8
@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri dintr-o casd de nebuni) de Christine Lavant @ 2004, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, pentnt Die Erzdhlung der Magd Zerline (Povestirea cameristei Zerline) de Hermann Broch @ 2007, Thomas Sessler Verlag, Viena, pentru Mexiko (Mexico sau Hai sd spdldm putina) de Katherine Aigner @ 2007, Thomas Sessler Verlag, Viena, pentru Ohio, wieso (Cum aSa Ohio?) de Gabriel Barryli @ 2006, Thomas Sessler Verlag, Viena, penlru Haut und Himmel (Piele Si ce) de Dimitr6 Dinev O 2011, Institutul European Iagi pentu prezenta edilie in limba romdni www. euroinst.ro INSTITUTUL EUROPEAN Iagi, str. Grigore Ghica Vod[ nr. 13,700469, O.P. 1, C.P. 161 [email protected] Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAniei Cinci povegti de dragoste din Austria / Christine Lavant, Hermann Broch, Catherine Aigner, ... ; trad.: Dan Stoica. - Iagi : Institutul European,201 1 Cuprinde: insemndri dintr-o iasd / Christine Lavant ; Povestirea cameristei Zerline lHermann Broch ; Mexico / Catherine Aigner ; Piele gi cer / Dimitrie Dinev ; Cum aqa Ohio? / Gabriel Barryli. rsBN 978-973- 6lt-617 -9 I. Lavanl, Christine IL Broch, Hermann III. Aigner, Catherine IV. Dinev, Dimitre V. Barryli, Gabriel VL Stoica, Dan (trad.) 82-2:13 5. I Reproducerea (par,tiala sau totald) a prezentei carli, firA acordul Editurii, constituie infracliune pi se pedepsegte in conformitate cu Legeanr.8/7996. Printed in ROMANIA CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DIN AUSTRIA Traducere de Dan STOICA INSTITUTUL EUROPEAN 20ll

Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

  • Upload
    others

  • View
    26

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungenaus einem lrrenhaus (insemndri dintr-o casd de nebuni) de ChristineLavant@ 2004, Suhrkamp Verlag, Frankfurt am Main, pentnt Die Erzdhlungder Magd Zerline (Povestirea cameristei Zerline) de Hermann Broch@ 2007, Thomas Sessler Verlag, Viena, pentru Mexiko (Mexico sauHai sd spdldm putina) de Katherine Aigner@ 2007, Thomas Sessler Verlag, Viena, pentru Ohio, wieso (Cum aSaOhio?) de Gabriel Barryli@ 2006, Thomas Sessler Verlag, Viena, penlru Haut und Himmel(Piele Si ce) de Dimitr6 Dinev

O 2011, Institutul European Iagi pentu prezenta edilie in limba romdni

www. euroinst.roINSTITUTUL EUROPEANIagi, str. Grigore Ghica Vod[ nr. 13,700469, O.P. 1, C.P. [email protected]

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomAnieiCinci povegti de dragoste din Austria / Christine Lavant,

Hermann Broch, Catherine Aigner, ... ; trad.: DanStoica. - Iagi : Institutul European,201 1

Cuprinde: insemndri dintr-o iasd / Christine Lavant ;Povestirea cameristei Zerline lHermann Broch ;Mexico / Catherine Aigner ; Piele gi cer / DimitrieDinev ; Cum aqa Ohio? / Gabriel Barryli.rsBN 978-973- 6lt-617 -9

I. Lavanl, ChristineIL Broch, HermannIII. Aigner, CatherineIV. Dinev, DimitreV. Barryli, GabrielVL Stoica, Dan (trad.)

82-2:13 5. I

Reproducerea (par,tiala sau totald) a prezentei carli, firA acordulEditurii, constituie infracliune pi se pedepsegte in conformitate cuLegeanr.8/7996.

Printed in ROMANIA

CINCI POVE$TI DEDRAGOSTE DIN AUSTRIA

Traducere de Dan STOICA

INSTITUTUL EUROPEAN20ll

Page 2: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

Cuprins

Atnorii l7

f . insemndri dintr-o cas[ de nebuni / 9

2. Povestirea cameristei Zerline I 7 3

3. Mexic sau Hai sd sp615m putina / 105

4. Cum aga, Ohio ?l I 137

5. Piele qi cer I 207

Page 3: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DIN AUSTRIA

Dimitre Dinev. Ndscut la Plovdiv in 1968, emigrat in Austria in1989. Autor austriac de origine bu1gar6, reugette sd inscriecruzimea, absurdul, violenla qi sadisrnul in regishul firescului, alcotidianului care ne privegte pe toJi gi din care tragicul n-adezertatniciodatd. Antor de prozd {0 lumind deasupra capului) qi teatru,Dimitrd Dinev a primit pentru Piele Si cer premiul Askeer(echivalentul bulg6resc al premiului TINITER). Este cunoscut peplan european, mai ales ca autor de prozd. La Viena trei dinpiesele sale sunt-iucate cu rnare succes.

