6I0Z (qsernrnfl

E!ep!Ed

nuollou] Errpou ap

ueurraS-ugluor a+daf,uoJ ap xapul'ueluor-ueurra8 aldaruoc ap xapuJ,pn4calas ar;er8oqqlg,a+oN

'rualnpurl erdnse n1pn1s,n4rnpo4ul nlpn1s,ararnperl

arnd IIun lP.,IErIlIrJ

iluildo

luB) IenuBturuJ

66"""""""' 'atlBnlrund IS JIIS

g6............... """ poo,tuv-ra-tnc a ?lilpf,

16"""""""' arBluBlao'v-.\uBW 1I.{ Blilpx

16............... .lnBueu .v ulllpg

68 "' ' """' " !plt!t) Is rolqrnpBrt 'rgsupaug aBIorIN

68' ' ' ""' " """"nrollorJ "crpou

ep IlugJnclYul \rudnsv nlcInJS

8 t "' f,Und IINIUIYU Vf, Ilntf 9d np leluapuersuurl Inlnrusrlua pr e$n 1o'r'g

21"""""""' """'ttuntfur rollepl u{rnpaq

69"""""""' """""""""'ac8opalocrzgfnzatop oa\rtypqrsodtuJ 'c

89""""""' nazauLun7 m1 nlualnxa o acrsolotasoJ uzaiop oapyyqtsodtul 'q

L9" " " " nazauLun7 ru 1 nlualnxa o'tdnsn actSo loluo !!za^op o apilpqtsodutl'e

Lg"""""""' nezaurunq tnl tafualstxe elu aluuolllpurl aluaurn8ry

t9""""""" """'a,rnd ttumlo't ppapl 'c

2s"""""""' 'D)tLUOullUD oCtrunutg '5f

6V"""""""' """'atSoloLuso) alapl 'D

LV"""""""" "'a,rnd rrumlD,t D)UalMV'q

gt"""""""" a"tnd trurulot alatusrSoptn4'e

yb.""""""" """"""""eJnd ttun{ur alB aJllJalBlp elaluetuBuollBu

2n"""""""' """""""al3luapueJsuBJl Jollapl Inurel$s

2V"""""""' " rolttro8aluJ B eluluepuaJsuuJl ;arfrnpep alttdtrulr4

9t"""""""' """"ernd ttuntfur alaldaeuo3

2f"""""""' ""d-ll ap tnlnlderuoJ 3 EluluepuaJsuaJl zeraundxg

28 """"""" """""""drur1 ap rnlnldeJuoJ B pJIzUBleIu uaraundxg

0t"""""""' 'nrfuds ep rnlnltlaruoJ B EluluepuoJsuuJl uareundxg

08"""""""' nrfuds ap tnlnldaruoJ B EJlzuulaur uaraundxg

V2"""""""' """'afuqSounc ep d1l nou un

22" " " " " " " " " "' crSolo pole ur-rlrolsl Inquuar d' [Und IIN1IIYU Vf, IIIIIf,

L""""""""""'atnd uunfot ot1t1t3 ep aluIBuI luBX Inl u ppnlrrlds ugurSorg

1""""""""' 'nroIorJ ucrpou ep AIJlncouJNI nIclnJS

S""""""""" 'nlolorJ eolpo5 ep IEIIICE WdnSV YION

I INTTIWNTOA ATISNIUdTIf,

il

1054 Critica raliunii pure

CUPRINSUL VOLUMULUI1781

ed. 1 pAna la ,,Despre paralogismele raliunii pure" incl.

CRTTICARATIITNII PURE........ ............103

Dedicalie... ......105

Prefolit ............107

Cuprins ..........115

Introducere .....1 16

I.IDEEADEFILOSOFIE-TRANSCENDENTALA............. ...........116

II. DIVIZITINEA FILOSOFIEI-TRANSCENDENTALE.............. ,.,.123

I. TEORIA TRANSCENDENTALA A NTNUENTELOR ...,...,...,125

Partea int6i. ESTETICA TRANSCENDENTALA............. .........125

Secfiunea l. Despre spaliu .............127

Secfiunea a.2-a. Despre timp............ ................132

Observalii generale asupra Esteticii transcendentale.................................139

Partea a doua. LOGICATRANSCENDENTALA ......................144

Introducere. Ideea unei logici transcendentale ............. ........144

I. Despre logicd in genere.... ...........144

IL Despre logica transcendentald............. ...........14'7

III. Despre diviziunea logicii generale in analitic[ 9i dialectic6................148

IV. Despre diviziunea logicii transcendentale in analitic[gi dialecticd transcendentald ............. .................151

Diviziunea intAi. Analitica transcendentall.... .............153

Cartea intffi. ANALITICA CONCEPTELOR........... ................153

CAPITOLUL 1. Despre firul conduc[tor in descoperirea tuturor

conceptelor pure ale intelectului. ...........154

Sectiunea 1. Despre intrebuinfarea logicd a intelectului in genere............155

Secliunea a 2-a. Despre funclia logic[ a intelectului in judecdfi...............156

Secliunea a 3-a. Despre conceptele pure ale intelectului sau categorii.....161

CAPITOLUL 2. Despre deduclia conceptelor pure ale intelectului...............165

Secliunea l. Despre principiile unei deduclii transcendentale in genere..165

Trecereladeduc{iatranscendental[acategoriilor........... .......170

v62""""""' ereueS uI eunll€r erdsec'v

262"""""""""" apruapua)suDtl Dlua,rudD p rupas D) p'tnd DaurulD"t atdsa1'II

162""""""" """""'plDluapunsuDrl olua'ndo a'dsag'1

162""""""" """"'erernporlul

162""""""" """"""""'rlBluapueJsusJl B',IIJaJEIO'unop B EeunJzIAI(

I12""""""" """""erfceger ep roleldeouoc Elloquuu erdseq 'DxauY

9g2""""""' euolunu tS eueruoue3 u1

ereue8 ul rolelcelqo rornln] rueriuereSlp Inleruel erdseq' t'I1'IOJIdVJgV7""""""' ereue8 ul ecutdue rrrrpugS elaislnlsod't

0i2""""""' lliPtlunuoc lntdtcuu4 'et8o1eue Bleq Y'f,g22""""""' tuecnpord lntdtcutr4 'et8oleue unop V'g822""""""" """"""rafueuerured lntdtcutr4'et8o1euu EIUIJd 'V

