ELITETIA,

imcrpr cnffiionm

T&P 3W ATRATT

CUPRINSffi

ffi

ffi

lntroducere .........8

Scurt istoric ........13

Unde mergem..... ......".230 arientarc pt: harld

Zijrich siimprejurimile. .......235i rlescoperirn rtra5i.tl Zir rch 2!), lrltre t:ie thrt Zirtch 28, f:xcur:;ii 2?, Wintr:r thur 3A

Nord-estulElvetiei. ..........32Scl-ta{fhau:;en 32, 5t Ga!len l}ti, /lS:penzeil.l}5

Nord-vestul El.veliei . .........37Basel 37, Solothun: 13, Badt:n 45

Bernasi imprejurimile ........45Berna 46, lliei 5i, Ernnerrt;sl 55

0bertandulbernez. ..........56in lurul lacultii ihLtn 56, lnterlake!t 5r,5prc c:ulnti 59, I acu! Brien: i2

Lucerna 9i centru[ Etvetiei. ...... . . . . .64Lticerna 61, Lacul l-tLcerna 6?, hr:i l'",lunii 7i, La e:l de I ucerna'J-i

Grisons .......75ChLtr 76, Vorderr hein 78, lltnlt:rt ttein '/9, Enqaclirte 8a

Ticino. .......84Bei!inzot,:s [J4, Lot:arno si l;tctii Nlagqicre 81, Lraano si lat)t siu'ii?

Valais. .......92Vai.ai:: ln[e rior ?3,5ion si intprelurinile 95, Valai:; Supertor ?9

{;(.neva . .....101,ii,,irt, prin rras ia3, Arasi:lVcchi i[]4, Ara;; inlenaiiortal l[,]1, Parcuri si

:, i0t:,. lt!uzeele dtrt Geneva 108

V,rud 9i laculGeneva. ........109'tt !1A, Lausa!)rte ! t2, RivieraVaud 15, Patru s!;ttiuniiriVauC i1',)

I ribourg, Neuch6tetgiJura. .........120i,, t t t q 1 2C, in prel t rr rn i !r: a rtisu I Lt t t'r ibiLu rrl I 22, l"l e t c hi lel | 24,

, rti t,tc:ufui,lerchilel i25, lura 1?(t

Timptiber. ........12e

Masainorag.. ."..1t+0

Sfaturi de c5[Storie ......156

Hoteturi recomandate...... ....176

lndex" ......1880u riozitS!i

l, t1L:nda Lui WilhelmTeLL .........14li, l)creistarice .........21ttrtcregitobe.... ......38I rnc2.. ......1r9,'r/,,r;inrte 9i teLecabtne. .,........60t;i,t(:rcrExpress. ...., '..82'\r ltilecturd modernS. ...........87t tirtii StBernard ......"93i ror:oLaldgibr|nzd.- ..........1'16. )ntug .. ..... 130

r tlL:ndarulevenimenteLor. ......139i',tLlulvitei de-vte .. '. '. 1/t5

h$[}fr: F'4tr$ryffi|{:fufi

,, nimic mai usor decit sd cl15toriti pe teritoriuL ELvetiei.

ri de autostrbzi este exceLentd, trenurile 9i autobuzeLe

csc chiar 9i satele cele mai indepdrtate, iar transportuIrste foarte eficient.,,t capitoI contine sugestii pentru excursii in interioruI.te includ majoritatea obiectiveLor turistice importanterebui s5 vi ajute sd p[anif icati itinerarut'intr-un mod ef i-

. fara a fost imp5rtiti in 12 regiuni, care corespund mair;au mai putin ceLor oferite de biroulde turism eLvetian.

'r este imposibiL sd explora]i mai mult de o regiune pe zi,

nu vd recomandEm s5 vizitati Elvetia intr-un ritm aLert.

rabiL veti descoperi ceLe mai f rumoase Locuri in zonele mairte. $i nu uitati cd [ocuriLe care pe hartb par a fi foarte apro-Lr s ar putea sd nu fie asa 9i

'in reaLitate. Este posibitsd vb

1re din vedere Lanluri[e muntoase si serpentinete care se, intre destinatii.