ins*mnIri dintr-onebuni

casi de

de Christine Lavanl

Sunt din salonul Doi. Acesta este un spaliu pentru

cei puqi sub observalie, pentru coi ,,cu forme u;oare", qi de

fapt cineva ajunge aici numai dupd ce are in spate o $edere

?n salonul Trei. Eu nu am in spatele meu Treiul, qi cele mai

multe imi iau asta in nume de r[u. Ieri am auzit-o pe Regind

spun6ndu-i Renatei: ,,A mdrgdluit aici cu sticle pe ochi 9i o

geantd diplomat, s-o ia naiba! Ce cautd aici la noi? Probabil

sd ne spioneze, ce altceva?!"... Renate i-a spus pe loc: ,,Iarincepeli cu asta?". Dar seara a venit la mine qi mi-a cerut

clama de pdr inapoi, chipurile pentru cd ar avea nevoie de

ea. Pdcal! Nu de clama de pdr, ci de Renate, md gdndisem

cd am putea s[ legim un soi de prietenie. Am simpatizat-o

din prima clip6, avea ochi bl6nzi, triqti 9i surdsul distrat,

ardtdnd un pic de durere, dar care nu mh speria nici pe

departe aqa de tare cum o frceau rdsetele celorlalte' Cd tot

veni vorba, te obiqnuieqti incredibil de repede cu felele qi

vorb5ria celor de aici. ,,Ah, nu vd uitali la asta, a$a ceva nu-

i pentru dumneavoastrd!", mi-a spus Nussed atunci cdnd

sldbdnoaga aia mare - cred cd o cheama Baumerl - a cdnfila podea. $i, ca sd nu par incdpd!6nat6, a trebuit sl-i urmez

sfahrl, degi tare ag fi vrut sd observ totul cdt mai amdnunlit.

Aga, m-au impins in spdlitor, unde, dintr-un sim! al

datoriei, am izbucnit in hohote de pl6ns. Dar nu din cauza

nrletelor, pe care, de acolo, le auzeam cu 9i mai mare

nepldcere, ci pentru cd nu poli sd stai pe marginea cdzii

mult timp fhrd sd faci ceva. Aq fi putut la fel de bine sd

Page 4: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DINAUSTRIA

c6nt, si fluier sau sd lovesc cu papucii primili in ospiciu deperete, dar m-am decis in cele din urmi pentru pl6ns. Amresimfit ca pe ceva uqor penibil faptul c[ hohotele au ajunsexagerat de puternice, dar nu puteam sd fac nimic. Sigur cdsurorile au incercat sd mi aline gi m-au intrebat c6te-n lun[gi-n stele. Dar toate or sd treac6, in opt zile n-o sd-i maipese niminui de asta, dac[ pl6ng sau md lovesc cu capul deperefi. Poate chiar Renate o sd vind la mine qi o s5-mizimbeascd, in felul ei spdldcit. Cred ci ii e teamd de Regind.Asta nu md poate vedea in fa!d, la fel gi Baumerl. in felutdsta am fost respinsi de la bun inceput de v6rfurile cele maibine situate ale ambelor clase.

$tiu cd pot schimba asta cdt ai bate din palme, nuaveam nevoie dec6t s[ imi dau drumul odat[, in timpulmesei, la greald sau sd lovesc cu blidul de metal in pere{i,dar pentru mine mai conteazd inci mult ca surorile sd mi seadreseze cu ,,dumneavoastra" sau cu ,,domnigoard" gi camedicii, atunci cdnd ajung la mine, sd-qi indulceascd su-r6sul lor profesional din timpul vizitei intr-unul ceva maiuman. At6ta vreme cdt cei de aici md privesc ca pe unoaspete temporar gi eu inslmi consider aceastd poziliecorect6, atunci ultima limiti nu a fost dep6qit6.