022""""""' 'tefueuadxe eprSoleuy'g

trc""""""' 'rerfdecred elrrpdrctluy'7

U2""""""' """"""""Ie111n1ur eleruorxe erdseq '1

602""""""' """'rSutnlecu ele

ecllelurs rolrrdrcurrd JoJnlnl 3 pcrlsruelsrs ereluezerdeu 'E-t e eeuntfceS

LOZ.,.euqelars rolfgcepnlrornlnl p urerdns lnrdrcurrd erdseq 'e-7 e eeuntfceS

S0Z"""eclllleue roltipcapnf rorn1nl1e ruerdns lntdtcuud erdseq'1 eeuntfceg

EOZ"' ' ' """""""'rnd rnlnlcelelur rolttdtcuud rornlnl Intuelsls 'Z 1n'IOJIdVf,

96 I '" " "lnlnlcelelur e1e ernd roleldecuoc Inruslleueqcs erdseq ' I 'I1'IOJIdYO

V6I"""""' ereue8 uJ PleluepuecsueJl erecepnl ep Bels]lnilJ erdseq 'a"tnnpo"ttul

86I""""""" 'uorlldlf,Nrud VJIJI'IVNV'Bnop B ueuuJ

I6I""""""" Inlnlcelelil e1e ernd roleldecuoc e ttfcnpep

relsese E ectun !ligilllqrsod e rs rrurpnlllceJoc 3 gJBUns ereluezerdeS

tg t""' ' ""' " r,ror.td tt elncsouno eU ES salsece ec eel€llllqtsod tS

ereue8 uJ elcelqo nc Inlnlselelur lngoder erdseq 'e-g e eeuntfceS

18I""""""" """""t'rot',rdrt

trelSeounc lderp rolttro8elec rrfulrpqrsod e przuturlerd arieclldxg '7

gLl""" """ ldacuoc u1 ttrelSeounceJ azeluts eldseq 'g

5LI""""""" ereut8urut uI IlJecnpoJder ezeluts erdseq'7

nU""""""' """""""efln1ul ul ttuntsueqerd€ eze]uls erdseq '1

771"' teluauedxe rrig}Iqtsod e1e rtottd o ellJnletue] erdseq 'e-7 e zeuntfceg

9901suudn1

1056 Critica ratiunii pure

B. Despre intrebuinlarea logicS a raJiunii..... .......291

C. Despre intrebuinfarea pur[ a ra]iunii..... ...... ...299

Cartea intfii. DESPRE CONCEPTELE RATIUNII PURE .......301

SecJiunea 1. Despre idei in genere......... ..............303

Secfiunea a 2-a. Despre ideile transcendentale............. ..........308

Sec{iunea a 3-a. Sistemul ideilor transcendentale ............ ......315

Cartea a doua. DESPRE RATIONAMENTELE DIALECTICE

ALE RATIITNII PURE..... ....................319

CAPITOLUL 1. Despre paralogismele ratiunii pure.................................320

Primul paralogism, al substanfialiteili.......... .......................325

Al doileaparalogism, al simplit6lii................. ....................321

Al treilea paralogism, al personalitdtii.............. ...................333

Al patrulea paralogism, al idealitalii ...............336

Considerafie asupra totalitetii doctrinei pure asupra sufletului

drept concluzie a acestor paralogisme .............345

6€n"""""?Jrlralerp Is EJqTIEuE 14 alerauoS rrJrSoI eaunrzr^rp ardsac'III

L)n""""""' """"'PPluapuarsueq erISoI a'rdsag'11

VAT""""""' "' araua8 t4 prrSol ardsaq '1

V;V""""""' """"apluapuaJsuert nrSol raun Eoapl 'eJa)nPo4ul

i}T...........,.........'Y-IVJNaCNflf,SNVUJVf,IDo-I.enopeEauEd

0g?""""""' """"'aPluapuaJsuEq IrJ4alsg erznlJuo]

g1V""""""' g $ 'apluapuarsue'r1 rrrqalsg erdnse apraua8 rrienrasqg

ZZn-LLv""" t-V S'drut+ atdsaq 'e-7 e uaunlica5

TTV-\LV""" 2'7 $'rujads aldsaq '1 uaunfrag

60v""""""' ""1$'aracnPo4ul

60t...,................'..Y.IVINSCNS)SNVUJVf,IIgISE.Iv}t4eauEd

60n""""""' UOIIITNIII IEf!I V YIVINIICNIDSNVUT VIUOIT'I

V01""""""' """ arnd rrunrie; e

p)Illrf, ap alarunu nJ auqasoap aiqp6 raun e aunrzllrp rS aapl '1n

Igt""""""' """""arnd mrnder e pp.raua8 Erualqord'IA

L68""""""' """" ttoud, arrlalurs dpcapnl

rrdnurrd er asuudnr luns rrundeJ aIE af,rlaroal alaiurqs aleol uI 'A

v6€,""""""" """"""arpa1urs rS arrtrleue apiprapnf ar]urp eiuare;rp ardsag '6

L68""""""' """ r.tottd z ropralSeounJ JoJnJnl e.ra;s rS

aprdnurrd 'eale+{rqrsod atmrrralap Ps ar€J 'PiuIIlS o P}rsaJau erJosolrd 'III

689 """"""' """'ala ap lISd{ P}EporJru a}sa nu umuoJ InfJalalurrSnst4 rS'ttoud z r.ralSeoun) Jolnunu€ ersasod t4 uraluns IoN 'II

gg€""""""""""""""p1rrdura rS prnd ea.ralSeounr a4urp eiuarapp ardsaq 'I

88€" """"" """""""""atnnpo4ut

/9€,""""""' 'anop b afirya a7 pialata

2g8""""""' 'afiatryaq

r90""""""' ""'L}LL'Z'pa'EUnd IINnIiVU Vf,ITIU)

II INTNINNIOA INSNIUdN)

1058 Critica ratiunii pure

IV. Despre diviziunea logicii transcendentale in analiticd

gi dialecticd transcendentald.......... .................441

Diviziunea intAi. Analitica transcendentaliCartea intdi. ANALITICA CONCEPTELOR........ .................443

CAPITOLUL 1. Despre firul conducdtor in descoperirea

tuturor conceptelor pure ale intelectului.............. ..................444

Sectiunea 1. Despre intrebuintarea logicd a intelectului in genere.....445

Secfiunea a 2-a. Despre functia logicd a intelectului in judecdli. S 9 ..446

Secfiunea a 3-a. Despre conceptele pure ale intelectului sau

categorii. S 10-12....... ..................45-1.-457

CAPITOLUL 2. Despre deducfia conceptelor pure ale intelectului......459

Sectiunea 1. Despre principiile unei deductii transcendentale

in genere. S 13............ .....459

Trecere la deductia transcendentald a categoriilor. S 14 ......................464

Sectiunea a 2-a. Dedttcfia transcendentald a conceptelor pure

ale intelectului. $ 15-27 ..............467-488

Cartea a doua. ANALITICA PRINCIPIILOR ....490

Introducere. Despre facultatea de judecare transcendentald in genere..491

CAPITOLUL 1. Despre schematismul conceptelor pure ale

intelectului ................. .......494

CAPITOLUL 2. Sistemul tuturor principiilor intelectului pur...............501

Sectiunea 1. Despre principiul suprem al tuturor judecdtilor

analitice .......502

Sectiunea a 2-a. Despre principiul suprem al tuturor judecitilorsintetice..... ......................504

Sectiunea a 3-a. Reprezentare sistematici a tuturor principiilorsintetice ale aceluiaqi................. .......507

1. Axiome ale intuitiei ................. .....................510

2. Anticipdri ale percepliei.,......,. ......,,,.........513

3. Analogii ale experientei............ ..................520

Prima analogie. Principiul permanenfei substantei ............... ........... 524