{lcH $l itupRuuRtt'l lttich [avAnd 3,8 milioane de Locuitori impreunb cu cei din

reLe Limitrofel, af Lat La extremitatea nordici a LacuLui cu ace

;l nume, este ceL mai mare centru urban din E[ve]ia. OrasuIir:venit capitaLb financiarl de o importan!5 majori incd de La

i intarea bursei de aiciln 1877, insS in ciuda importanlei saLe

onomice, atmosfera acestui oras a rbmas ca[dd si umanE

rduc5ndu-i porecLa de,,mareLe orag mic".jstoria cunoscuti a orasuLui Zi.irich O dateazd din epoca

roLiticS, atunci cAnd au fost construite sate pe pitoni de-a [un-,rI maLuriLor LacuLui Zurich [Zilrichsee). in urmd cu doul mii.r ani, romanii au infiintat un birou fiscal La Turicum pentru

unuriLe cu care se fScea comert pe 16uL Limmat. Acest loc,

i,:! t,ltL;i;tt ! tiitttit t t) 1;:r riiti. lti.:t:r itii .:,;:ttLi ir('l/;:t\i<!t( l-i0

cunoscut ast5zi sub denumr-rea de Lindenhof, reprezintbcentruL geogra{ic aL orasu[ui.A fost nevoie de incd o miede ani pentru ca Zurich s5fie recunoscut ca ora9, iarapoi pentru a deveni faimosca centru industriaI pros-per speciaLizat in mEtase,t6n5 si tesutuL tenjeriei. in1351, cAnd Ziirich s-a aLdtu-rat Confederatiei, nobitii sicomercian!ii de aici au cbzutde acord sE impart5 putereacu reprezentanfii bres[eLornegustoriLor, ale c5ror c[5diriinc5 se afLE printre monu-menteLe vatoroase aLe oragu-Luivechi.

in sec. XVl, ULrich ZwingLi a

adus Reforma in Zlirich, adEugAnd 9i faimE pe pLan inteLectuaLimportan!ei comerciate si poIitice in cregtere a oragutui. De-alunguL secoLeLor, oraguL s-a remarcat ca centru aL idei[or Libe-

raLe, atrl95nd numeroase nume mari precum Goethe, Wagner,Thomas Mann, Einstein, James Joyce, Lenin si Trotsky Iuttimiidoi au petrecut nenumErate ore impreun5 La Caf6 0deon dinZLirich). Din ZLlrich au pornit Lenin 9i tovarEsii Lui botsevici in1917 in faimosuL ,,tren sigiLat" care a traversat Germania si aajuns in haoticuL Sankt Petersburg.

Tot in Zijrich, [a CabaretuI VoLtaire de pe SpiegeLgasse, s-anEscut migcarea Dada in timput PrimuLui R5zboi MondiaL.Ast5zi orasuL are peste 50 de ga[erii, unde sunt expuse toate

Cu rt pa rdturi pe Ba hnhofstrasse,eLeganta arteri camerr-iaLd din Zilrich

$& n[l$[{}P]:ft llt fi fiA$l}i- ;Uiltilil

,t,'rruriLe de opere de art5. Universitatea din Ziirich, cea mairr,rre din ELvelia, gi faimosuL Institut FederaL Etvelian delr,lrno[ogie, considerat a fi una dintre ceLe mai bune gcoti delr;inerie din Iume, au dat tonuLintel.ectuataIora9uIui.

sA DESC0PERTM 0RA$UL ZURTCH

r)r;rsuI Vechi este strEbdtut de 16uI Limmat, ins5 majoritatea' lridutetor saLe inguste, pietonate, cu magazine mici indepen-rl{,nte, se afti pe matutde est. Cea mai e[egantE arterE comer-, ,rtI din ELvetia, si una dintre ceLe mai prestigioase drn Lume,

Bahnhofstrasse @ ['1 ,5 km] face Legitura intre garE 9i maluLl,rr:u[ui. Aici gEsiti ceLe mai Luxoase bijuterii, ceasuri, haute( outure, antichitS!i 9i obiecte de art5. Umbrit5 de tei, stradar",te pietonaLS, ideaLi pentru uitatuL in vitrine. Nu departe dery,rr5, o cLEdire vE va atrage aten!ia: este turnuL de observareUrania [www.urania-sternwarte.ch; Ma-S 21 :00-22:30), cuIr,rruI aftat La cea mai mare iniL!ime din oras. 0bservatoruI arerll te[escop care mEregte de 600 de ori.