Tocmai a dansat Berta. Ciudat cd nici uneia dintresurori, nici mdcar lui Nusserl, nu le-a trecut prin cap de dataasta sd md expedieze. Probabil cd danseazd,rar, pentru cd totsalonul s-a uitat, ba chiar gi sora Minna s-a oprit pentrucdteva clipe din crogetatul hdinu{ei pentru bebelug qi a r6scu ochii ei rotunzi, negri, plini de bundtate, care imprdgtiauliniqte in jurul ei. Ce ar fi sd mi duc la Berta qi s-o zgdlfdipdnd cdnd s-ar opri din dansat? Poate mi-ar zgdria ochii.Probabil cI aga se simlea fericitd sau cel puf;n era in pieleaei un soi de unealtd plinl de bundvoinli. Dar cine seascundea in ea? Cine a impins-o sd iqi ridice rochia in dungiprimit[ aici peste genunchii ei goi gi osoqi gi s6 igi scuturequvifele spdlScite in aqa fel incdt ochii decolorali sd-gi

10

insemndri dintr-o cqsd de nebuni

schimbe expresia ftr[ incetare? Cine i-a dat ritmul dupd

care pdgegte pe dalele gri inainte qi inapoi? $i vocea inalt6,

care seamAna cu cea a unui rapsod, qi care se prdvale dingura fhrd dinfi at6t de ciudat, inc6t cineva s-ar putea a$tepta

in fiecare clipd sd descopere un animal mic Ai albicios? Daracest animal rlmdne ascuns, ea cdntdnumai asculit gi aiurea

pentru cine qtie cine, cate poate se afldnevdztrt printre noi.

Dar dacd existd printre noi lucruri care intr-adevir sunt

invizibile, gi cred cd sunt asemenea chestii care se afld

pelmanent intre noi, atunci ceea ce am frcut este, dinpunctul de vedere al unei judec5li sdndtoase, absolut fals.

Ce rost are sb ifi intrerupi viala atunci c6nd undeva va

exista intotdeaua o continuare? Dar, pentru numele luiDumnezeu, poate cd am trecut deja limita qi nu mai sunt de

mult un simplu oaspete, ci fac parte dintre toate celelalte,

care se uitd la mine ca la o strlind gi md privesc pline de

suspiciune?... Ce s-a int6mplat? Nimic altceva decdt cd obiat[ nebund a inceput sd cdnte dinlduntrul ei: ,,A e i o u,

ce-o sA se aleagd de mine mAine? Mai intdi am fost pdmdnt,

mai apoi piatr6, apoi un copac pi o floare... Apoi am fost ofereastrd deschisd, o fereastrd mare qi minunatd. A e i o u,

se poate veni cdtre mine din toate p6r{ile, 9i eram mai multdec6t o p[dure fognitoare... Dar s-au lovit de mine,

fereastra, cu aripilor lor grele, negre. Aeiou, pdmdnt, piattdgi copac, qi nimeni nu in{elege cuvdntul de sub aripile

mute...t'.in afari de asta nu s-a intdmplat nimic. Toate rdd in

gura mare, gi sora Minna cari in ea, zdmbitoare, un copil.Oare de ce a atacat chiar Regina? Nu cred cd a frcut-o dinpurd amdrdciune, gi nici pentru a-qi ardta puterea. Ceva dinbdtrlna cocopatd s-a aprins ca o spaimd prea binecunoscuti, atunci cdnd a atacat-o pe dansatoare pe la ceafbcu ciorapii albagtri, pe care tocmai qi-i pregitea: ,,Termindodatd, drac impielilat!", a spus ea rdutdcioasd 9i nici cd-ipdsa atunci cdnd sora Minna a ameninfat-o cu cdmaga de

forfd. Spaima ei era alta, spaima ei era poate asemdndtoare

t1

Page 5: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DIN AUSTRTA

cu spaima mea. Da, cu sigurant5, nu mai sunt aici un simpluoaspete, qi cine gtie c6t timp surorile imi vor mai spune,,dumneavoastr6" gi,,domnigoar6".

Tocmai avea loc vizita. Medicul primar m-a intrebatce scriu, dar nu s-a mai ocupat mai departe de asta, probabilse g6ndea cd intrebarea lui ar putea sd mI sperie de-abinelea. $i acum imi mai tremurd genunchii pe carc atrebuit sl-i apds tare unul de altul, ca sd pot micar rdmdneaSezatd. Dar nu era el. Era un altul, qi numai pirul cdruntprodusese penibila confuzie. $i atunci medicul primaraproape cd md prezentd, spunAnd: ,,Privif;, colega, esteprimul caz din cariera mea c6nd cineva ajunge la noi dinproprie iniflativ[. Bineinleles cd domnigoara nu ar trebui defapt sd fie aici, dar o prim6rie micd nu poate s5-i ofere untratament intr-un sanatoriu cu o curl de odihnd, aqa cdincerclm noi cu un pic de arsenic".