A doua analogie. Principiul succesiunii in timp conform legii

cauzalitdtii ....................529

g89""""""' "" Ia In prorezap

lsare ap piel rrunder Insaralur ardsag 'e-g e eaundcag

0g9""""""' """"""arurourluu erled y

vlg""""""' alurorrque €Iar] v

ggg""""""' arurouquE enop v2gg""""""'

""""""""oruloul+ue ErurJd

8g9 """"""' arnd nund€r erqalquy 'e-Z e eaundrag

Ig9 """"""' """""""arl3o1orusor rolrapr 1nrualsrs '1 eaundrag

6ng""""""' """""""""arnd rrunrier enuouquv 'Z 'InlOIIdV)

1tr9'a8opursor EI ppuoder erSoloqrsd eI ap EaraJar+ eI'ppraua8 plo11

0€9 """"""' arnd rrunrier alatusrSop'red erdsa6 'l T1-IOIIdVJ

82g""""""' " gdncl IINflIjVU

glv g]IIfg.IVIC I'IEINEI^IVNOIjVU EUdSgC'ENOP E EAUP)

n29""""""' 'apluapuaJsueJ+ Jolrapr Inlualsrs 'u-g e eaundrag

LLg""""""' """aleluapuaf,sueq aIIapI ardsaq'e-7 e eaundcag

2L9""""""' """"araua8 t4 IapI ardsaq 'l eaumirag

0I9.''..........funclIINnIjVuE.IfIdgfNofEudSECl.Ig}UIEa1IEJ

L09""""""' """"""'1n.rnper e rgrnd eareiurnqa4ul a'ldsa6 '3

909""""""' rrunder e prrSol eareitnnqa'4ul ardsaq 'g

g09""""""' araua8 u1 aunder ardsa6'y

€09............. ...... ay4uapuilSuaq niua,ruda p rupas al a,md aauntju aldsag.11

0gg""""""' """"" !ruruapuarsua+ aiua'ruda a'tdsaq '1

009""""""' alarnPoqul

009.....................ElEluaPuaJsue4EJIlJaIEIo.Enop€EaunIzIAIC

6Lg""""""' ""'edragar ap rolaldaruor Erloquure ardsaq 'lxauv

9gg""""""' auaurnu rS auaruoua, t4 araue8

uI rolalrarqo rornlnJ ruaduarayp praural erdseq '€ -1nlOIIdVf

2gg.."""""' roprdDurrd Inuralsrs e1ppraua8 plog

6Vg""""""' """""'aJaua8 t4 arurdura urrputgS alale1nlsod ',

Vrg""""""' """""""'arordnar gun{re

rr8al urroluor rdplraueqmms prdnurr4 'arSopue EIar1 V

6901suudn1

1060 Critica ratiunii pure

Sectiunea a 4-a. Despre problemele transcendentale ale ratiunii pure,

in mdsura in care ele trebuie si poatd fi absolut solutionate ..............694

Sectiunea a 5-a. Reprezentare scepticd a problemelor cosmologice

prin toate cele patru idei transcendentale... .....700

Sectiunea a 6-a. Idealismul transcendental drept cheie a solutiondriidialecticii cosmologice ................ .....703

Sectiunea a 7-a. Decizie criticd asupra conflictului cosmologic

al rafiunii cu sine insd9i......... ...........707

Sectiunea a 8-a. Principiu regulativ al ratiunii pure cu privirela ideile cosmo1ogice................. ........71,4

Sectiunea a 9-a. Despre intrebuintarea empirici a principiuluiregulativ al ratiunii cu privire la toate ideile cosmologice ..................718

I. Solutionarea ideii cosmologice asupra totahteFi compunerii

fenomenelor intr-un Univers .......779

IL Solutionarea ideii cosmologice asupra totalitafi diviziunii unuiirrtreg dat in intuifie...... ................723

Nota final5 gi notd averLtzatoare................ .....726

III. Solutionarea ideilor cosmologice asupra totahtdFi derivdriievenimentelor lumii din cauzele 1or.............. ...................728

Posibilitatea cauzalitXfii prin libertate ...........732

Clarificarea ideii cosmologice a unei libertdfi .................734

lV. Solutionarea ideii cosmologice asupra totaliteFii dependentei

fenomenelor conform existentei lor in genere....... ..........744

Noti finald la intreaga antinomie a ratiunii pure ..............................748

CAPITOLUL 3. ldenlul rnliunii pure ........... ...........749

Sectiunea 1. Despre ideal in genere....... ............749

Sectiuneaa2-a.Despreidealultranscendental............ ......757

Sectiunea a 3-a. Despre argumentele ratiunii speculative, pentrudeducerea existentei unei fiinte suverane ........759

Sectiunea a 4-a. Despre imposibilitatea unei dovezi ontologiceasupra existentei lui Dumneaeu............ ............764

Sectiunea a 5-a. Despre imposibilitatea unei dovezi cosmologice

asupra existentei lui DumnezelJ ........... ............777

Descoperire gi explicare a aparentei dialectice in toate dovezile

transcendentale asupra existentei unei fiinte necesare ....................778

9101"""""' "" YAIr)E-IHS EICVUDOI'IBIS

- gJdgf,NOf, gC XSCNI

XgCNI

186""""""' NVNOU-NVNUID sJdEfNOf, sC XSCNI

1V6""""""' ilInwnlo^ v-I gJoN

626""""""' I'InNn-IOA V-I SJON

926""""""' "'a.otdnuruiu auo$I 'VI'InUJVd -IV In-IOIIdVftL6"""""""""""""" atnd uunfiu urtuopalul.Ly VS'IISUJ -IV -1nlOJIdVf

906 """"""' piurpan rS girrqSounl 'arurdo ardsaq 'e-g e eaundrag

968 """"""' ""u€ralns InIaLIIq 1nleapl ardsaq 'e-7 e eeunrirag

068 """""' ' aqseou rrumier e

arnd rrrpiumqartul 1e tuqln pdors ardsa6 'l eaunrirag

688 """"""' ""' atnd nuruiu.L lnuouu)'Vg-lIOC 'IV lnlOIIdV)I88 "" ra alrzalop e1 arrnrrd nr arnd rrunder euqdnsrq 'u-7 e eeundra5

€,L8"""""" azalodr el arr,urd nr arnd rrunrier eurldnsrq 'e-g e eaundrag

99g""""""' "'tSpsul aurs ap aleurqzap

ernd rrunrier e arqdars rdre;sqes Iaun ealelrpqrsodtur ardsaq

r98 """"""' """"'Prr-Lualod ra

eareiurnqa4ul el arranrd nr arnd rrunrier euqdnsrq 'u-7 e eaumirag

2g8 """'prlleurSop areiurnqa4ul u1 arnd nunrier euqdosr6 '1 eaundrag

g€8""""""' atndur.mfiu.t auqdnsrq 'IVJNI -InlOJIdVf

r08""""""' ararnPo4ul

,€8 """"' ""'IICIOIIW VUdnSV YIVINACINEf,SNVUI VNIUTJOCI 'II

ZLg""" aueurn rrunder e aleJn+eu rrJqJalerp e PPurJ edualtn ardsaq

96L""""""" arnd rrunder rolrapr e p.tqeln8ar eareiurnqarlr4 ardsag

96L""""""' ""'PPluapuarsuer] erEralelp EI Pxauv

6gL""""""' rrunder a1e

anrlelnrads rrdnurrd urp rrSoloal TaJPJIJo eJqIJ) 'e-1 e eaunrirag

Zg L " " " " " ilrSoloalorrzr1 rrzanop Ealeqrqrsodrur ardsaq' e-9 e eaundrag

19OLsuutdn3

LOOT"

