Kursbuch Zukunft Cartea Viitorului - obs-salzhausen.de · Salzhausen und Sfântu Gheorghe sowie den regionalen Betrieben und PartnerInnen, die dieses Projekt unterstützen und auch

Kursbuch Zukunft Cartea Viitorului

2 Kursbuch Zukunft

Einleitung / Introducere / Introduction 05

Projektverlauf / Planificarea proiectului / Planning of the project 08

Teil I / Partea I / Part I 15Handreichung mit fachlichen HintergründenMaterial pedagogic cu pregătire profesionalăPedagogic handout with professional backgrounds

A. Innovatives Schulprojekt „Kursbuch Zukunft“ 16 Proiectulșcolar„Carteaviitorului” 18 Innovativeschoolproject“FutureBook” 20

• Strategische Schulpartnerschaften - was ist das? Parteneriate școlare strategice Strategic school partnerships• Erasmus+Projekt: Einführung und pädagogische Zielsetzung Proiectul Erasmus +: Introducere și obiective educaționale Erasmus+ Project: Introduction and educational objective

B. PorträtderOberschuleSalzhausen 22 DescriereaȘcoliigimnazialedinSalzhausen 24 DescriptionofthesecondaryschoolofSalzhausen 26C.PorträtderScoalaGimnazialaSfântuGheorghe 28 DescriereaȘcoliigimnazialeSfântuGheorghe 32 DescriptionofScoalaGimnazialaSfântuGheorghe 35D. TeilmoduledesProjektsmitihrerjeweiligenpädagogischenAbsicht abS.38 Sub-moduleleproiectuluicuobiectivelepedagogicecorespunzătoare delap.42 Sub-modulesoftheprojectwiththeirrespectivepedagogicalpurposes fromp.45

a) Methode kreative Landkarte zur Entwicklung von Zukunftsperspektiven Metoda pedagogică Harta Creativă folosită pentru dezvoltarea perspectivelor viitoare Pedagogical method Creative Map used for the development of future perspectivesb) Methode Rallye als Zukunfts-Check des Wohnortes Metoda pedagogică Raliul ca verificare viitoare a locului de reședință Pedagogical method Rally as a future check of the place of residencec) Methode Exkursionen zu zukunftsrelevanten AkteurInnen und Orten Metoda pedagogică Excursii spre locuri relevante și actori relevanți pentru viitor Pedagogical method Excursions to actors and places, relevant for the futured) Methode praktische Aktionen von SchülerInnen mit Zukunftsbezug MetodapedagogicăActivitățipracticecueleviicuînsemnătatepentruviitor Pedagogical method Practical Actions of students with significance for the futuree) Methode moderierte Diskussion mit Beteiligung der Öffentlichkeit Metoda pedagogică Discuție Moderată cu participarea publicului Pedagogical method Moderated Discussion with public participationf) Evaluation im Rahmen des Projekts durch Universität Evaluarea proiectului realizată de către Universitate Evaluation of the project carried out by university

Inhalt / Cuprins / Contents

3Inhalt / Cuprins / Contents

Teil II / Partea II / Part II 77Dokumentation des AustauschesDocumentația schimbului de eleviDocumentation of the exchange

Berichte von SchülerInnen aus dem Ablauf des Projekts ab S. 78• Tagebucheinträge der SchülerInnen• Eindrücke und Projektbewertungen der SchülerInnen• Interviews von SchülerInnen: BewohnerInnen von Sfântu Gheorghe werden zu ihrem

Leben und ihren Zukunftswünschen befragt

Rapoartele elevilor cu referire la derularea proiectului, mai ales în timpul etapei de schimb de elevi de la p. 81

• Extrase din jurnalele elevilor• Impresii și evaluări ale proiectului de către elevi• Interviuri realizate de elevi: Locuitori din Sfântu Gheorghe sunt chestionați cu privire la

viața și dorințele lor pentru viitor

Students‘ reports of the project’s progress, especially during the exchange phase from p. 83

• Excerpts of the students’ diaries• Impressions and project evaluations of the students• Interviews conducted by students: People from Sfântu Gheorghe are questioned on their

lives and future wishes

Impressum / Imprima / Imprint: 114

4 Kursbuch Zukunft

Editorialstaff:AdnanaMihaelaPătrășcoiu(principialȘcoalaGimnazialăSfântuGheorghe),GudrunVoigt(principalOberschuleSalzhausen),SigridVogelsang(projectmanager),AngelaIvano(projectteacherȘcoalaGimnazialăSfântuGheorghe),SusanneJensen(externalprojectconsultancy,blatt21)

5Kursbuch Zukunft / Einleitung

„Wir entwickeln gemeinsam Zukunftsperspektiven für uns und unsere Heimatregionen!“ Unter diesem Motto arbeiten die Oberschule Salzhausen (Deutschland) und die Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe ( Rumänien) eng in einer strategischen Schulpartnerschaft zusammen. Gefördert wird das Projekt „Kursbuch Zukunft – Entwicklung von zukunftsfähigen Lebensstilen“ von der Europäischen Union im Rahmen des EU-Programms Erasmus +.

Zwischen der Schule in der Heidegemeinde Salzhausen in der Metropolregion Hamburg und der Schule in Sfântu Gheorghe inmitten des rumänischen Donaudeltas liegen fast 2000 Kilometer. Gegenseitige Besuche, reger Austausch über Internetplattformen sowie spannende, innovative Projekte sorgen für eine enge Verbundenheit. Zentrale Projekte waren bislang: Zukunftswerkstätten, die Erarbeitung kreativer Landkarten und Exkursionen zu zukunftsrelevanten AkteurInnen und Betrieben sowie in die Biosphärenreservate Donaudelta und Elbtalaue. Besonders hervorzuheben ist die Kooperation mit den Heimatgemeinden Salzhausen und Sfântu Gheorghe sowie den regionalen Betrieben und PartnerInnen, die dieses Projekt unterstützen und auch die Bereitschaft der Eltern, Kinder aus dem jeweiligen anderen Land in den Austauschphasen aufzunehmen.

Das hier vorliegende Kursbuch bündelt die Ergebnisse dieser intensiven Zusammenarbeit während der Projektphase 2015 bis 2017 und möchte zum Nachlesen und Nachmachen anregen. Im ersten Teil des Kursbuches erfolgt ein Überblick über Ablauf und Methoden des Erasmus+ Projektes. Die Besonderheiten dieser strategischen Schulpartnerschaft werden ebenfalls dargestellt. Der Fokus liegt auf den innovativen Methoden, die zur Entwicklung zukunftsfähiger Lebensstile und der Gemeindeentwicklung beitragen sollen. Im zweiten Teil stellen die SchülerInnen ihre Erkenntnisse und Zukunftsperspektiven vor. Diese haben sie in eigenständiger Arbeit im Laufe des Projekts gewonnen. Die Förderung der Eigenständigkeit und Eigenverantwortung von SchülerInnen ist für eine zukunftsfähige Entwicklung ein wichtiges Ziel und in dieser strategischen Schulpartnerschaft von großer Bedeutung.

Wir wünschen viel Spaß und gute Anregungen mit dem „Kursbuch Zukunft“.

Sigrid Vogelsang (Projektleitung)Gudrun Voigt (Oberschulrektorin Oberschule Salzhausen)Adnana Mihaela Pătrășcoiu (Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe)

Einleitung

6 Kursbuch ZukunftCartea Viitorului / Introducere

„Dezvoltăm perspective viitoare pentru noi și pentru regiunile noastre natale!“ Pentru a realiza acest lucru, Oberschule Salzhausen (Germania) și Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe (România) lucrează în strânsă colaborare într-un parteneriat școlar strategic.Aventura „Cartea viitorului - Dezvoltarea de stiluri de viață durabile“ este finanțată de Uniunea Europeană (UE) ca parte a programului Erasmus +.

Sunt aproape 2000 de kilometri între localitatea din districtul Lüneburg, situată în regiunea metropolitană Hamburg și școala din Sfântu Gheorghe în Delta Dunării.Vizitele reciproce, schimburile animate prin intermediul platformelor de internet, precum și proiecte interesante și inovatoare au asigurat relații strânse.

Aspectele centrale au fost: ateliere despre viitor, elaborarea de hărți creatoare și excursii către actori și companii relevante pentru viitor, precum și la rezervațiile biosferei din Delta Dunării și din Peisajul Râului Elba din Saxonia Inferioară. Este deosebit de important să menționăm cooperarea cu comunitățile locale din Salzhausen și Sfântu Gheorghe, precum și sprijinul companiilor regionale și dorința părinților de a găzdui copiii din țara parteneră în etapele de schimb de elevi.

Prezenta Carte a viitorului rezumă rezultatele acestei cooperări intense pe durata proiectului între 2015-2017 și a fost scrisă cu intenția de a încuraja lectura și emulația. Prima parte a Cărții viitorului oferă o imagine de ansamblu asupra derulării și metodelor proiectului Erasmus +. Caracteristicile specifice ale parteneriatului școlar strategic dintre Oberschule Salzhausen și Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe sunt, de asemenea, definite.Se pune accentul pe metodele inovatoare care se aplică pentru a contribui la dezvoltarea de stiluri de viață durabile și la dezvoltarea orientată spre viitor a comunităților dezavantajate. În cea de-a doua parte, elevii își prezintă constatările și perspectivele viitoare. Ei și-au câștigat cunoștințele lucrând independent și urmărind rezultatele pe durata derulării proiectului.

Autonomia și responsabilitatea personală a elevilor sunt condiții importante pentru o dezvoltare durabilă și, din acest motiv, ele au o importanță deosebită în acest parteneriat școlar strategic.

Bucurați-vă de Cartea viitorului și sperăm că veți găsi surse de inspirație utile!

Sigrid Vogelsang (Management de proiect)Gudrun Voigt (Director al Oberschule Salzhausen)Adnana Mihaela Pătrășcoiu ( Director al Școlii Gimnaziale Sfântu Gheorghe)

Introducere

7 Future Book / Introduction

Introduction

„We are developing future perspectives for us and our home regions!“ To achieve this, the Oberschule Salzhausen (Germany) and Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe (Romania) are working closely together in a strategic school partnership. The venture „Future Book – Development of Sustainable Lifestyles” is funded by the European Union (EU) as a part of the EU-Program Erasmus +.

There are nearly 2000 km between the Lüneburg Heath village, located in the metropolitan region of Hamburg and the school in Sfântu Gheorghe amits the Romanian Danube Delta.Mutual visits, animated exchanges via internet platforms as well as exciting and innovative projects ensured close relationships.

Central issues were: future workshops, drawing up of creative maps and excursions to future-relevant actors and companies, as well as to the biosphere reserves of the Danube Delta and Lower Saxony Elbe River Landscape. Particularly worthy of mention is the cooperation with the local communities of Salzhausen and Sfântu Gheorghe as well as the support of the regional companies and also the willingness of the parents to accommodate children from the respective other country in the exchange phases.

The present Future Book summarizes the results of this intensive cooperation during the project process 2015 to 2017 and was written with the intention to encourage reading and emulation. The first part of the Future Book provides an overview of the process and methods of the Erasmus + project. The special features of this strategic school partnership are also qualified. The focus is on the innovative methods which are applied to contribute to the development of sustainable lifestyles and the future-oriented development of disadvantaged communities. In the second part, the students present their findings and future perspectives. They gained their insights by working independently and result-orientated during the project process.

Autonomy and personal responsibility of students are important conditions for a future-proofed development and for this reason they are of great importance in this strategic school partnership.

Have fun with the Future Book and hopefully you will find good inspirations!

Sigrid Vogelsang (Project management)Gudrun Voigt (School principal Oberschule Salzhausen)Adnana Mihaela Pătrășcoiu (Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe)

8 Kursbuch Zukunft

ProjektverlaufTermin/Uhrzeit Salzhausen Sfântu Gheorghe

1. September 2015 Beginn des Projektes

September/Oktober 2015

Interne Planung des Projekttreffens

Interne Planung des Projekttreffens

1. bis 2 Oktober 2015

Kick-off-Veranstaltung der deutschen Erasmus+-Projekte in Bonn

23. Oktober 2015 Kick-off-Veranstaltung der rumänischen Erasmus+ Projekte in Bukarest

Oktober bis November 2015

Informationsveranstaltungen für SchülerInnen und Suche nach SchülerInnen, die an dem Austauschprogramm teilnehmen möchten

Informationsveranstaltungen für SchülerInnen und Eltern

14. bis 21. November 2015

Erstes Projekttreffen in Salzhausen

Ende November Elterninformation Infobrief Salzhausen

Information der Lehrkräfte, SchülerInnen, Eltern

16. Dezember 2015 Elternabend

November 2015 bis Februar2016

Treffen mit SchülerInnen, die an dem Projekt beteiligt sind: Erstellung von Postern, e-Twinning

Januar bis Februar 2016

Vorauswahl der SchülerInnen

Februar 2016 Skype Meeting

Februar bis April 2016

Vorbereitung des ersten Treffens

März bis April 2016 Treffen mit ProjektpartnerInnen und SchülerInnen

18. bis 26. April 2016

Rumänische SchülerInnen besuchen Salzhausen

Mai bis Juni 2016 Nachbereitung des 1. Austauschs: Weitere Arbeit mit den Ergebnissen

1. September 2016 Zwischenbericht

9Projektverlauf

Termin/Uhrzeit Salzhausen Sfântu Gheorghe

August bis September 2016

Vorbereitung des 2. Austausches (Besuch in Rumänien)

19. bis 28. September 2016

SchülerInnenbesuch in Rumänien

Oktober bis Dezember 2016

Nachbereitung des 2. Austauschs: Weitere Arbeit mit den Ergebnissen

Herbst 2016 Berufsmesse der SchülerInnen in Salzhausen

Januar bis April 2017

Arbeit am Kursbuch Zukunft

April 2017 Zweites Projekttreffen in Rumänien

Mai 2017 LehrerInnenfortbildung in Rumänien

April bis Juni 2017 Nachbereitung mit den ProjektteilnehmerInnen

Juli bis August 2017 Fertigstellung des offiziellen Kursbuchs Zukunft, Finanzen, Layout, Druck

1. September 2017 Abgabe des Schlussberichtes

Tulcea SchoolgardenofSalzhausen

10 Cartea Viitorului

Planificarea proiectuluiPerioadă/Timp Salzhausen Sfântu Gheorghe

1 septembrie 2015 Începutul proiectului

septembrie – octombrie 2015

Planificare internă a întâlnirii de proiect

Planificare internă a întâlnirii de proiect

1 – 2 octombrie 2015

Reuniunea de informare și consiliere pentru beneficiarii de proiecte de parteneriat strategice pe domeniul școlar – proiecte doar între școli, Bonn

23 octombrie Reuniunea de informare și consiliere pentru beneficiarii de proiecte de parteneriat strategice pe domeniul școlar – proiecte doar între școli, București

octombrie – noiembrie 2015

Informarea elevilor și căutarea elevilor care doresc să participe la schimbul de elevi din program

Informarea elevilor și părinților

14 – 21 noiembrie 2015

Prima întâlnire de proiect la Salzhausen

sfârșit de noiembrie Informarea părinților Informarea profesorilor, elevilor, părinților

16 decembrie 2015 Seara părinților

noiembrie 2015 – februarie 2016

Întîlniri cu elevii implicați în proiect: crearea de postere, e-Twinning

ianuarie – februarie 2016

Chestionare preliminare aplicate elevilor

februarie 2016 Întâlnire Skype

februarie – aprilie 2016

Pregătirea primului schimb de elevi

martie – aprilie 2016

Întâlniri cu partenerii de proiect și elevi

18 – 26 aprilie 2016 Vizită de schimb în Salzhausen

mai – iunie 2016 Continuarea primei vizite de schimb: lucrul cu rezultatele

1 septembrie 2016 Raport intermediar

11Planificarea proiectului

Perioadă/Timp Salzhausen Sfântu Gheorghe

august – septembrie 2016

Pregătirea celei de-a doua vizite de schimb în România

19 – 28 septembrie 2016

Vizită de schimb în Romania

octombrie – decembrie 2016

Continuarea celei de-a doua vizite de schimb:lucrul cu rezultatele

noiembrie 2016 Târg de meserii organizat de elevii din Salzhausen

ianuarie – aprilie 2017

Lucru la Cartea viitorului

aprilie 2017 A doua întâlnire de proiect în Romania

mai 2017 Curs de formare în Romania

mai – iunie 2017 Chestionar final pentru participanții la proiect

iulie – august 2017 Completarea formei oficiale a Cărții viitorului, evaluare, finanțare, tehnoredactare, tipărire

1 septembrie 2017 Depunerea raportului final

12 Future Book

Planning of the project

Period/Time Salzhausen Sfântu Gheorghe

1st of September 2015

Beginning of the project

September/October 2015

Internal planning of the project meeting

Internal planning of the project meeting

1 – 2 October 2015 Kick-off event of the German Erasmus + projects in Bonn

23rd October Kick-off event of the Romanian Erasmus + projects in Bucharest

October – November 2015

Information of students and browsing for students who wish to participate in the exchange program

Information of students and parents

14 – 21 November 2015

First project meeting

End of November Parent Information Letter Information of teachers, students, parents

16th of December 2015

Parents‘ evening

November 2015 – February 2016

Association with students involved in the project: Creating posters, e-Twinning

January – February 2016

A preliminary survey of students

February 2016 Skype meeting

February – April 2016

Preparation of 1st exchange visit

March – April 2016 Meetings with project partners and students

18 – 26 April 2016 Exchange visit in Salzhausen

May – June 2016 Follow-up of the first exchange: further work with the results


Interim report

13Planning of the project

Period/Time Salzhausen Sfântu Gheorghe

August – September 2016

Preparation of the 2nd exchange visit to Romania

19 – 28 September 2016

Exchange visit to Romania

October – December 2016

Follow-up of the 2nd exchange visit: further work with the results

November 2016 Job Fair by students in Salzhausen

January – April 2017

Work on Book of future

April 2017 Second project meeting in Romania

May 2017 Follow-up survey of the project participants

May – June 2017 Follow-up survey of the project participants

July – August 2017 Completion of the official Future Book, evaluation, finance, layout, printing


Submission of the final report

InfrontofBiosphaeriuminBleckede MeetingwithpartnerSchubzinLüneburg

14 Kursbuch Zukunft

15

Teil IPartea I

Part I

The students and teacher in front of Elbe close to Bleckede.

16 Kursbuch Zukunft

Innovatives Schulprojekt „Kursbuch Zukunft“

Einführung

1) Förderung strategischer Schulpartnerschaften durch das EU-Projekt Erasmus+

Schulaustauschfahrten haben in Deutschland eine lange Tradition. Nachdem der europäische Gedanke in den 50er Jahren an Bedeutung ge-wann, waren die bevorzugten Ziele Länder wie Frankreich oder England. Im Zuge der Erweite-rung der EU kamen immer mehr Schulpartner-schaften mit osteuropäischen Ländern zustan-de. Die EU fördert mit dem Erasmus+Programm Projekte aus den Bereichen der allgemeinen und beruflichen Bildung, sowie der Jugendarbeit und dem Sport. Dabei liegt ein Fokus auf der Förderung von strategischen Schulpartnerschaf-ten (Leitaktion 2, Aktion strategische Schulpart-nerschaften), die Peer-Learning und Erfahrungs-austausch auf europäischer Ebene unterstützen.