...$i la acel punct expresia felei mele a arhtat cd,

vorbele lui erau mincinoase, pentru cI medicul striin azfuitbit cu doud infelesuri. Chiar gi sora qefb s-a uitat lamine ciudat, semdna din ce in ce mai mult cu o pasdreenervatd care {op5ie. Numai medicul primar s-a prefrcut c6nu observ[ nimic qi, dacl nu imi reugegte sd il fac sd creadlcd intrebarea lui m-a insp[imdntat cu adevdrat, atunci o sitrebuiasci sd fiu in urm[toarele zile extrem de atentd lacomportamentul meu. Probabil cd incd de m6ine o sd mdcheme in cabinetul lui ,pentru o scurtd convorbire".

Atunci a remarcat Regina cd a ap[rut o nou[ modI,qi pacientele de ultimd clasd au inceput pur qi simplu sdjoace dame. Surorile mi-au zdmbit totugi prietenos qiNusserl mi-a spus:

,,N-o bdgafl in seam5, medicul primar a spus cddumneavoastri putefl si facef; tot ce vi bucur[. Drdcoaicaaia o sd se linigteasci in cur6nd".

Dar drlcoaica nu se linigtea. Cocoaqa ei tot cregtea,ca la pisicile enervate, gi cdnd una dintre cele care cdrpeautrebuia sd se ducd la ea sd ii ceari foarfeca, atunci se purta

12

insemndri dintr-o casd de nebuni

in aqa fel de-f venea si crezi cd in clipa urmdtoare o sA se

intdmple cine qtie ce.

,,Tu, fandosito, daci nu incepi imediat s[ te porli mai

manierat, atunci intorc foaia, cdnu mai suport eu mult toate

astea!", spunea sora Minna cu buzele subliate de furie. Mdcam indoiam! La final, din partea mea, fle, i se prurea

cbmaqa de forld. Va trebui sd trec peste greald 9i spaimd 9isd ii ofer cocogatei cdteva perechi de ciorapi. Poate ci ii mai

scade din duqmdnia ce-mi Poart5.De trei nopfi n-am mai dormit deloc 9i sunt prea

stoarsA de puteri ca sd mai am chef s[ md lupt cu fandosita.

Pdcat numai de simpatia, rendscutd la Renate, care s-a topitdin nou. Avea o tulburdtoare capacitate sd-mi zAmbeasciincurajator atrurci cAnd trebuia sd md duc eu sd iau

foarfecele de la cocoqati. Cu toate cd ii este teamd de ea, ar

fi vrut de fiecare datd sd se duci ea in locul meu, dar atuncimi-ag fi pierdut orice brumd de respect in fala tuturor.Ciudat cum lua parte la lupta noastrd intreaga sald. Ba chiargi pacientele de clasa a doua, care de fapt formau un cerc

abiolut separat, numai al lor. Doamna Baumerl avea un felde a arunca priviri batjocoritoare peste lentilele ochelarilorgi doream din cdnd in cdnd, din toatf, inima, s5 o apuce dinnou pandaliile. Se pare c[ nu sunt aqa de molipsitoare ca qi

dugmdnia. Cdteodatd mi se pare cd din at6ia urd aq cdpdta

altl formd. Spre exemplu, atunci cdnd fandosita se uit6 lamine cu ochii plini de furie ;i imi spune cu dispre!:

,,Oare domniqoara nu-qi dd prea multd osteneal6?".Atunci am inleles cd surorilor le era suficientd o

expresie din asta in doi peri ca s6-!i tragl cimaqa de forlipe tine. Poate cd, dacS ag mai fr rczistat cdteva zile, Reginai-ar fi dat definitiv pebrazdd, dacd ag fi putut in sfdrgit sd

dorm noaptea... Ldngd mine se afla un scaun de fbcutnevoile. Lafrecare sfert de ord, dacd nu qi mai des, cinevase lovea de gratiile de la patul meu, ochi holbafl se zgdiaulamine, se murmurau vorbe de neinleles qi, printre ele, dinc6nd in cAnd se mai auzea o scuzd. Strdngeam c6t puteam

din dinli gi imi puneam qi cea de-a doua pernd deasupra

capului, chiar daci afunci cAnd venea sora de gardb trebuia

t3

Page 6: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DINAUSTRIA

din nou, a$a cum scria la carte, sd mi-o pun sub cap. Nuputea sI md sufere. In prima noapte qi-a dat chiar silinl5pentru mine qi se vedea pe ea cd ii pdrea rIu de mine. Darvoia sd afle atdtea lucruri. Am avut oare o iubirenefericit[?...

