguvernamentale. În ConsiliulEuropean (este format de ºefi de guverneºi state din þãrile membre) ºi ConsiliulUniunii Europene (Consiliul miniºtrilora “ este format din miniºtrii de resort ºistructurat pe specializãri) suntreprezentate guvernele naþionale.Parlamentul European estereprezentantul cetãþenilor europeni.Comisia europeanã ºi Tribunaluleuropean sunt ºi ele organesupranaþionale.

La 25 mai 2014 au loc în toate þãrilemembre alegeri parlamentare europene:Atunci se vor alege, pentru urmãtorii 5ani, cei 751 de reprezentanþi ai cetãþeniloreuropeni în Parlamentul european.

Uniunea Europeanã este un proiectstrategic de maximã importanþã pentruviitorul nostru. Doar ea poate asigurapacea ºi bunãstarea continentalã. EuropaUnitã ne-a adus libertatea de cãlãtorie, acreat piaþa europeanã unitarã, a sprijinitprin politici de coeziune ºi sprijin

financiar statele mai sãrace ale Europei.?i avantajele aduse de UE nu se oprescaici. Avem aºadar suficiente motive sãcredem în viitorul acestei construcþii ºi sãni-l asumãm.

La votul din 25 mai miza este maimare decât la alegerile naþionale, pentrucã aici este vorba de Europa, deconsolidarea drumului spre un viitorsigur, comun. Europa are nevoie de noitot aºa cum noi avem nevoie ea. Votulnostru conteazã, pentru cã ne pasã, pentrucã este ºi va rãmâne ºi Europa noastrã.Iatã de ce participarea la vot este maiimportantã decât pe cine votãm.

În cadrul parlamentului aceºtia sevor regãsi în cele 7 grupe ideologicereprezentate astãzi în parlament. Înmomentul de faþã cel mai puternic grupeste cel al popularilor (conservatorilor)cu 271 de mandate. Acest grup este celcare în ultimii 10 ani a hotãrât orientareapoliticã a Uniunii Europene, pentru cã ºila Strasburg se voteazã politic, peculori, în grup. Dupã 10 ani de politicãconservatoare cred cã o schimbareideologicã ar face bine unei Europeconfruntate cu crize mai noi ºi mai vechila care în cele mai multe cazuri nu a ºtiutsã gãseascã soluþii durabile ºi eficiente.De ani de zile partidele de dreapta ausprijin necondiþionat interesele marilorconcerne. Unde sunt aceste concerneastãzi? Au pãrãsit Uniunea pentru pieþeale muncii foarte ieftine în goananebunã dupã profit. Ce alternativã aoferit Uniunea condusã de negrii(populãrii) pentru regenerarea locurilor

de muncã pierdute de mii de europeni înultimii ani. Ani de zile s-a considerat -fals dovedit astãzi-, cã piaþa vesticã seautoregleazã ºi cã statul trebuie sãprivatizeze totul. Astãzi statul slãbit ºisãrãcit forþat este unica speranþã pentruinjectarea financiarã a bãncilor spoite deprofit, ºi a concernelor împinse prinfraudã la ruinã. Iatã de ce recomandareamea este simplã ºi clarã. Avem nevoie, -dupã 10 ani de politici europene dedreapta cu eºecuri lamentabile în Grecia,Cipru, Italia, Spania, Portugalia, Franþa,etc.-, de o gândire economico-socialã destânga, apropiatã ºi dedicatã cetãþeniloreuropeni. Avem nevoie de locuri demuncã, de toleranþã, de înþelegere ºisprijin reciproc, de o politicã coerentã deintegrare europeanã ºi în Europa. Avemnevoie de un Parlament european situatcât mai aproape de catatenii care l-auvotat ºi pe care îi reprezintã. Avemnevoie de un Parlament care sã înþeleagãºi sã armonizeze atât problemele ºiinteresele þãrilor bogate cât ºi a celormai sãrace din Uniune, un parlamentcare sã intaleaga ºi sã comunice identicatât cu Vestul cât ºi cu Estul ºi totodatãcu Sudul ºi cu Nordul comunitãþii. ?i înfine, avem nevoie de un parlamenteuropean care sã combatã cu mãsurieconomice ºi sociale concrete, printr-opoliticã unitarã, solidã ºi consecvenþã,ascensiunea alarmantã a miºcãrilor deextremã dreaptã, a manifestãrilorxenofobe ºi rasiste.

Puteþi spune cã nici roºii (social-democraþii) nu sunt cei mai pricepuþi, niciei nu sunt cei mai buni, etc., etc.. Da, s-arputea sã aveþi dreptate. Însã o regulasimplã democraticã ne învaþã cã cei caresunt la putere ani de zile ºi nu reuºesc sãfacã nimic pentru cei mulþi, TREBUIE sãplece. Mãcar atât sã se retinã. Nu facitreabã, vei pleca! Nu conteazã cât de multstã cineva la putere, dar trebuie sã contezeenorm dacã face tot ceea ce este posibilca oamenilor sã-le meargã bine. Tuturorcetãþenilor, nu doar privilegiaþilor!

Eu îmi doresc o Europa a oamenilor,a traiului decent. Eu vreau o Europã alocurilor de muncã ºi înþelegerii ºiarmoniei între cetãþenii ºi naþiunile ei.

Iatã de ce mizez pe roºu. În 25 mai2014 voi vota fãrã reþinere cu social-democraþi.

Laura Hanþ Austria

1 Mai muncitoresc la Viena

De ce ar trebui sãvotãm pentru Europa?

Pagina 9mai - iunie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ambasada României din Austria aorganizat la 10 mai 2014, împreunã cuAsociaþia Cercul Cultural RomânoAustriac ºi RadioTv Unirea, PrimãriaSectorului X ºi Societatea Austro-Românãcea de a opta ediþie a sãrbãtorii “ ZiuaEuropei” la Poarta Maramureºanã. Eveni-

mentul a avut loc, ca de obicei, în Boeh-mischen Prater. În acest an aþi putut asista laun spectacol de muzicã ºi dans dar ºi la oserie de expoziþii de carte, picturã, sculpturãºi port tradiþional. Vã dorim pe aceastã caleLuminã în suflet! Hristos a înviat!

Cuvinte de salut:

Doamna Ambasador Silvia DavidoiuDoamna Hermine Mospointner,

Primarul sectorul X FavoritenDl. Ioan Godja, preºedintele Asociaþiei

române Unirea ºi al postului RadioTv UnireaDl. Lukas Vosicky, secretarul general

Asociaþia AUSTRO-ROMÂNÃÎn program au fost:Formaþia de jocuri tradiþionale Frata,

jud.ClujAsociaþia Muzealã ºi Etnograficã „Poarta

de sub Feleac”, jud. ClujGrupul de dansatori al Asociaþiei Saºilor

din Transilvania-VienaAsociaþia culturalã maghiarã din Viena

(dans folcloric)

Cornel Udrea, scriitor, umorist ºi om deradio

Virgiliu Jireghie, lect. univ. dr., artistfotograf

Soliºti:Ingrid Merschl (muzicã clasicã); Adrian

Gaºpar ºi invitaþii sãi (muzicã popularã)Expoziþie de carte: Mariana Moga ºi

Sandu CãtineanExpoziþie de sculpturã: Dumitru

Vierdeanu,Ioan Tort ºi Ioan AstaluºExpoziþie artizanat ºi port tradiþional:Asociaþia Muzealã ºi Etnograficã „Poarta

de sub Feleac”, jud. ClujExpoziþie de picturã: Victoriþa DuþuExpoziþie culinarã

Cea de a 8 ediþie a PorþiiMaramureºene VIENA

C M Y K

CONSULTANÞÃ ªI ÎN LIMBA ROMÂNÃ

Pagina 10

Grupul folcloric Haiducii, dinAmãrãºti, condus de Constantin Drãghici,grupul muzical instrumental format dinmembri ai « Rapsodiei vâlcene », cusoliºtii Cristina Udrea ºi Alin Pavelescu ºigrupul folcloric belgo-român Vitrifolk aususþinut de asemenea un programexcepþional de muzicã ºi dansuritradiþionale româneºti.

Au fost, de asemenea, prezenþi pescenã: Lorena Arrivas, Quentin Val, MihaiImbarus, Liuba Gordievsky, MonaMihaela Trifu ºi Gabriel Cotabiþã.

Cu aceastã ocazie, jurnaliºtii benevolide la Radio Arthis au primit diplome deonoare din partea viceprimarilor KarineLalieux ºi Philippe Close.