'(euarrl urp EalelrsJalrun eI nJsaulug rS rolpruJn InloJas 14 aJe, eA urnf,pdnp) apiprpre; aluot el rrnsrnr +erpne e plenlJalalL4 aletrzorrnf, urp rJ'arsa;ord o n4uad 4p8ard as e ards -rif+prny ldo alar ar+urp eun EI luapn+sEJ arJf,sr4 as nu 1a 'areo8rzr r4 JolrJptuauralSar JEJ+uoJ apun ,S.raqs8ruo;tr urpEaleJrsralrun eI p4ul lve),OVIT Inue uI .€ureur aprard ISJ Iue gI ap E+srgleI'IALT InuE uI'du4 er1r4 lgtr111n.ue uI pugd tue) setupr e rrrv.rue ldoap pdor mun alrJpldalSe n.4uad alrrrr4odau ,alezrqaleJ ,umrurr ap aJelugJ

'aunrsaluol 'adelrparu 'aunnp8n.r ap alrSrg;sau aJo rJ Je urnJ ,al11ure] t4psurrdap ealelrzor8qar ap arrrpr+s 'aseor8rlar nqrerd Joun e plnrpldau ealredrS lrnlpirzap e-r epocS 'llrselJ rJolne pur8rro uI pIJ ealnd e ap rS pupel egurrtuI aqq rlro rS arns e ap rrrapurdap e plnrpld ealred ap preJe uI .prr$el Eqrurlt4 aundras o ap rS pueurra8 Equr{ 14 aundras o ap eaundsrp epoes ,Eane rg

arer ad rlala ap 00g IaJ nquad 'AaIa InJnu ad leiuangrn e-I aJEJ lsqeuoderrS +sqard /z1nr{Js 'V'd ap snpuoJ ,urnuerJrJaprrg runr8allof, plr-urnu ,Se;o urppls4ard eporS el pr1L4 lue>I,ZAIL 1nue ul .mlryosolrJ E pleroru Eareluarro aprolpzundspr alsa 1a rs lue;tr lar.lr-ure} urdoc riecnpe lsoJ ne 1sr}ard-proru lrrrds+soJE uI 'sardxa leztreBto ul^lp Inrf,r^Jas ad lgrap aJ€ru reur pJnspru o-4r4'plunru uI aruEppr+s rS prour luauregoduroJ ,rrlfrrLn e alelrrnd W elJaUaJ as

arer 'pueraqlnl eiurpa n adglezeq ,plsqard EaleJrumuor urp aged EaJpJ lue)EIIr-uIe{ 'luEJ :azalSua rrqtml rolaiuaSrxa urroruoJ alarunu er;er3o1ro rs1 rs

edorg urp eauanord ureled nps InJrunq pc aunds ag 're1aS Era Jue) BroaSuueqo{'nps lp}e} Jer /ppurro;au adeJnpa punq o EaAe aJeJ,JaJnaU eur8ay euuy€Jo es eruEJAI 'ea1nr1ed IE pJa Ia aJEJ aqu-rp ,rrdor

6 nJ ptsapou arIRueJ o-J+r4

pleluarro Ersnrd 14 SraqsSrua>rellzllaqrrde zz EI lnrspu e-s ]ue) Ianueunul'anrd nuntjat ac4tt1 ap alureul lue) 1nI u ppnlrrrds egerSorg

AIIf,NCIOUINI NIONIS

Rodica Croitoru

in special filosofie (cu profesorul Martin Knutzen), teologie (cu profesorul

Franz Albert Schultz), matematici, hzicd qi medicind (unde asistd chiar la

unele operafii). studiile sale universitare se prelungesc pAnd in antlf 1746,

cand iqi va fi luat gradele universitare. Dintre toate disciplinele 9i profesorii

cu care le-a parcurs, filosofia l-a atras in masura cea mai mafe, predatd de

d.iscipolul lui Wolff, Martin Knutzen, pe atunci profesor extraordinarius, care

i-a acordat prietenia qi accesul la biblioteca sa. in afard de doctrina lui Wolff,

Knutzen ii mai pred[ filosofia lui Leibniz,lizica lui Newton, matematicd qi

astronomie. in anul 1746Kantigi prezintd prima disertafie: Gedanken aon der

wahren Schcitzung der lebendigen Krrifte, und Beurteilung der Betueise, deren sich

dtn Herr uon Leibniz und andere Mechaniker in dieser Streitfragen bedient lnben,

nebst einigen aorhergehenden Betrachtungen utelche die Krnft der Kdrper iiberhaupt

betreffen lldei asupra nprecierii adeudrate a forlelor aii, gi apreciere a dortezii aduse

de domnul aon Leibniz gi alli mecaniciEti cu priaire la aceste probleme controaetsate,

impreund cu unele consideralii preliminare referitoare la forln corutilor tn generef ,

posibil avizatdde Knutzen; o va publica in anul urmdtor. IntrAnd in dialog

cu ideea lui Leibniz asupra fortei vii manifestate in migcarea corpurilor 9i

a replezentdrilor din congtiintd, Kant susfine cd spafiul este dependent de

aceste interacfiuni dinamice (idee pe care o va relua in a treia Analogie a

experientei din Critica raliunii pure). Tridimensionalitatea spafiului nu se

intemeiazd pe logici sau matematicf,, ci numai pe proprietdtile dinamice

ale corpurilor. Spatiul reprezintd o ordine fenomenalf, in care se manifestd

relafiile dinamice; rezu.ltdcd structura necunoscuti a lucrului in sine poate fi

transpus[ in relatii spatiale. O for]d activi, sustine el, trebuie sf, fie o constantf,

care se afl5 dincolo de aparenfe, constantf, supusd unei reguli complexe'