,,intotdeauna e a$a ceva la mijloc?", am intrebat-o cuun dispre! exagetat, degi tocmai aga ceva nu ar fi trebuit sdfac.

,,Atunci de ce ali r.'nrt sd vd impugcafi?", aintrebatea u$or stdnjenitd, gi atunci cdnd i-am rdspuns rdzdnd:

,,Dar, scumpi sor5, am luat numai nigte prafilri", s-arepezit afari din salon profund jignitA. Imi pare rdu. Are ofald frumoasd, bine conturatd gi la inceput mi-a rmrt cusiguranld binele. Daci n-ar fi fost blestematele alea deintrebdri! Dacd mbcar aq fi gtiut ci domnul medic primar s-arfi putut ascunde in spatele chestiei! Dar nu-i acelagi lucru,de fapt ar fi putut sd md intrebe chiar el lucrurile astea gi,daci n-o face, atunci incep sd apard anume bdnuieli.Probabil s-a gdndit cd, aSa, de la femeie la femeie, o sdmeargd, mai uqor. Sigur c5, dacd ar qti despre cine e vorb4ar fi procedat cu mai multd discrelie. Numai sd nu mdg6ndesc, nu trebuie sd md gdndesc la asta! Mai bine laMaioreas[, mai bine la Hansi gi la toate, toate care sunt aiciqi suferS, suferd. Nu, nu o si cad prad[ urii, o sI pot sIajung si o iubesc pe fandosit[, qi pe Baumerl, gi pe sora denoapte, qi fala surorii Minna atunci cdnd, sco!6nd scdntei defi.rie, incheie o cdmagd de for{n. Oare ce se va intdmpla cucopilul din pAntecele ei, dacd ea are aceastd expresieintipdritd pe fal6? Ar trebui interzis femeilor gravide sd fac6de serviciu intr-o cas[ de nebuni. Ce se va alege de o fiin{dcare este supus[ permanent acestor radia{ii de urd qimize/le? Daca a9 putea pur gi simplu sd md gdndesc iamaioreas6.... OrI dupd ord, ca un ceasornic, strigd din patulei cu putere:

,,Blestematd sd fii, Austria! Blestemat sd fie larulRusiei! De trei ori blestemati gi luatd de naiba s[ fieintreaga lume. Mi-a ucis birbatul, frumosul qi mdndrul meubtubat. Blestemat! Blestemat! Blestemat! Sd se duci la

t4

insemndri dintr-o casd de nebuni

dracu' tot ce mai este incl in vialAt". Avea ochi str6lucitorica niqte clrbuni apringi, p6ru1 ei alb, inc6lcit sta ridicat c6tre

munte gi mAinile aveau niqte gheare prelungite ca de pasdre.

$i aga se intdmpla mereu, ord de ord, qi chiar sforiitulcAntdrelei cu barba deasd, care de obicei umple toatd sala,

se ofilegte ca o risuflare in fala acestei ndvale. CAteodat5

agtept aproape ca pe o izbdvire ca, mdcat pentru cdteva

minute, s[ nu mai aud cel pu{in gemetele lui Hansi. Hansiare doulzeci de ani gi std aici deja de un an intreg gi este

hrAnitd la fiecare treizile printr-un cauciuc prin ndri, pentru

cd se pme cd qi-a propus sd se stingd prin infometare' Nu mai edecdt un schelet, dar c6ndva trebuie sd fi fost de o frumusele

perfectd. Pdrul ei de un negru lucios ii cade din pat p6nd lapodea. Atunci c6nd mama ei vine la ea, dupd-amiaza, iiridicd pdrul ca pe o comoari sf6ntS. Chiar 9i Maioreasa se

mai opregte din blestemele ei c0teodat6, mai inainte sd vindla ea fiul. Surorile devin neajutorate ca nigte oi in fafaacestei mame, gi chiar qi Friedel, care veqnic c6nti, se scuzd

de fiecare datd. La fiecare doud zile vine soful lui Hansi.Este un ofiler cu grad superior, ca qi fiul Maioresei, qi,

atunci c6nd intdmplStor se intdlnesc, roqesc amdndoi dincauza jenei gi ruginii. Aici se adund munli de suferinfS, dar