2) Strategische Schulpartnerschaft zwischen der Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe (rumänisches Donaudelta) und der Oberschule Salzhausen (Nordheide)

Die Schulen Oberschule Salzhauen und Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe haben seit 2012 eine Schulpartnerschaft mit gegenseitigen Be-suchen. Diese Zusammenarbeit wurde durch das Erasmus+ Projekt „Kursbuch Zukunft – Ent-wicklung zukunftsfähiger Lebensstile“ zu einer strategischen Schulpartnerschaft ausgebaut (Förderzeitraum September 2015 bis Sep-tember 2017). Diese Förderung ermöglichte den Besuch im April 2016 von rumänischen SchülerInnen in Salzhausen und im September 2016 den Gegenbesuch der SchülerInnen aus Salzhausen. Zusätzlich fanden Projekt- und Pla-nungstreffen statt. Die strategische Schulpart-nerschaft zielt darauf ab, dass die SchülerInnen beider Schulen sich intensiv mit den Lebenssti-len ihrer Heimat- und der Gastregion beschäfti-gen und Perspektiven für ihr zukünftiges Leben unter Berücksichtigung einer nachhaltigen Ent-wicklung finden. Drängende Zukunftsfragen wie z.B. die Folgen des Klimawandels, der Wandel der Arbeitswelt und Fragen der Gerechtigkeit zwischen den Generationen oder der zuneh-mende Artenverlust stellen große Herausforde-rungen dar. Die gemeinsame Arbeit am „Kursbuch Zu-

kunft“ ermöglichte den SchülerInnen sich selb-ständig und aktiv mit ihren Zukunftsperspekti-ven auseinander zu setzen und diese in Form eines eigenen Kursbuches zu verschriftlichen. Diese Auseinandersetzung wurde durch eine

Vielzahl innovativer Methoden unterstützt wie z.B. die Methode „kreative Landkarte zur Ent-wicklung von Zukunftsperspektiven“, „Rallye als Zukunfts-Check des Wohnortes“, „Exkursionen zu zukunftsrelevanten Akteuren und Orten“, „Handlungsorientierte Aktionen von SchülerIn-nen mit Zukunftsbezug“ oder „moderierte Dis-kussion mit Beteiligung der Öffentlichkeit“ .Bei der Umsetzung dieser Methoden war eine

Vielzahl von AkteurInnen beteiligt: Neben der Kerngruppe, den an den Schulaustauschfahr-ten beteiligten deutschen und rumänischen

School yard Salzhausen

ComputerclassSfântuGheorghe

17Einführung

Jugendlichen und der begleitenden Lehrkräf-ten wurden unterschiedliche AkteurInnen mit eingebunden: In Deutschland begleitete das Umweltbildungzentrum Schubz das Projekt or-ganisatorisch und inhaltlich, auf rumänischer Seite die NGO Mioritics. MitarbeiterInnen der Biosphärenreservatsverwaltungen „Nieder-sächsische Elbtalaue“ und „Rumänisches Do-naudelta“ gaben fachlichen Input und beglei-teten die SchülerInnen auf Exkursionen. Die Bürgermeister der Gemeinden Salzhausen und Sfântu Gheorghe und VertreterInnen regiona-ler Betriebe wie Salmatec, Tierpark Niendorf, Fischfabrik Sf. Gheorghe und Ferienressort Green Village gaben wichtige Impulse für die Auseinandersetzung mit beruflichen und regio-nalen Entwicklungsperspektiven.Darüber hinaus wurde die strategische Schul-

partnerschaft von den Schulgemeinschaften

der beteiligten Schulen getragen: Eltern orga-nisierten das Ausflugsprogramm, Schul-AGs führten Pflanzaktionen, Exkursionen und Ral-lyes durch. Ältere SchülerInnen organisierten Berufsfindungs- und Praktikumsmärkte mit, auf Projekttagen und Monatsevents wurden die Partnerschulen vorgestellt. Das gemeinsame Arbeiten am „Kursbuch Zu-

kunft“, unterstützt von den genannten Metho-den, führte zu einer intensiven Auseinanderset-zung mit Zukunftsperspektiven. Doch ebenso wichtig sind die Eindrücke, die das Leben in den Gastfamilien, der Besuch der Partnerschu-len und die gemeinsamen Freizeitaktivitäten bieten. Neue Freundschaften, die den Projekt-zeitraum überdauern, tragen ebenso zum Ge-lingen einer langfristigen Schulpartnerschaft bei wie die Einbeziehung der gesamten Schulge-meinschaft beider Schulen.

Strategische PartnerschaftenSchulen und andere Organisationen mit Bezug zum Schulbereich haben die Möglichkeit in län-derübergreifender Zusammenarbeit innovative Entwicklungen voranzubringen und bewährte Verfahren im Bereich der Schulbildung auszutauschen. In der Regel sind an einer strategischen Partnerschaft mindestens drei Programmstaaten beteiligt. Es gibt ebenfalls eine besondere Form der strategischen Partnerschaften zum Austausch guter Praxis, an denen ausschließlich Schulen oder vorschulische Einrichtungen beteiligt sind. Hier sind auch Partnerschaften zwischen Einrichtungen aus nur zwei Programmstaaten möglich. Die Europäische Union unterstützt über das Erasmus+ Programm Projekte, die im Kontext der EU-Strategie „Europa 2020“ schulrelevante Ziele verfolgen. Hierzu gehören u. a. • Verbesserung der Qualität der Schulbildung • Förderung von Schlüsselkompetenzen und Vermeidung von Schulversagen• Förderung von Chancengleichheit und Inklusion, Bekämpfung von Schul- bzw.

AusbildungsabbruchUnd wie im vorliegenden Projekt „Kursbuch Zukunft“• Entwicklung und Anwendung innovativer Ansätze auf lokaler, regionaler und europäischer Ebene • Förderung von Chancengleichheit und (sozialer) Inklusion in den SchulsystemenEs braucht von den Partnern eine gute Idee, eine umfassendes Konzept und eine klare Zielset-zung, um einen Antrag auf Förderung stellen zu können und Aussicht auf Erfolg zu haben. Jedes Jahr im Herbst erscheint der Programmleitfaden der EU-Kommission für die folgende Antragsrunde, dem die formalen und finanziellen Regelungen sowie die inhaltlichen Ziele für die jeweilige Antragsrunde entnommen werden können. Eine strategische Partnerschaft dauert zwischen 12 und 36 Monate. In dieser Zeit arbeiten Schulen länderübergreifend zusammen, um ihr gemeinsames Ziel zu erreichen. Die Zusammenarbeit wird meist über digitale Medien organisiert, es gehören aber auch transnationale Projekttreffen dazu ebenso wie entsprechende Austausche, in denen die SchülerInnen intensiv an den vereinbarten Programmpunkten und Zielen zusammenarbeiten. Projektsprache ist in der Regel Englisch. Nähe-re Informationen sind auf der Seite der Kultusministerkonferenz /pädagogischer Austauschdienst zu erhalten unter https://www.kmk-pad.org/programme/erasmusplus/leitaktion-2-partnerschaften.html


Proiectul școlar inovatoare „Cartea viitorului“

Introducere

1) Promovarea parteneriatelor școlare strategice prin programul Uniunii Europene Erasmus+

Schimburile școlare au o tradiție îndelung-ată în Germania. După ce ideea europeană a câștigat importanță în anii 1950, destinați-ile preferate au fost țări precum Franța sau Anglia. În cursul extinderii UE, au fost create tot mai multe parteneriate școlare cu țările din Europa de Est. Prin programul Erasmus+, Uniunea Europeană sprijină proiectele în do-meniile educației, formării, activității pentru tineret și sportului. Se pune accentul pe pro-movarea parteneriatelor strategice școlare (Acțiunea-cheie 2, Parteneriate strategice de acțiune), care sprijină învățarea reciprocă și schimbul de experiență la nivel european.

2) Parteneriatul școlar strategic între Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe (Delta Dunării România) și Oberschule Salzhausen (Nordheide)

Școlile Oberschule Salzhauen și Școala Gim-nazială Sfântu Gheorghe au avut un partene-riat școlar cu schimburi reciproce de elevi în 2012. Această colaborare a fost dezvoltată într-un parteneriat școlar strategic prin inter-mediul proiectului Erasmus+ „Cartea viitorului - Dezvoltarea unor stiluri de viață sustenabi-le“ (perioada de derulare: septembrie 2015 – septembrie 2017). Acest parteneriat a permis vizita elevilor români în Salzhausen în aprilie 2016 și vizita elevilor germani în Sfântu Gheor- ghe în septembrie 2016. În plus, au avut loc întâlniri de proiect. Scopul parteneriatului șco-lar strategic este acela de a se asigura că elevii ambelor școli sunt implicați intens în stilul de viață al comunității lor și al regiunii gazdă și că vor găsi perspective pentru viitoarea lor viață, în concordanță cu dezvoltarea durabilă. Lucrul comun la „Cartea viitorului“ a permis

elevilor să discute în mod independent și activ perspectivele lor viitoare și să le scrie sub for-ma propriei lor cărți.Acest demers a fost susținut de o varietate de

metode inovatoare, cum ar fi: metoda „hărții creative pentru dezvoltarea perspectivelor vi-itoare“, „raliul ca modalitate de cunoaștere a localității“, „excursii către actori și locuri re-levante pentru viitor“, „activități practice ale elevilor cu privire la viitor“ sau „discuții plena-re moderate cu participarea publicului“.Un număr mare de actori au fost implicați în

implementarea acestor metode: în plus față de grupul de bază, tinerii germani și români care au participat la schimburile școlare și profesorii însoțitori, au fost implicați diferiți actori: în Germania, centrul de Educație de Mediu Schubz a susținut proiectul din punct de vedere organizațional și al conținutului, din partea română, ONG-ul Mioritics. Personalul administrației rezervațiilor biosferei „Nieder-sächsische Elbtalaue“ și „Delta Dunării“ au contribuit profesional și au însoțit elevii în ex-cursii. Primarii localităților Salzhausen și Sfântu AnexhibitioninTulceaBiosphere

IntheUNESCOBiosphereReserveElbtalaue

19Introducere

Gheorghe și reprezentanți ai întreprinderilor re-gionale, cum ar fi Salmatec, Tierpark Niendorf, Punctul de colectare a peștelui Sfântu Gheorghe și complexul turistic Green Village au contribuit în mare măsură la discuția referitoare la perspec-tivele de dezvoltare profesională și regională.În plus, parteneriatul școlar strategic a fost

susținut de comunitățile școlare din școlile participante: părinții au organizat programul de excursii, cadre didactice au desfășurat campanii de plantare, excursii și raliuri, experi-mentarea vieții unui pescar, elevii mai mari au organizat târguri de carieră și stagii de pregătire,

partenerii au fost prezenți în zilele de proiect și evenimente lunare.Lucrul împreună la „Cartea viitorului“, folo-

sind metodele menționate mai sus, a condus la o discuție intensă referitoare la perspecti-vele viitoare. Dar la fel de importante sunt și impresiile legate de viața în familia gazdă, vizitarea partenerilor și activitățile comune de petrecere a timpului liber. Noile prietenii care durează pe perioada proiectului contribuie, de asemenea, la succesul unui parteneriat școlar pe termen lung, la fel ca și includerea întregii comunități școlare a ambelor școli.

Parteneriatele strategice Școlile și alte organizații educaționale au posibilitatea, ca prin colaborare transnațională, să in-troducă dezvoltări inovatoare și să împărtășească cele mai bune practici în domeniul educației. De obicei, cel puțin trei țări participante la program sunt implicate într-un parteneriat strategic.Există, de asemenea, o formă specială de parteneriate strategice pentru schimbul de bune practici în care sunt implicate numai școli sau instituții preșcolare. De asemenea, sunt posibile parteneriate între doar două țări participante la program.Prin Programul Erasmus+, Uniunea Europeană sprijină proiecte transnaționale cu scopuri educaționale în contextul strategiei Uniunii Europene „Europa 2020“.Acestea includ printre altele:• îmbunătățirea calității educației în școală,• promovarea competențelor cheie și evitarea eșecului școlar,• promovarea egalității de șanse și a incluziunii, • combaterea abandonul școlar.Și, la fel ca în proiectul „Cartea viitorului“:• dezvoltarea și aplicarea unor abordări inovatoare la nivel local, regional și european,• promovarea egalității de șanse și a incluziunii sociale în sistemele școlare.Este nevoie de o idee bună a partenerilor, o abordare cuprinzătoare și un obiectiv clar pentru a putea aplica pentru finanțare și pentru a avea șanse de succes.În fiecare an, toamna, este lansat Ghidul programului Comisiei Europene pentru următoarea rundă de aplicații care include regulile formale și financiare, precum și obiectivele pentru fiecare rundă de aplicații.Un parteneriat strategic durează între 12 și 36 de luni. În acest timp școlile lucrează împreună pentru atingerea scopului. Colaborarea se realizează, de obicei, prin intermediul mediilor digi-tale, dar sunt incluse, de asemenea, întâlniri transnaționale de proiect, precum și schimburi de elevi, în care aceștia lucrează împreună intens la realizarea programului comun și a obiectivelor. De regulă, limba de comunicare în proiect este engleza.Mai multe informații pot fi obținute pe paginile: https://www.kmk-pad.org/programme/erasmusplus/leitaktion-2-partnerschaften.htmlhttp://www.erasmusplus.ro/

20 Future Book

Innovative school project „Future Book“

Introduction

1) Promoting strategic school partnerships through the EU Erasmus+ project

School exchanges have a long tradition in Germany. After the European idea grew in im-portance in the 1950s, the preferred destina-tions were countries like France or Great Bri-tain. During the enlargement of the EU, more and more school partnerships with Eastern European countries were established. With the Erasmus+ program, the EU supports pro-jects in the fields of education, training, youth work and sports. A focus is on the promotion of strategic school partnerships (Key Action 2, Action Strategic Partnerships), which supports peer learning and the mutual exchange of ex-periences at European level.

2) Strategic school partnershipbetween the Școala GimnazialăSfântu Gheorghe (RomanianDanube Delta) and the OberschuleSalzhausen (Nordheide)

The schools Oberschule Salzhausen and Șco-ala Gimnazială Sfântu Gheorghe have shared a school partnership with student exchanges since 2012. This cooperation was transformed into a strategic school partnership through the Erasmus+ project „Future Book” - De-velopment of Sustainable Lifestyles“ (funding period September 2015 to September 2017). This partnership enabled the visit of the Ro-manian students to Salzhausen in April 2016 and in September 2016 the return visit of the students from Salzhausen. In addition, pro-ject meetings took place. The strategic school partnership aims to ensure that the students of both schools deal intensively with the lifestyles of their homeland and the host region and aims as well at finding perspectives for the students’ future lives, considering the sus-tainable development. The joint work on the „Future Book“ enabled

the students to independently and actively discuss their future perspectives and to put them into writing in their own course book.This approach has been supported by a va-

riety of innovative methods such as: the me-thod „Creative Map for the development of future perspectives“, „Rally as a future check of the place of residence“, method “Excursions to actors and places, relevant for the future“, „Action-oriented activities of students with fu-ture reference“ or „Moderated discussion with public participation“.A large number of actors were involved in the

implementation of these methods: in addition to the core group, the German and Romani-an young people participating in the school exchanges and the accompanying teachers, different actors were involved: in Germany, the Environmental Education Center SCHUBZ supported the project in terms of organizati-on and contents, and on the Romanian side the NGO Mioritics. The staff members of the Biosphere Reserve Administrations „Nieder-

House of Guest in Salzhausen

ClosetoharbourofSfântuGheorghe

21Introduction

sächsische Elbtalaue“ and „Romanian Danube Delta“ gave professional input and accompa-nied the students on excursions. The mayors of the municipalities of Salzhausen and Sfântu Gheorghe and representatives of local busi-nesses such as Salmatec, Tierpark Niendorf, Fishing cooperative Sfântu Gheorghe and the Green Village Resort contributed greatly to the discussion about the professional and re-gional development perspectives.In addition the strategic school partnership

was supported by the school communities of the participating schools: parents organized the excursion program, school teachers con-ducted planting campaigns, excursions and

rallies, older students organized career pros-pects- and internship fairs, the partner schools were presented on project days and monthly events.Working together on the „Future Book“,

using the aforementioned methods, led to an intensive discussion of future perspecti-ves. Yet equally important are the impressions about the life in the guest families, the visit of the partner students and the joint leisure activities. New friendships outliving the pro-ject period also contribute to the success of a long-term school partnership, as well as the inclusion of the entire school community of both schools.

Strategic Partnerships By the transnational cooperation, schools and other organizations related to the school sector have the opportunity to promote innovative developments and to exchange best practices in the field of school education. As a rule, at least three program countries are involved in a stra-tegic partnership.There is also a special form of strategic partnerships for the exchange of good practices, in which only schools or pre-school establishments are involved. Partnerships between institutions from only two program countries are also possible.Through the Erasmus + program, the European Union supports transnational projects that pur-sue school-related goals within the context of the EU‘s „Europe 2020“ strategy.These include, among other things,• improving the quality of school education,• promoting key competences and avoiding school failures,• promoting equal opportunities and inclusion, • combating dropout. And as in the project „Kursbuch Zukunft“• development and application of innovative approaches at local, regional and European level• promoting equal opportunities and (social) inclusion in school systemsIt requires a good idea from the partners, a comprehensive concept and a clear objective in order to be able to apply for funding and to have prospects for success.Each year in autumn, the program guide of the EU Commission for the following application form is released and it includes the formal and financial regulations as well as the objectives for the respective application round.A strategic partnership lasts between 12 and 36 months. During this time, schools are working together to achieve their goal. Collaboration is usually organized through digital media, but there are also included transnational project meetings as well as student exchanges, in which the pupils are intensively working on the agreed program and goals. As a rule, the language of the project is English.More information can be found at:https://www.kmk-pad.org/programme/erasmusplus/leitaktion-2-partnerschaften.htmlhttp://www.erasmusplus.ro/

22 Kursbuch Zukunft

Die Oberschule Salzhausen und die Gemeinde Salzhausen

LageDie Oberschule Salzhausen liegt am Rande der Gemeinde Salzhausen.Die Samtgemeinde Salzhausen ist eine länd-

lich geprägte Region am Rande der Lünebur-ger Heide. Neben der Landwirtschaft gibt es touristische Einrichtungen und eine Vielzahl klein- und mittelständischer Betriebe.

EinzugsgebietDas Einzugsgebiet erstreckt sich über die Samtgemeinde Salzhausen mit ca. 14700 Ein-wohnerInnen (2013). Die SchülerInnen haben nach der Grundschule die Wahl, ein Gymnasi-um oder eine Oberschule vor Ort, bzw. eine In-tegrierte Gesamtschule oder eine Realschule in Winsen zu besuchen. Die Oberschule wird auch von SchülerInnen über die Grenzen der Samtgemeinde hinaus sowie aus dem Rand-bereich des Landkreises Lüneburg besucht.

SchulformDie Oberschule ist aus einer kombinierten Haupt-und Realschule entstanden. 2011 beschloss die Schulgemeinschaft die

Umwandlung zur Oberschule ab dem Schul-jahr 2012/13. Diese wird jahrgangsbezogen bis zum Sekundarabschluss I geführt.