Printre personalitãþile care au participatla acest eveniment, îi putem enumera pe :E. S. Domnul ªtefan Tinca – Ambasador alRomâniei în Regatul Belgiei, Dna. GianinaVodã – Prim-colaborator la AmbasadaRomâniei în Belgia, Dna. Karine Lalieux –Viceprimar pentru Culturã la PrimãriaOraºului Bruxelles, Dl. Philippe Close –

Viceprimar pentru Turism la PrimãriaOraºului Bruxelles, Dl. MohamedOuriaghli – Viceprimar pentru Egalitate deªanse la Primãria Oraºului Bruxelles, Dna.Cristina Coteanu – Candidatã la alegerileeuroparlamentare, Dl. Gheorghe Dican –

Preºedintele UAP Vâlcea ºi Dna. ElenaStoica – Directoarea Centrului Judeþeanpentru Conservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Vâlcea.

Mulþumim tuturor participanþilor ºibenevolilor Arthis!

Vã aºteptãm cu mare plãcere laurmãtoarea ediþie!

Echipa ArthisOrganizator: Arthis - Casa de Culturã

Belgo-Românã - 33 Rue de Flandre, 1000Bruxelles - Info: 02/511 34 20 -info@arthis.org, www.arthis.org

În colaborare cu : Consiliul JudeþeanVâlcea, U.A.P. – Filiala Rm. Vâlcea,Grupul vocal folcloric « Haiducii » dinAmãrãºti, Centrul Judeþean pentruConservarea ºi Promovarea CulturiiTradiþionale Vâlcea, Heidenroslein,Accent.Jobs, Top Business, BRT, FARB,Atlassib ºi asociaþiile locale Arthis.

Cu sprijinul : Departamentului Politicipentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni– Ministerul Afacerilor Externe, PrimãriaOraºului Bruxelles (Cabinetul Primarului,Serviciul pentru Tineret, Serviciul pentruCulturã ºi Patrimoniu, Serviciul pentruEchipament, Serviciul pentru Comerþ),Comisiei Comunitare Flamande,Stedenfonds, Comunitãþii Franceze,Co.Co.F.

20 ani Arthis - Primãvararomâneascã la Bruxelles: soare ºi ambianþã

- Marché aux Poissons, 1000 Bruxelles -

În data de 27 aprilie 2014, Arthis -Casa de Culturã Belgo-Româna aorganizat un eveniment dedicatculturii ºi tradiþiilor româneºti.

Românii din Belgia au avut ocaziasã petreacã o dupã-amiazã

excelentã ºi sã împãrtãºeascãfrumoasele tradiþii româneºti cu

publicul cosmopolit dinBruxelles. Aflat la cea de-a nouaediþie, evenimentul « Primãvara

româneascã la Bruxelles » agãzduit anul acesta numeroasestanduri ºi expoziþii: ceramicã,costume tradiþionale, covoare ºi

scoarþe artizanale, picturã pesticlã ºi pe lemn ºi ouã

încondeiate. Regiunea Vâlcea,invitatã de onoare a acestui an, a

fost reprezentatã de numeroºiartiºti ºi meºteri populari

talentaþi.

Arthis – Casa de CulturaBelgo-Românã

organizeazãExpoziþie de picturãArtist: Nicolae GrozaVernisaj : joi 15.05.2014 la ora

18:30 la Arthis33 Rue de Flandre, 1000

BruxellesExpoziþie deschisã: 15.05-

30.05.2014Info : 02/511 34 20 –

info@arthis.org “Nicolae Groza era adeptul

echilibrului tonal, al organizãriiconfiguraþiei în raporturi de gamãsubtil armonizate sub semnul uneidominante al cãrei impact vizualera condiþionat de funcþiasimbolicã. Astãzi asistãm la o altãpunere în ecuaþie a culoriiexpresive, ca efect al experienþelorartistice ºi umane trãite prinintegrarea într-o altã alveolãspiritualã ºi materialã. ªitotu?i…noile configuraþii,exaltând intensitãþi tonale pânã înpragul violenþei, al dramatismuluiºi exasperãrii, conþin în substanþalor acorduri ºi raporturi ce serevendicã din substanþa picturalãoriginarã. Nu sunt simplereziduuri stilistice sau nostalgii, ciafirmãri ale unui mod original de agândi culoarea în toate valenþelesale : formã, spaþiu, metaforã,

sentiment.Uneori strigãtul unui pigment

pur – albastru, verde, roºu cel maiadesea – încearcã sã estompezeorchestrãrile subtile, dar el nu facedecât sã le sublinieze picturalitatearafinatã amintind nobleþeaprecedentelor bizantine. Mai mult,în planul receptãrii afective acestelucrãri devin interludii deechilibru, calm ºi seninãtate, într-odezlãnþuire pasionalã ºi agresivãsub raport strict vizual. S-ar pãreacã avem de a face cu o hibridizaremorfologicã, dar în realitate esteun efect de complementaritate,confirmând persistenþa unuiUngrund de naturã intelectualã.Prin opoziþie, violenþele cromaticeprovocate de impulsul teluriceliberator de energii sunt rezultatulunei reacþii empirice. S-ar pãrea cã« regula care corecteazã emoþia » -l-am citat pe cartezianul Braque –este virtual ameninþatã. Simplaimpresie, provocatã de ºoculpercepþiei primare. În realitate,alchimia raporturilor de calitate ºi

cantitate continuã sã funcþioneze,dar cu un alt dozaj al culorilor.Noua signaleticã tonalã urmãreºteprovocarea unui sentiment deanxietate dus pânã în pragulspaimei, organizând iconografiasub imperiul culorii exaltate.

La capãtul încercãrii de adescifra motivaþia, semnificaþia ºimesajele unei opere picturaleneliniºtite ºi interogative, rãmânecertitudinea unei opþiuni unice, caun fel de a privi ºi înþelege lumeaîn sens filosofic, dincolo depropriile experienþe ºimetamorfoze. Este substanþaomului ºi pictorului NicolaeGroza, personaj al cãrui destin stãsub semnul sentinþei eminesciene :« Cerul deasupra schimbi, nusufletul, marea trecând-o ».”

Virgil MocanuBucureºti, decembrie 2013

În colaborare cu : ArthisArtists

Cu sprijinul: Comisiei Co-munitare Flamande, ComunitãþiiFranceze, Co.Co.F., Stedenfonds.

mai - iunie 2014 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ministerul Afacerilor Externeorganizeazã secþiile de votare dinstrãinãtate ºi formuleazã propuneriprivind acreditarea reprezentan-þilor organizaþiilor internaþionale ºiai mass-media strãine.

Organizarea alegerilorpentru ParlamentulEuropean 2014 în

BelgiaAmbasada României în

Regatul Belgiei va gestionaorganizarea scrutinului de vot din25 mai ºi va asigura informareaconstantã a cetãþenilor români cuprivire la condiþiile în careaceºtia vor putea vota în Belgia.

Conform art. 6, alin. 2 dinLegea nr. 33/2007 privindorganizarea ºi desfãºurareaalegerilor pentru ParlamentulEuropean, republicatã, cumodificãrile ulterioare (Variantã

actualizatã pânã la data de 13februarie 2014), vor putea votacetãþenii români care fac dovadaunui un act de identitate emis destatul român în curs devalabilitate, respectiv cartea deidentitate, cartea de identitateprovizorie, buletinul de identitatesau paºaportul diplomatic,paºaportul diplomatic electronic,paºaportul de serviciu,paºaportul de serviciu electronic,paºaportul simplu, paºaportulsimplu electronic, paºaportulsimplu temporar.

Precizãm cã nu se va puteavota în baza unui titlu decãlãtorie, a permisului auto sau aunui act de identitate emis deautoritãþile belgiene.

Mai multe informaþii privindlegislaþia în baza cãreia vor fiorganizate alegerile pentruParlamentul European 2014 suntdisponibile pe site-ul BirouluiElectoral Central (http://www.

bec2014.ro) la secþiunea„Legislaþie”.

Pentru informaþii detaliate

privind scrutinul electoralconsultaþi site-ul www.mae.ro,secþiunea Alegeri europar-

lamentare 2014.AMBASADA ROMÂNIEI

în Regatul Belgiei

Alegeri pentru ParlamentulEuropean 2014

EXPOZIÞIE DE PICTURÃ

În data de 25 mai 2014 vor avea localegerile pentru membrii din

România în Parlamentul European.