vdrful e in fiecare din cei care vin zilnic 9i pleacd din noudisperali de aici. Pe aceqtia nu poli s6-i privegti in fa!d, purgi simplu nu suportd a$a ceva. Este o neruqinare si fii de

fa!6 intr-o asemenea situalie, qi totugi md intind in pat

cdteva ore, cdnd este vremea vizitelor, ca sd pot rdmAne indormitor in acest timp. Aga am ajuns si ;tiu, de fapt, totulpe de rost. Spatele subfire, cocoqat al bdtrdnei doamne,

itunci c6nd ridicd de la podea pdrul, umerii la!i, neajutorafiai bdrbatutui ei, care acoperi cdt mai mult din trandafiriisau lalelele pe care le pune de fiecare datl pe margineapatului c6t mai aproape de obrazul soliei sale. Ah, ca qi cumei ar fi putut, de fiecare dat5, si aqtepte ceva de la acest

obraz! Cel mai mic semn al unei recunoaqteri, poate numaiun surds sau o schimbare de ton in tdngrrirea ei' Dar nu se

intdmpld gi nu se schimba nimic. Incet qi ascufit se in61!a

ve$nic, in aerul sdlii, acelaqi ton in intervale care aproape cd

15

Page 7: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DINAUSTRIA

puteau fi calculate, puteai s6-f, inchipui cd s-a pierdut prinsalon o pisicd tdndrd care igi ascute ghearele. Oare de cdteori fusese sftqiat pieptul acestei mame? Fa,ta nu i-arn vdz:lt-ogi nu aq wea s-o vid weodatS. Spatele ei gi ridicareaostenitd a mdinii, care penku cdteva secunde se a$eza tre-mur6nd peste fruntea celei care se tdnguia, spuneau maimult decdt orice cuvinte. CAteodatS, inainte de a p5r6si sala,se intorcea cdtre patul maioresei. Doud mame, doud bitrdnedoamne din inalta societate, doub dureri fhrd sfdrlit.Transparent gi sublire era aerul in jurul celor doud qi demulte ori tocmai atunci apdrea fiul. O saluta pe mama luiHansi aproape ca pe o sf6nt6, dar in afard de ea nu saluta penimeni. Din cdliva pagi mari ajungea la patul mamei lui gi iis[ruta mdna. Dar mdna aceasta nu mai era nicidecum ogheard de pasdre, era cea mai elegantl gi re.tinutd m6n[ dincdte-gi poate inchipui cineva. Mereu cineva punea vdluri injurul celor doud qi, de fapt, nu mai puteai bdnui dec6t cuochii inchigi ce se intdmpla cu adevdrat in fa[a ta. Cdci nuaceasta enrealitatea. cI fiul ar deschide de fiecare datd unziar qi ar citi din el, nici cele cdteva fuaze pe care gi lespnneau unul altuia infrancezS., nici clinchetul gratiilor dela pat, atunci cdnd o miqcare era mai puternicd sau maipripitS. Nu, toate acestea se intdmplau numai pe dinafarl,ceva ca o nevdzuld spargere a unei sticle peste cevanesfdrgit de prelios. inlduntru existi incdntarea unuia fald dealtul. O qtiu, o presimt, atunci c6nd stau cu ochii inchigi inpatul meu. Aici mai existd schimbdri carc nu se compard cunici o minune. Nu mai era vorba de nici o fiinfd nebund, denici o fiinld care face gdldgie gi blestemi, nici cea mai micdurmd de uri nu mai trdia in acele ore in bdtrdna aristocrati.in prezenla fiului, mama pdqea pe deasupra mdrii proprieinebunii, precum Isus peste ape. $i el o credea. Nu se temeanici o clipf, ca ar putea si igi piardl cdndva stlpdnirea. gi nugi-o pierdea. Nu qi-o pierdea niciodatd mai inainte ca ultimauq5 a spitalului de nebuni sd se fi inchis in spatele fiului ei,dar mai apoi era cumplit. Era ca gi cum ar fi rznrt sI se

rdzbune pe tot iadul, care pentru o ori fusese alungat de peproprietatea ei. Dar a$a ceva nu se poate spune in cuvinte, e

l6

insemndri dintr-o casd de nebuni

chiar mai rdu decAt imaginea crucifichrii. Oare dupi s[ptd-m6nile petrecute aici voi mai avea puterea sau curajul sizdmbesc? Ah, s-ar putea, qi incd foarte mult? Poate cA, de