Es können die Abschlüsse der Förderschule, der Hauptschule, der Realschule und der er-weiterte Sekundarabschluss I, der zum Über-gang auf eine gymnasiale Oberstufe berech-tigt, erworben werden.

GanztagsschuleDie Oberschule Salzhausen ist teilgebundene Ganztagsschule. Die SchülerInnen haben an zwei Nachmittagen verpflichtend Nachmit-tagsunterricht. Zu den Ganztagszeiten gehö-ren Zeiten für eigenverantwortliches Arbeiten (EVA), das Lernatelier (LeA), der Klassenrat (Klara) sowie zahlreiche Arbeitsgemeinschaf-ten (AGs) am Nachmittag und ständige Pro-jekte aus den Bereichen „Verantwortung“ und „Umweltschule“.Viele Arbeitsgemeinschaften und ständige

Projekte finden in Kooperationen mit exter-nen Partnern oder dem benachbarten Gym-nasium statt.

SchülerInnenDie Schule wird von ca. 490 SchülerInnen be-sucht. Über die Hälfte der SchülerInnen errei-chen die Schule mit dem Schulbus. Seit 2015 führt die Oberschule eine Sprachlernklasse, die ebenso von geflüchteten wie auch aus

23Schul-Portait

dem europäischen Ausland zugezogenen Kin-dern besucht wird. Sie gehen im Laufe der ersten zwei Jahre in Deutschland in eine Re-gelklasse über.SchülerInnen mit sonderpädagogischen Un-

terstützungsbedarf werden im Regelunterricht von allen Lehrkräften unterstützt und erhalten zu-sätzlich Förderung von Förderschullehrkräften.

Konfliktfähige SchuleEs werden jährlich Konfliktscouts von Schul-mediatorInnen ausgebildet, die SchülerInnen bei Konflikten helfen, Lösungswege zu finden. Sie begleiten die neuen 5. Klassen als PatIn-nen beim Übergang von der Grundschule in die weiterführende Schule und unterstützen auch in den EVA Zeiten, das eigenverantwort-liche Arbeiten zu erlernen. Ein Mobbinginter-ventionsteam (MIT) ist eingerichtet. Mediato-rInnen, Konfliktscouts und das MIT sind feste Bestandteile des schulischen Beratungskon-zeptes.

Schule ohne Rassismus - Schule mit CourageSeit 2016 ist die Oberschule „Schule ohne Rassismus – Schule mit Courage“. In wieder-kehrenden Projekten und Veranstaltungen wie auch im ganz normalen Schulalltag setzten sich

SchülerInnen gegen jede Form von Ausgren-zung und Diskriminierung ein. Dabei wird die Schule von ihrem Paten Ole Plogstedt beglei-tet.

AuszeichnungenDie Schule wurde bereits mehrfach seit 2009 als Umweltschule in Europa und internatio-nale Agende 21 Schule ausgezeichnet. Um-weltschulen verfolgen das Ziel, über einen Zeitraum von je zwei Jahren durch konkrete Maßnahmen die Bereitschaft zu umweltge-rechtem Verhalten zu erhöhen. Außerdem gehört die Oberschule Salzhausen seit 2013 zu den „Internationale Agenda 21-Schulen“. Im Jahr 2016 erhielten SchülerInnen der

Oberschule den Bürgerpreis des Landkreises Harburg. Sie haben ein Projekt entwickelt um geflüchtete NeubürgerInnen der Samtge-meinde auf dem Weg ins Berufsleben zu un-terstützen.Außerdem wurde die Oberschule bereits in

ihrem zweiten Jahr (2014) für ihre vorbildliche Berufsorientierung als „Schule ProBerufso-rientierung“ ausgezeichnet und konnte bei der Rezertifizierung im Jahr 2017 noch einmal mehr überzeugen.

Oberschule Salzhausen


Școala gimnazială Salzhausen și împrejurimile

LocațieȘcoala gimnazială Salzhausen este situată la marginea municipalității Salzhausen. Munici-palitatea colectivă Salzhausen este o regiune rurală situată la marginea de est a landului Lü-neburg. În plus față de agricultură, există fa-cilități turistice și o varietate de întreprinderi mici și mijlocii.

Circumscripția școlarăAria de cuprindere se extinde peste munici-palitatea colectivă Salzhausen cu aproximativ 14.700 de locuitori (2013). După școala pri-mară, elevii au posibilitatea de a frecventa o școală gimnazială (cu examen final de bacala- ureat și posibilitatea de a urma o facultate) sau o școală gimnazială locală, sau o școală globală de stat sau o altă școală gimnazială care să conducă la calificare intermediară în Winsen. Școala gimnazială din Salzhausen este, de asemenea, frecventată de elevi din afara comunității municipale colective precum și de la periferia districtului Lüneburg.

Tipul de școalăȘcoala gimnazială din Salzhausen (colegiul) este rezultatul unei fuziuni a două tipuri dife-rite de școli gimnaziale care combină acum

două niveluri de certificate (Hauptschule - pregătește elevii pentru educația profesională și se termină cu examen final după clasele a IX-a și a X-a și Realschule - se termină cu exa-minarea finală după clasa 10b.).În anul 2011, comunitatea școlară a decis

transformarea în liceu începând cu anul școlar 2012 - 2013.Elevii sunt în măsură să obțină diverse cali-

ficări, de la un învățământ gimnazial inferior până la calificare pentru școală gimnazială ex-tinsă, care dă dreptul elevului de a frecventa un liceu.

Școală Full-timeȘcoala gimnazială Salzhausen este o școală full-time. În două după-amiezi, elevii trebuie să frecventeze cursuri în mod obligatoriu. Activitățile pe tot parcursul întregii zile includ perioade de lucru auto-responsabil, ateliere de învățare, consiliere școlară (Klara), pre-cum și numeroase grupuri de lucru (AGS) după-amiază și proiecte permanente pe teme ca „Responsabilitatea“ și „Școala de mediu.“ Multe grupuri de lucru și proiecte permanente au loc în cooperare cu partenerii externi sau cu licee din împrejurimi.

25Portret scoalaă

EleviiȘcoala este frecventată de aproximativ 490 de elevi. Mai mult de jumătate dintre elevii ajung la școală cu autobuzul școlar. Începând cu 2015, în școala gimnazială funcționează o clasă de învățare a limbii care este frecven-tată de elevii refugiați precum și de către copii imigranți din țările europene. În primii doi ani, ei vor fi integrați într-o clasă normală.Elevii cu nevoi educaționale speciale sunt bi-

neveniți în școală. Ei sunt susținuți în clasa de către toate cadrele didactice și primesc asistență suplimentară de la profesori special instruiți.

Școală care promovează medierea conflictelorIn fiecare an, mediatorii școlari instruiesc un număr mic de elevi în consiliere de conflict, elevi care vor ajuta alți elevi în soluționarea conflictelor.Ei îi însoțesc pe elevii noi ai clasei a 5-a ca

mentori în tranziția de la școala primară la șco-ala gimnazială și oferă, de asemenea, sprijin elevilor în timpul perioadei de lucru auto- responsabil.O echipă de prevenire a agresiunii a fost cre-

ată. Mediatorii, echipele de consiliere de con-flict și echipa de prevenire a agresiunii sunt părți constitutive ale conceptului de școală.

Școala împotriva Rasismului - Școala cu CurajÎn 2016, Școala gimnazială Salzhausen a fost numită „Școala împotriva Rasismului - Școa-la cu Curaj“. În proiecte și evenimente recu-rente, precum și în programul școlar normal, elevii s-au ridicat împotriva oricărei forme de excluziune și discriminare.

PremiiȘcoala a fost distinsă de mai multe ori din 2009 ca Școală de Mediu în Europa și Școală - Agenda internațională 21. Școlile de mediu au ca scop creșterea numărului de activități defi-nite adecvate mediului pe durata a doi ani. În plus, Școala gimnazială Salzhausen a fost par-te a proiectului „Școli internaționale Agenda 21“ începând din 2013.În 2016, elevii școlii au primit premiul

cetățenilor landului Harburg. Ei au dezvoltat un proiect pentru a sprijini noii cetățeni ai mu-nicipalității colective care caută azil pentru gă-sirea unui loc de muncă.În 2014, precum și în 2017 școala a fost pre-

miată pentru orele exemplare de orientare în carieră și numită „Școala de orientare pro-pro-fesională“.

ChurchofSalzhausen

26 Future Book

The secondary school Salzhausen and the surroundings of the school

LocationThe secondary school Salzhausen is located on the outskirts of the municipality of Salzhau-sen. The collective municipality of Salzhausen is a rural region located on the edge of the eastern Lüneburg Heath. In addition to agri-culture there are tourist facilities and a variety of small- and medium-sized businesses.

Catchment areaThe catchment area extends over the collecti-ve municipality of Salzhausen with approxima-tely 14 700 inhabitants (2013). After primary school, the students have the choice of atten-ding a grammar school or a local secondary school, or a comprehensive school or a further secondary school leading to an intermediate qualification in Winsen. The secondary school in Salzhausen is also attended by students from beyond the collective municipal commu-nity as well as from the periphery of the dis-trict of Lüneburg.

Type of schoolThe secondary school in Salzhausen (Oberschu-le) is the result of a fusion of two different types of secondary schools, which combines now two levels of certificates (Haupt- und Realschule).

In 2011, the school community decided the conversion to the Oberschule starting with the school year 2012/13. The students are able to achieve various Ger-

man school-leaving qualifications, from a lo-wer secondary education up to an extended secondary school qualification, which entitles the student to attend a grammar school.

Full-time schoolThe secondary school Salzhausen is a full-time school. On two afternoons, the students have to take mandatorily afternoon lessons. All-day activities include periods of self-responsible work (EVA), the learning workshop (LeA), the class council (Klara) as well as numerous wor-king groups (AGs) in the afternoon and stea-dy projects on the subjects „Responsibility“ and „Environmental School“. Many working groups and steady projects take place in co-operation with external partners or the neigh-boring grammar school.

StudentsThe school is attended by approximately 490 students. More than half of the students reach the school by school bus. Since 2015, the se-condary school has been running a language

27

learning class, which is attended by refugee students as well as by immigrated children from European countries. Within the first two years, they will be integrated into a regular class.Students with special educational needs are

welcome at the school. They are supported in class by all teachers and receive additional as-sistance from specially trained teachers.

Conflict Resolution SchoolEvery year the school mediators teach a small number of students in conflict counseling, who will help other students to settle conflicts.They accompany the new 5th graders as

mentors in the transition from elementary school to secondary school and they also offer support to the students during their self-res-ponsible work time.A bullying prevention team has been set

up. Mediators, conflict counseling teams and the bullying prevention team are constitutive parts of the school concept.

School against Racism – School with CourageIn 2016, the secondary school Salzhausen has been appointed as „School against Racism - School with Courage“. In recurring projects

and events, as well as in the normal school schedule, students stand up against any form of exclusion and discrimination.

AwardsThe school has been awarded several times since 2009 as an Environmental School in Europe and International Agenda 21 School. Environmental Schools pursue the goal to in-crease definite environmentally appropriate provisions within two years. In addition the secondary school Salzhausen has been part of the project „Agenda 21 International Schools“ since 2013.In 2016, students of the school received the

citizens‘ prize of the county Harburg. They have developed a project to support new ci-tizens of the collective municipality who seek asylum in finding a job.In 2014, as well as in 2017 the school was

awarded for its exemplary career guidance classes and named “Schule ProBerufsorientie-rung”.

SalzhausenfromPaaschberg

school portrait

28 Kursbuch Zukunft

Die rumänische Schule „Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe“

Die Lage der rumänischen Schule Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe im Dorf Sfântu GheorgheDas Dorf Sfântu Gheorghe liegt im Südosten Rumäniens, im Biosphärenreservat Donaudel-ta, am Ende des dritten Donauarmes, wo die Gewässer des Flusses in das Schwarzen Meer münden. Die Distanz vom Dorf bis zum Ufer des Schwarzen Meeres beträgt 2 Kilometer. Der nächste kleinere Ort ist Sulina, 40 km ent-fernt, die nächste Stadt ist Tulcea, 86 km ent-fernt.Das Dorf ist komplett von Wasser umgeben:

dem Schwarzen Meer, der Donau und von Ka-nälen, so dass es unmöglich ist, das Dorf mit irgendeinem Transportmittel außer per Boot (zwei Mal in der Woche) zu erreichen.Die Region ist Teil des Biosphärenreservats

Donaudelta unter der Schirmherrschaft der UNESCO, da sich hier das größte und natur-belassenste Flussdelta Europas ausbreitet und mehr als 300 Vogelarten, sowie 45 Süßwas-ser-Fischarten in seinen unzähligen Seen und Marschen Heimat bietet. Zudem befindet sich im Donaudelta die weltweit größte zusam-menhängende Reetfläche (ca. 1800 km²).Sfântu Gheorghe hat um die 700 Einwohner,

deren Einkommensquellen hauptsächlich in der Fischerei und dem Tourismus liegen. Von diesen beiden Berufszweigen abgesehen, gibt es nicht viele Erwerbsmöglichkeiten für junge Menschen, und darum entscheiden sich viele dafür, das Dorf zu verlassen.

Die Geschichte von Sfântu GheorgheIn der Vergangenheit stellte für Jahrhunder-te der Donauarm, an dem Sfântu Gheorghe liegt, die Haupthandelsroute der Griechen dar. Dies ist eine Tatsache, die durch Ampho-renfunde belegt werden konnte.Sfântu Gheorghe wurde zum ersten Mal 1318

als „San Giorgio“ (Sankt Georg) auf einer Landkarte des Genuesers Visconti beschrie-ben, als eines der wichtigsten ökonomischen Zentren der Dobrudscha (eine historisch ge-wachsene Landschaft zwischen dem Unterlauf der Donau und dem Schwarzen Meer).Die Einwohner sind zum Teil Nachfahren uk-

rainischer Fischer, die unerlaubterweise, wäh-rend der Herrschaft von Katharina der Großen, hier Zuflucht suchten, weil sie der 25 Jahre dauernden Wehrpflicht entgehen wollten. Die ersten Rumänen siedelten hier um 1880. Sie waren Schafhirten des Făgăraș-Gebirges.

InfrontofschoolinSfântuGheorghe

29

Es gibt, alle Verwaltungsorganisationen, eine Schule, eine Kirche, eine Apotheke, einen Zahnarzt, ein Gemeindezentrum, ein Postamt, das Dokumentation- und Informationszent-rum der Verwaltung des Biosphärenreservats Donaudelta, zwei Militärbasen, einen Leucht-turm, einige kleinere Geschäfte, eine Fischer-eigenossenschaft, ein Touristenresort und vie-le Bed & Breakfast-Unterkünfte.

Traditionelle BerufeFischerei war seit jeher die Haupteinnahme-quelle der Dorfbewohner. Heringe und Stör kommen im Schwarzen Meer vor und andere Arten im Süßwasser, aber über die Jahre ist das Dorf bei Touristen immer bekannter gewor-den, auch weil es immer mehr Angebote für Besucher durch die Einheimischen gibt (tradi-tionelles Essen, Unterkünfte, Ausflüge). Zudem arbeiten die Bewohner der Region auch in der Reetverarbeitung und der Rinderzucht.

Die Schule Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe Die Schule Şcoala Gimnazială Sfântu Gheor-ghe ist die einzige Schule im Ort.Die ersten Dokumente des Schularchivs sind

von 1894, was dafür spricht, dass Schulbil-dung schon lange wichtig für die Bewohner von Sfântu Gheorghe war.Das jetzige Schulgebäude wurde 1960 errich-

tet und 2008 modernisiert. Die Schule verfügt über fünf Klassenräume, ein Lehrerzimmer, das Zimmer der Direktorin und ein Labor. Es gibt außerdem einen Sportplatz für Fußball, Basketball, Volleyball, Handball, Tennis und einen kleinen Park.Bei Gründung der Schule stellten die Ukrai-

nerInnen den größten Anteil der SchülerInnen. Zudem gab einige RumänInnen, BulgarInnen, GriechInnen und Deutsche.Die Anzahl der SchülerInnen stieg in der Zeit

zwischen 1894 und 1967 von 50 auf 339. Seit dem geht die SchülerInnenzahl immer weiter zurück.In diesem Schuljahr gibt es 55 SchülerInnen

von 6 bis 15 Jahren, die die Schule und den Kindergarten besuchen und sechs Pädago-gInnen. Eine Erzieherin ist für den Kindergar-ten zuständig, zwei LehrerInnen für die Grund-schule und vier für die weiterführende Schule.Wenn die SchülerInnen die weiterführende

Schule beendet haben, gehen sie nach Tul-cea um dort ihre Schulbildung weiterzuführen. Trotz der damit verbundenen Schwierigkeiten sind alle Eltern sehr an einer weiteren Ausbil-dung ihrer Kinder interessiert.Seit 1997 gibt es einen Ökologieclub an

der Schule, der an nationalen und internati-onalen Projekten im Zusammenhang mit dem Biosphärenreservat Donaudelta teilnimmt, im Austausch mit Schulen aus europäischen Län-dern und verschiedenen NGOs (Nichtregie-rungsorganisationen).Trotz seiner geographisch ungünstigen Situ-

ation in Sfântu Gheorghe möchte die weiter-führende Schule ihren SchülerInnen ein wett-bewerbsfähiges Bildungsniveau bieten und ihnen vermitteln, dass sie leistungsfähig und kompetent sind.