Biserica Fraumiinster @ [www.fraumuenster.ch/en;.rn.-feb. '1 0:00-'1 7:00; mar.-oct. '1 0:00-18:00; nov.-dec.l0:00-16:00; intrare [iberEJ dominE maLuI de vest aI rauI'uiI immat 9i are vedere [a Mijnsterhof. A existat o bisericS aicinci de La intemeierea unei mEnSstiri in 853. CLbdirea actua[5ilateazi din sec. Xlll gi are uni:or in stiL romanic cu vitraliir:reate de Marc ChagatL.

Pe Mr.lnsterhof, Zunfthauszur Waag dateazE din 1637;c6ndva sediuI bresLei !es5to-ri[or si al' pSLbrieri[or, ast5zirestaurant, La fel ca 9i muLtealte foste cLidiri aLe brestetor.

ln 1967, La v6rsta de 80 de

ani, Marc Chagatt a inceput sE

creeze faimoasete vitraLii de [aFraumiinster. Trei ani mai t6r-ziu, au devenit una dintre cetemai vizitate atrac!ii din Ziirich,pEst16ndu-9i poputaritateapind in ziua de azi.

ffi

ffiffircew

ffiffiffiffiuffiEffiffi

25

M

26

ffi

ffiffiffiffi

ffiffiffiffiffiffiil&rm

i[!fi iIti $; ir'lrnt:ulliurlr

Stridute fermec5toare cu numeroase buticuri 9i magazine

de antichitSti vb conduc La Sankt Peterskirche IBiserica Sf.

Petru; www.st-peter-zh.ch; L-V 8:00-18:00, S 10:00-16:00, D

11:00-'1 7:00; intrare IiberE), cea mai veche bisericd din Zi.]rich.

C[opotnita din sec. Xlll gdzduiegte unuL dintre cete mai mariceasuri din Europa, cu un diametru de aproape 9 m. NaosuLin

stiL baroc este decorat cu coLoane de marmurb roz-portocaLie,

stuc fin 9i candeLabre de cristaL care dateazl din sec. XVIll.

Dacb sunteli dispugi sE urcali scSrite abrupte care duc La

Lindenhof, puteti sd vE bucurali de o prive[i9te frumoasb asu-pra 16uLui Limmat, cu bErciLe saLe de agrement cu acoperigptat 9i agtomerata Limmatquai. F6nt6na din aceastS piat5 a fost

construitd in onoarea femeiLor din Zurich, care au saLvat oraguI

c6nd a fost asediat de c5tre habsburgiin 1292.imbrdcAndu-sein uniformi miLitarS, au p5c5[it dugmanii, fdc6ndu-i sJ creadE

cE oraguL era prea bine apbrat pentru a fi cucerit.

Wasse rki rc he, 5an kt Pete rski rche si Frau m i nster

$A rr$ilur{&rM ffiieFlJt :iift ,ff{

De ceaIaLtE parte a

r,rutui, vizavi de Frau-rrUnster, veii vedea cate-rlraIa Grossm[inster OI www. g rossm u e n ste r. c h ;

rrrar.-oct. L-S 10:00-17:00,l) 12:30-17:30, nov.-feb. L-Sl0:00-'1 6:30, D 12:30-16:30;ntrare Iiber5], construitd

rrrtre 1'1 00 9i 'l 250 pe [ocuLrrnei biserici din sec. lX.

0rossmunster este incon-l,rstabiLa,,bisericS-mam5" a

lleformei in partea vorbitoarerlc germani a ELveliei;ZwingLi,rpredicat aici din 1519 pinS La moartea sain 153'1 . FerestreLer:u vitraLii create de Augusto Giacometti au fost adSugate in,,ec. XX. Turnurite gemene, construite in sec. XV, 9i cupotele,rdSugate in sec. XVlll sunt punctuL de reper ceI mai impor-lant aI orasu[ui. Vitratiite create de Giacometti impodobesc si

Wasserkirche, amptasat5 in mod straniu peste 16uI Limmat.Pe maLuI estic aL 16ului, se af t5 c[SdiriLe bresleLor str5vechi,

una mai f rumoasl decAt ceaLaLtS: Zunfthaus zum Riiden, locuLrle adunare a nobiLimii; Zunfthaus zur Zimmerleuten, cLJdireabresLei dulgheriLor, construiti in 1708 si decorati cu ferestrerle conac si Zunfthaus zur Saffran, sediuL bresLei marchitani-ior, negustorii de mbrunliguri. Vizavi de aceasta din urm5, seaf LI Rathaus IPrimdrial, care dateazE din 1698. PartamentuIrnunicipa[ 9i cantonal din Zijrich incl se reunegte aici.