fapt, abia in asemenea locuri inveli cu adevdrat ce este

rdsul, ca s[ nu se piardi cu totul. Tocmai a trecut atdtaniape ldngS mine qi mi-a goptit cum m-ar face ea praf qi

pulbere. I-arn zdmbiL Dar mi-e tearnd- Poate incerc incd odatd s[ ajung la masa invSlStoarelor? Acolo se desfrgoard

totul at6t de manierat, incdt te intrebi de multe ori, fird sd

vrei, de ce se afl6 ele in locul dsta. Dar n-o sd-mi fie ugor,

ca pacientd de clasa a treia gi ca una fbr[ studii, sd ajung inacest cerc al celor zece mii de sus. Atunci c0nd trec pe

l6ngd ele, a;a, pur gi simplu, md privesc toate atAt de

absente, doar specialista in Goethe, ce& gras6, care doarme

cu mine in acelagi salon, imi mai arunci un mic zdmbetcAteodatd. Oare ar trebui s-o rog sd-mi imprumute WilhelmMeister? Dar o si md intrebe la sfhrgit despre carte, $i eu nuam cu adevArat intenlia s-o citesc.

Am decdzut, am decdzut de tot. Doud au inceput, inclipa in care am sosit, sd vorbeascd italieneqte. Baumerl aficut aluzie, ftrd si se arate deloc emolionatl, la fapful ciacele paciente care sunt acolo pe banii primdriei ar avea de

fapt indatorirea moral6 sd lucreze ceva. Avea o privire at6tde inteligent[ gi serioasd cdnd spunea asta, cd eram cdt pe

ce s-o intreb i ,,Dat de ce, la urma urmelor, nu md putelisuferi?". Atunci, din fericire, a apdrfi cer$etoarea de co-roane cu spini, cea rogcatd, fa!6 de care Baumerl se purta ca

o adevdrati maml, imediat gi-a datjos de pe ea taiorul qi i l-aaqezat drept sprijin sub cap. I-a pus qi ceva intre dinli, ca sd

nu igi poatd mu$ca limba. Nu, ii doresc lui Baumerl sd numai aibd nici un atac, chiar dacd se mai uitd incd aqa de

batjocoritor gi disprefuitor la mine. Mai ales cb acum

inleleg totul mult mai bine gi nu md voi mai aqezaniciodatdla masa invdldtoarelor. Cdt de penibil le-a fost tuturoratunci c6nd micula von Rauschbach, cea cu ochii negri 9iquvijele de pdr albe ca zdpada, s-a intors dintr-o datl spre

mine gi m-a intrebat dacd am vdzut caii zbur6nd' M-aintrebat asta in millocul unei discu,tii despre literatura

t7

Page 8: Cinci povesti de dragoste din Austria - cdn4.libris.ro povesti de dragoste din Austria.pdf@ 2011, Hans Schmid Privatstiftung, Viena, pentru Aufzeichnungen aus einem lrrenhaus (insemndri

I

CINCI POVE$TI DE DRAGOSTE DIN AUSTRIA

francezd, gi eu am fost destul de ne?ndemdnaticd sd-i spun cdda. Pdcat cd omul, cdnd e su4lrins, igi pierde cumpdtul.Trebuia sd infeleg cd mie nu-mi este permis sd am vreunadin viziunile ei. Dacd ag fi rAs tare gi ag fi spus: ,,Nu mai imiistorisifi nebunii din astea", nu mi-ar fi luat-o nimeni innume de rIu. Dar acest ,,da'o bl6nd qi ruqinat, care i-a smulsmiculei von Rauschbach un rdset de inc6ntare, nu mi-a fostiertat de nici una din celelalte. Mai simt incd toate privirilealintite spre mine, furioase qi in acelagi timp neputincioase.Nimeni nu a scos un cuvAnt de dojand, probabilia qtiau dinexperienld cd in apropierea cailor zburdtori cuvinteleobiqnuite nu sunt de ajuns, gi de altele cu siguranld nu maivor avea nevoie... ,,Eram in Napoli qi domnul consilier destat voia sd md cear[ in cisdtorie, gtili, aga, ?ntre palmieri gimagnolii, ldngd, marea albastrl, era un bdrbat cu gust gieducat, a citat despre <<vechea neliniqte a miriil> qi eutocmai voiam sdJ fac atent c6 nu suntem in Capri gi cd nuexistd in jur nici rur smochin care sd ne inanpeze, dar, nu-iaga, nu acesta este lucrul hotdrAtor, se referea cu siguran{bla valurile mdrii qi la cele ale Iubirii, dar tocmai atunci auapdrut acei cai zburdtori cu coamele lor aurii. Unii afirmdcd, ar fi avut potcoave de argint, dar eu nu aq^ fi atdt desigurl de asta. Ce pdrere aveli in privinla asta? imi vine sdrdd c6nd md g6ndesc cd un om educat, cu o aga o pozifie, sepoate impiedica de nigte cai zburiltoi cu coame de aur. Nu-ide tot r6sul? Am sd public odati un volum care o sd fielegat in pbr de cal aurit. Asta-i o idee strdlucitd, nu-i aqa?Fili atente, atunci cdnd o sI mergef odatd la Napoli..."