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

38

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 20 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 35 EURO/APARIÞIE

C M Y K Pagina 12

C M Y K Pagina 13

Alegerile pentru membrii din România înParlamentul European au loc duminicã, 25mai 2014, între orele locale 07.00 – 21.00!

Ambasada României în Regatul Þãrilorde Jos organizeazã pentru dumneavoastrãsecþii de votare la sediul Ambasadei, aflat laadresa: Catsheuvel nr. 55, 2517KA Den Haag(Harta: http://goo.gl/maps/kJKKs)

Pot vota toþi cetãþenii români aflaþi înstrãinãtate (inclusiv turiºtii), pe bazaurmãtoarelor documente prevãzute de lege:

- cartea de identitate, cartea electronicã deidentitate, cartea de identitate provizorie,

- buletinul de identitate,- paºaportul diplomatic, paºaportul

diplomatic electronic,- paºaportul de serviciu, paºaportul de

serviciu electronic,- paºaportul simplu, paºaportul simplu

electronic, paºaportul simplu temporar.

NU SE POATE VOTA CU ACTEEXPIRATE SAU CU TITLURI DECÃLÃTORIE! Vã rugãm sã contactaþi dintimp misiunile diplomatice pentruactualizarea documentelor.

ATENÞIE! Cetãþenii români care s-auînscris pe listele de vot dintr-un alt statmembru al UE nu vor mai avea dreptul sãvoteze ºi pentru alegerea reprezentanþilorRomâniei în Parlamentul European. Pentrumai multe informaþii, vã punem la dispoziþie„Ghidul alegãtorului român din strãinãtate”http://www.mae.ro/sites/default/files/file/pdf/ghidul_alegÃtorului_romÂn_din_strÃinÃtate-alegeri_pe_2014.pdf.

De asemenea, vã recomandãm sã accesaþisite-ul Ministerului Afacerilor Externe,secþiunea dedicatã alegerilor pentruParlamentul European:www.mae.ro/node/25786, dar ºi pagina deweb a Biroului Electoral Central:www.bec2014.ro ºi cea a AutoritãþiiElectorale Permanente: www.roaep.ro

Pentru detalii privind votarea de cãtrecetãþenii români aflaþi în Olanda la 25 mai2014, persoana de contact din cadrulAmbasadei este dl. Mihai Sîrbu, disponibil latelefon 0651.596.107 sau emailconsular@xs4all.nl.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

Maria Zinici ºi Cristina Timu, artistepopulare din Bucovina, participante lanumeroase târguri ºi expoziþii europene, aususþinut, în diferite instituþii din Þãrile deJos, ateliere de încondeiat ouã: AmbasadaRomâniei, Ministerul Afacerilor Sociale,Organizaþia Internaþionalã pentru Migraþie,Organizaþia Internaþionalã pentruInterzicerea Armelor Chimice, MuzeulPanorama Mesdag, ªcoala Internaþionalãdin Haga, ªcoala Româneascã dinEindhoven, ªcoala Catolicã Sint Michaeldin Rotterdam, Parohia ortodoxã românãdin Best-Eindhoven.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Regatul Þãrilor de Jos

IMPORTANT: Cumputeþi vota la

alegerile pentruParlamentulEuropean!

Promovarea tradiþiilor româneºtilegate de Sãrbãtorile Pascale

în Regatul Þãrilor de JosCu ocazia Sãrbãtorilor Pascale ºi încontextul promovãrii, în societatea

olandezã, în rândul corpuluidiplomatic acreditat la Haga, al

comunitãþii internaþionale, precumºi al comunitãþii de români din Þãrile

de Jos, a tradiþiilor ºi a mãiestrieiartiºtilor populari români, AmbasadaRomâniei în Regatul Þãrilor de Jos aorganizat, în perioada 5 – 13 aprilie

2014,evenimente de diplomaþiepublicã de promovare a

meºteºugului popular al încondeieriiouãlor, o tradiþie veche,

transformatã în artã.

În ambianþa Bethaniënk-looster din Amsterdam(Olanda) – spaþiu cultural deprimã mãrime consacratmuzicii de camerã – a avut locrecent, în premierã absolutã,un concert de muzicãromâneascã din creaþiacompozitorului clujean CornelÞÃRANU. Concertul dedicatuneia dintre figurileemblematice ale avangardeimuzicale româneºti,Maestrului Cornel Þãranu, a reprezentat oreverenþã muzicalã adusã artistului la împlinireavîrstei de 80 de ani ºi, în acest context, exclusivmuzicii sale. Desfãºurat în prezenþacompozitorului ºi organizat la iniþiativa lui Huib

Ramaer (Stichting de Mu-ziekmijn) în seria de manifestãri„Young professionals inmusic”, evenimentul a avut locîn parteneriat cu CroMSpectrum – asociaþie implicatãîn promovarea muziciicontemporane româneºti înRomânia ºi peste hotare princoncerte ºi alte acþiuni culturale.Este vorba despre evenimentemenite sã sporeascã vizibilitateamuzicii contemporane de

calitate, creatã astãzi de compozitori români.Aºa a fost ºi recentul concert dedicat MaestruluiÞãranu, care a reunit tineri muzicieni talentaþidin România, Olanda, Ungaria, Franþa ºi Rusia,deschiºi în a aborda o muzicã cu totul

particularã, cu sonoritãþi unice ºi originiprofunde, îndepãrtate, ce meritã a fi descoperite;o experienþã care a antrenat ºi publicul, în egalãmãsurã. Protagoniºtii: Anamaria Stamp (pian),Aristo Quartet (cvartet de coarde), Eva van denBosch (voce), Nagy Boglarka (saxofon) auinterpretat urmãtoarele lucrãri: Sonata Ostinato(1961) – pian; Contraste (1962-1963) – pian;Early songs (1955) – voce ºi pian; Prolegomene(1982) – cvartet de coarde cu pian; Mosaiques(1992) – cvintet cu saxofon.

A fost o dupã-amiazã incitantã în companiamuzicii Maestrului Þãranu, autorul ºi interpreþiirealizînd dorita punte de legãturã cu un publiccultivat ºi interesat.

Michaela BOCUm.bocu@ziarulfaclia.ro

Sursa: ziarulfaclia.ro

Muzicã româneascã de CORNEL ÞÃRANU într-un concert-premierã la Amsterdam

REP: Cum vedeþi, din punct devedere politic, anul 2014 ºi celedouã campanii electorale?Daniel Constantin: Este un an

electoral foarte important, cu douãcampanii în urma cãrora se va decidedrumul pe care România îl vaparcurge în urmãtorii ani. PartidulConservator este parte a celei maiputernice alianþe electorale, alãturide PSD ºi UNPR. Am decis sãrãmânem împreunã ºi sã continuãmproiectul politic al Uniunii SocialLiberale, pentru cã în acest proiect auavut românii o mare încredere înanul 2012. USL este unul dintreacele simboluri rare în politicaromâneascã, prin care sedemonstreazã cã omul politic ºtie,poate ºi are cum sã fie alãturi decetãþeni. Acum, USL trãieºte prinnoi, iar acest lucru este foarteimportant pentru toþi românii carene-au acordat încrederea lor.

REP : Aþi rãmas, totuºi, fãrãPNL, un partener important cucare aþi plecat la drum. Cumafecteazã plecarea sa ideea deUSL ? DC: Din pãcate Crin Antonescu

a decis cã PNL sã rupã UniuneaSocial Liberala ºi a trecut fix întabãra celor cu care USL a luptat.Este evident pentru toatã lumea cãpreºedintele PNL are o înþelegere cuTraian Bãsescu, însã eu chiar cred cãliberalii adevãraþi, pentru caresloganul “dreptate pânã la capãt” ºipromisiunile fãcute în anul 2012 nuau fost doar fraze de campanie, vorreveni alãturi de noi în lupta curegimul lui Traian Bãsescu. Pentrucã aceastã luptã se va încheia doardupã alegerile prezidenþiale. Neaºteaptã aºadar un an foarte greu,însã avem pentru ce lupta. Româniaeste în sfârºit pe drumul cel bun, amînregistrat cea mai mare creºtereeconomicã la nivel european ºi acestproces trebuie sã continue.