Spre a-gi putea continua investigafi.ile filosofice gi a se intretine, Kant

intrd ca preceptor la diferite familii pAnd in anul 1755: la pastorul reformat

Daniel Andersch din Judtschen in Lituania,Lamaiorul Bernard Friedrich von

Hi.ilsen gi la contesa Keyserling in apropierea Kdnigsbergului' Aceastd noui

pozllie deHofineisfur i-adatocaziasi intAlneascd oameni dininalta societate,

fur contact cu care qi-a rafinat gusturile vestimentare 9i culinare, a deprins

arta conversatiei, mai ales in limba frar:rcezd, gi galanteria fald' de doamne,

pentru cale era cunoscut drept der galante Magister; a invdtat sd joace cf,rfi

9i a dobAndit o oarecare abilitate la jocul de biliard. Aleturi de avantajele pe

care le-a deprins Kant pentru viata in societate, avantaje irrtAlnim 9i de partea

pl{nzay 'Erotle rol alEJ e alds redslp ola'aunliJaJrad ap per8 }rulnue un Suqe

alrrndJoJ aJ pdnp pf, n4uad ,apqenurr r8al rSealare pdnp nnurJuoJ Jol aJP

qSaJaJ IJndJoJ ap pJIuEJaru PoJeaJJ 'alellsuap ap JoIaiuaJaJIp Ie IS Iaualeul

riplrnu4uoJsrp 1p ,araSurdser ap rs a{reJ+e ap or€urSrro rolaiJoJ Ie'rarielr1erS

Ie ueruolmau Inlnldlf,u:rrd ezeq ad relos Inlmualsls Iolnr8uo eJdnse alJoa]

o rJrE aundxa Ig .rnlnJolnp alaurnu ap pldosq alsa nu 'a4saporu LIIp 'aJEJ

adlpa o-4r4 lauaruoqotau nlndDwtd u,tolun ailn+lJla 'tnlns.taotun D ni)tLtlslto)

nBa.LlLn U nnillJatu uutBLtO nilnillsuo) I) ataJfi)Ltt nas lnlnn) auoa+ $ u.m+AU a

L'p.taLLa\ un$Il tlTpuatpsq\ uazr\spun,t) Ltary)sluol()Lau qJau ',sTpnuqagilaM

lta:lru? sap a?untdstn ualpsrumparu uap pun SunssaltaA np uoo tplls.taA ,tapo

splilttLtH sap auoatI, pun afpnpsagfilaN aumuaSllv prrlqnd u€ rselare uI'rJnasa ra4 JorJalln eJrlqnd eA ernJP) eJdnse 'Jue) ad l1nur aueoJ gzeau

-orsaJdtul II aJeJ'euoqesrl el ap InJnruaqn) Jol arc 99LL alJqruarou I ET

'mFluvtuPd E aJrueJaru rurJJes alEJolBp

rrJrug4Pqurl eaapr pugf,o^ur 'aStndsar aI aJeJ ad 'rnlnlugruPd rrrrug4PqruI

eaJeoAEJuI asnpe alaluarun8JegzeatJrafexa lue) rJrV 'l)u{ atapart ap pundutp

pJulnuruxa /afiaugqlqtuJ u|uytuycl DDp /uualqo.Lcl] ua&oll.ta Lpsqa4tslitld'a\1uoua,t

apry alp qo 'aBDtJ arQ :alsa 'ue rsernlare ale orJquraldas rS lsn8ne alrunl uI

]eJrlqnd 'rnlnfuvluPcl IIrPls erdnsE IoJrlJe Ealrop IV ']eurJrluor lsoJ e luE)rnl Infuarueuori€r IoJas un pdnp rep ,es eaJeJrlqnd e1 piuaraJlpul nr lnurrd

lSoJ e lellnzal ]SaJV 'pluJoua aul1ap aJetunslq tIIJd aJef,'pnuquol aflu11a)ul

o rnlnlugrupd e ariEloJ op razalr^ eJdnse pJrJJaxa InxnUaJ rS Inxnu aJEJ pdnp

'eaapr PzeolmuJoJ lue) 'radulrnerS e auaruo]^ au rSal ezeq ad 'la1daou A tz

aqulp ua,ruLt.talla ilnpotd as anD uud'arts nut?l.to ap undruq aPut.td ffi Dxa 117.m[

m as aiaJot mtd ataqunps a.ta)a.ruo o il,ta{ns a lnluUutDd lJaQ) aqaU uailqta

s7untds4l safiF ua#az ua$fi,rap llas Suntapuutaly a?tura'|?uut1touaqilpuN DL)

punsaSalsap Sunllaflpalllv atp atstptnpo(tl',as\rv alp LtnSuntptptun n,LLl!maptl

aW qO:pzeolnfl+ul as rS urlrag ulp prulapef,V ar+pf, ap arE8qsa^ul ards asndord

aural raun apundsPr ala aqulp InurJd :3reqs8rugy Lrp PluugtupldPs Plsr^ar

o-4uI rnptugrupd erdnsP alorru€ Pnop PJrIqnd 1ue; ?9/I Inue uI'rurrrn[ardurl uI rrPseldap a]rnJs nr]uad ]gJap rsPJPd reu en p

nu JorJalln aJEJ ad ,1e1eu InSEJo pJseaspJpd rq ps ]ro^au lsoJ E ]uE) PpeolJad

Plseaf,e uI reurnN 'e€pqot llloqe nE aJ ersnrcl ulp flIqou [urlJd a4uI ]soJ nE

aJEJ /uaslr-tH uol roIdeJI rrJpruJoJ eJdnse lue;1 o-lellf,Joxa E aJeJ ad eiuangrn

rS leuoriuaur ap alsf .riuopnls rua1ap JoA rI rrun aJeJ arlulp 'roparpipnul

aq)npo,tlu! nlpus

10 Rodica Croitoru

cd sistemul solar s-a constituit prin el insugi, ca o consectt',Id a legilor generale

ale gravitatiei. Densitatea planetelor este in functie de apropierea lor de

soare, iar perfectiunea locuitorilor lor este dependentd de aceeagi relatie

(cum ar fi locuitorii de pe Mercur 9i saturn in sistemul nostru solar); ceea

ce dovedeqte cd viata organicd, cu toate ca se desfdgoard dupd propriile sale

legi, este dependentd de conditiile mecanice ale planetelor. O astfel de teorie

cosmogonici, ce admite crearea de corpuri cereqti la infinit, unde organicul

se dezvoltd infunctie de anorganic nu contrazice totugi teogonia. Cosmologia

lui Kant expusf, in acest eseu de inceput a anticipat ipoteza cosmogonicd a

lui Laplace, pe lAngi care mai are meritul anticipdrii inelelor lui Saturn 5i

al posibilit[fii locuirii altor planete. Eseurile rezultate in urma meditatiilor

asupra cutremurului de la Lisabona, elaborate in relatie cu tematica istoriei

universale a natuii, sttnl: Von den l'lrsaclten der Erdscltiitterungen bei Gelegen-

lrcit des lJnghicks, u,elclrcs die uestlichen Lander uon Europa gegen dns Ende des

uorigen lalres betroffen hat lDespre cauzele cutrenrurelor de Pdnfint cu ocnzia

nenorocirii, care a atins ldrile occidentale nle Europei spre sfdrpitul nnului trecutl'

Gescliclie und Naturbesclreibung der merkruirdigsten Vorfrille dts Erdbebens,

roelches nm Ende des L755i", lnfues einen groJlen Teil der Erde erscltiittert lmt

llstorin qi descrierea naturnld a fufimpldrilor foatte stranii nle uttrenrurului,

care tl nfectnt o tnare parte n Pdnfintului la sfirgitul anului 17551, iar al treilea:

FortgesetzteBetracliungen der seiteiniger ZeituahrgenommenenErdscltrittetungen

lConsideratii ulterionre asLtpra cutremurelot de Pdntfrnt petcepute de un nnunit

timp). Dupd Kant, cal7za cutremurelor o constituie, pe de-o parte vulcanii

din interiorul Pdmantului, pe de altf, parte apa mdrii cale se infiltreaza in

scoarta terestrh pAnd in interiorul PimAntului; aici ea se transformd in vapori'

exerciti presiune asupra fundului mirii 9i se propagd pdnh la suprafatd.

in anul 7756, Kant publicd un studiu asupra geografiei fizice: Neue

Annterkungen zur Erkiuterung der Tlrcorie der Winde lObserualii noi itt ttedeten

interyretdrii teorieiuilnturilorl. El explici diferitele specii de vAnt prin miqcarea

de rotatie a Pf,mAntului, mai mare la ecuator qi mai micd la poli, care antle-

neazd. qi atmosfera terestrd in care se produc perturbdri de echilibru ale

pdfurilor de aer. in luna mai a aceluiaqi an sustine un memoriu in limba

latini despre foc, intitula t Meditationum qunrundam de igne succinta delineatio

lPrezentare succintd a unot nrcditayii despre focl, in urma cirui memoriu obfine

atestatul d.e magister pentru plomovalea studiilor doctorale, prin care

'rdplrsuap rS roprndroJ € pseur ap ra{uarapp PresaJau alsa 'aurud airo; pnop

rolar p8nepe as oJeJ 'ariraur ap eirog 'aunlzaoJ urrd arardorde uI JPI 'adelr,rerS

uud plsa;rueru as piuelsrp EI aJeJ airo; 'punardul alntni luns a1e arel urrd,adrerle ap rolairoy 1e rS leredas alnuri luns apirpd arer urrd 'ara8urdsa:

ap rolairoJ Inrpas alsa erratetrAl 'Puratrrr adrer+e ap piro; o ap aundslp arPl

'af,rpeuoru aiuazard raun IE Ieuaruoual InIlIpt4 arrEqsuoJ arraletu ap {p1run

ralrn ealelrpqe4auadrur ler 'apeuotu Iaun e eundre ap EJaJs alsa rnpdeds e

aunrSar g .aldrurs alllEln rirpd ap aundsrp nu rs 1nnlur el Iqrzr^rp alsa arp-.)

'lnqeds nldr.un a1g 'aIrndroJ alrnlPJle ]uns 'opeuotu alltunu 'JolunJ]nl alP

aur,rd rs aldurrs aluaruala ap IaJlsE ulp PJ eaurisns 1ue; 'nunle ad 'uol.tra-\

rnl p elernlpu €rJosoll; rS e:rueraur op aJ€oIeA u1 snd 'at4s t{ rnlnrlnl IP

Iapou ldarpr lr.\Jas E-I auaazruqral rap€uou eiuanr;nsolne rS ealelqdturs

arpJ Lrl 'latr!'nEoloTtuttoru apundsato) aDads auud atn a.qury 'pplttJutt LtL'.-;

-o11J tt1 nt4aruoa? G usu{uqauL ala alanosa uliumLlaqul) tttunsfufi Lfit3o1optv11.t1,,

+aruJLLoJ l uaanads sn[nt't1u,mqau at4dosolttld ut snsn aalJunt utqautoa? tttt -

auttslildulal4:pqlel Eeurq t4 adelrasrp erorl e-ap ear rqqnd aurisns 99ll lnLr.

uI +oI .alenueru tot;nezeq ad aleluauroJ rJnlJaI Joun eruJol qns neluaza:j

as '1e;aua8 uI 'aJeJ pugtupldps ad rrnsrnr ap 0Z nqeurrxorde eauri Ia 'alpau:

u1 llugurpip^ul ulp serlor e-s pugr t L6LIIrrwe t4 PuVd aleln8ar rrnsrnr eapa:-

ps adarr4 lve>l9gLL Inuu urq 'arJosolrJ rS ar3o1oa1 'R)IZll ar;erSoa8 'IunlPu

alaitnqS ,rJrlerualetu ap lsoJ nE ealsaJe 1ale1rsranruI1 PI aJaqrl IJnsJnl eu1

ps Inldarp Eappp rI areJ 'quazopqaor.tJ ap Ealelrler nes earelrlrqe lnuriqo e e:

urrd 'rnlnJrSol plear euoproqns e ap JJIoM rnl Elrlelual Plepolo] puglqlrl

'redrrpe4uoJ-uou rS rdplquapl ep arr8o1 aprdtrurd rS aluapr;ns rrunrier 1:

ue a zruqral lnrdnurrd a r1ulp edelar purgztle:ue' v1qy1ezne: eualqo r d P z E a I P ;arelrlqe ap EZaJ 'duapnls ap a1r1p1d alaxu] urrd lerauntual pqIJ 'lerrlsatua=

eura+le ealnd aI areJ ad 'arrqiurqS auqdnsrp alrJallp nrluad Juaf,op-lP-\I-Ir

lel{Iqe a}sa }uE) 'etalsale earaudsns nr Plepo 'latn{aqau u.ta1iuotttt) }':

aruud nptdnuud a afiatqdxa ?floN] otlupnnyp uoou aatsli4du1atu slttol1tit.9.--

untoliludumtotdnut,tT :uu rselare t4 PlEJITqnd r; en ate) te^zal enop e o alnlsn.

+ue; arrqrualdas u1 'sranrun uI ruapuqnlerd lualsrxa Inrala u1 aderqr I a:

rrpr6rur roun eare8edord ulp nelsuoJ eJnplPJ rS etmrrnl PJ IJIE auisns 1uu'--

'runtunqsod sndg t4 rspSa.r urol aI a.rer ad rapr Joun eareurduglul uI '6t!.

Inue t4 lerrlqnd 11 e.n 'rripllnreC olalJe a4LrI 808I Inue u1 lrsp8 'rnlnrrolua'i:

InlxaI 'ar-unl Zl ap elep ad srnf, ImurJd "o.ti E ap ealellpqrsod alSapueq.':

IIaq)npo,Llu! nlpus

1.2 Ro.irca Croitolu

Prin scrierea acestei lucrdri, Kant r-iza obtinerea catedrei rdmase libere dupd

moartea profesorului Martin Knutzen cu cinci ani in urmd, pe cale insd nu o

obflne; in acelagi an se imprietenegte cu filosoful J.G. Hamann.

in anul 1757 Kant publicd un program prin care iqi anunfd viitorul

curs de geografie fizicd., curs tinut pentru prima datd la Universitatea din

Konigsberg, pentru care ministrul cultelor 9i al instruirii Karl Abraham

von Zedlitz il dispensase de a inftebuinta un manual de bazi: Ettttuurf und

Ankrindigung eines Colegii der plrysisclwn Geogrnplie nebst dem Anhange einer

kurzen Betrachtung ilber die Frnge: ob die l\lestu,inde in unseren Gegenden darunt

feucltt sind, ueil sie tiber ein grosses Meer streiclrut lScltild qi inqtiinlare a tmui curs

de geografie fizicd intpreund cu o anexd n urci sutte prirtiri asupra problemei: dacd

uinturile din uest din regiunile noastre sunt unrcde, fiindcd sufld asuprn unei nrdri

futinsel. in aceasti lucrare, Kant neagX ipoteza umiditalii vAntului din vest

in regiunile nordice datoritd vaporilor de apd degajafi, sustinAnd cd in toate

regiunile globului vAntul din vest este umed.