DupS ce vizitali 0rasuL Vechi, pLimbati-v5 pe matuL [acu-[ui. ln partea de est, vefi g5si un [oc surprinz5tor: GridinaChinezeasci Imar.-oct. L-D 1 1:00-19:00), un cadou primit

ffi27

ffi

ffiffiffiffiffi

Vitratii rle Giacometti in GrassmAnsbr

ffiffi!ffiffi

z8

mffimffirc

fitrffiffiffiffimffi

rt}!{rilr1 $r }mpmr;unrNr lr

de ZLirich din partea oraguLui Kunming, cu care este infritit.PEsEri, flori, pe9ti, pArAuri 9i poduri, aici totuI are un aer ori-entaL. Pe ma[uL [acutui, parcuL Ziirichhorn are doud atrac]iiminunate. Casa Heidi Weber [www.centerlecorbusier.com:iu[.-sept. S-D 14:00-17:00J, uLtima Lucrare a Iui Le Corbusier,este un amestec de forme 9i cuLori. Mai departe, veli gdsi

Heureka, o pasdre extraterestrS fantasmagoricS, creati de

scuIptoruI Jean Tinguel.y. Printre e[ementeLe recente se af LE

centruL de cumpErEturi 9i petrecere a timpuLui Liber Sihtcity,aftat intr-o fost5 fabricE de hArtie; a fost deschis Schiffbau, un

fost gantier navaL, acum o haLS cu gaLerii si restaurante, iar [a

nord de centru, in Viaduct, e un Loc de int6tnire urban de 500 m

Lungime, cu magazine 9i cafenele agezate sub 36 de arcade.

MUZEELE DIN ZIjRICH

Kunsthaus O IMuzeuL de ArtS; www.kunsthaus.ch; Ma, V-D'1 0:00-'1 B:00, Mi-J 10:00-20:00) cuprinde cotectii de picturbeuropeani din EvuI Mediu p6nE in sec. XX, artistii eLvetieni fiindbine reprezentati" Sunt expuse IucrSri aLe Iui Johann HeinrichFr-issLi, ArnoLd BcickLin si Ferdinand HodLer, artigti importan!iai sec. XlX, precum 9i ate scutptorutui ALberto Giacometti. Pe

L6ngb capodopere semnate de Monet, C6zanne, Van Gogh

9i Picasso, muzeuL deline cea mai mare co[ec]ie din afaraScandinaviei de [ucrEri a[e artistului norvegian Edvard Munch.

0 intreagE gaLerie ii este dedicat5 [ui Marc ChagaLL, in timpce o atta are lucr5ri dadaiste create de Hans Arp, FrancisPicabia si Max Ernst. MuzeuI detine colec!ii aLe mai muttorfundalii importante, inctusiv a[e Fundatiei ALberto Giacometti,ate coLecjiei Dada Iunde se af L5 9i fotograf iiLe remarcabite aLe

Lui Man Ray) si aLe Fundatiei ELvetiene de Fotograf ie.

Schweizerisches Landesmuseum (M uzeu L NaiionaI ELvetian ;

www"musee-suisse.ch; Ma-D 10:00-'1 7:00, J -19:001, situat

rrrlr -o cLEdire in stiL victorianrlr, [5ngb Hauptbahnhof, ce[e-l" r'37; .r11r.u, arta 9i istoriaI lvetiei. Gbzduiegte nume-r,,,rse scutpturi si picturi ,

rrrodievaLe, vitraIii 9i frescelrr,rte din biserici si case strS-v,,r:hi 9i reinstatate aici. La,,laj, intr-o saLd uria95, sunt,,xpuSe arme, armuri, uni-Iorme 9i atte obiecte miLitare.MuzeuI are 9i incEperi recon-',truite ate unor case etve!i-lne de acum cSteva secote.

N u ratati MuzeuIRietberg si Park ViLta Rieter{www.rietberg.ch; Ma-Dl0:00-17:00, Mi -20:00), t<unsthatte

,rscunse intr-un parc exotic.0online picturi tradiliona[e chinezegti pe papirus, covoare,rrmeniene, statui indiene, ceramici peruvianS, m5sti africane,;i muLte alteLe, toate co[ec]ionate de BaronuLvon der Heydt.

Kunsthatte (MuzeuI de ArtE ContemporanS; www.kunsthaLLezr-irich.ch; Ma, Mi, V '1 '1 :00-18:00, J -20:00, S-D10:00-17:001 expune IucrEri interna]ionaLe intr-un spaliu de1 300 m2.