REP: Pe 25 mai suntprogramate alegerile pentruParlamentul European. Cât deimportante sunt aceste alegeripentru România?DC: Aceste alegeri trebuie sã fie

importante. Este foarte importantpentru noi pe cine trimitem sã apereinteresele romanilor în Europa! Amfost dezamãgit de prestaþiile unorreprezentanþi de-ai noºtri în

Parlamentul European, oameni careau fãcut mai mult rãu imaginiiRomâniei, denigrând-o. Nu vreau sãdau nume, cred cã ºtiþi la fel de bineca ºi mine. Noi, Alianþa PSD-UNPR-PC am decis sã avem liste comune,pentru a ne asuma clar obiectivele deinteres naþional în raport cuInstituþiile Europene.

Ne dorim o Românie puternicãîn Europa ºi trimitem la Bruxelles oechipã de oameni mândri cã suntromâni. O echipã de profesioniºticare sã îi apere ºi sã îi reprezinte câtmai bine pe toþi cetãþenii români, dinþarã sau din afara graniþelor.

Partidul Conservator propunetrei candidaþi cu o mare experienþã îndomenii esenþiale pentru dezvoltareaRomâniei: Maria Grapini, fostMinistru delegat pentru IMM-uri ºiTurism, Laurenþiu Rebega,Vicepreºedinte al ConsiliuluiJudeþean Prahova, un profesionistdesãvârºit în domeniul agriculturii ºiAlina Cazanacli, Subsecretar de Statîn Ministerul Tineretului ºi Sportului.Sunt ferm convins cã vor face cu toþiio treabã foarte bunã, avem marenevoie de expertiza lor pentru areprezenta cât mai eficient intereselenoastre în Europa.

ªtim cu toþii ce luptã politicã seduce acum la nivel european, întrereprezentanþii PPE ºi PES, iar faptulcã viitorul ºef al Comisiei Europenear putea fi actualul Preºedinte alParlamentului European, MartinSchulz., pe care îl susþinem , este oveste foarte bunã pentru România.Avem nevoie de o Comisie care sãfie mai aproape de noi, iar MartinSchulz s-a dovedit în timp unapropiat al României ºi un susþinãtoral aderãrii României la spaþiulSchengen.

REP: Sunteþi Viceprim-Mini-stru al Guvernului ºi Ministrual Agriculturii ºi DezvoltãriiDurabile în cabinetul VictorPonta. Este agricultura o ºansãpentru România? DC: Categoric, da ! Este o

prioritate în Guvernul Ponta, cu unpotenþial mare de dezvoltare petermen mediu ºi lung. Este deja unmotor foarte important , pe careRomânia se poate baza pentru arealiza o creºtere economicãsustenabilã.

Uitaþi-vã cã agricultura a

contribuit cu 1,1% la creºtereaeconomicã a României de anul trecutºi sper sã menþinem acest trend ºianul acesta.

În ceea ce mã priveºte, pun unaccent deosebit pe crearea unei clasede mijloc autentice, care lipseºtemomentan în agriculturaromâneascã.

Apoi, un alt obiectiv al meu estede a readuce produsele româneºti pepiaþa româneascã, dar ºi pe piaþaeuropeanã. Avem produse agricolede calitate ºi vrem sã ne mândrim cuele în Europa. Vrem sã le gãsiþi ºidumneavoastrã în Germania !

Am fãcut deja paºi importanþi,de exemplu, ºi e un lucru care mãbucurã, pentru prima oarã în ultimii20 de ani, anul trecut exportul adepãºit importul de produseagroalimentare.

În acelaºi timp am reuºit sãreducem TVA-ul la pâine pânã la9%, o mãsurã pe care susþinut-ointens ºi care aduce beneficii atâtproducãtorilor cât ºi cumpãrãtorilordin România. Eu voi insista ca oastfel de mãsurã sã fie aplicatã ºipentru alte categorii de produse debazã în perioada urmãtoare.

REP:Vorbiþi despre creareaunei clase de mijloc în mediulrural ºi în agriculturaromâneascã. Care sunt cele maiimportante proiecte demarate înacest sens?DC: Pentru dezvoltarea unei

clase de mijloc cu adevãratperformanþe în mediul rural este înprimul rând nevoie de investiþiimasive. Creºterea gradului deabsorbþie a fondurilor europenededicate agriculturii este aºadar unobiectiv foarte important pentru noi,iar rezultatele sunt déjà vizibile.

Avem la îndemânã banieuropeni, iar Programul Naþional deDezvoltare Ruralã este instrumentulprin care se acordã fonduri europenenerambursabile pentru investiþiileprivate ?i publice care vor asiguradezvoltarea satelor din România.

Alocarea totalã pentru perioada2014 — 2020 este de 8,015 miliardede euro, iar aceºti bani vor fidistribuiþi pentru o serie de obiectivestrategice. Punem accent pedezvoltarea fermelor de familie ºiam alocat mai mulþi bani în perioada2014-2020. De exemplu, numai înprima sesiune de depunere deproiecte vom avea la dispoziþie 50 demilioane de euro, care sã ajute laînfiinþarea a 1.000 de ferme cufinanþare de 50.000 de euro.

Facilitarea accesului la creditepentru fermele de familie este deasemenea un aspect important. Amalocat déjà de la bugetul de stat 300milioane de lei ºi vom facilitaacordarea de credite de pânã în

75.000 de euro.

REP: Domnule ministru, darsatul românesc, din pãcate,îmbãtrâneºte iar tinerii nu maisunt tentaþi sã se stabileascã înmediul rural. Cum vrei sã îiatrageþi? DC: Aveþi dreptate, suntem

conºtienþi de îmbãtrânireademograficã care se manifestã maipregnant la sate, iar România arenevoie de tineri pentru a menþine ºi adezvolta o agriculturã competitivã.

Tocmai de aceea, am pregãtitprograme prin care tinerii fermierivor primi 50.000 euro ºi potrivitestimãrilor noastre, în baza acesteimãsuri, aproximativ 10.000 de tinerivor fi încurajaþi sã se instaleze înmediul rural ºi sã înceapã o activitateagricolã eficientã. Condiþia este catinerii sã se stabilieasca în mediulrural, sã dezvolte o activitate agricolãºi sã îºi vândã producþia pe piaþã.

O altã prioritate este crearea ºidezvoltarea fermelor mici, care potgenera o creºtere importantã alocurilor de muncã în mediul rural.Astfel vor fi acordaþi pânã la 15.000euro, suma nerambursabilã, pentrusprijinirea fermelor care au în modreal un potenþial de dezvoltare.

REP: Au existat mai multeatacuri la adresa românilor dindiaspora din partea unoroficiali din state membre aleUniunii Europene. Care suntprioritãþile dumneavoastrã înraport cu românii stabiliþi înstrãinãtate?Sunt foarte mulþi romani care au

plecat din þarã, încercând sã îºicreeze un viitor în altã parte. Dinpãcate acest proces a fost accelerat înperioada guvernãrii PDL, care a adusRomânia într-o situaþie economicã ºisocialã foarte grea.

Este important în primul rând sãstopãm acest proces. Sã îi motivãmpe mulþi sã se întoarcã în þarã, iar peceilalþi sã nu mai plece, sã îºigãseascã aici ºansa de a se realizaprofesional. Priviþi agricultura ca pe

oportunitate în acest sens ! Vom aveabani ºi în agriculturã, ºi în domeniuldezvoltãrii IMM-urilor , pentru cãsunt domenii care pot creºtesubstanþial numãrul locurilor demuncã bine plãtite.

REP: Un mesaj pentru româniidin diaspora ?DC: Rãmânem un stâlp de

sprijin pentru toþi cei care trãiþi îndiaspora ºi vom face toate eforturilenecesare pentru ca drepturiledumneavoastrã sã fie respectate ºi sãfiþi trataþi cum meritaþi, drept cetãþenieuropeni cu drepturi depline ! Vomlupta în continuare pentru dreptulromanilor la libera circulaþie ºi vomsancþiona ºi mai puternic oricederapaje la adresa României sau acetãþenilor sãi, din þarã sau din afaragraniþelor. ªi vreau aici sã dau unexemplu, pentru cã este vorba de unpolitician german. Afirmaþiiledomnului Elmar Brok – Preºedinteal Comisiei pentru Afaceri Externedin cadrul Parlamentului European,care a propus amprentarea românilorcare cãlãtoresc în Europa constituieun exemplu de atac total nejustificat,iar astfel de interpelãri trebuie sãînceteze. Noi cu siguranþã vomreacþiona ºi mai puternic în astfel decazuri, care nu au nimic în comun cuvalorile ºi principiile europene.