in anul 1758, Kant publicX eseul Nezr Lelrbegriff der Beuegung und Rulrc

undder dantituerkntipftenFolgerungenindenerstenGrrinden derNatuntrissenschnft

lNoud conceptie asupra ruiEcdrii gi repaosului Ei asupra consecinlelor ce decurg din

ele nsupra principiilor prinrc nle 1tiinlei nnturiil, in care trateazd. relativitatea

migcf,rii gi a repaosului, pe baza concepfiei leibnizeene asupra continuitdtii

absolute a oricdrei miScf,ri; in plus, el subliniazd importanta inertiei infizicd,

care este un echilibru intre actiunea gi reactiunea corpurilor. in urma aparitiei

ei, Kant igi repune candidatura pentru catedra de logicd gi metafizicd a

Universititii, dar nu este nurnit.

in anul 7759, este publicat esettl Versuch einiger Betrnchtungen uber den

Optimismusfincercare asupraunor considernliipriuindoptimiunull,unde pe baza

teodiceei leibnizeene se face o demonstralie asupra faptului cd Dumnezeu a

ales pentru creaturile sale ceea ce era mai bine posibil, fiinte care trebuie sideprindd ideea cd perfectiunea se afld numai in intreg gi se datoreazf, lumii

inintregul ei. in anul 7760,Kant a ficut gestuIumanitar de a se adresain

scris mamei studenfului Funk, spre a o consola de moartea prematurd a

fiului sdu.: Gedankenbei dem frillueitigen Ableben des Herrn loh. Friedr. aon Funk,

Sendsclreiben nn Frnu Agnes Elisabeth uon Funk lldei nsupra ntorlii premature

a domnului loh. Friedr. uon Funk, epistold adresatd donnmei Agnes Elisabeth oott

Funkl, pe care o va publica in acelagi an.

ade4suotuap o ap apqrsed luns nu arrJosolrJ alrJnrp^ape pJ punzau 'IaJ lsaJe ap

alplu auduor erlosolrJ,alrqe4suourepau rdrzodord rs alqez{pueau aldaruor

aurind auiuor eJqeulaleul ar dtuq u1 'aldaruoJ ap aJeJllqre rdeurqruoJ Juns

arer rdrur;ap el ap preald as apun 'PJIlErualEru t4 eaJeluaulnS.re ap 'zrrsuot

alep rolaldaruof, ezrleue eI ap Preald as gr ptnlJ +ep '+ir-ulJap aqPr apuq as apun,arJosolr.J 14 rrrpluarunSre earelrurllap urrd sundspr e lue) zrol rr-ulpnllual e

qlEJp^apE eJnlEu alsa aJeJ ,alqeder ]uns nu pf,ec 'rarJlauroaS aF oIaJ EJ IaJ

p[ rzaAop ap apqeder ]uns rcInJqrd u1 raleroru aIE rs aprnleu rer3o1oa1 ap

a I pllrarlr e pun; apr dDuud rS p raua B u7 n:ilzrTelaur alr JnrP^ape Pf, Ep : E9 LL lflJe

L! tlrp) alr p]p]uazard alsa rS uqrag urp eruapeJv ap LgLLInue 4 psnd eareq

-a4q e1 apundspr aJef, 'lralu.toru ti alu,tnquu nt3op4 toluthtuttd niuaptita utdnsa

,-nluirJs,t,rttl) 1u.Lo1q Dp pun aSopa4l uaq)qtnfru .tap a4aspunt, Dp ilaryplqnaQ

a+) .taLl.t Btntrptts.La\ull runlsuaurlp I)r-uI ap eaJalrJs arede lgLLVile vI'altqayuasatda.t

umtltJuttud ptpu lntdrturrd pqepl alsa gleat vritzodo n4ua4 'rdeurqruor ap

rpqedur luns pr n4uad 'eiro; rordlf,ar rS-npugrnpal er; 'rordDar as-npu9lnuE

er; rrsndo 'rarirrpe4uoJ-uou rnlnrdnutrd pzeaturoFuof, as nu PIEar eirzodo,erie8au ap dp lsaJp ap arlqasoop atds laltqaquasatda.t.tt lul1o1a8all Utltlt PJ

nquad 'aJeulqtuo) tnrd rrurru arnpord nu - Ia aurisns - edrrpe4uoJ nes

pr6ol eqrzodg'mlnleal leuopJoqns alsa 1nr€ol aptm 'latt4a&au uuu-tJlu ap

lnqdatuot a{oso11l m arnpouul a ap 'atattatull uanlTltnzuta +ntFnl4PM atp Ltt

uayfotg uao1a&au np llrfiag uap 'q)ns.taA Eararrrs gzealep gglI InuP rrIC

'JolpurJn lnue earpde En Inasg 'oJEJJnI eluazard urp

roprroSaler e pJrzrJelaru edrnpaC tq rS ppluapuaJsue4 edrnpaq uI rorralln

earpde JoA nasa ]sare uI alnuduor ppldaJuor rS rriprapn['rnlnluarueuoder

erdnse IapI 'lEtIJITerdns e-l orEJ rqeruSop Inlntuslpuoder elrurq pleduaprna

also rnlmusrSops e pnqruSor ealelpeder nJ Plepo rS'nlnleu alaiurqs t4 rrlsr!

-ops rnp+uaureuorieJ alalr-u4l aleduaplna luns Plepolol 1,,psp1 alelqqqns" o

pleJaprsuo) aJSa arqsrSops IJnBIJ nrled aIaJ uI eaunIZIAIp apun 'arqselors

-oJrlalolsrre rnr3o1 e pJIJITJ o alsa atet'fat4sr&o1ts un&{ n4ad npt a fip7t14t1ns

nsp{ a a.Lutlsttoruaql Lnsatttl.ta uatn\ry uatpst1sr&o11fis nt,t np rya4SlputlzlldS aqtslul

arc Inasa prqqnd lue; 'oltIJIC '3'['rps re go]enuquoJ riue]rodur rELu ra) a4ulp

lnun alSeu EA as pugf,'rolpturn Inue uI '€gLLlil)e q apundspr eA lue) areJ

e1 ,arrzr;e1eru JolrJnrplape eaJalseounr el aJeolIJoJaJ PIuaIqoJd o 'rez1nqr5

rnlnJosalord e.r.r+erirur e1 'aund urlrag urp Eruapr.:Y 'L7LL Inue uI

gIaq)npo.ttu! nlpus

1.4 Rodica Croitoru

strictf,; nu acelagi lucru se intAmpld gi cu teologia naturali, unde poate fi dat[o dovadi conceptuald. in concluzie se spune cd metafizica este o activitate

analiticd, ce trebuie sd procedeze conform metodei newtoniene. Penku acest

eseu, Kant a primit o mentiune, in timp ce premiul a fost acordat lui Moses

Mend els sohn p entru e s erl ilh er die Eu i de n z der n rc t nphy si s cl rcn Wis se n s chaft en