Die Natur im DonaudeltaDadurch, dass die Region um Sfântu Gheor-

ghe Teil des Biosphärenreservates Donaudelta und eines der größten strenggeschützten Are-ale ist, leben hier hunderte Arten von Pflanzen und Tieren. Hier befindet sich ein wichtiger Rastplatz für Zugvögel während ihres jährlichen Vogelzuges. Alle Pflanzen, die am oder im Wasser wach-

sen, haben spezielle Eigenschaften entwickelt, die es ihnen ermöglichen, in dieser speziellen Umgebung, die durch wechselnde Wasserstän-de und die Vermischung von Salz- und Süßwas-ser bestimmt wird, zu überleben. Zwischen der Insel Sachalin und einer Sand-

bank liegt ein ca. 15 km langes, sehr spezielles Biotop, das Meleaua genannt wird, nach dem russischen Wort für klein, (malii oder melkii) was sich auf die Seichtheit des Wassers be-zieht. Hier vermischen sich das Salzwasser des Schwarzen Meeres und das Süßwasser des Do-naudeltas und schaffen dadurch ein perfektes Habitat, in dem Tausende von Vögeln auf ihren langen Flugrouten stoppen, um zu rasten oder auch um zum Brüten zu bleiben.Eine der am häufigsten vorkommenden Pflan-

zenarten ist das Reet, das Wassergeflügel und Fischen Schutz bietet und gleichzeitig als na-türlicher Wasserfilter dient, indem es Nährstof-fe und Schwermetalle absorbiert, die durch das Donauwasser eingetragen werden. Reet wird im Allgemeinen als Dacheindeckung genutzt, zu Matten und Zäunen verarbeitet, wird aber

Schul-Portait

30 Kursbuch Zukunft

auch als Brennstoff und Viehfutter verwendet. Wegen seiner wärmedämmenden und schall-absorbierenden Eigenschaften ist Reet zudem ein ausgezeichneter Rohstoff als Grundlage für alle Arten von ökologischem Baumaterial. Eine andere spezielle Pflanze ist die Strand-

winde oder Ziegenfuß Prunkwinde, die auf Sanddünen-Habitaten, zwischen Sfântu Ghe-orghe und der Hafenstadt Sulina, entlang des Strandes des Schwarzen Meeres, wächst. Auf-grund ihrer Schönheit und des dramatischen Rückgangs der Pflanze ist sie nun gesetzlich geschützt und als gefährdete Art in der Roten Liste der gefährdeten Pflanzen- und Tierarten des Biosphärenreservats Donaudelta aufge-nommen worden.Die Seerose, mit ihren zwei Unterarten, der

weißen Seerose und der gelben Teichrose, sind das Wahrzeichen des Donaudeltas. Sie sind überall zu finden; sie bedecken großflächig Seen und Sümpfe und verzaubern von Juni bis September die Besucher mit ihren zarten Blü-ten. Heute ist auch diese Art als gefährdet ein-gestuft und durch das Gesetz geschützt.Es gibt in der Region eine große Varietät in

der Flora und Fauna. Typisch für Salzböden gilt das Salzkraut, der Queller und der Hirschhorn Wegerich. Speziell auf Sand- oder Dünenunter-grund treten Strandnelke, Tamariskenbüsche, Sanddorn, die schmalblättrige Ölweide auf.Wo die Seerose das pflanzliche Wahrzeichen

des Donaudeltas ist, ist der Pelikan, der größ-te Wasservogel Rumäniens, das tierische Ge-genstück. Es gibt zwei Arten, den Rosa Pelikan und den sehr seltenen Krauskopfpelikan. Sie ernähren sich von Fisch und brüten in Kolo-nien bevorzugt in Flußdelta-Regionen. Trotz ihres Gewichtes fliegen sie problemlos in gro-ßen Höhen, wo sie sich mit langsamen Flügel-schlägen abwechselend mit Gleitflugphasen, fortbewegen. Heute ist auch der Pelikan eine gefährdete Art.Auf der Insel Sahalin, in der Nähe des Dorfes,

brütet die Gemeine Seeschwalbe in großen Kolonien.Ein hübscher, seltener Vogel, der in der Um-

gebung auf Stromleitungen oder in hohen Bäumen zu sehen ist, ist die Blauracke oder Mandelkrähe, deren hellblaue, blauviolette, schwarze und hellbraune Federn in den Som-mertagen die Blicke auf sich ziehen.Obwohl sie nur sporadisch in dieser Gegend

zu sehen ist, sollte die Steppenotter, eine Gift-schlange erwähnt werden. Sie ist leicht zu er-kennen an dem V, das sich auf dem Kopf ab-zeichnet. Ihr Biss ist aber nicht tödlich.Die Europäische Sumpfschildkröte war ehe-

mals in ganz Europa, in West-Asien und Nord-west-Afrika verbreitet und war fast überall in Rumänien zu finden, aber heutzutage schwin-det ihr Bestand dramatisch. Dies ist auf Ha-bitatsverluste, Umweltverschmutzung, Ver-änderung von natürlichen Wasserläufen und allgemein auf menschliche Einflussnahme zu-rückzuführen. Darum ist diese Art heute streng geschützt durch EU-Gesetze. (Flora-Fauna-Ha-bitats-Richtlinien)Seit 1997 nimmt unsere Schule an nationalen

und internationalen Partnerschafts-Projekten, zusammen mit der Biosphärenreservats-Ver-waltung und verschiedenen Nichtregierungs-organisationen, teil, weil wir glauben, dass das Schlüsselelement für die Zukunft unseres Dor-fes in der Bildung für nachhaltige Entwicklung unserer SchülerInnen liegt. Derartig ausgebil-dete SchülerInnen können dazu beitragen, das natürliche Erbe des Donaudeltas zu erhalten und den Tourismus und dahingehende Ange-bote zu entwickeln, ohne das Ökosystem zu schädigen.Auch im Austausch mit der Oberschule

Salzhausen verdeutlichte die Teilnahme den SchülerInnen, wie menschliches Verhalten die Umwelt beeinflussen kann und half ihnen Lö-sungen zu finden, um einerseits die Lebens-bedingungen in ihrem eigenen Umfeld zu verbessern und gleichzeitig nachhaltige Le-bensentwürfe zu entwickeln. Was besonders wichtig ist, da sie in einem geschützten Bi-osphärenreservat leben. Gleichzeitig bot dieses Projekt ihnen auch die

Möglichkeit die Lebensweise, Familiengebräu-che und andere Erziehungssysteme der Pro-jektpartnerInnen kennenzulernen, indem sie in einer Gastfamilie lebten. Auf diese Art wurden ihnen Parallelen, so wie Unterschiede der Le-bensbedingungen von jungen Menschen in Europa vor Augen geführt, und die Möglich-keiten der Vernetzung auf europäischer Ebene aufgezeigt.Zudem haben die SchülerInnen ihre sprach-

lichen und kommunikativen Fähigkeiten wei-ter entwickelt, indem sie Englisch sprachen und neue Ausdrücke und Wörter auf deutsch

31Schul-Portait

lernten. Außerdem konnten sie ihre Compu-terkenntnisse verbessern indem sie die eT-winning Plattform nutzten und verschiedene schriftliche Dokumente erstellten.Sie waren aktiv eingebunden in soziale Ver-

anstaltungen der beiden Regionen, entwi-ckelten dabei Eigeninitiative, ein Gefühl für Zusammenarbeit, Freundschaften und ein Be-wusstsein für Solidarität während sie ein Stück europäische Gemeinschaft erlebten. Sie ar-beiteten zusammen am Kursbuch Zukunft, das ihre Gedanken über die beiden Regionen, Interviews mit Großeltern über das Leben früher, Interviews mit jungen Menschen über das Heute und ihre Zukunft, die Ergebnisse ihrer Diskussionen mit lokalen Autoritäten, mit

Eltern, Fischern, Hausfrauen, Geschäftsinha-berInnen und HerbergsbetreiberInnen enthal-ten wird.Die Partnerschaft zwischen den Schulen ist

auch für die LehrerInnen nützlich, da sie ihre pädagogischen Methoden und Techniken ver-bessern können. Sie entwickeln ihre Sprache und ihre digitalen Fähigkeiten und werden sich bewusst, dass sie Teil des europäischen Raums sind, indem sie andere Kulturen und Zivilisationen erleben. Schließlich verbesser-te die Teilnahme an dem Projekt die Qualität der von der Schule angebotenen Ausbildung, indem sie den Rahmen für die Verwendung neuer Methoden und die Diversifizierung der außerschulischen Aktivitäten schuf.

InSfântuGheorghe

InschoolinSfântuGheorghe

Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe și împrejurimile Localizarea satului Sfântu Gheorghe Satul Sfântu Gheorghe este situat în sud-estul României, în Rezervația Biosferei Delta Dunării, la capătul celui de-al treilea braț al fluviului Dunărea, acolo unde apele râului se întâlnesc cu cele ale Mării Negre. Este la 2 km de țărmul Mării Negre. Cea mai apropiată localitate este Sulina - la 40 km, iar cel mai apropiat oraș este Tulcea la 86 km. Satul este complet înconjurat de ape: Ma-

rea Neagra, fluviul Dunărea și canale, ceea ce face imposibil să se ajungă cu orice mijloc de transport, cu excepția vaporului de trei ori pe săptămână. Zona este parte a Rezervației Biosferei Del-

ta Dunării, sub patronajul UNESCO, deoarece constituie cea mai mare și mai bine conser-vată deltă a Europei și găzduiește peste 300 de specii de păsări, precum și 45 de specii de pești de apă dulce în numeroasele lacuri și mlaștini. În plus, Delta Dunării deține cea mai mare suprafață compactă de stufăriș din lume (aproximativ 1800 km). Există circa 700 de locuitori ale căror princi-

pale surse de venit sunt pescuitul și turismul. În afară de aceste două ocupații, nu există mul-te oportunități de angajare pentru tineri și, din acest motiv, aceștia aleg să părăsească satul.

Istoricul localității Sfântu Gheorghe În trecut, brațul Sfântu Gheorghe a reprezen-tat cel mai important drum comercial al greci-lor timp de secole. Acest lucru a fost dovedit de amforele găsite în această zonă. Satul Sfântu Gheorghe este menționat pen-

tru prima dată în 1318 ca „San Giorgio“ pe harta Genovezului Visconti, printre centrele economice importante din Dobrogea. Locuitorii sunt, parțial, descendenții pescari-

lor ucraineni care s-au refugiat ilegal în această regiune venind din Rusia în timpul domniei împărătesei Ecaterina cea Mare. Ei doreau să evite serviciul militar de 25 de ani. Primii români s-au stabilit aici în 1880. Ei erau păstori din Munții Făgăraș. În prezent există, desigur, toate instituțiile ad-

ministrative, o școală, o biserică, un dispensar

și cabinet stomatologic, un cămin cultural, un oficiu poștal, Centrul de documentare și in-formare al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării, două baze militare, un far, mai multe magazine mici, o bibliotecă, un punct de colectare a peștelui, un complex turistic și multe pensiuni.

Ocupații tradiționale Pescuitul a fost ocupația principală a sătenilor: scrumbie și sturioni în Marea Neagră și dife-rite alte specii în apele dulci, dar de-a lungul anilor, farmecul turistic al satului este din ce în ce mai cunoscut, aspect valorificat de săte-ni prin furnizarea de oferte speciale oaspeți-lor (mâncare tradițională, cazare, excursii). În plus, localnicii sunt, de asemenea, implicați în recoltarea stufului și creșterea vitelor.

Școala Școală Gimnazială Sfântu Gheorghe Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe este singura școală din localitatea Sfântu Gheor-ghe. Primele documente din arhiva școlii sunt din

1894, ceea ce dovedește cât de importantă este educația copiilor pentru populația locală încă din aceste timpuri străvechi. Clădirea ac-tuală a școlii a fost construită în 1960, apoi modernizată în 2008. Școala are cinci săli de clasă, o cancelarie, biroul directorului și un laborator. Există, de asemenea, un teren de sport pentru fotbal, baschet, volei, handbal, tenis și un mic parc. La înființarea școlii, majoritatea elevilor erau

ucraineni, câțiva români, bulgari, greci și ger-mani. Numărul elevilor a crescut de la 50 la 339 între 1894 și 1967. De atunci, există din ce în ce mai puțini elevi. În acest an școlar, există 55 de elevi de la 6 la 15 ani care frecventează școala și grădinița și 7 cadre didactice: unul pentru grădiniță, două pentru ciclul primar și patru pentru ciclul gimnazial. Când termină ciclul gimnazial, copiii pleacă

de obicei la Tulcea pentru a-și continua studi-ile. În ciuda acestei dificultăți, toți părinții sunt foarte interesați de educația copiilor lor.


Din 1997 există un cerc de ecologie care de-rulează proiecte naționale și internaționale în parteneriat cu Administrația Rezervației Bios-ferei Delta Dunării, cu școli din țări europene și diferite ONG-uri. În ciuda situației geogra-fice, Școala gimnazială din Sfântu Gheorghe își propune să ofere elevilor săi un nivel com-petitiv de educație și satisfacția de a fi util și competent.

Natura în Delta DunăriiFiind parte a Rezervației Biosferei Delta Dunării și în apropierea celei mai mari zone strict protejate, regiunea satului Sfântu Ghe-orghe găzduiește sute de specii de plante și animale. Este un punct important pe rutele de migrație ale păsărilor și toate plantele care cresc pe maluri sau în apă și-au dezvoltat ca-racteristici care le permit să supraviețuiască în acest mediu special, care este marcat de fluc-tuații ale nivelului apei și de amestecul de apă dulce și apă sărată. Între insula Sahalin și malurile de nisip există

un biotop foarte special, numit „meleaua“ (de la cuvântul rusesc malii sau „melkii“ care înse-amnă „mici” - în cazul dat, referindu-se la adân-cimea redusă a apei). Aici, apa sărată a mării se amestecă cu apa dulce a deltei, formând un habitat perfect în care mii de păsări se opresc, în timpul zborurilor lungi din timpul migrației, să se odihnească sau să se reproducă. Printre cele mai răspândite plante se numără

stuful care servește drept refugiu pentru păsările acvatice și pește și, în același timp,

ca un filtru natural care absoarbe substanțele nutritive și metalele grele antrenate de apele Dunării. Stuful este, în general, utilizat pentru acoperișuri, covorașe și garduri, dar și drept combustibil și furaje. Datorită proprietăților sale de izolare termică și de absorbție a su-netului, stuful este, de asemenea, o materie primă excelentă pentru producerea de mate-riale ecologice de construcție. O altă plantă specifică este volbura de nisip,

care crește în habitatele dunelor de nisip de-a lungul plajei Mării Negre, între satul Sfântu Gheorghe și orașul Sulina. Din cauza frumu-seții sale și a scăderii dramatice a populației, planta este acum protejată prin lege și este listată ca fiind pe cale de dispariție în Lista Roșie a speciilor de plante și animale din Re-zervația Biosferei Delta Dunării. Nufărul, cu cele două subspecii ale sale -

nufărul alb și nufărul galben - reprezintă em-blema Deltei Dunării. Ele se găsesc peste tot acoperind lacurile și mlaștinile și încântând vi-zitatorii cu florile lor delicate din iunie până în septembrie. În zilele noastre, este o specie pe cale de dispariție și protejată de lege. Există, de asemenea, o mare varietate de

plante tipice pentru solurile saline, cum ar fi săricica, brânca și pătlagina lanceolată sau plante specifice solurilor nisipoase cum ar fi sica, cătina roșie, cătina albă și sălcioara. Dacă nufărul este planta emblemă a deltei,

simbolul său este pelicanul, cea mai mare pasăre de apă din România. Există două spe-cii - pelicanul alb și pelicanul creț, deosebit de

SfântuGheorghe

SfântuGheorghe

33Portret scoalaă

rar. Se hrănesc cu pești și cuibăresc în colonii în zonele umede. În ciuda greutății, ei zboară cu ușurință la altitudini mari, cu bătăi de aripi lente urmate de planare. În zilele noastre, pe-licanul este o specie pe cale de dispariție. Printre păsările marine, chira de baltă are cea

mai mare colonie pe insula Sahalin, în apro-pierea satului. O pasăre destul de rară care poate fi văzută

în împrejurimi, pe firele electrice sau în copaci înalți, este dumbrăveanca ale cărei pene alba-stru-strălucitor, albastru-violet, negru și maro deschis o fac o prezență colorată în zilele de vară. Deși este doar o specie sporadică în această

zonă, vipera de stepă este un șarpe veninos, recunoscut cu ușurință după desenul în formă de V de pe cap, dar mușcătura ei nu este mor-tală. Prezentă în întreaga Europă, în Asia de Vest și

în Africa de Nord-Vest, broasca țestoasă euro-peană de baltă era odinioară răspândită aproa-pe pe întreg teritoriul României, dar în prezent numărul său scade alarmant datorită pierderilor de habitate, poluării, construcțiilor hidrologice și interferențelor umane. De aceea, în prezent este strict protejată de legislația națională și europeană (Directiva Habitat).

Proiectul școlar Cartea viitoruluiDin 1997 școala noastră derulează proiecte naționale și internaționale în parteneriat cu Ad-ministrația Rezervației Biosferei Delta Dunării și diferite ONG-uri deoarece considerăm că elementul-cheie în viitorul satului nostru este de a oferi elevilor o educație pentru dezvol-tare durabilă care să conducă la conservarea patrimoniului natural al Deltei Dunării și la de-zvoltarea turismului și a activităților turistice complementare fără a afecta ecosistemul. Încă o dată, participarea la acest proiect i-a

făcut pe elevi să fie conștienți de modul în care acțiunile oamenilor ar putea afecta mediul și i-a

ajutat să găsească soluții pentru îmbunătățirea condițiilor de viață în comunitatea lor și, de asemenea, pentru dezvoltarea unor stiluri de viață durabile, în special deoarece trăiesc în re-giuni care sunt rezervații ale biosferei. În același timp, proiectul le-a oferit posibilita-

tea de a experimenta stilul de viață al parte-nerilor, trăind într-o familie gazdă și în confor-mitate cu obiceiurile familiei, precum și un nou sistem educațional. Astfel, ei devin conștienți de asemănările și diferențele dintre condițiile de trai ale tinerilor din întreaga Europă și de posibilitățile de relaționare la nivel european. În plus, elevii și-au îmbunătățit competențele

lingvistice și de comunicare prin folosirea lim-bii engleze și învățând noi cuvinte și expresii în limba germană, precum și competențele di-gitale prin utilizarea platformei eTwinning sau prin crearea de documente scrise diverse. Ei s-au implicat activ în evenimentele sociale

ale celor două regiuni și și-au dezvoltat spiritul de inițiativă, cooperare, prietenie și solidari-tate în timp ce au experimentat educația ce vizează spiritul european. Au colaborat pentru a realiza cartea care conține scrierile lor des-pre cele două regiuni, interviuri cu bunicii des-pre viața din trecut, interviuri cu tinerii despre prezent și viitorul lor, concluziile discuțiilor cu autoritățile locale, părinții, pescarii, gospodi-nele și proprietarii de magazine și de pensiuni turistice. Parteneriatul dintre școli a fost util și pent-

ru profesori, deoarece și-au putut îmbunătăți metodele și tehnicile educative. Mai mult, aceștia și-au dezvoltat abilitățile de utilizare a limbii străine și competențele digitale și au devenit conștienți de faptul că fac parte din spațiul european prin experimentarea altor culturi și civilizații. În final, participarea la proiect a îmbunătățit

calitatea educației oferite de școală prin crea-rea cadrului pentru utilizarea noilor metode și diversificarea activităților extrașcolare.


The Secondary school Sfântu Gheorgheand its surroundings

Location of the Romanian school Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe in the village of Sfântu GheorgheThe village of Sfântu Gheorghe is situated in the South East of Romania, in the Danube De-lta Biosphere Reserve, at the end of the third branch of the Danube River, where the waters of the river meet those of the Black Sea. It is 2 km from the village to the shore of the Black Sea. The nearest locality is Sulina – at 40 km and the nearest town is Tulcea at 86 km.The village is completely surrounded by wa-

ter: the Black Sea, the Danube River and chan-nels which make it impossible to be reached by any transport except from the boat two days a week.The area is part of the Danube Delta Biosphe-

re Reserve in the UNESCO patronage because it forms the largest and best-preserved delta of Europe and hosts over 300 species of birds as well as 45 freshwater fish species in its nu-merous lakes and marshes. Furthermore, the Danube Delta holds the largest contiguous area of reed worldwide (approx. 1800 km).There are about 700 inhabitants whose

main sources of income are fishing and tou-rism. Apart from these two occupations, there are not many employment opportunities for young people, and for this reason they choose to leave the village.

The history of Sfântu Gheorghe In the past, Sfântu Gheorghe’s river branch re-presented the most important trade road of the Greeks for centuries. This has been proven by historical amphoras found in this area.The village of Sfântu Gheorghe is mentioned

for the first time in 1318 as “San Giorgio” on a map of the Genovese Visconti among the important economical centres in Dobrogea. The inhabitants are, partly, the descendants

of Ukrainian fishermen who illegally took refu-ge at this region from Russia during the reign of Catherine the Great. They aspired to elude the 25 years lasting military service. The first Romanians settled here in 1880. They were shepherds from the Făgăraș Mountains.