Nu ascund însã cã îmi doresc ºimai mult de atât. Le transmit sincerromânilor din diaspora cã îi aºteptãmacasã, pentru cã România are nevoiede expertizã ºi experienþa lorprofesionalã, indiferent de domeniu.ªi sunt convins cã din ce în ce maimulþi romani se vor întoarce în þarãdacã vom reuºi sã menþinemprogresul economic evident alRomâniei din ultimii doi ani. Letransmit, aºadar, tuturor românilordin Germania ºi nu numai sã aibãîncredere în noi. Avem nevoie de oechipã care sã reprezinte cu cinsteRomânia în Europa, iar candidaþiiPSD-UNPR-PC sunt capabili sã facãacest lucru.

Ionela van Rees-Zota

mai - iunie 2014Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

„Avem nevoie de o echipã care sãreprezinte cu cinste România în Europa“

- Interviu cu Ministrul Agriculturii Daniel Constantin -

Anul 2014 este un an electoral foarte important,cu douã campanii în urma cãrora se va decide

drumul pe care România îl va parcurge înurmãtorii ani. Care sunt proiectele pe care

Partidul Conservator, alãturi de PSD ºi UNPR leau, le vom afla în interviul în exclusivitate cu

Daniel Constantin - Ministrul Agriculturii

Pagina 15mai - iunie 2014 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Sãrbãtoarea mare a ÎnvieriiDomnului a adus cu adevãratbucurie ºi binecuvântare în sufletelecredincioºilor români din Vienapentru cã în Lunea Paºtilor, la ceasde Vecernie, a avut loc actul festivde înmânare a cheilor Bisericii Sf.Antonie de cãtre CardinalulChristoph Schönborn al Vieneicãtre Înaltpresfinþitul PãrinteMitropolit Serafim, chiriarhullocului.

Un act festiv, emoþionant,istoric ºi necesar, un act carerãspunde unei realitãþi deodatã tristeºi îmbucurãtoare: numãrul mare deromâni ortodocºi care au plecat dinþarã gãsindu-ºi un rost în acestelocuri, dar care doresc sã fieaproape de Biserica lui Hristos,acolo unde pot sã se hrãneascãspiritual ºi sã simtã ceva de acasã.Aceastã bisericã mare ºiimpunãtoare va deveni princumpãrare proprietatea ParohieiOrtodoxe Române din Viena ºi va ficel de-al treilea loc sfânt de

închinare în capitalã Austriei,alãturi de Capela istoricã din centrulVienei (Löwelstrasse 8) ºi deBiserica Sf. Apostol Andrei dinSimmeringer Hauptstrasse 161, dinsectorul 10. La eveniment auparticipat numeroºi credincioºiromâno-catolici ºi româniortodocºi, preotul paroh al Parohieicatolice, Martin Rupprecht însoþitde ceilalþi preoþi slujitori ºi parohulParohiei Ortodoxe Române dinViena, Pr. Dr. Nicolae Dura, însoþitde preoþii slujitori români. De faþã afost ºi Ambasadorul României laViena, Doamna Silvia Davidoiu.În cuvântul sãu, Eminenþa Sa,Cardinalul Christoph Schönborn avorbit despre faptul cã Viena esteun loc al întâlnirii între diferitetradiþii creºtine, ea devenind ooglindã în mic a creºtinismuluiuniversal ºi cã Biserica Ortodoxãtrebuie susþinutã pentru a da omãrturie creºtinã comunã, apoi aînmânat cheile Bisericii Sf. AntonieÎnaltpreasfinþitului Pãrinte

Mitropolit Serafim. De asemenea,el a oferit pentru altarul bisericii unvechi potir liturgic. PãrinteleMitropolit Serafim a subliniat forþãunificatoare a Sãrbãtorii Învierii, amulþumit parohiei catolice care aacceptat sã dea aceastã bisericaromânilor ºi a accentuat faptul cãctitorii ºi miluitorii Bisericii Sf.Antonie vor fi pururea pomeniþi ºila altarul ortodox. Ierarhul a rânduitca aceastã bisericã sã stea subocrotirea Sf. Antonie cel Mare ºi aSf. Andrei ªaguna. A dãruit apoiCardinalului o icoanã cu ÎnviereaDomnului, iar celor doi epitropi aicomunitãþii catolice douã icoane cuMaica Domnului. La finalul acesteiceremonii religioase, ierarhulromân a împãrþit tuturor celorprezenþi icoane cu ÎnviereaDomnului ºi a stat de vorba cucredincioºii. Atmosfera emo-þionantã a fost întreþinutã decântãrile pascale intonate cu multãsensibilitate de corul Bisericii Sf.Ap. Andrei dirijat de doamna prof.

Agnesia. De aceastã Bisericã se vaocupa Pr. Dr. Ioan Moga, care dejadin luna decembrie a anului trecutsãvârºeºte regulat aici Sf. Liturghieºi celelalte slujbe religioase, iar anulacesta a fost sãrbãtoritã în aceastãbisericã ºi prima Înviere aDomnului în prezenþa a peste 500de români. Prezent pentru doardouã zile la Viena, PãrinteleMitropolit Serafim a sãvârºit lunidimineaþã Sf. Liturghie la BisericaSf. Apostol Andrei alãturi de unsobor de preoþi ºi numeroºicredincioºi, iar marþi dimineaþã, în atrei zi de Paºte, a sãvârºit Sf.Liturghie în Biserica Sf. Antonie.

Dupã Sf. Liturghie a vizitat deþinuþiiromâni din penitenciarul ce se aflãîn Josefstadt-Viena (sectorul 9),oficiind o slujbã religioasã,vorbindu-le ºi spovedind câtevapersoane. Deþinuþilor le-au fostîmpãrþite prinoase de Paºti. În dupã-amiazã aceleiaºi zile, IPS Serafim avizitat ºi s-a închinat la AltarulCapelei în Löwelstrasse.

Pr.Drd. Emanuel Nuþu, VienaFoto: Biserica Ortodoxã

Românã din Viena ºiwww.kathbild.at

Sursa: http://www.mitropolia-ro.de/

Articol preluat de pe site-ul deºtiri Basilica al Patriarhiei Române

OO nnoouuãã bbiisseerriiccãã ppeennttrruu PPaarroohhiiaa OOrrttooddooxxããRRoommâânnãã ddiinn VViieennaa

Punct pe cruce, dupã desen, în urmaacului, în pleata timpului. Oma coase pãuni.Pãunii pãzesc Copacul Vieþii. Cu mâinile eimici, translucide, de înger, nu-i picteazã doarpe materiale. Le coase ºi un suflet. Peste ani,în casa nepoþilor, pãunii de pe ºtergare îi vorpurta mai departe tinereþea. Atenþia pentrudetalii ºi lucrul bine fãcut se reflectã în portultradiþional ºi pe obiectele de mobilier sau deco-rative din casa sãseascã. Pe lângã funcþiona-litate, lucrurile saºilor trebuiau sã fie frumoase,minuþios împodobite, dupã tipare strãvechi cedefineau un stil recognoscibil, unitar.

Tinereþe fãrã bãtrâneþe ºi viaþãfãrã de moarte

În arta brodatului, saºii folosesc motivedecorative migãlos cusute, de inspiraþierenascentistã, dar ºi cu influenþe orientale ºioccidentale. Existã un repertoriu bine definitde imagini florale, astrale, avimorfe ºizoomorfe. Cusãturile complicate sunt dispusesimetric, în fâºii strict delimitate ºi înconjuratede o abundenþã floralã. Broderiile descriutablouri pictate din vârf de ac, cu o simbolisticãce se cere descifratã. Dintre flori, cele maifrecvente sunt lalelele – ospitalitate, mândrie,

deschidere ºi rodia (mãrul de granat) - motiv deinspiraþie orientalã, simbol al regenerãrii,reprezentat sub formã de pom iranian,receptacul pentru elixirul vieþii. Pãunul, casimbol al fertilitãþii ºi bogãþiei, cocoºul –putere, porumbelul – dragoste, caii, cerbii suntalte imagini din gama tradiþionalã a arteibrodatului. Dintre elementele fitomorfe, alãturide mãrul de granat, apar frecvent bradul -eternitate ºi viþa de vie – viaþã, abundenþã.