fDespre eaidenfa qtiinlelor nrctnfizice). O alti scriere pe teme filosofic-teologice

a lui Kant este Der einzig nttigliclrc Beuteisgruttd zu einer Dentonstrntion des

Daseins Gottes fUnicul nrgument posibil pentru o dentonstralie a existentei luiDturutezeu). Kant respinge aici interpretarea dati de Descartes argumenfuluiontologic, care din existenta posibild a unei fiinte perfecte infereazd necesi-

tatea gi realitatea existenlei aceleiaqi fiinfe, sustinAnd cd existenta reali nu

este un predicat originar gi nu adaugd nimic perfectiunii predicatelor princare este conceput Dumnezeu. El pledeazd pentru existenta necesard a luiDunu-Lezeu nu pentru a da seama asupra existentei lucrurilor contingente,

ci asupra posibilitafi lor, posibilitate care trebuie irtemeiatd pe ceea ce este

real. in acest eseu sunt extinse unele elemente din Nozra dilucidntio din 1755

gi sunt anticipate argumente ale Dialecticii transcendentale din Criticd. Dinproductia gtiinfificd a anului 7764, eseti Beobachtungen iiber dns Gefiilil des

Schcinen und Erhnbenen lObsert,atii asuprn sentimenttilti de f'untos gi sublinr)

este cel mai important. El anticipeazi viitoarea esteticd criticd, elaboratd de

pe pozifii precritice; in vederea acestui salt, el va initia analiza facultitilorsufletului gi va evidentia complementaritatea frumosului cu binele, care va

culrnina in paradigma criticd a ,,frumosului ca simbol al binelui moral". Luii se adaugd doud eseuri: Rrisonnenrcnt iiber den Abenteuerer lan Konmrnicki

lRalionament nsupra nttenturierului lan Komarnickil, in care Kant se referd

la un caz de patologie rnintald curent in epocd gi, in legituri cu acest caz,

expune mai pe larg deficienfele mintale in: Versuclt tiber die Krnnklrciten des

Kopfes lEseu asuprnbolilor cnpului); in ultimul sunt descrise gi clasificate bolile

capului sau mintale, care vor fi reluate intr-un context metafizic in Visurile

r.rnui aizionar intaVretate prin ttisurile nrctafizicii qi intr-un context pragmatic

in Antropologia din perspectiud prngmnticd. Acum guvernul ii creeazd lui Kant

o catedri de artd poeticd, pe care el o refuzd, neavAnd nici inclinalii cdtre

obiectul cursului, nici dorinta de a satisface obligaliile colaterale cursului, gi

anume de a compune versuri pentru anumite ocazii nationale. Pentru a iqi

intregi veniturile, Kant soliciti ocuparea postului de ajutor de bibliotecar la

Ia lrarJaleru EsdIT uI IS JEIII) 'rolrunr8ar e PIeaJ PInlJnIls o luJaplsuoJ alsa aIEJ

'mlnrieds #fl1eap1 urdnse rapr roun aralSeu lep ne ldunrls alsaf,V 'nrieds

r4 rol rselare ednro 1od nu lgJt4 /Pluelrodrur piuarayrp o plutzard 'a8eoleue

rsap 'arer (ppu113o urp es eeur8erur rS dror un'p8ug1s ear rS pldearp eugur rJ

re unr) aluanr8uorur apirpder+uoJ op alerrplJ euralqord alelpr] +uns apun

'ftnpuiuds a1u nmt\at n1aq1talry U) nruat 1ruuud atdsaql aruna>I rut uapua8a2 np

sapanpsnJLtn sap apuru) ua+sfi aap uoA Inlorrue arede X 89Ll Inue uI'elenlrrrds nes aJqerunaud .rop8al PZeoruJoFuoJ

as areJ 'pleJoru 'ppnlrrrds eiern t4 reurnu tJ 'rJnleu EaurpJo PZEaruJn aJ

'rnlnruo e pprodror eier.t t4 lalduor eztleat ealnd eA as nu alel 'plesranrun

pleuorier eiuron nJ alenprlrpur raiurol InproJe alsa alraJa alsof,e aqr4p

Inuf) 'ales ala+laJa urrd lgrap alseounr II nu Ia arer ad PSuI'lerotu luarulluas

un-4urrd e) a1es raiurorr erdnse plellJJaxa eaundle adarrad IEJolu 1nlua8v'plesJalrun eiuron nJ epJoJe as E ap 'alenplllpur raiuron erdnse PlIJJaxa o Pa

arer ad edeSlqo urrd reop pluazard alsa PIerouI eaBel'.tolttnoatout ttttn{ayaru

a uanrualul raJEolIIA e arerafins plseaJu uI 'aleJoru rrunrire e adrpuorard o

er n 'a8a1 o er euorire EA nu psr4 aJeJ 'Eunq eiurorr ap prired lenlard purr;

ra Inlor 'earpdsrp en raiuro.tpunq ea8al rqrerd Imusr)rlrrf, u1 '1apo1ep ea8al

rS arar o runJ pdnp 'nrupJ)es un aundrur arer 'raiuro^Punq rr8al leuopJoqns

alsa puosJad lnsaralul 'aueurn IrJnJeu errdord a+sa aJPJ 'rauoJep rr8al eleuop

-Joqns luns ala gr nrluad 'undo as r raJrqo ap aJPJ 'alelotu aprnslndrur PU€ as

rnlnsaJalur erdnseag 'puosrad InsaJalur PleJoplsuo) alsa arrloerd rdplraqre

e pldearl erurrd pr 1n1dey urrd 'rrlleld lnursnquf, Jeruns pzeadnque 1a '1nasa

plurzard l-ru arer ad uSoloqrsdered In)arureJ ap Prere q'l11t1z{u1)ttt zluttsti

uud aqaptdtalut tauouta tnun alunxrqf 4tslir1duqa1711 Dp aunltl tpmp uaflllLLa

stalpsaJsn) Dun autnulJ pJn1puuras PJPJ prrlqnd lue)'ggLI InuE uI'rnlnsrnr raJalrl tppur

-olne ppundspr ps atef, 'altleulSop apolatu raun luJofuoJ nu'areole8qsanur

'aJrlalaz apolaru raun urJoIuoJ nps InlnlJolrpne ale apnlJalalrn apiplprelallo^zap ps pzearuJn aJef, 'ropra8alard roleruro; IoJ un ep e op edualtn

piunue rg lue; ala urrd 'lggtt-Sgtt ltt,rut ap ln4saluas ntluad a1as nlua?

-a1atd m1rutrut3ottl u.rdtsu atuiutrqstLll gglt-gglf uo(t anlufua(llu4arulM ruap ut

uaBunsalto,l talnas 3u4r1tt.ttu7 fip uotlltlJt.ttlJrN PJrIqn d1uelg911lnueuI'Ienup rralp] ap 79 ap piads u1'a1e1n8a'r rJnJrual ap arnJnq as ps adarul

Ia ernJpf, earpprore nr plepo'8raqs3ruo;1urp Inlnlalse3 e p1e8a5 EJaloqqlg

9laqrnpo.tlu! nlprys