Nowadays there are, of course, all the ad-ministrative institutions, a school, a church, a dispensary and a dentist, a community centre, a post office, a Documentation and Informa-tion Centre of the Danube Delta Biosphere Reserve Administration, two military bases, a lighthouse, several small shops, a library, a fishing cooperative, a resort and many Bed & Breakfast houses.

Traditional occupationsFishing used to be the main occupation of the villagers: herring and sturgeon in the Black Sea and other different species in the fresh waters, but over the years, the touristic appeal of the vil-lage is more and more known, which is pushed on by the villagers providing special offers for guests (traditional food, accommodation, trips). In addition to this, local people are also involved in reed harvesting and cattle breeding.

The school Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe Şcoala Gimnazială Sfântu Gheorghe is the only school in Sfântu Gheorghe.The first documents in the school archive are

from 1894 which prove how important the education of their children has been for the local population since these early times. The actual building of the school was built in 1960, then modernised in 2008. The school has five classrooms, a teachers’ room, the principal’s office and a laboratory. There is also a sports ground for football, basketball, volleyball, handball, tennis and a little park. When the school was founded most of the

students were Ukrainians, a few Romanians, Bulgarians, Greeks and Germans. The number of the students increased from 50 to 339 bet-ween 1894 and 1967. Since then, there are less and less students. This school year, there are 55 students from 6 to 15 years attending the school and the kindergarten and 6 teachers: one for the kindergarten, two for the primary school and four for the secondary school.When they finish the secondary school, child-

ren usually go to Tulcea to continue their studies.

35school portrait

36 Future Book

In spite of this difficulty, all the parents are very interested in their children’s education.Since 1997 there is an ecological club which

has been carrying on national and internati-onal projects in partnership with the DDBRA and with schools from European countries and different NGOs. Despite its geographical situ-ation the Secondary School in Sfântu Gheor-ghe has in view to offer its students a compe-titive level of education and the satisfaction of being useful and competent.

The nature in the DonaudeltaBeing part of the Danube Delta Biosphere Re-serve and close to the largest strictly protec-ted area, the region of the village of Sfântu Gheorghe is home for hundreds of species of plants and animals. It is an important point on the birds’ migration routes and all the plants which grow at the borders of or in the water have developed characteristics that enable them to survive in this special environment, which is marked by changing water levels and the mixture of salt and fresh waters.Between the Sahalin Island and the sand

banks there is a very special biotope, which is called “meleaua” (from the Russian “malii” or “melkii” for small – in the given case referring to the shallowness of the water). Here the salt water of the sea mingles with the fresh water of the delta, forming a perfect habitat where thousands of birds stop during their long mig-ratory flights to rest or to breed.One of the most widely spread plants is reed

which serves as a refuge for waterfowls and fish and at the same time as a natural filter that absorbs nutrients and heavy metals entrained by the waters of the Danube. Reed is generally used for roofing, mats and fences, but also as fuel and forage. Because of its heat-insulating and sound-absorbing properties, reed is also an excellent raw material for the production of ecological construction materials.Another specific plant is the Sand Morning Glo-

ry which grows on sand dunes habitats along the Black Sea beach between the village of Sfântu Gheorghe and Sulina town. Because of its be-auty and of the dramatic population decrease, the plant is now protected by law and is listed as endangered in The Red List of plant and animal species of The Danube Delta Biosphere Reserve.The water lily, with its two subspecies - the

white water lily and the yellow water lily -, re-presents the emblem of the Danube Delta. They are found everywhere covering the lakes and swamps and enchanting the visitors with their delicate flowers from June to September. Nowadays it is an endangered species and protected by law.There is also a wide variety of flora and fau-

na, typical of saline soils, like the saltwort, the common glasswort and the buckhorn plantain or specific to sandy soils like matted seala-vender, shrubs of salt cedar, sea berry or sea buckthorn and Russian olive or oleaster.If water lily is the plant emblem of the del-

ta, its symbol is the pelican, the largest water bird in Romania. There are two species – the white pelican and the especially rare Dalmati-an. They feed on fish and nest in colonies in wetlands. Despite their weight, they fly easily at high altitudes with slow wing beatings fol-lowed by soaring. Nowadays, the pelican is an endangered species.Among the sea birds the common tern, also

known as sea swallow, has the largest colony on Sahalin Island, near the village.A pretty rare bird that can be seen in the sur-

roundings on overhead wires or in tall trees is the European roller whose bright blue, blue-vi-olet, black and light brown feathers make it a colorful presence in the summer days.Although it is only a sporadic species in this

area – the Steppe viper – is a venomous sna-ke, easily recognized by the V drawing on the head, but its bite is not deadly.Found throughout Europe, in Western Asia

and North-West Africa, the European pond terrapin used to be spread almost all over Ro-mania, but currently its numbers are dwind-ling alarmingly, due to habitat losses, pollu-tion, hydrological constructions and human interference. This is why, nowadays it is strictly protected by national and EU law (Habitat Di-rective).Since 1997 our school has been carrying on

national and international projects in partners-hip with the Danube Delta Biosphere Reserve Administration and different NGOs because we think that the key element in the future of our village is to offer the students an educa-tion for sustainable development which will lead to the preservation of the natural heritage of the Danube Delta and to the development

37

of tourism and tourism related activities wi-thout hurting the ecosystem.Once again, the participation in this project,

made the students aware about how peop-le’s actions could affect the environment and helped them find solutions for improving the living conditions in their community and also for developing sustainable living styles espe-cially as they live in regions which are biosphe-re reserves. At the same time, the project offered them

the possibility to experience the lifestyle of the partners by living in a host family and ac-cording to that family customs as well as a new educational system. This way they beco-me aware of the parallels and differences in living conditions of young people throughout Europe and of the possibilities of networking on an European level.In addition to this, the students improved

their linguistic and communicative competen-ces by using English and learning new words and phrases in German and also their digital skills by using the eTwinning platform or when creating different written documents.

They were actively involved in the social events of the two regions and developed ini-tiative, cooperation, friendships and solidarity spirit while experiencing the education aiming at an European spirit. They cooperated to re-alize the book containing their writings about the two regions, interviews with grandparents about life in the past, interviews with young people about the present and their future, the conclusions of their discussions with local au-thorities, parents, fishermen, housewives, and owners of the shops and of touristic accom-modations.The partnership between the schools is use-

ful for the teachers too as they can improve their educative methods and techniques. Further on they develop their language and digital skills and become aware of being part of the European area by experiencing other cultures and civilisations.Finally, the participation in the project im-

proved the quality of the education offered by the school by creating the frame for using new methods and the diversification of extra-curricular activities.

school portrait

ClassroominSfântuGheorghe

38 Kursbuch Zukunft

Innovatives Schulprojekt „Kursbuch Zukunft“

Vorstellung der pädagogischen Methoden und deren sinnvolle Verzahnung

Im Folgenden werden die verschiedenen Bausteine des Projekts vorgestellt. Die jeweiligen pä-dagogischen Hindergründe werden erläutert. Dabei liegt ein besonderes Augenmerk auf den Austauscherfahrungen. Die Ansichten der heimischen SchülerInnen werden mit denen der Aus-tauschschülerInnen konfrontiert, so dass eine besondere Reflexion der eigenen Wahrnehmung ermöglicht wird.

a) Pädagogische Methode „kreative Landkarte“ zur Entwicklung von Zukunftsperspektiven

1. Ziele2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)3. Methode4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung

1. ZieleMit Hilfe der Methode kreative Landkarte stärken SchülerInnen ihre Gestaltungskompetenz. Sie entwickeln Zukunftsperspektiven und wirken aktiv an einer positiven Gestaltung ihres Lebens-umfeldes mit. Es geht um die Fragen: „Wie sieht unser Lebensumfeld heute aus? Wie gefällt es uns? Ist es nachhaltig? Gibt es Möglichkeiten, die Lebensqualität und Zukunftsfähigkeit un-seres Wohnortes und unserer Region zu verbessern? Was müsste passieren, damit unser Ort zukunftsfähig ist?

Zuerst erfolgt eine Bestandsaufnahme – der Ist-Zustand wird ermittelt und diskutiert. In einem weiteren Schritt wird ein nachhaltiges Szenario für den Wohnort in der Zukunft erschaffen. Dies wird mit Hilfe der Methode „kreative Landkarte“ für die SchülerInnen plastisch anschaulich. Ein großer pädagogischer Vorteil dieser Methode ist, dass sie Raum für kreatives Ausprobieren und für Modifikationen bietet.

ErgänzungundAufwertungderkreativenLandkartedurch Austauschprojekt:Eine weitere Dimension erhält diese Auseinandersetzung mit dem Lebensumfeld und dessen Zukunftsfähigkeit durch die Konfrontation von Eigen- mit Fremdwahrnehmung. Da-bei werden die unterschiedlichen Lebenswelt-Erfahrungen von am Ort lebenden SchülerInnen und von solchen aus dem Ausland miteinander in Beziehung gesetzt – um die eigenen Anschauungen und Wahrnehmungen in kritischen Bezug zur Fremdwahrnehmung zu setzen. Ist meine eige-ne Wahrnehmung die einzig mögliche? Gibt es andere Be-trachtungsweisen, wenn ich einen anderen geografischen und sozio-kulturellen Hintergrund habe?

39

1

2

Pädagogische Methode A

2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)• Hintergrundinformationen zum Lebensumfeld wie Infobroschüren der Gemeinde, Info- und

statistisches Material über Einwohnerzahl, Gewerbestruktur, Infrastruktur, geografische Be-sonderheiten, etc.

• Packpapier oder Metaplanpapier (je nach Zeitkapazitäten und nach Entwicklungsstand der Kinder/Jugendlichen, kann mit leeren Landkarten oder mit einer Karte, auf der Basis-Ele-mente wie Flüsse, Erhebungen, zentrale Landmarken wie Kirchtürme etc. vorgegeben sind, gearbeitet werden), dicke Stifte, Bastelmaterial wie dicker, verschiedenfarbiger Karton, Papier, Scheren, Klebe, ggf. Fotomaterial, Kataloge, Spielzeugfiguren, -fahrzeuge, -zäune, -tiere …

• Fotoapparat, jede Phase sollte dokumentiert werden, so dass Zwischenschritte im Nachhin-ein nachvollzogen werden können und Einzelergebnisse der Gruppen sichtbar bleiben.

Zeitbedarf: Sehr variabel, für ein intensives Erarbeiten mit einarbeitender Recherche und Erstellung von eigenen Landkarten-Modellen sind mindestens zwei Projekttage, bzw. 12 Unterrichtsstunden notwendig. Der Zeitbedarf kann wesentlich gesenkt werden, wenn mit vorgefertigten Elemen-ten gearbeitet wird. Die kreative Landkarte kann aber auch, z.B. in der Erwachsenpädagogik, lediglich als Impuls genutzt werden, um Diskussionsprozesse zu initiieren.

3. Die Methode kreative Landkarte im Ablauf:

Phaseeins–Einführung: • Bereits im Vorfeld vor der eigentlichen Arbeit mit der kreativen Landkarte muss

eine Einarbeitungsphase stattgefunden haben. Dabei kann es sinnvoll sein, Ar-beitsblätter zu gezielten Themenfeldern zu bearbeiten, oder in Freiarbeit Materia-lien zum Lebensumfeld zu sichten und sich Stichpunkte daraus zu vermerken. Sehr hilfreich und spannend ist für SchülerInnen die Sondierung des Ortes mithilfe einer Rallye (s.u.Kapitel 3.b). Auch Umfragen, statistische Erhebungen oder Interviews sind gute Instrumente, um sich mit dem Lebensumfeld vertraut zu machen.

• Gruppentische werden eingerichtet, je nach Anzahl – zwischen min. 3 und max. 8 SchülerInnen je Doppeltisch, auf jedem Doppeltisch wird ein Metaplanpapier mit ggf. vorbereiteter Landkarte positioniert, Materialien werden zentral aufgebaut, einige grundlegende Bastel-Materialien werden an den Tischen platziert: Karton-papier, Klebe, Scheren, Stifte

• Die Gruppen werden eingeteilt, falls AustauschschülerInnen dabei sind, sollte ein guter Mix aus diesen und heimischen SchülerInnen in jeder Gruppe hergestellt werden

• Die Methode kreative Landkarte wird erklärt und der Zeitrahmen vereinbart.• An jedem Tisch wird gewährleistet, dass es ExpertInnen zu sinnvollen Schwer-

punkt-Themen gibt, wie Wirtschaft, Umwelt, Infrastruktur, Freizeit

Phasezwei–mentaleKreativphase: • Als erstes macht sich jede/r SchülerIn in Stillarbeit Gedanken, wie er/sie sich den

eigenen Wohnort (für die Zukunft) wünscht. Stichwörter werden auf Papier festge-halten. Danach geht es in ein Gruppen-Brainstorming – ein Protokollant wird vorab bestimmt.

• Als nächstes werden alle Ideen der Reihe nach diskutiert – und die Gruppe einigt sich auf ihre gemeinsame Gruppenvision. Welche Elemente sollen in der Zukunft Bestand haben, welche sollen verschwinden, welche modifiziert werden, welche neu hinzukommen?

• Wo sollen die Elemente auf der Landkarte sinnvollerweise platziert werden?

40 Kursbuch Zukunft

3

4

5

6

Phase drei – physische Kreativphase: • die SchülerInnen malen und basteln dreidimensionale Elemente, die ihre (Zu-

kunfts-)vision plastisch auf der Landkarte darstellen, die Gestaltung kann in Ar-beitsteilung oder in Einzelarbeit – je nach den Bedürfnissen der SchülerInnen – erstellt werden.

Phase vier – Austausch-Phase:• Nach der Fertigstellung wird das Ergebnis der kreativen Landkarte nochmals kri-

tisch unter die Lupe genommen in der Gesamtgruppe diskutiert und ggf. Ände-rungen vorgenommen.

• Dann beginnt die Austausch-Phase mit den anderen Gruppen: Jede Gruppe prä-sentiert zunächst ihren Entwurf, direkt im Anschluss an die jeweilige Präsentation – die Erläuterungen zu den Hintergründen für die Elemente und die gedachten Aspekte liefert, können die anderen Gruppen Fragen stellen und den Entwurf und seine Einzelelemente diskutieren. Dann stellt die nächste Gruppe ihren Entwurf vor.

Phasefünf–Überarbeitungsphase:• Impulse aus der ganzen Gruppe können in den eigenen Entwurf aufgenommen

werden, alle Entwürfe können nochmals modifiziert werden.• Ggf. kann ein Gesamtentwurf aus allen Zukunfts-Landkarten erschaffen werden,

dann erfordert die Zusammenführung der Karten eine gute Moderation und noch-mals mehrere Stunden zur Herstellung des Kompromisses und zur Erstellung der gemeinsamen kreativen Landkarte.

Phasesechs–Reflexionsphase:• Im Plenum werden die Ergebnisse diskutiert, Einschätzung auf Realisierbarkeit und

auf besonders gelungene Ideen sind erlaubt.• ggf: Die AustauschschülerInnen schildern ihre Sicht auf die Entwürfe und äußern

Gemeinsamkeiten und Unterschiede für ihre Vorstellungen bezüglich ihrer eigenen Gemeinde.

• Am Abschluss steht ein Blick aus der Metaebene: Wie hat den SchülerInnen die Arbeit mit der kreativen Landkarte gefallen, was nehmen sie mit?

• Feedback der Moderation/Lehrkraft

41

Presentation to public

Pädagogische Methode A

4. Anwendungsbeispiel / praktische Umsetzung in Salzhausen /Sfântu Gheorghe (Rumänien)Die Oberschule Salzhausen und die rumänische Schule aus Sfântu Gheorghe haben die Me-thode kreative Landkarte mit anderen pädagogischen Methoden ausführlich vorbereitet (vgl. andere Kapitel). Die Gruppe, bestehend aus 10 Salzhausener SchülerInnen und 7 SchülerInnen aus Sfântu Gheorghe, hat sich in drei Gruppen geteilt, und sich jeweils auf ein Kernthema spe-zialisiert: 1. Landschaft/Natur, 2. Gemeinde (Angebote wie öffentliche Einrichtungen (Schulen, Kita, Ärzte ...), Verkehr, und Geschäfte/Konsum), 3. Wohnen und Freizeitgestaltung sowie Ar-beiten in der Gemeinde. Bei ihrer kreativen Landkarte sollte jeweils ein besonderes Augenmerk auf ihr Schwerpunktthema gelegt werden.Die Leitfragen bei der Gestaltung ihrer kreativen Landkarte war: „Was ist möglich? Welche Vi-

sionen habt ihr für die Zukunft eurer Gemeinde?“ Nach der anfänglichen Stillarbeit, ging es ins Gruppen-Brainstorming. Die Ideen wurden auf Flipchart festgehalten. Dann wurde diskutiert, welche Ideen die Gruppe gestalterisch umsetzen wollte.In zwei Mal 80 Minuten Kreativphase haben die drei Kleingruppen schließlich eigene Wün-

sche/Zukunftsvisionen entwickelt und die kreative Landkarte erschaffen.Danach haben die SchülerInnen sich gegenseitig ihre kreativen Landkarten vorgestellt, Fragen

dazu gestellt und beantwortet und sich gegenseitig ein Feedback gegeben. Nach einer weiteren Überarbeitungsphase haben die Gruppen sich zwei GruppensprecherInnen

erwählt und die öffentliche Präsentation (s.u.) ihrer kreativen Landkarte eingeübt. Die Umset-zung erfolgte sowohl in Salzhausen als auch in Sfântu Gheorghe.


Proiectul inovativ „Cartea viitorului”

Prezentarea metodelor educaționale și a conexiunii dintre ele

În cele ce urmează, sunt prezentate componentele cheie ale proiectului. Sunt descrise abordările pedagogice.O atenție deosebită este acordată schimbului de experiențe. Opiniile elevilor locali sunt confruntate cu cele ale elevilor de schimb, astfel încât o reflecție specială a propriei percepții este luată în considerare.

a) Metoda pedagogică HARTA CREATIVĂ pentru dezvoltarea perspectivelor viitoare

1. Obiective2. Materiale necesare3. Descrierea metodei4. Aplicații practice

1. ObiectivePrin folosirea metodei HARTA CREATIVĂ elevii își dezvoltă competențele cheie și își pot întări aptitudinile creative.Este esențial ca elevii să dezvolte perspective viitoare și să participe activ la crearea mediului lor înconjurător răspunzând la întrebări precum:Cum trăiesc azi? Este sustenabil? Ce putem face pentru dezvoltarea durabilă a satului și a regiunii?

Într-o primă fază, trebuie făcut un inventar al situației din prezent.Apoi se creează un scenariu referitor la cum va fi satul în viitor. Pentru acest lucru se poate utiliza metoda HĂRȚII CREATIVE.

CompletareașiextindereametodeiHĂRȚIICREATIVEîntr-unproiectdeschimbșcolar:Această abordare poate fi valorificată cu succes deoarece punctele de vedere și experiențele de viață ale elevilor din regiuni/țări diferite, cu background social și cultural diferit sunt confrun-tate unele cu altele, și astfel elevii pot învăța că există mai multe percepții ale aceleiași realități.