Rânduiala ca la saºiCusãturile erau realizate cu arnici roºu,

galben, negru, albastru, pe blãnuri de oaie,pânze de in sau bumbac imaculat, þesute încasã. Zonele locuite de saºi aveau motivele,cromatica ºi tehnicile specifice, reflectate încostumele pe care le purtau cu mândrie, înviaþa cotidianã sau la sãrbãtori. Broderiile ceîmpodobesc ºorþuri, pieptare, cojoace,cuverturi, feþe de masã sau ºtergarele suntexpresia dorinþei þãrãncii sãsoaice de a-ºi þinecasa frumos aranjatã ºi de a-ºi exprimabunãstarea. Adesea, pânzele ºi pernele înfoiatedin camera de paradã (din faþã) purtau anul,zicãtori sau mesaje de credinþã ºi numele“gãzdoaiei” (femeie înstãritã) care le-a brodat.

Hieroglife cusuteArta broderiei sãseºti transmite nu doar

estetic, ci ºi semnatic, informaþii despreritualurile ºi ritmurile vieþii, având valoare depatrimoniu: “Aºa cum obiceiurile ºi tradiþiilereprezintã conþinutul spiritual al uneicomunitãþi sãseºti, preluate ca model de la ogeneraþie la alta, tot aºa ornamentaþiile de pepânzã (…) cu semnificaþiile lor, reprezentândplante, animale sau lucruri – trebuie sã fieordonate, sã fie scoase din anonimat ºi dinuitare (…). O colecþie de modele vechi ºibroderii pe pânzã este ca o colecþie de poveºtiºi zicale înþelepte, care au fost povestite odatãde mult dar acum au dispãrut. Ceea ce a mairãmas sunt litere indescifrabile ºi formele lorornamentale. Pe broderiile de pe pânzã seoglindesc comportamentul þãranului, portulsãu de sãrbãtoare, gesturile, mersul, felul dea vorbi demnitatea sa ºi multe altele…”spunea Emil Sigerus în Prefaþa laSiebenbürgisch-sächsische Leinenstickerei,din 1906 – o mapã cu planºe de referinþãpentru broderia sãseascã, reeditatã de-alungul timpului la München, Innsbruck ºiOxford.

http://povestisasesti.com

Poveºti de cusut ºi descusut – broderia sãseascãPraznicul Izvorului Tãmãduiriila Catedrala din NürnbergSãrbãtorile Pascale sunt pentru creºtinii

ortodocºi prilej de bucurie liturghisitoare mai alesîn prima sãptãmânã de dupã Praznicul ÎnvieriiDomnului, cinstitã cu numele de SãptãmânaLuminatã. În vinerea acestei sãptãmâni se faceprãznuirea Izvorului Tãmãduirii, o sãrbãtoare încinstea multelor minuni ale Maicii Domnului ºi îºidatoreazã numele unui izvor tãmãduitor din

apropierea Constantinopolului, atestat în vremeaîmpãratului bizantin Leon cel Mare (457-474). Lapraznicul Izvorului Tãmãduirii, ÎnaltpreasfinþitulPãrinte Mitropolit Serafim a slujit SfântaLiturghie la Catedrala din Nürnberg, þinândcuvânt de învãþãturã despre puterea sfinþitoare aÎmpãrtãºaniei cu Sfintele Taine ºi cu materiasfinþitã prin rugãciune. În mod cu totul deosebitapa, curãþitoare prin sine, atunci când este sfinþitãprin rugãciunea Bisericii, are proprietatea de acurãþi ºi lumina pe omul care o ia cu evlavie.Aghiasma nu trebuie vãzutã ca având proprietãþimagice, aºa cum se înþelege eronat deseori, ci easfinþeºte în tainã, tot aºa cum Dumnezeu faceminuni în tainã ºi nu pentru faima oamenilor.Dupã ce mulþi dintre cei prezenþi s-au împãrtãºitcu Sfintele Taine, Înaltpreasfinþitul PãrinteMitropolit împreunã cu slujitorii Catedralei ºicredincioºii au continuat slujba afarã, în faþatroiþei din curtea catedralei, acolo unde ausãvârºit sfinþirea cea micã a apei unitã cuCanonul Învierii, dupã rânduiala îndãtinatã aBisericii. Credincioºii au luat apã sfinþitã pentruacasã.

Sursa: mitropolia-ro.de

mai - iunie 2014Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

O domniºoarã îl întreabã peCharles Darwin:

- Domnule Darwin, oamenii chiar setrag din maimuþe?

- Da, dar nu vã faceþi griji,dumneavoastrã vã trageþi dintr-unadrãguþã!

Ziariºtii adreseazã întrebãriautoritãþilor dupã jaful secolului:

- Domnule Comisar, la ce concluzii s-a ajuns dupã primele cercetãri la loculfaptei?

- Înaintea spargerii, precis hoþul afãcut baie. A lucrat curat.

Între turiºti:- Nu vã supãraþi,cum se spune corect,

Panteon sau Fanteon ?- Fanteon.- Mulþumesc.- Cu flãcere.

Dacã þi se vorbe?te frumos, dacãmanânci sau bei gratis, dacã e?ti bãgat în

seamã, nu… n-ai ajuns în rai, a începutcampania electoralã.

Într-un laborator, doctorul îi cereasistentului:

- Dã-mi sticla cu diacetilamidonapidol!

- E goalã, domnule doctor.- La naiba! Iar mi-au bãut coniacul!

- Dacã fiica mea merge în pãdurecu un bãrbat, i se poate întâmpla ceva?

- Cât timp merge nu!

- Alinuþa, o ceartã maicã-sa, cum aiputut sa mãnânci toate bomboanele fãrã sã tegândeºti la frãþiorul tãu?

- Tot timpul m-am gândit la el. Speram sãnu vinã pânã nu le termin.

La poarta raiului doi barbati. Primul eîntrebat :

- Ai pãcãtuit cu femei?- Da!- Ai minþit?- Da!- Ai înjurat?- Da!- Atunci treci înãuntru, mergi în rai.- Tu ai pãcãtuit cu femei?- Nu, eu sunt evlavios!- Ai minþit?- Nu.- Ai înjurat?- Nu.- Atunci mergi în iad.- Ia stai puþin, prea-sfinte: ãla a bãut, a

preacurvit, a minþit ºi merge în rai ºi eu...?- Pãcatele se iartã, prostia se plãteºte!

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

E începutul anului ºcolarDupã o varã lungã de vacanþã,E prima dimineaþã de calvar,E "crima condamnatã de instanþã":

-Scoalã Costicã! (mã-sa grijulie)Este târziu, mai eºti încã în pat?!Însã Costicã nici nu vrea sã ºtie:-La ºcoalã nu mai merg! m-am sãturat!

-Cred cã glumeºti, sau vrei sã râzi de mine,Þi-am pregãtit dejunul, e colea,Ce þi-a venit (?!) cumva nu-þi este bine ?Motive nu gãsesc cã ai avea (!?)

-Da' nici mãcar nu pot sã-þi povestesc,Pe ºcoalã sunt, mãmico, sictirit,Copii nu mã plac, chiar mã urãsc,Profesorii la fel, nu mã înghit…

-Gândeºte-te mãcar un pic la bani,Te rog din nou, fã bine ºi te scoalã,Sper sã-nþelegi… ai cinzeºcinci de ani,ªi ca director… tre' sã fii la ºcoalã!

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Prima zide ºcoalã

Pagina 17mai - iunie 2014

C M Y K

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã vei

rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Cum se numeºte Consiliera de laPrimãria din Nürnberg ce a fost

intervievatã în acest numãr?

Rãspuns:_______________________________________________

_______________________________________________

Nume__________________________________________;

Prenume _______________________________________;

Adresa _________________________________________

38

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zia lunii în curs pe adresa redacþiei:

DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul din numãrul trecut este

IONUÞ-CONSTANTINAVRAM, MANNHEIM

Peºte la grãtar cu roºii condimentate în stil marocanIngrediente3 ardei graºi roºii, tãiaþi pe jumãtate ºi fãrã seminþe; 6 roºii mari

coapte; 50ml ulei de mãsline; 3 cãþei de usturoi, zdrobiþi; ¼ linguriþã depiper negru mãcinat; 1 lingurã de boia; 2 linguriþe de chimion mãcinat;1 praf de pudrã cayenne; 4 fileuri de doradã, fãrã piele (aproximativ140g fiecare); 1 legãturã micã de pãtrunjel, tocat grosier; 1 legãturã micãde coriandru, tocat grosier

Mod de preparare1. Se seteazã grillul pe treapta cea mai înaltã. Se pun ardeii cu pielea

în sus pe o tavã de copt ºi se plaseazã sub grill timp de 10-15 minutepânã se înnegresc uºor ºi fac bãºicuþe. Se pun deoparte, într-un bolacoperit cu folie, pânã se rãcesc.