Nu gtiu ce s-ar fi intdmplat mai departe, pentru cdadmiratoarea lui Goethe m-a luat chiar atunci cu ea, ftrdnici o urmd de zdmbet pe fa\d, gi m-a condus in salonul dedormit, nnde mi-a pus sub peml o cafie. ,,ASeza!i-v6undeva singurd cu asta", a spus ea, qi asta era foarte clar.

Din nefericire, sora Marianne astdzi este de zi gi igiarat6, cdt se poate de clar antipatia fald de mine, aga cIdoamna Lanzinger nu mai indrlznegte sd md invite zdmbind,l6ng5 ea. Altfel o fbcea din cdnd in cdnd, atunci c6nd vedeacd, de fapt, nu-mi gdsesc locul pe nicdieri. Are mereu la ea

18

insemndri dintr-o casd de nebuni

o imagine a unui castel qi a unor palmieri, 9i atunci cAnd o

admiri, devine la fel de increzdtoare ca gi un copil. Soful ei

trdia in clipa aceea cu o alti femeie 9i de aceea ea trebuia,cu toate cd era cdsdtoritd qi avea o fiicd deja mdricicd, sd

facd sluiba asta. O frcea cu o bundvoinld qi o br'md dispo-zilie care nu o obligau niciodatd sd ia cine gtie ce mdsuriviolente. Eu cred cd asta se datoreazd acelui loc dinfotografie de care este legatd cu devotament. Sigur ci std

deseori ore intregi in acel castel cu terasd qi habar nu are ce

se petrece cu adevdrat in jurul ei. Cdteodatd imi povesteqte

cu voce joasd despre tdndrul ei prieten, pentru care

deocamdatS nu are decdt ,,sentimente mateme". Cu toate

astea, poate din cdnd in cAnd sb se exprime intr-un fel foartepldcut, de ili vine sd o iei in bra{e. Sigur c[, dintre toate,

iora Marianne este cea mai inteligentd 9i cea mai curatd la

suflet, qi ag fi foarte fericitd dacd m-ar putea suferi, dar,

Dumnezeu gtie de ce, exact asta nu poate. Fire;te cd incercsd ii intru in voie, dar nu-mi reu$e$te. Acum, spre exemplu,a aruncat o privire in direclia Crucificatei care nu avea

nimic dintr-o privire de sord medical5. Ceva greu de descrisqi mult curaj erau ascunse in ea. Dar faptul c5 Agnes o lasf,

si treacd pe l6ng5 ea lard sd o bage in seam6? Nicio sord

medicalS gi cu atdt mai pufin vreun medic nu se apropie de

eafardca Agnes sd se holbeze 9i sd urle Ia ei, ca o fiar[:,,Ldsa!i-ml sA mor, ldsa!i-m5, vreau, pentru numele

lui Dumnezeu, sd mor! ! Din voia patimilor Domnului Isus

Cristos, omor6,ti-mi!". intregul ei trup se rdsucea, pi cum ar

mai fi vrut mAinile ei sd se ridice qi sd se frAngd 9i nuputeau, pentru cd trebuiau sd se agaie de pere{i, nu, sd le

incingi ca nigte gheare, 9i cu siguranJd se gdndegte cdte-

odatd cd poate o clipd o sd fie ascultatd, atunci cdnd mdcar o

datd o sd-qi poatd frdnge mdinile de-adevdratelea, 9i atunci

iqi infrdnge frica ei sdlbatici de cddere, iqi retrage ghearele

de pe perete qi se pribugegte asemeni unei fiare. Abia lapodea, cAnd nu mai existd nici o ad6ncime sub ea in care sd

poatd sd se cufunde, renun{d la fr6ngerea spasmodicd a

mdinilor. Bat asemeni unor aripi, le scoate de sub ea

asemeni unor arme, ca nigte fi6nghii le intinde cdtre picioa-

I9