2. Materiale necesare și resurse de timpMateriale:• materiale informative despre contextul geografic, structura Primăriei, materiale statistice

despre numărul locuitorilor, infrastructură, caracteristici geografice, etc.• hărți goale sau hartă pe care sunt marcate străzi, râuri, elevații, construcții/instituții relevante,

hârtie de culori diferite, foarfece, lipici, figurine de jucărie, etc.• aparate de fotografiat deoarece fiecare etapă trebuie documentată.

Resursedetimp:• cel puțin 2 zile de proiect sau 12 lecții normale. Timpul de lucru poate fi redus dacă obiecte

deja confecționate sunt folosite pentru machete.

3

4

5

6

2

1

43Metoda pedagogica A

3. Descrierea metodei HARTA CREATIVĂ:

Etapa 1 – Introducere • înainte de lucrul real cu harta creativă, elevii colectează informații prin completarea

unor foi de lucru pe teme specifice, explorează locul prin intermediul unui raliu, iau interviuri pentru a se familiariza cu mediul de viață;

• se organizează grupele în funcție de numărul elevilor iar dacă se lucrează în cadrul unui schimb școlar, grupurile trebuie să fie mixte;

• fiecare grup primește o anumită temă (mediu, infrastructură, economie și consu-mism, timp liber) precum și materialele necesare: harta localității/regiunii, carton, lipici, foarfece, culori, figurine, etc.

• se explică metoda de lucru și se stabilește timpul alocat.

Etapa2-fazacreativămentală: • mai întâi fiecare elev se gândește cum ar vrea să arate satul/localitatea lui în viitor; • brainstorming pentru identificarea ideilor generale și a dorințelor;• prin discuții se identifică viziunea comună a grupului.

Etapa3-fazadecreație • elevii devin activi, pictează, construiesc obiectele pe care le amplasează pe hartă

pentru a crea macheta așa cum au imaginat-o în etapa 2.

Etapa4-fazaschimbuluideopinii• după finalizarea machetei, elevii discută critic în grupul propriu și, dacă este necesar,

se fac modificări.• apoi, fiecare grup își prezintă macheta furnizând explicații pentru elementele și

aspectele imaginate, celelalte grupuri pot pune întrebări și pot aduce îmbunătățiri.

Etapa5-fazadereproiectare:• elevii lucrează din nou, ideile noi pot fi incluse sau designul poate fi modificat; • dacă consideră necesar, elevii pot realiza o singura machetă pentru toate grupurile

sau câte o machetă pentru fiecare grup.

Etapa6-fazadereflecție:• rezultatele sunt discutate împreună, estimează dacă este posibil ca unele idei să

fie transpuse în realitate; • identifică asemănările și deosebirile între realizările și ideile lor și cele ale propriei

comunități;• în final, elevii evaluează modul în care au lucrat, metoda folosită, dacă sunt satisfă-

cuți de rezultat, etc. și primesc feedback din partea profesorului.


4. Aplicație practică în Salzhausen/Sfântu Gheorghe (România)Oberschule Salzhausen și Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe au pregătit în mod detaliat folo-sirea metodei „HARTA CREATIVĂ”. Grupul, format din 10 elevi din Salzhausen și 7 elevi din Sfântu Gheorghe, a fost împărțit în trei

grupe mai mici și fiecare grupă a avut o anumită temă: 1. Natură și peisaj 2. Comunitate (transporturi, infrastructură, magazine/consum) 3. Mod de viață, timp liber, locuri de muncă.

În realizarea hărții creative, punctul esențial îl reprezintă viziunile de viitor ale elevilor pentru localitatea/ regiunea lor.După etapa de lucru inițială, a urmat brainstorming de grup prin care ideile tuturor au fost

înregistrate și, după discuții, au fost alese ideile pe care fiecare grup voia să le ilustreze. Apoi, cele trei grupe au realizat hărțile creative conform viziunilor pentru viitor.Ulterior, elevii și-au prezentat hărțile creative și și-au pus întrebări.În final, după etapa de reproiectare, grupurile au stabilit vorbitorii de grup și s-au pregătit

pentru prezentarea în fața invitaților.

45Pedagogical method A

Innovative schoolproject “future book“

Presentation of the pedagogical methods and their sensible embeddedness

In the following the key components of the project are presented. Pedagogical backgrounds are explained. Particular attention is paid to the exchange experiences. The views of the local students are confronted with those of the exchange students so that a special reflection of one’s own perception is granted.

a) Pedagogical method Creative Map used for the development of future perspectives

1. Objectives2. Required material3. Method4. Application example/practical implementation

1. ObjectivesBy using the Creative Map method, students develop their key competences and strengthen their creative skills.It is essential for students to develop future perspectives and to actively participate in creating their environment by answering questions such as: How do I live in my home region today? Is it sustainable? What can we do for the sustainable development of the village and the region?

As the first step, an inventory of the present situation must be made.Then a scenario is created about how the village could develop in the future. For this the Crea-tive Map method can be used.

IncludingandexpandingtheCreativeMapmethodinaschoolexchangeproject:This approach can be successfully exploited because students‘ views and experiences of diffe-rent regions/countries with different social and cultural backgrounds are confronted with each another, and so students can learn that there are more perceptions of the same reality.

2. Required material/time consumptionMaterials:• informative material about the geographical context, the structure of the municipality, stati-

stical material about the number of inhabitants, infrastructure, geographic features, etc.• empty maps or a map showing streets, rivers, elevations, relevant buildings/institutions,

color paper, scissors, glue, toy figures, etc.• cameras because each stage must be documented.

Timeconsumption:• at least 2 days of the project or 12 teaching hours. Working time can be reduced when prefa-

bricated elements are used for the 3D maps.

46 Future Book

3

4

5

6

2

1

3. The Creative Map method in the process:

Step 1 – Introduction: • before working with the Creative Map, students collect information by completing

worksheets on specific topics, explore the place by doing a rally, take interviews to get familiar with the living environment.

• groups are organized according to the number of students and if they are working in a school exchange, the groups must be mixed.

• each group receives a specific topic (environment, infrastructure, economy and consumption, leisure) as well as the necessary materials: map of the locality/regi-on, cardboard, glue, scissors, crayons, figurines, etc.

• the working method is explained and the allocated time is set.

Step2-mentalcreativephase: • first, each student thinks about how he would like his or her village/town to be in

the future;• brainstorming to identify general ideas and desires;• through discussions the common vision of the group is defined.

Step3-physicalcreativephase: • students become active, they paint and build the objects which they place on the

map in order to create the layout as they imagined it in step 2.

Step4-exchangephase:• after completing the layout, students discuss critically in their own group and, if

necessary, make changes.• then, each group presents their layout providing explanations of the elements and

aspects imagined, while the other groups can ask questions and suggest impro-vements.

Step5-reworkingphase:• Students are working again, new ideas can be included or the design can be mo-

dified.• If required students can create one single layout for all groups or do a layout for

each group.

Step6-reflectionphase:• the results are discussed in the plenum, students assess whether some ideas may

be realized in reality;• they identify the similarities and differences between their concepts and ideas and

those of their own community;• finally, students evaluate how they worked, the methods used, if they are satisfied

with the outcome, etc. and get a feedback from the teacher.

47Pedagogical method A

4. Application example/practical implementation in Salzhausen/ Sfântu Gheorghe (Romania)The secondary school Salzhausen and Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe have thoroughly prepared the use of the „Creative Map“ method.The group, consisting of 10 students in Salzhausen and 7 students from Sfântu Gheorghe, was divided into three smaller groups and each group had a specific topic:1. Nature and landscape2. Community (transport, infrastructure, shops/consumption)3. Lifestyle, leisure time, jobs.

In accomplishing the Creative Map, the special focus was represented by the students‘ future visions for their locality/region.After the initial work, there was a group brainstorming after that the ideas of everyone were

recorded and, after discussions, the ideas which each group wanted to present were chosen.Then the three groups did the Creative Maps according to their visions for the future.

Subsequently, students presented their Creative Maps to each other and asked questions.Finally, after the redesign phase, the groups determined the group representatives and prepa-red for presenting their models to the guests.

48 Kursbuch Zukunft

b) Pädagogische Methode „Rallye als Zukunfts-Check des Wohnortes“

1. Ziele2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)3. Methode4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung

1. ZieleDie Methode Rallye kann als Zukunfts-Check des Wohnortes eingesetzt werden. Es geht zum einen um eine Bestandsaufnahme des eigenen Ortes in seiner sozialen, kulturellen, ökonomi-schen und ökologischen Dimension, zum anderen um die Ermittlung der Zukunftsfähigkeit und des Potentials des jeweiligen Heimatortes entsprechend dieser Dimensionen. Die Bedürfnisse und Erfordernisse für die zukünftigen BürgerInnen des Ortes sollen in den Focus der SchülerIn-nen geraten. Welche Wunschvorstellungen haben die SchülerInnen selbst von Ihrem Wohnort? Was sollte vorhanden sein, damit sie sich dort Zuhause fühlen? Welche Arbeitsplätze sollte es geben, welche Infrastruktur? Welche kulturellen und Freizeit-Angebote? Wie sollte die Umwelt aussehen? Die Zukunftsfähigkeit vom Heimatort im Sinne einer Nachhaltigen Entwicklung - und ggf. vom Gastort (wenn die Rallye im Rahmen eines Austauschprojektes stattfindet) - soll mit gezielter Unterstützung durch die Rallye-Fragen von den TeilnehmerInnen selbstständig ermit-telt werden. Die Rallye kann sehr gut als Vorbereitung für die Arbeit mit der kreativen Landkarte (siehe

Kapitel D.a) eingesetzt werden. Sie regt die SchülerInnen an, in kritische Distanz zum eigenen Lebensumfeld zu gehen und sich unter Berücksichtigung verschiedener Perspektiven mit den vielfältigen Aspekten des Wohnortes auseinander zu setzen. Der spielerische Charakter der Methode Rallye erfreut sich großer Beliebtheit bei SchülerIn-

nen, daher ist von starker Motivation der SchülerInnen auszugehen. In Kombination mit einem Austauschprojekt dient die Rallye zudem hervorragend dazu, die AustauschschülerInnen mit dem Gastort vertraut zu machen und Vergleiche mit dem eigenen Heimatort zu ermöglichen.

2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)• Vorbereiteter Rallyebogen, Stifte und Klemmbretter• Hintergrundinformationen zum Lebensumfeld wie Infobroschüren der Gemeinde, statistisches

Material über Einwohnerzahl, Gewerbestruktur, Infrastruktur, geografische Besonderheiten, etc.

• Fotoapparat, jede Station der Rallye sollte fotografiert werden, so dass bei der Auswertung der Rallye die Ergebnisse von den Kleingruppen im Plenum mithilfe der Fotos plakativ darge-stellt werden können und diese weitere Diskussionsimpulse geben.

Zeitbedarf: • zwischen zwei und vier Stunden Rallyephase der SchülerInnen in Kleingruppen• Vorbereitung mit Infomaterial, Internet etc.: eine weitere Doppelstunde• Die Erarbeitung der Rallye mit gezielten Fragen bedarf einer erheblichen Vorarbeit. Die Stati-

onen müssen abgegangen und die Fragen vor Ort entwickelt werden. Sinnvoll ist der Einsatz der Methode Rallye insbesondere im Rahmen von Projekttagen. Weiterer Zeitbedarf besteht, wenn die Rallyebögen differenziert gestaltet werden, um so einen größeren Facettenreichtum der Fragestellungen zu erhalten.

49

3

2

1

Pädagogische Methode B

3. Die Methode Rallye als Zukunfts-Check im Ablauf

Phaseeins–Einführung:• Die SchülerInnen teilen sich in Gruppen ein, ein Minimum von 3 und ein Maximum

von 8 SchülerInnen hat sich bewährt. Eine freie Wahl des Themenschwerpunktes – bei differenzierten Rallyebögen – ist motivationsfördernd. Sinnvolle Schwerpunkte könnten sein: Wirtschaft, Umwelt, Infrastruktur, Freizeit.

• In Kombination mit einem Austauschprojekt ist auf ein gutes Verhältnis in der Grup-penstärke von heimischen und AustauschschülerInnen zu achten.

• Vor der eigentlichen Rallye ist es hilfreich, bereits in Gruppenarbeit sich gezielt in die Themenfelder einzuarbeiten. In Freiarbeit kann eine Internetrecherche gestartet oder schriftliches Material zum spezifischen Schwerpunkt gesichtet werden.

Phasezwei–Rallye:• Zeitrahmen, Regeln und Treffpunkte werden vereinbart.• Klemmbretter, Rallyebögen, Stifte und Fotoapparat werden verteilt.• Jede ExpertInnengruppe geht selbständig durch den Ort und bearbeitet gemein-

sam ihren Rallyebogen.

Phasedrei–Rallyeauswertung:• die SchülerInnen stellen sich im Anschluss an die Rallye gegenseitig ihre Ergebnisse

vor und diskutieren die sich daraus ergebenden Änderungswünsche für eine nach-haltige Entwicklung ihres Wohnortes. Die Ergebnisse werden schriftlich fixiert, so dass sie ggf. für die Weiterarbeit am Thema mit der kreativen Landkarte oder einer anderen Methode genutzt werden können.

4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung in Salzhausen/Sfântu GheorgheDie Oberschule Salzhausen und die rumänische Schule aus Sfântu Gheorghe haben die Me-thode als Vorbereitung für die Arbeit mit der kreativen Landkarte genutzt (s.o.). Die gesamte Gruppe hat sich in drei Kleingruppen geteilt, und sich jeweils auf ein Kernthema spezialisiert: 1. Landschaft/Natur, 2. Gemeinde (Angebote wie öffentliche Einrichtungen (Schulen, Kita, Ärzte ...), Verkehr, und Geschäfte/Konsum), 3. Wohnen und Freizeitgestaltung sowie Arbeiten in der Gemeinde.

Die SchülerInnen haben dann selbständig ihre auf ihr Kernthema zugeschnittenen Rallyebögen (siehe Internetseite) in drei Stunden bearbeitet. Zentrale Ergebnisse der fragengestützten Rallye waren unter anderem: In Salzhausen müsste

ein neues, nachhaltiges Verkehrskonzept her. Bei einer Zählung kam heraus, dass überwiegend nur mit einer Person besetzte Autos unterwegs waren. Wünschenswert wäre - laut SchülerInnen - ein deutlicher Fokus auf öffentliche Verkehrsmittel, Mitfahrzentralen und das Fahrrad. In Sfân-tu Gheorghe lag ein starker Fokus der RallyeteilnehmerInnen auf eine nachhaltige Energiewen-de hin zu Solar- und Windenergie sowie eine notwendige Ausweitung des Arbeitssektors hin zu mehr Diversität in den Berufen und zu nachhaltigen Berufen.


b) Metoda educațională RALIUL ca modalitate de cunoaștere a localității

1. Obiective2. Materiale/Resurse de timp3. Metoda4. Aplicație practică

1. ObiectiveMetoda RALIUL poate fi folosită ca o modalitate de descoperire a localității din perspectivă socială, culturală, economică și ecologică dar și pentru identificarea posibilităților de evoluție a localității din aceste perspective. Punctul central îl reprezintă nevoile și cerințele elevilor ca locuitori ai localității: ce vor, cum vor

să trăiască, ce facilități culturale și pentru timpul liber vor să aibă, cum ar trebui să arate mediul înconjurător, etc.Raliul poate fi folosit ca pregătire pentru lucrul cu harta creativă. Metoda încurajează elevii să

se distanțeze de mediul lor de viață și să se ocupe de diferitele aspecte ale locului de reședință, luând în considerare diferite perspective.Metod Raliului ar trebui să ofere o motivație ridicată a elevilor și folosită într-un proiect de

schimb școlar reprezintă o modalitate de a-i familiariza pe elevi cu noul mediul și îi provoacă să facă comparații între noul mediu și condițiile din regiunea lor natală.

2. Materiale/Resurse de timpMateriale:• fișă de lucru cu instrucțiuni și instrumente de scris• informații generale despre mediul de viață, cum ar fi informații despre localitate, numărul de

locuitori, structura primăriei, infrastructura, caracteristicile geografice etc.• aparatul de fotografiat deoarece fiecare punct de pe traseul raliului trebuie fotografiat pentru

a avea repere în timpul evaluării raliului.

Resursedetimp: • între 2-3 ore pentru raliul propriu-zis în grupuri mici• pregătirea raliului însă necesită o muncă preliminară considerabilă.

OntopofPaaschberg,Salzhausen

3

2

51Metoda pedagogica B

1

3. Metoda raliului ca o verificare a procesului:

Etapa 1 - Introducere: • Elevii sunt împărțiți în grupuri și fiecărui grup i se repartizează o anumită temă: eco-

nomie și consumism, mediu, timp liber, infrastructură.• Într-un proiect școlar de schimb, grupurile trebuie să fie mixte.• Înainte de raliu, este recomandabil să se explice amănunțit sarcinile de lucru, do-

meniile tematice în grup.

Etapa2-Raliul:• Se stabilesc limita de timp, regulile și punctul de întâlnire.• Sunt distribuite materialele (fișe de lucru, instrumente de scris, aparate de fotogra-

fiat).• Fiecare grup, fără însoțitor adult, se deplasează independent prin localitate și lucrează

împreună la fișa de lucru.

Etapa3-Evaluarearaliului:• elevii își prezintă rezultatele după raliu și discută propuneri de modificare pentru o

dezvoltare durabilă a localității. Rezultatele trebuie notate, astfel încât să poată fi utilizate pentru celelalte metode, de exemplu hărțile creative.

4. Aplicație practică în Salzhausen/Sfântu GheorgheOberschule Salzhausen și Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe au folosit această metodă pentru a pregăti lucrul cu harta creativă.

Întregul grup a fost împărțit în trei grupuri mai mici, fiecăruia fiindu-i repartizată o anumită temă: 1. Mediu și natură, 2. Comunitate (infrastructură, transporturi, consumism - magazine), 3. Mod de viață și timp liber, locuri de muncă.

Elevii au lucrat apoi în mod independent, urmând traseul raliului.

Ulterior, elevii și-au prezentat rezultatele, au pus întrebări și le-au discutat.

RallyontopoftowerofPaaschberg RallythroughSfântuGheorghe

52 Future Book

b) pedagogical method Rally as a future check of the place of residence

1. Objectives2. Required material/time consumption3. Method4. Application example/practical implementation

1. ObiectiveThe Rally method can be used as a way of discovering the locality from a social, cultural, eco-nomical and ecological perspective, but also for identifying the possibilities of evolution of the locality from these perspectives.The central point is represented by the needs and requirements of students as locals: what

they want, how they want to live, what cultural and leisure opportunities they want, what the environment should be like, etc.The rally can be used as a preparation for working with the creative map. The method encoura-

ges students to dissociate themselves from their living environment and deal with the different aspects of their place of residence, taking into account different perspectives.The Rally method is supposed to provide a high level of motivation of the students and if used

in a school exchange project it is a possibility to familiarize students with the new environment and challenges them to make comparisons between the new environment and the conditions of their home region.

2. Required material/time consumptionMaterials:• a worksheet with instructions and writing tools• general information about the living environment, such as information about the locality, num-

ber of inhabitants, structure of the municipality , infrastructure, geographic features, etc.• a camera because each point on the rally route must be photographed in order to have land-

marks during the rally evaluation.

Timeresources: • between 2-3 hours for the actual rally in small groups• additional time, because rally preparation requires considerable preliminary work.