2. Se cresteazã uºor pielea fiecãrei roºii, apoi se opãreºte 10secunde. Se scoate ºi se pune în bol cu apã rece. Se repetã pentru fiecareroºie, apoi - folosind un cuþit mic - se curãþã de coajã ºi se îndepãrteazãpieliþa. Se taie în sferturi, se îndepãrteazã seminþele ºi se toacã. Dupã ces-au rãcit ardeii, se decojesc, apoi se taie în bucãþi mici.

3. Se încinge uleiul într-o tigaie mare, se adaugã usturoiul,condimentele ºi un sfert linguriþã de piper negru mãcinat; se þin pe focdouã minute. Se adaugã roºiile ºi ardeii ºi se pun din nou pe foc mediupentru 20 de minute sau pânã când roºiile devin foarte moi. Se zdrobescroºiile cu dosul unei linguri ºi se fierb încã 10 minute sau pânã cândlichidul a cãpãtat consistenþa unui sos.

4. Se seteazã grillul pe treapta cea mai înaltã. Se pune peºtele pe otavã unsã cu puþin ulei. Se asezoneazã ºi se dã sub grill patru cinciminute. Se împarte sosul în farfurii, se pune peºtele deasupra ºi seserveºte cu ierburi presãrate.

REÞETA LUNII

Murul (Rubus fruticosus L.),sau rug-de-munte, este un arbustperen din familia Rosaceae.

DescriereLãstarii sunt înalþi de 1-3 m,

cu tulpina arcuitã, deseoritârâtoare, acoperitã de ghimpidrepþi sau recurbaþi. Frunzelesunt palmat-compuse, cumarginile neregulate, cu nervuripãroase ºi proeminente pe faþainterioarã. Florile sunt albe sauroze, dispuse corimbifer, ºi sedeschid în lunile iunie-august.Fructele sunt cãrnoase, compuse,roºii ºi acriºoare la început, negreºi dulci când sunt coapte.

Se întâlneºte la margineapãdurilor, în poieni, în tufiºuri, înlunci ºi de-alungul apelorcurgãtoare, în zone deluroase dinEuropa, Orientul Mijlociu, Africade Nord ºi America de Nord.

Este una dintre cele mai vechiplante medicinale cu originea înOrient, mãrturiile asupra folosiriiei în medicinã datând din vremealui Hippocrate, secolul al IV-lea î.Hr. În prezent cuprinde peste 100de specii ºi peste 1000 devarietãþi hibride.

UtilizareFructele, mure, sunt foarte

gustoase ºi se consumã ca atarecând sunt coapte (negre ºi puþin

moi). Din ele se mai pot preparadiverse gemuri, jeleuri,compoturi, siropuri ºi bãuturialcoolice. Fructele consumateproaspete au un efect uºor laxativ.

Din frunzele de mur, asociatecu cele de frag (Fragaria vesca) ºicu cele de afin negru (Vacciniummyrtillus) se poate prepara unceai.

Principii activeFrunzele uscate conþin o

cantitate apreciabilã de materiitanate, derivaþi flavonici, vitaminaC, acizi organici (acid malic, acidoxalic, acid tartric, acid lactic),inozitol.

Fructele sunt bogate învitaminele A ºi C. Acestea maiconþin acid citri, salicilic, pectinã,

mucilagii, flavonide ºi inozitol.

RecoltareSe recolteazã frunzele bine

dezvoltate în tot cursul verii.Acestea se usucã în ºoproane, înpoduri sau artificial la 40-50°C.Randamentul la uscare este 4-5:1.

Fructele se coc în perioadasfârºit de iulie - octombrie.

SÃNÃTATE ADEVÃRATÃ DIN NATURÃ

Murele, bogate învitaminele A ºi C

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Te poþi aºtepta ca orudã apropiatã sãplece într-o cãlãtorie,ceea ce va fi în

avantajul tuturor. În cazul încare doreºti sã pleci tu într-ocãlãtorie în strãinãtate, ai toateºansele sã primeºti în cel maiscurt timp aprobãrile necesare.

Chiar dacã vor maiexista unele discuþii,relaþia cu familia va

fi bunã, ceea ce te va face mairelaxat. Dacã ai de gând sã de-marezi unele lucrãri în apar-tament, ºansa va fi de partea ta.

În aceastã perioadãvei fi mai agitat, maineliniºtit. Pe câtposibil, gândeºte-te

de douã ori înainte de a faceceva deoarece impulsivitatea tepoate conduce pe cãi greºite.Relaþia cu partenerul de viaþã teva interesa în mod special înacest interval.

În anturajul tãu apro-piat vor fi dezbateriaprinse privind

proiectele de interes comun.Popularitatea de care te bucuriîþi permite sã ai un cuvânt greude spus. La serviciu se vor ivitot felul de situaþii care te vorobliga sã rãmâi peste program.

În plan familial,lucrurile evolueazãbine; relaþia cu

ceilalþi membri ai familiei teajutã sã te relaxezi ºi sãdepãºeºti cu mai multã uºurinþãfrecuºurile cotidiene.

În sfera familiei vafi agitaþie mare.Este posibil sã de-

marezi o lucrare în apartamentcu scopul îmbunãtãþiriiconfortului. Pe de altã parte, nueste exclus ca o rudã apropiatãsã aibã o realizare de care se vabucura întregul clan.

Vei avea de rezolvato mulþime demãrunþiºuri, aºa cã

toatã luna vei fi într-oalergãturã. Starea ta generalã vafi excelentã, aºa cã nu vei aveaprobleme în a duce oriceactivitate la bun sfârºit.

Chestiunile finan-ciare vor fi prioritateîn aceastã perioadã.Este posibil sã þi se

ofere ocazia unor investiþii, darîn acest caz riscurile asumate artrebui sã fie minime. În planafectiv, lucrurile evolueazã bine.

Vei avea parte de olunã extrem deagitatã, cu eveni-

mente care te vor þine cusufletul la gurã, chiar dacã unelenu te vor privi personal. N-ar firãu sã acorzi ceva mai multãatenþie sãnãtãþii ºi sã-þi faci uncontrol de rutinã.

Starea ta generalãnu va fi dintre celemai bune: energia

fizicã va fi la limita inferioarã ºi,dacã ai o suferinþã cronicã, n-arfi exclus sã se acutizeze.Oricum, este o perioadã în carenu trebuie sã te suprasoliciþi.

Activitãþile socialevor fi la ordinea zi-lei în aceastã lunã.

Nu vor lipsi ocaziile de a petre-ce clipe excelente în companiaprietenilor, dar ºi de a cunoaºtepersoane care-þi vor fi de un realfolos în viitorul apropiat.

Starea de agitaþie cete va caracteriza tepoate pune în

situaþia de a intra în controverseobositoare cu cei din jur. Veiavea de fãcut o mulþime dedrumuri pentru rezolvareachestiunilor profesionale.

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiucomercial în Râmnicu Vâlcea, cu apartament înzona Nürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat,zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Relaþii la telefon: 015784523637 sau015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi,încãlzire centralã gaz, curte, garaj, anexe,grãdinã 540 Mp. Ioan Draia. Telefon:+40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat.Zonã centralã, în apropiere de gara centralã.Telefon: 015784523637 sau 015143435201. rogseriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pegaz. Informaþii la telefon: 0257 281 996

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucratun an în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastãîn România ºi strãinãtate,caut de muncã îndomeniu (sau ºi altceva,decent ) sau cautpartener de afaceri cu mic spaþiu propriu pentrua deschide un mic atelier de mobilã -tapiþerie înGermania. Ma puteþi contacta pe skypemario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþãîn predare în România i Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu i mediu-avansat. Informaþii latel. fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de, Nürnberg.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici va învãþãmcum sã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit,în fiecare zi de MARÞI între orele 17- 19.Contact: Anemarie Hock, telefon: 0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!!Aniversare, nuntã, botez, chef sau oriceeveniment , poate fi deosebit dacã esteacompaniat de NOI. Sunaþi la 01521 2247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnbergºi ai nevoie de o persoanã care sã te ajute ladiverse lucruri?Nu îþi cunoºti drepturile înGermania? Vrei sã ai pe cineva care sã-þi facãclipele de singurãtate mai frumoase? Ai nevoiede un consilier în vederea integrãrii în sistemulsocial etc? Noi ºi specialiºtii noºtri te putem ajuta.Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vom gãsi soluþiaîmpreunã ( în limba maternã- românã) de a vãintegra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128-

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu,iar asta într-un timp scurt? Ai nimerit undetrebuie! Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentrutoate buzunarele!