EXCURSII

Pentru o vedere panoramici uimitoare asupra oragu[ui Zririch,a Lacutuigi a ALpitor, Luati trenuLp6nE La Uettiberg [871 m) dingara centratE sau de [a sta!ia Setnau. Excursia dureazE 20 min.

9i trenuriLe circul.5 [a f iecare jumbtate de or5.

32

Wffi

ffiffiffi*ffiffiEflSffiffi

NSffit:-[$Tljr rrv[]lf,l

N0RD-ESTUL ETVEIIEIComerciaL5 si industriaLS, insS 9i cu o naturE f rumoasS, partea

de nord-est a Elveliei este una dintre zonete cele mai subapre-ciate aLe !5rii, adesea trecutd cu vederea de turistii dornici s5

ajungE in locurite mai renumite din sud. Regiunea se intindede ta LacuI Konstanz {BodenseeJ, aftat [a grani]a cu Germania,p6nE [a cutmiLe din cantonuLG[arus La sud, cuprinzAnd deaLu-

ri[e verzi si tinigtite din AppenzeLL.

SCHAFFHAUSEN

Centru industriaL 9i nod de comunica!ii de-a [unguI RinuLui,

Schaffhausen este capitaLa ceLui mai nordic canton aL E[ve]iei.

lnima oraguLui vechi, astbzi zonE pietonaLS, inctude uneLe din-tre ce[e mai f rumoase falade a[e trecutuLui eLve]ian.

Case din sec. XVl, XVll 9i XVlll sunt decorate cu statui, basore-

[iefuri, fresce aLegorice somptuoase 9i ferestre de conac scuLp-

tate, tipice acestei regiuni" in 1570, Tobias Stimmer a decorat

fatada de [a Haus zum Ritter, o casS situat5 pe Vordergasse, cu

fresce inspirate din mito[ogia

9i istoria romanS. Printrecase[e de pe Fronwagplatz,remarca!i 9i impozantaGrosses Haus, care imbinEstiLuI gotic, baroc si rococo.Haus zum Gotdenen Ochsen,din Vorstadt, este o casirenascentistd care iese in evi-dentd prin ornamentele saLe

scuLptate, reprezentAnd ce[e

cinci simluri.La sud, mEnSstirea din

sec. Xll Atlerheitigen ITo!i

Merg6nd injosut rAuLui de

[a Schaffhausen, ajunge]i ta

Cascada Rinului lRheinfall),cea mai mare cascadS dinEuropa. Existd microbuzecare vE aduc aici d.in ora9.Cu un volum de p6nE [a

1 080 m3 pe secundS, aceastdcascad6 este [a fel de

impresionant5 pe c6t este de

zgomotoasi. Luafi o barcbspre promontoriu, in mijtocuIrAuLui, de unde putefi sirirlitoatd forta curentutui.

t ), t :,ca rl a Ri n u Lu i { Rhe i nfa LL}

1if inlii; www.a[[erheiLigen.ch; Ma-D '1 1:00-'1 7:00] gEzduiegteun muzeu bogat in manuscrise ituminate 9i incunabuLe.

Munot [www.munot.ch ; ziLnic mai-sept. B:00-20:00, oct.-apr.9:00-17:00; intrare LiberSl, o fortSreajl mare, circularS, dominSoraguL. 0 scar5 in spira[5 care pornegte din temnitS permite;rccesuI La acoperig, de unde aveti priveliste asupra oragu[ui, a

RinuIui care iL strEbate si a podgoriiLor din imprejurimi.Stein am Rhein, situat pe ma[uL drept aL rAuLui ILa 19 km

cst de Schaffhausen], este un orEseL minunat. in juruL pieteilMarktptatzl si pe strdduteLe din aceastd zon5, g5siti case cuf resce, pe jumdtate din Lemn, cu f ronton in trepte 9i ferestre deconac. UneLe dintre aceste cLEdiri dateaz5 din sec. XVl. Adesea,ornamentete i[ustreaz5 numete caseLor: Casa VuLturului Al.b,HanuL Soarelui, Casa BouLui Rosu 9i asa mai departe.

Ktoster Sankt Georgen [MEnistirea Sf. Gheorghe; www.bundesmuseen.ch; apr.-oct. Ma-D 10:00-17:00), vizavi deprimErie, a fost intemeiati de benedictini in sec. Xl. AstEzi