RallythroughSfântuGheorghe RallythroughSalzhausen

53

3

2

1

Pedagogical method B

3. The Rally method as a future check in the sequence:

Step 1 - Introduction:• students are divided into groups and each group is assigned a certain topic: eco-

nomy and consumption, environment, leisure time, infrastructure.• in a school exchange project, the groups must be mixed.• before the rally starts, it is advisable to explain in detail the work tasks, the thematic

conditions in the group.

Step2-Rally:• the time limit, rules and meeting point are set.• materials are distributed (worksheets, writing instruments, cameras).• each group, without an adult supervisor, moves independently through the locality

and works together on the worksheet.

Step3-Rallyevaluation:• students present their results after the rally and discuss proposals for a sustainable

development of the locality. The results are to be set down in writing so that they can be used for other methods, such as the Creative Maps.

4. Application example/practical implementation in Salzhausen/Sfântu GheorgheThe secondary school Salzhausen and Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe have used this me-thod to prepare for working with the Creative Map.The group as a whole was divided into three smaller groups, each being assigned a specific topic: 1. Environment and nature, 2. Community (infrastructure, transport, consumption/shops), 3. Lifestyle and leisure, places of work.

Students then worked independently, following the rally route.

Subsequently, students presented their results, asked questions, and discussed them.

RallythroughSalzhausen

54 Kursbuch Zukunft

c) Methode „Exkursionen zu zukunftsrelevanten AkteurInnen und Orten“

1. Ziele von Exkursionen2. Benötigtes (Material/Vorbereitung)3. Die Methode Exkursion/Zeitbedarf4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung

1. Ziele von ExkursionenExkursionen bringen „Ernstcharakter“ in die Schule. Nur in der Auseinandersetzung mit echten AkteurInnen erlernen die SchülerInnen die Kompetenzen zum Perspektivwechsel und zur aktiven Mitgestaltung ihres Umfeldes. Dabei stellen sich Fragen wie: „Welche beruflichen Perspektiven bietet unser Wohnort?“, „Wie sehen die GemeindevertreterInnen die zukünftige Entwicklung?“ oder „Welche Naturschätze unserer Region gilt es zu bewahren?“Austauschfahrten zielen in besonderer Weise darauf ab, den SchülerInnen in Konfrontation

mit einer fremden Kultur und Lebensweise ganz neue und ungewohnte Blickwinkel zu eröffnen.

2. Benötigtes (Material/Vorbereitung)• Sinnvoll sind Vorabinformationen zu den besuchten Betrieben, gemeindlichen Einrichtungen

oder regionalen Besonderheiten.• Informationsmaterial/ Karten zur Umgebung• Broschüren der Naturschutzverbände, Biosphärenreservatsverwaltungen• Vorbereitungsgespräche mit den zukunftsrelevanten AkteurInnen• Organisation (Transport, Unterbringung bei Austauschfahrten, Programmplanung, usw.)

3. Die Methode Exkursion/ZeitbedarfExkursionen haben einen erheblichen Organisationsbedarf. Schon bei kurzen Besuchen von regionalen Betrieben oder der Gemeindeverwaltung müssen Vorabgespräche mit den Akteu-rInnen, eine genaue Zeitplanung, Vorbereitung der SchülerInnen, Information der Schulleitung und der Eltern, Planung des Weges und eventuell des Transportes stattfinden. Mehrtägige Aus-tauschfahrten brauchen einen Vorlauf von mehreren Monaten, da viele organisatorische Fragen geklärt werden müssen. Der große Lerngewinn rechtfertigt aber den Aufwand.

Donau DeltaGreenVillage

55Pädagogische Methode C

4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung in Salzhausen/Sfântu GheorgheDie Treffen mit zukunftsrelevanten AkteurInnen waren bei den Austauschfahrten der Oberschule Salzhausen und der Scoala Sfântu Gheorghe zentrale Programmpunkte:• In Salzhausen fanden Exkursionen zu heimischen Betrieben statt. Die Firma Salmatec bot als

produzierender Betrieb Einblicke in moderne Fertigungsmethoden und stellte zukunftsfähige Ausbildungsberufe vor. Der Tierpark Niendorf erlaubte einen Blick hinter die Kulissen und in-formierte über die beruflichen Möglichkeiten in einem touristischen Betrieb, der in der Region Lüneburger Heide eine große Anzahl von TouristInnen anspricht.

• Die Exkursion in das Biosphärenreservat Elbtalaue eröffnete den Blick auf das Miteinander von Natur und Kultur und auf verschiedene Lebensentwürfe von Menschen vor Ort, die im Spannungsfeld der niedersächsischen Elbtalaue leben.

• In Sfântu Gheorghe fanden Exkursionen zur heimischen Fischfabrik statt, die von den Fischern der Umgebung beliefert wird und zum Ferienresort „Green Village“, einen wichtigen Arbeit-geber im Ort. Das Leben und Arbeiten der Menschen im Donaudelta im Spannungsfeld Natur und Kultur wurde beim Besuch der Biosphärenreservatsverwaltung „rumänisches Donaudelta“ deutlich.

Tulcea Bleckede,Elbe


c) Metoda EXCURSII în locuri relevante și cu actori relevanți pentru viitor

1. Obiectivele de excursii2. Materiale/Resurse de timp3. Excursia/resurse de timp4. Aplicație practică

1. Obiectivele de excursiiExcursiile asigură „un caracter serios“ școlii și ele reprezintă o activitate organizată cu un anumit scop, în opoziție cu jocul. Numai întâl-nind oameni reali elevii pot învăța să-și schimba perspectivele și să contribuie activ la crearea mediul lor de viață, răspunzând la întrebări precum: ce perspective de locuri de muncă există, cum este organizată primăria, cum vor să fie viitorul, care lucruri din natură trebuie păstrate și ocrotite. Într-un proiect de schimb școlar metoda este foarte potrivită deoarece permite inițierea de per-

spective noi și neobișnuite pentru elevi prin confruntarea lor cu o cultură diferită și un mod de viață diferit.

2. Materiale/Resurse de timp• este important ca informații despre facilități industriale să fie furnizate de către autoritățile

locale sau particularitățile regionale să fie explicate înainte de excursia propriu-zisă.• materiale informative/hărți ale împrejurimilor/broșuri • sunt necesare discuții pregătitoare cu actorii relevanți pentru la viitor• în cazul unui schimb școlar, folosirea metodei implică organizarea transportului și a cazării

3. Excursia/resurse de timpExcursiile necesită timp îndelungat pentru pregătire indiferent de durata vizitei deoarece im-plică discuții preliminare cu reprezentanții instituțiilor ce vor fi vizitate, programul precis, pregă-tirea elevilor, informarea conducerii școlii și a părinților, stabilirea traseului și a transportului. Organizate în cadrul unui proiect de schimb școlar, vizitele la instituții necesită luni de pregăti-

re dar merită efortul deoarece elevii învață foarte multe.

4. Aplicație practică în Salzhausen/Sfântu Gheorghe (România)Întâlnirile cu actori relevanți pentru viitor au reprezentat puncte importante în programul de schimb școlar din cadrul proiectului dintre Oberschule Salzhausen și Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe.• În Salzhausen a fost vizitată compania locală Salmatec care a oferit informații despre metode

moderne de producție și profesii orientate spre viitor. • În Parcul zoologic Niendorf elevii au aflat despre activitățile derulare într-un parc zoologic și

posibilitățile profesionale. • Prin explorarea Rezervației Biosferei fluviului Elba elevii au învățat despre importanța coexis-

tenței naturii și a culturii.•În Sfântu Gheorghe, au fost organizate excursii la punctul local de colectare a peștelui unde

peștele este furnizat de pescarii locali și la complexul turistic „Green Village“, un important angajator din sat.

• La Centrul de Documentare și Informare al ARBDD din localitate a fost evidențiată, de aseme-nea, importanța coexistenței naturii și a culturii.

VisitatSalmatec,Salzhausen

57Pedagogical method C

c) Method Excursions to actors and places, relevant for the future

1. Aims of excursions2. Material required/preparation3. The method excursion/time consumption4. Application example/practical implementation

1. Aims of excursionsExcursions provide „a serious concern“ to the school and they represent an activity organized for a certain purpose, in contrast to a game. Only by meeting real people students will learn to ch-ange their perspectives and actively contribute to creating their living environment by answering questions such as: what job prospects exist, how the municipality is organized, how the students want their future to be, which things in nature must be preserved and protected.In a school exchange project, the method is very appropriate because it allows the development

of new and unusual perspectives for students in confronting them with a different culture and a different way of life.

2. Material required/ preparation• it is important that information on industrial facilities are provided by local authorities or

specific regional circumstances are explained before the actual trip.• informative material/maps of the surroundings/brochures• preparatory discussions with future-relevant actors are needed• in case of a school exchange, the use of the method involves the organization of transport and

accommodation

3. The method excursion/time consumptionExcursions take a long time to prepare regardless of the duration of the visit because they re-quire preliminary discussions with the representatives of the institutions to be visited, the pre-paration of the students, informing the school leadership and parents, establishing the route and the transport.Organized as part of a school exchange project, visits of institutions require months of prepa-

ration but it is a worthwhile purpose, because students learn a lot.

4. Application example/practical implementation in Salzhausen/Sfântu Gheorghe (Romania)Meetings with future-relevant actors were important items in the school exchange project’s agen-da between the secondary school Salzhausen and Școala Gimnazială Sfântu Gheorghe.• In Salzhausen, the local Salmatec company had been visited which provided information on

future-oriented production methods and professions.• In the Wild Animal Enclosure of Niendorf, students learned about the activities in a zoo and the

job opportunities.• While exploring the Biosphärenreservat Flusslandschaft Elbe students learned about the im-

portance of the coexistence of nature and culture.• In Sfântu Gheorghe, excursions were organized to the local fishing cooperative where fish is

delivered by local fishermen and to the „Green Village Resort”, an important employer in the village.

• At the Documentation and Information Center of the Danube Delta Biosphere Reserve Admi-nistration in the village was also emphasized the importance of the coexistence of nature and culture.

58 Kursbuch Zukunft

d) Methode „praktische Aktionen von SchülerInnen mit Zukunftsbezug“

1. Ziele von praktischen Aktionen2. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung

1. Ziele von praktischen AktionenDie Handlungsorientierung ist ein zentrales Ziel einer Bildung für nachhaltige Entwicklung. Die SchülerInnen setzen sich aktiv ein und gestalten mit. Durch aktive Teilhabe werden sie auf ihr zukünftiges Leben vorbereitet und fühlen sich ernst genommen, wenn sie an Schlüsselthemen wie Energie und Klimaschutz oder Erhaltung der biologischen Artenvielfalt arbeiten.

2. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung in Salzhausen/Sfântu Gheorghe (Rumänien)Zur Zukunftsfähigkeit eines Austauschprojektes gehört es, möglichst viele SchülerInnen der be-teiligen Schulen aktiv einzubeziehen. Gemeinsam zu handeln baut Brücken auch über Sprach-grenzen hinaus. Aus diesem Grund organisierten die jugendlichen EnergiemanagerInnen der Schul-AG Salzhausen ein gemeinsames Projekt zum Thema „zukunftsfähige Energieversor-gung“. Sie führten mit den Beteiligten Versuche zu erneuerbaren Energien durch, bastelten Solarfahrzeuge, setzen sich mit der Holzschnitzelheizung und der Solaranlage der Schule ausei-nander und hatten gemeinsam Spaß bei der Energierallye. Die SchülerInnen der AG „Biologie macht Schule“ pflanzten mit den deutschen und rumänischen Jugendlichen eine Vogelschutz-hecke, einen Kartoffelacker und eine Schmetterlingswiese an.In Sfântu Gheorghe arbeiteten die Jugendlichen gemeinsam mit den Fischern und lernten

die traditionellen Fischereimethoden im Donaudelta kennen. Auch die Zubereitung der Fische stand auf dem gemeinsamen Programm.

PlantinginSalzhausen

59Metoda pedagogica D

Pedagogical method D

d) Metoda ACȚIUNI PRACTICE ale elevilor cu privire la viitor

1. Obiectivele acțiunilor practice2. Aplicație practică

1. Obiectivele acțiunilor practiceOrientarea spre acțiune este un obiectiv central al educației pentru dezvoltarea durabilă. Elevii participă activ, sunt pregătiți pentru viitoarea lor viață. Ei simt că sunt luați în serios atunci când lucrează la teme precum energia, protecția mediului

sau diversitatea biologică.

2. Aplicație practică în Salzhausen/Sfântu Gheorghe (România)Un program de schimb este sustenabil în condițiile în care cât mai mulți elevi pot lucra activ împreună. Se creează astfel punți de legătură prin care se poate depăși bariera lingvistică.Pentru acest motiv, în Salzhausen a fost organizat un proiect despre energia regenerabilă, ele-

vii au făcut experimente și aplicații practice în laborator, au aflat despre sistemul de încălzire cu rumeguș și panourile solare din școală. La ora de biologie elevii germani și români au plantat un gard viu pentru protejarea păsărilor, o parcelă cu cartofi și o pajiște pentru fluturi.La Sfântu Gheorghe elevii celor două școli din proiect au lucrat împreună pentru a descoperi

activitățile principale ale locuitorilor din sat, au experimentat viața unui pescar, au învățat des-pre scule și plase de pescuit, au aflat cum se pescuiește, ce se întâmplă cu peștele prins.

d) Method Practical actions of students with significance for the future

1. Objectives of practical actions2. Application example/practical implementation

1. Objectives of practical actionsFocus on action is a central objective of education for sustainable development. Students are actively participating; they are being prepared for their future life.They feel that they are taken seriously when working on topics such as energy, environmental

protection, or biological diversity.

2. Application example/practical implementation in Salzhausen / Sfântu Gheorghe (Romania)An exchange program is sustainable if as many students as possible can work together. It crea-tes bridges that can overcome the language barrier.For this reason, a project on renewable energy was organized in Salzhausen, students made

experiments and practical applications in a laboratory and learned about the wood chip heating system and the solar panels in the school. In the Biology class, the German and Romanian stu-dents planted a hedge for the protection of birds, a patch of potatoes and a butterfly meadow.In Sfântu Gheorghe, the students of the two schools involved in the project worked together

to discover the main activities of the inhabitants in the village, experienced the life of a fisher-man, learned about tools and fishing nets, learned how to fish, what happens to the fish that is caught, etc.

60 Kursbuch Zukunft

e) Pädagogische Methode moderierte Präsentations- und Diskussionsveranstaltung mit Beteiligung der Öffentlichkeit

1. Ziele2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)3. Die Methode öffentliche Präsentation und Diskussion im Ablauf4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung

1. ZieleUm die zentralen Projekt-Ergebnisse der SchülerInnen zu reflektieren, zu diskutieren und auch zu würdigen, bietet sich die Methode „Öffentliche Präsentations- und Diskussionsveranstaltung“ an. Die Ideen, Meinungen und Arbeiten der SchülerInnen werden in einen öffentlichen Fokus ge-

rückt. Eine ernsthafte Auseinandersetzung zwischen SchülerInnen und relevanten AkteurInnen der Gemeinden wird ermöglicht. Die SchülerInnen präsentieren ihre Zukunftsvorstellungen und gehen mit realen AkteurInnen in einen Diskurs. Damit wird das vormalige eher spielerische Her-angehen bei der Entwicklung von Zukunftsvisionen nun auf seine Realisierbarkeit hin überprüft. Eigene Vorstellungen der SchülerInnen - deren Zukunftsentwürfe ja bereits Kompromisse unter den SchülerInnen darstellen - werden nun erneut mit weiteren Vorstellungen konfrontiert. Er-wachsene, erfahrene AkteurInnen in unterschiedlichsten Handlungsfeldern der Gemeinden, set-zen sich kritisch mit den Ideen der SchülerInnen auseinander. Im besten Fall liefert die Arbeit der SchülerInnen Impulse für die Zukunftsgestaltung der Gemeinden. Auch bereits im Vorfeld dieser öffentlichen Veranstaltung kann die Methode positive Auswirkungen auf das Erarbeiten der Zu-kunftsideen haben, da die SchülerInnen wissen, dass ihre Arbeit dem „Realitätstest“ unterzogen werden wird und sie sich der öffentlichen Kritik werden stellen müssen.Um einen möglichst effektiven Austausch der AkteurInnen zu ermöglichen, ist es sinnvoll, diese

Veranstaltung professionell moderieren zu lassen. Falls das Projekt mit einem Austauschprojekt gekoppelt wird, ist es ebenfalls wünschenswert, dass die Veranstaltung gedolmetscht wird.

2. Benötigtes (Material/Zeitbedarf)• Eine professionelle öffentliche Präsentations- und Diskussionsveranstaltung bedarf eines

großen Zeitvorlaufes. Wichtige EntscheidungsträgerInnen müssen sehr frühzeitig – eventuell Monate im Voraus – zu der Veranstaltung eingeladen werden. Ein/e professionelle/r ModeratorIn und ein/e DolmetscherIn müssen ggf. engagiert werden. Der Termin muss ggf. mit dem SchülerInnen-Austausch zusammenfallen. Ein geeigneter, ausreichend großer Raum mit der geeigneten Ausstattung muss reserviert und hergerichtet werden.

• MedienvertreterInnen sollten eingeladen und mit einer Pressemitteilung und tiefer gehenden Hintergrundinformationen zu dem Projekt informiert werden.

• Das Catering für die Veranstaltung muss geplant werden.• Die beteiligten SchülerInnen und Lehrkräfte müssen ggf. aus dem Unterricht ausgeplant

werden.• Neben der Darstellung der kreativen Landkarte sind ggf. weitere Vorträge mit Powerpoint

oder anderen Medien einzuplanen und technisch vorzubereiten.• Um die Ergebnisse festzuhalten bietet sich die Darstellung auf großen Präsentationswänden

an, auch weiteres Material zur Ergänzung der kreativen Landkarte sollte bereit gestellt werden (Metaplanpapier, Moderationskoffer, Bastelmaterial,...).

• Für die Dokumentation sollten Foto- und/oder Filmbeauftragte gewonnen werden, so dass Zwischenschritte im Nachhinein nachvollzogen werden können und Einzelergebnisse der Gruppen sichtbar werden.

• Zeitbedarf für die eigentliche Veranstaltung: Variabel, je nach Präsentationsmaterial (wie Anzahl der kreativen Landkarten und der Vorträge). Mindestens jedoch zwei Stunden sollten für die gesamte Veranstaltung (Einführung, Präsentation, Diskussion, Resümee und Ausblick) eingeplant werden.

61

4

2

1

3

Pädagogische Methode E

3. Die Methode Exkursion/Zeitbedarf

Phaseeins–BegrüßungundEinführung: Der/Die ModeratorIn begrüßt, stellt die Tagesordnung vor und erläutert die Inten-tion der Veranstaltung. Außerdem werden die bisherigen Aktivitäten (Rallye, Exkur-sionen, Aktionen, Arbeit an der kreativen Landkarte) der SchülerInnen kurz skizziert.