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioaresau în agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Tânãr 32 ani, caut de lucru în oricedomeniu. Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca:electrician, tehnician sisteme alarmã, fotograf.Înþeleg ºi vorbesc puþin germanã, dar vorbesc ºiscriu foarte bine engleza. Telefon: 015229649376. E.mail: danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazãºofer de autocar, part time, domiciliu în zonaAugsburg. Adriana.Touristik@yahoo.de,Telefon: 0177 65 83 836"

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 1210 Nürnberg.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie,pãsãri, animale etc. Dacã e necesar pentrumenaj pot veni ºi cu soþia. Vorbim puþingermana. Posed permis conducere B,C.Tel:0746144539 sau 0267708065.

Ai terminat o coalã de moaºe? Cunoºtilimba românã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniulfabricilor de producþie sau firmelor de curãþenieîn zona Nurnberg. Lb. germanã la nivelconversaþional. Bozan Eugen Sebastian. Tel:015141305791

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºisunt din Piatra Neamþ ºi am 27 de ani. Amlucrat în domeniul construcþiilor exteriorºi interior ºi am urmãtoarele experienþe de4 ani: finisãri, zugrãvie, rigips, plaster,gresie, faianþã. Sunt foarte motivat în acolabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru AndreiCosmin ºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoalaProfesionalã ºi am diplomã de sudor. Am 28 deani, permis de conducere categoria B (Luat înItalia), am atestat european pentru magaziner înfabricã ºi pentru uz de stivuitor. Dorec sãcolaborãm, având urmãtoarele experienþe îndomeniul construcþiilor: 5 ani montaj de plãci demarmurã ºi polistiren pe exterior, de faþadã, suntcapabil ºi de amenajãri interioare ºiexterioare.Telefon: 0040 758628039.

Doamnã 41 ani din Würzburg caut demuncã în domeniul curãþeniei, dimineaþa.015166207380 Radoveanu Adriana.

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi amdoi copii.Î mi doresc cu ardoare sã ajung înGermania împreunã cu soþul sã îmi gãsesc delucru orice, undeva în gastronomie, soþul îndomeniul tâmplãriei deoarece este calificat înacest domeniu ºi plus de asta, cunoaºte limbagermanã. ªtiu cã nu este uºor, însã viaþa dinRomânia este greu de descris in cuvinte! Dacãcineva cu suflet mã va putea ajuta cu orice, chiarºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ºoferpânã în 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii de limbagermanã. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania laferme sau instalaþii de abºare, vopsitorie.Telefon: 004 0758 628039.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie,îngrijire bãtrâni sau copii. Telefon: 01758353537.

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:ppb.adv@t-online.de

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþeanromâno-german, îmi ofer serviciile pentru aajuta bãtrânii la: plimbare, cumpãrãturi,rezolvarea de probleme la Instituþiile germane,consultanþe psiho-sociale etc. Informaþii lanumãrul de telefon: 0160 33 73 128

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

Suntem cinci tineri, absolvenþi deConservator, avem experienþã în domeniu ºi

formãm împreunã TARAFULNOSTALGY. Dorim sã încheiem contractepentru concetre oriunde în lume, cu ocaziadiverselor evenimente. Informaþii: Telefon:0049 911 360 24 64, 0049 152 29148404. Neputeþi gãsi ºi pe youtube sub numele de:

Taraful Nostalgy

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Vând casã în Rm- Vâlcea, 124 m.p., 4camere, complet mobilatã ºi utilatã.

Construcþie 2007, teren aferent 800 m.p.,gard solid. Preþ: 59.000 Euro. Informaþii

la telefon: 0049 160 33 73 128.

Schimb casã complet mobilatã ºiutilatã în Copãcelu, judeþulVâlcea, 124 m.p locuibili,

dependenþe, teren 800 m.p, cuapartament sau casã în zona

Nürnberg ºi împrejurimi cu 3-4camere. Eventual plãtim diferenþa.

Tel. 0160 33 73 128.

IMOBILIARE

mai - iunie 2014Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: 1932497; BLZ: 760 606 18

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

37

Numai pânã la sfârºitul lunii AUGUST plãteºti un an ºi primeºti abonamentul un an ºi jumãtate.

mai - iunie 2014 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu uncopil, cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un jobstabil pe o perioadã între minim 6luni-1an, îndomeniile: gastronomie, hotelier, restaurant,fabricã de ambalat mezeluri, fabricã de conserve,murãturi sau orice alt domeniu în care am putealucra fãrã drept de lucru (încã nu îl deþinem!). Ebine venitã orice ofertã decentã!!! Putem ficontactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mitGablerstaplerschein, Mitarbeiter inIndustrieproduktion, küchenhilfe oder Barman, ingastronomia italianã sau germanã. Telefon: 015120931404.

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniulelectric. Eu am 42 ani ºi am terminat liceul demeserii. Momentan lucrez într-un restaurant laStuttgart. telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc demuncã în domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãriesau îngrijire copii. Informaþii la telefon: 01634638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãrserios ºi cu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþiefizica bunã, cunosc limba germana la nivel deconversaþie. De preferabil prin zona regiuniiHessen sau în apropiere. Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor devase sau femeie de serviciu în zona Frankfurt amMain sau lângã. Mã puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 10512079331

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoarela bãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051207933114

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, cautde lucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã.Telefon: 015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionistA,B,C,E, ospãtar barman, în construcþii, instalatorsanitar ºi termic, spaþii verzi, ajutor bucãtar.Numele meu este Claudiu, telefon de contact0034622830039 sau 0034942134088. Vorbesc limbaromâna, spaniolã, italianã ºi puþin englezã. Vãmulþumesc!

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârstade 23 respectiv 24 de ani,vorbitoare de limbagermanã la nivel de conversaþie (am fãcut un cursde limba germanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncãzona Frankfurt am Main. Pentru început e binevenit orice (ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu)sau orice altceva decent! Ne puteþi contacta lanumãrul de telefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºisalariu la înþelegere. Am cunoºtinþe de limbagermanã, începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.:0621- 7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat,cu experienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte multloc de muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoanecu experienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30de ani. Informaþii la tel : 0157 84663115

Român 66 ani, stabilit în Germania-Stuttgart, caut o partenerã pentru o relaþie stabilã,bazatã pe seriozitate ºi respect reciproc. Telefon:0152 169 27088.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresccazare ºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg.Telefon: 0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 015787 33 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon:01522 1603200.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunoscun domn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºiitalianã. Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60ani, doresc sã întâlnesc un domn serios, care sãvorbeascã limba românã, pentru o relaþie deprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 004 0721 711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã,serios, bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmeleºi excursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie) serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie.Condiþii: slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunoscun bãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã,cu vârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut opartenerã serioasã pentru a ne oferi respectreciproc ºi care doreºte o schimbare în viaþã,eventual cãsãtorie,a proape de Stuttgart. Telefon:0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania,caut o partenerã stabilitã în Germania pentru orelaþie stabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon:0151 21858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sãdea un sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cucârje Telefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de13 ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorieeºuatã de 9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sãiau viaþa de la început. Doresc sã cunosc un bãrbatserios care sã vrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Cazodie sunt Rac. E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani,serios, munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerãpentru o relaþie bazatã pe respect reciproc ºiprietenie, eventual cãsãtorie. Preferabil sã fie între36-45 ani, slãbuþã. Telefon: 0151 45230 790-(Mihail)-München.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei oacutã nevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea facefericiþi. telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane desex feminin cu vârtsa între 40-60 ani, contraîntreþinerii gospodãriei în zona Frankfurt.Informaþii la telefon: 069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cusediul la Nürnberg cautã redactori muzicali dinGermania- în sistem de voluntariat. Nu trebuie sãlocuieºti în apropiere. Este suficient sã doreºti aface parte din echipa noastrã, iar de restul neocupãm împreunã (iniþiere, programe etc) Telefon:01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialise ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Mihai Anthony Ionicã ArmancaOana IndreiBelgia:Ceustermans MihaelaCornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

37

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20