PhasezweiunddreiinKombination:PräsentationsphasemitKreativ-undAustauschphaseinKleingruppenDie SchülerInnen stellen ihre kreativen Landkarten vor und halten ggf. weitere Im-pulsvorträge.Das Klären von Verständnis-Fragen ist in dieser Phase sinnvoll.Alle Gäste und die SchülerInnen diskutieren danach in Kleingruppen die Ideen der SchülerInnen. Dabei rotieren die Gäste nach einer vorher vereinbarten Zeit (die von der Moderation angezeigt wird) von einer kreativen Landkarten zur nächsten, bis sie alle Entwürfe gesehen und darüber diskutiert haben. Die SchülerInnen bleiben jeweils bei den von ihnen erstellen Landkarten stehen. Gäste bringen weitere Ideen ein, ggf. werden diese mit weiteren dreidimensionalen Elementen in die Landkarte aufgenommen. Ansonsten werden die Ideen auf Flipchartpapier /Metaplanwand protokolliert.

Phasevier–AustauschimPlenumundResümee:Nach der Kleingruppenarbeit werden im Plenum die zentralen Ergebnisse nochmals vorgetragen und besonders wichtige, neue Erkenntnisse zusammen gefasst.Die TeilnehmerInnen werden eingeladen, Feedback zu äußern und mitzuteilen, ob und was sie für die Zukunft aus diesem Prozess und von den entwickelten Zukunfts-vorstellungen mitnehmen oder sogar in ihre jeweiligen Einflussbereiche einfließen lassen möchten.Am Ende resümiert die Moderationskraft die zentralen Erkenntnisse der Veranstal-tung und lädt ein, am Prozess weiterzuarbeiten.

PreparingofthepresentationintheschoolofSalzhausen

62 Kursbuch Zukunft

4. Anwendungsbeispiel/praktische Umsetzung in Salzhausen /Sfântu Gheorghe (Rumänien)• Bei beiden Austauschbesuchen in Salzhausen sowie in Sfântu Gheorghe haben die Schüle-

rInnen ihre Zukunftsvorstellungen für ihre Regionen bei einer moderierten Präsentationsver-anstaltung vorgestellt und intensiv diskutiert. Die Schulen haben schon sehr frühzeitig Eltern, ProjektpartnerInnen und GemeindevertreterInnen sowie wichtige EntscheidungsträgerInnen in den Regionen zu der Veranstaltung eingeladen. So waren sowohl BürgermeisterIn, Kir-chenvertreterInnen, VerwaltungsmitarbeiterInnen, wichtige WirtschaftspartnerInnen aus der Gemeinde und VertreterInnen aus den Biosphärenreservaten eingeladen. Auch die Presse wurde umfassend informiert und eingeladen.

• Die SchülerInnen haben ihre im Vorfeld erarbeiteten kreativen Landkarten in Kleingruppen vorgestellt, erläutert und mit den AkteurInnen der Gemeinden diskutiert. Wichtige Wün-sche, etwa wenig und umweltverträglicher Flächenverbrauch, sinnvolle ökologisch verträglich Umnutzung von Flächen und eine umweltverträglichere Verkehrsinfrastruktur mit z.B. Elekt-ro-Shuttle-Bussen und kostenlosen E-Bike-Stationen in Salzhausen, wurden erläutert. In Sfântu Gheorghe lag ein großer Fokus auf dem sanften Ausbau des Öko-Tourismus mit zusätzlichen kreativen Programmen für TouristInnen. Aber auch umweltfreundliche, innovative Geschäfte und eine gute ärztliche Versorgung waren den SchülerInnen in beiden Orten sehr wichtig. Damit die Gemeinden für die Jugend und auch SeniorInnen attraktiv bleiben/bzw. werden, waren den SchülerInnen auch attraktive und dabei umweltverträgliche Freizeitangebote – wie Erhalt eines Naturbades oder Treffpunkte für die BürgerInnen – von großer Bedeutung.

• Die geladenen VertreterInnen haben sich jeweils sehr interessiert und intensiv mit Fragen an die SchülerInnen gewendet, um sich die kreativen Landkarten erklären zu lassen. Sie haben kritische Fragen gestellt und eigene Ideen eingebracht. So zeigte sich beispielsweise in Salz-hausen, dass die Gemeinde bereits seit längerem an einem Konzept für gesteigerten E-Bi-ke-Verkehr mit der dazugehörigen E-Tankstellen-Infrastruktur arbeitet. In Sfântu Gheorghe haben die SchülerInnen und GemeindevertreterInnen unter anderem sehr intensiv über die Zukunft des dort so bedeutsamen Fischfangs diskutiert. Die Gäste zeigten sich jeweils beein-druckt von den Zukunftsideen der SchülerInnen. Die Veranstaltung wurde gefilmt und von der Presse mit einem großen Zeitungsbericht gewürdigt (siehe Internetseite der Schulen).

PresentationinschoolofSfântuGheorghe

63

4

2

1

3

Metoda pedagogica E

e) Metoda pedagogică „Eveniment de discuții și prezentare moderată cu participarea publicului”

1. Scopuri2. Material necesar/Resurse de timp3. Metoda Prezentare publică și discuții în derulare4. Exemplul de aplicare/implementare practică

1. ScopuriPentru a reflecta, a discuta și a evalua principalele rezultate ale elevilor produse în cadrul proiec-tului, metoda Eveniment de discuții și prezentare moderată cu participarea publicului este cea mai bună alegere. Aceasta asigură o discuție serioasă între elevi și părțile interesate relevante ale municipalităților.

2. Material necesar/Resurse de timpTimpul necesar:• Cu mult timp înainte este necesară planificarea și organizarea: factorii importanți de decizie

trebuie invitați la eveniment foarte devreme - probabil cu luni înainte de eveniment.• Programarea poate să aibă loc în aceeași perioadă cu schimbul de elevi. • Timpul necesar pentru evenimentul propriu-zis: cel puțin două ore pentru întregul eveniment

(introducere, prezentare, discuții, rezumat și puncte de vedere).

Material:• panouri mari de prezentare, materiale suplimentare pentru a realiza harta creativă (hartă, kit-ul

de moderare, materiale de bricolaj, ...). • aparat de fotografiat și/sau cameră video

3. Metoda Prezentare publică și discuții în derulare

Pasulunu-bunvenitșiintroducere: Moderatorul salută participanții, prezintă agenda și explică scopul evenimentului. Activitățile anterioare (raliuri, excursii, activități, lucrul la harta creativă) ale elevilor sunt evidențiate pe scurt.

Pasuldoișipasultreicombinate:EtapadeprezentarecuetapacreativășideschimbîngrupurimiciElevii își prezintă hărțile creative. După aceea, toți invitații și elevii discută ideile prezentate în grupuri mici. Oaspeții se rotesc de la o hartă creativă la alta, într-un interval de timp stabilit, până când au văzut și discutat toate conceptele. Oaspeții pot participa oferind idei alternative. Pasulpatru-Schimbdeopiniiînplenșirezumat:După activitatea în grupuri mici, rezultatele-cheie vor fi prezentate încă o dată în plen și, deosebit de important, vor fi sintetizate noi perspective. Participanții sunt invitați să ofere feedback și să-și prezinte ideile despre influența în domeniile lor de lucru în ceea ce privește percepțiile viitoare obținute din acest proiect.

Future Book


e) Pedagogical method Moderated Presentation and Discussion Event with public participation

1. Goals2. Required material/time consumption3. Method Public Presentation and Discussion in process4. Application example/practical implementation

1. GoalsIn order to reflect, to discuss and to evaluate the key project results of the students, the method Moderated Public Presentation and Discussion Event is the right choice. It ensures a serious dis-cussion between students and relevant stakeholders of the municipalities.

2. Required material/time consumption Required time:• Much time beforehand is needed for planning and organization: Important decision-makers

have to be invited to the event very early - possibly months in advance. • The appointment may have to take place in the same time period of the student exchange.• Time required for the actual event: At least two hours for the entire event (introduction,

presentation, discussion, summary and outlook).

Material:• Large presentation walls, additional material to accomplish the Creative Map (metaplan paper,

moderation kit, craft materials, ...).• Photo- and/or film camera

4. Exemplul de aplicare/implementare practică în Salzhausen/Sfântu Gheorghe (România):• Elevii au discutat despre hărțile lor creative, care au fost elaborate în prealabil, cu părți interesate

importante ale municipalității. • Dorințe importante au fost explicate; de exemplu, o conversie acceptabilă din punct de vedere eco-

logic a zonelor terestre și o infrastructură de transport mai compatibilă cu mediul, de ex. autobuze electrice de transfer și stație electronică gratuită pentru biciclete în Salzhausen. În Sfântu Gheorghe, un accent deosebit a fost pus pe extinderea treptată a turismului ecologic, cu programe creative suplimentare pentru turiști.

• Reprezentanții invitați au pus întrebări critice și și-au prezentat propriile idei. În Salzhausen, de ex-emplu, municipalitatea a lucrat deja la un concept de creștere a utilizării bicicletelor electronice și de pornire a infrastructurii de stații de alimentare electrice. În Sfântu Gheorghe, elevii și reprezentanții comunității au discutat, printre altele, foarte intens, viitorul activității de pescuit care este atât de importantă pentru această regiune.

4

2

1

3

65

3. Method Public Presentation and Discussion in process

Stepone–welcomeandintroduction: The moderator welcomes the participants, presents the agenda and explains the purpose of the event. The previous activities (rally, excursions, activities, work on the Creative Map) of the students are briefly outlined.

Steptwoandthreecombined:PresentationphasewithcreativeandexchangephaseinsmallgroupsThe students present their Creative Maps.After that all guests and students discuss the presented ideas in small groups. The guests rotate from one Creative Map to the next in a set period, until they have seen and discussed all concepts. Guests may participate by offering alternative ideas.

Stepfour–Exchangeofviewsinplenumandsummary:After the small group work, the key results will be presented once again in the plen-um and particularly important, new insights will be summarized.Participants are invited to give feedbacks and to present their ideas about taking influence in their work areas regarding the future perceptions gained from this pro-ject.

4. Application example/practical implementation in Salzhausen/Sfântu Gheorge (Romania):• The students have discussed their Creative Maps, which have been drawn up beforehand, with im-

portant stakeholders of the municipality.• Important wishes, for example a sensible ecologically acceptable conversion of land areas, and a

more environmentally compatible transport infrastructure with e.g. electric shuttle busses and free of charge e-bike station in Salzhausen, were explained. In Sfântu Gheorghe, an important focus was on the smooth expansion of eco-tourism with additional creative programs for tourists.

• The invited representatives asked critical questions and introduced their own ideas. In Salzhausen, for example, the municipality has already been working on a concept for increasing the use of e-bi-kes and on starting the associated electric filling station infrastructure. In Sfântu Gheorghe the stu-dents and community representatives discussed, among other things, very intensively the future of the fishing business which is so important for this area.

Public presentation in Salzhausen

Pedagogical method E

66 Kursbuch Zukunft

f) Evaluation der Zukunftswünsche der deutschen und rumänischen SchülerInnen

basierend auf der Bachelorarbeit Zukunftswünsche deutscher und rumänischer Jugendlicher im Vergleich – Begleitung eines Erasmus+ Projekts von Beeke Fischer

Im Rahmen der Austauschfahrt der rumäni-schen SchülerInnen nach Deutschland fand am 19. April 2016 eine Befragung aller teil-nehmenden SchülerInnen in Form eines Fra-genkatalog gestützten Interviews bezüglich ihrer Zukunftswünsche statt. Diese Befragung diente in erster Linie der Erfassung der Zu-kunftswünsche der am Projekt teilhabenden SchülerInnen. Die Ergebnisse zeigen, dass die rumänischen

Jugendlichen primär berufliche Ziele verfol-gen, während die deutschen Jugendlichen vor allem die Umsetzung privater Ziele anstreben. Die Lebensumstände in den jeweiligen Hei-matregionen der SchülerInnen haben starken Einfluss auf die jeweiligen Zukunftswünsche.Die deutschen SchülerInnen sind beispiels-

weise nicht gezwungen sich aus beruflichen Gründen gegen ein Leben in ihrer Heimatre-gion zu entscheiden, da sie dort lebend durch Pendeln nahezu jeden Beruf ausüben können. Sie müssen sich also weniger Gedanken um ihre berufliche Zukunft machen. Aus diesem Grund bleibt ihnen auch mehr Zeit für die Pla-nung und Konkretisierung ihrer privaten Ziele und Wünsche. Die Priorität auf die Familie zu setzen, bedeutet für sie also nicht ihren Traumberuf nicht ausüben zu können. Dies gestaltet sich bei den rumänischen Schü-

lerInnen anders: Aufgrund der geographischen

Begebenheiten ihres Heimatortes und der nur geringen Anzahl an dort verfügbaren Berufs-zweigen sind sie dazu gezwungen, sich zwischen einem Leben in ihrem Heimatort und dem be-ruflichen Erfolg zu entscheiden. In Kombina-tion mit dem dortigen Schulsystem kommt dieser Entscheidungszwang schon sehr früh zum Tragen. Deren Einfluss zeigt sich auch dadurch, dass die zweithäufigste Priorität der rumänischen Jugendlichen zwar die Nähe zur Familie war, diese jedoch an erster Stelle den beruflichen Erfolg angaben. Alle sprachen sich für das Wegziehen aus Sfântu Gheorghe aus überwiegend beruflichen Gründen aus. Die rumänischen SchülerInnen nehmen ihre Bil-dung sehr ernst und sind aufgrund dessen und aufgrund der Ermutigung durch die eigenen Eltern sehr bestrebt, erfolgreich zu sein. Hierin und in dem verstärken Bestreben nach einem guten Einkommen und damit der Chance auf ein sorgloses Leben ist auch die Begründung für die Priorität der rumänischen Jugendlichen auf beruflichem Erfolg und Verdienst zu sehen. Viele der rumänischen Jugendlichen verfolgen darüber hinaus ebenfalls private Ziele, wie die eigene Familiengründung. Diese scheinen für die rumänischen Jugendlichen also ebenfalls erstrebenswert, stehen allerdings hinter den beruflichen Zielen zurück.

67Evaluation / Evaluare / Evaluation

Wie siehst du dich in 10 Jahren? (z. B. Wo lebst du? Hast du eine Familie? Wo und als was arbeitest du?) (Mehrfachnennungen sind möglich)

Unde te vezi peste 10 ani? (ex. Unde locuiești? Îți vei fi întemeiat o familie? Unde lucrezi? Ce profesie ai?)(Răspunsuri multiple sunt posibile)

Where do you see yourself in 10 years? (e. g. where do you live? Will you have started a family? Where do you work? What do you work?) (Several answers are possible)

Rumänische Jugendliche Tinerii români Romanian youths

Deutsche Jugendliche Tinerii germani German youths

Keine Angabe Nespecificat Not specified An der Universität (oder vergleichbaren Institutionen) La facultate (sau o altă instituție

asemănătoare) At university (or comparable institutions) Mit gutem Schulabschluss/Abitur Cu o bună calificare profesională la terminarea școlii/

nivelului Having achieved a good school-leaving qualification/A level In einer großen Stadt im eigenen Land Într-un oraș mare din țara mea In big city in my

own country In der Nähe ihres jetzigen Wohnortes Aproape de domiciliul actual

Near the present place of residence Mit der eigenen Familie Cu propria mea familie With my own family Ohne eine eigene Familie Fără familie Without family Konkrete Berufsambitionen Ambiții profesionale definite

Defined professional ambitions Vage Berufsambitionen Ambiții profesionale nedefinite

Undefined professional ambitions Haustiere Animale de companie Pets Gemeinsam mit Freunden Împreună cu prietenii Together with friends

Keine Angabe Nespecificat Not specified An der Universität (oder vergleichbaren Institutionen) La facultate (sau o altă instituție

asemănătoare) At university (or comparable institutions) Mit gutem Schulabschluss/Abitur Cu o bună calificare profesională la terminarea școlii/

nivelului Having achieved a good school-leaving qualification/A level In einer großen Stadt im eigenen Land Într-un oraș mare din țara mea In big city in my

own country In der Nähe ihres jetzigen Wohnortes Aproape de domiciliul actual

Near the present place of residence Mit der eigenen Familie Cu propria mea familie With my own family Ohne eine eigene Familie Fără familie Without family Konkrete Berufsambitionen Ambiții profesionale definite

Defined professional ambitions Vage Berufsambitionen Ambiții profesionale nedefinite

Undefined professional ambitions Haustiere Animale de companie Pets Gemeinsam mit Freunden Împreună cu prietenii Together with friends


f) Evaluarea viitoarelor dorințe ale elevilor germani și români

Pe baza tezei de doctorat „Zukunftswünsche deutscher und rumänischer Jugendlicher im Vergleich - Begleitung eines Erasmus + Projekts“ („Dorințe de viitor ale adolescenților germani și români în comparație - însoțit de un proiect Erasmus+”) de Beeke Fischer

Ca parte a programului de schimb al elevi-lor români în Germania, la 19 aprilie 2016 a fost efectuat un studiu al tuturor elevilor par-ticipanți, sub forma unui interviu pe bază de chestionar, cu privire la viitoarele lor dorințe. Acest chestionar a servit în principal pentru a înregistra dorințele viitoare ale elevilor partici-panți. Rezultatele arată că adolescenții români

urmăresc în primul rând obiectivele carierei, în timp ce adolescenții germani urmăresc în primul rând atingerea obiectivelor personale. Condițiile de trai din regiunile de origine ale elevilor au o influență puternică asupra viitoa-relor dorințe. Elevii germani, de exemplu, nu sunt forțați să-

și părăsească regiunea de origine din motive de carieră viitoare, pot face aproape orice me-serie prin navetă. Ei trebuie să se gândească mai puțin la viitorul lor profesional. Din acest motiv, ei au mai mult timp pentru a-și planifica și preciza scopurile și dorințele personale. Punerea pe primul plan a întemeierii unei fami-

lii nu înseamnă să-și refuze meseria visurilor lor.Acest lucru este diferit pentru elevii români:

datorită situației geografice a regiunii lor de

origine și a numărului limitat de posibilități profesionale, ei sunt obligați să aleagă între o viață în regiunea lor de origine și succesul profesional. În combinație cu situația sistemu-lui de educație local, acest proces de luare a deciziilor vine foarte timpuriu. Acest conflict este evident în faptul că cea de-a doua pri-oritate a elevilor români a fost apropierea de familiile lor; prima prioritate, pe de altă par-te, a fost succesul lor profesional. Toți cred că este necesar să părăsească Sfântu Gheorghe din motive profesionale.Elevii români își iau educația foarte în serios

și sunt încurajați de părinții lor. Din aceste mo-tive, ei sunt foarte ambițioși. Acestea sunt, de asemenea, motivele pentru

străduința lor de a avea locuri de muncă și ve-nituri bune și, prin atingerea acestor obiective, să ducă la o viață lipsită de griji. Cariera și ve-niturile sunt obiectivele principale ale elevilor români. Mulți dintre adolescenții români urmăresc,

de asemenea, obiective personale cum ar fi întemeierea propriei familii. Acest obiectiv pare a fi, de asemenea, foarte de dorit, dar viitoarea lor carieră este pe primul loc.


Welchen Beruf willst du erlernen /Was mochtest du einmal werden?

Ce meserie vrei să practici când vei fi mare?

What job do you want to do when you grow up?



Keine Idee Nu știu Don’t know

Technische Berufe O profesie în domeniul tehnic Technical profession

ArchitektIn Arhitect Architect

Medizinische Berufe O profesie în domeniul medicinei Medical profession

Berufe mit Tieren Să lucrez cu animalele Working with animals

Militärlaufbahn Carieră militară Military career

Polizei Poliție Police

LaborantIn Tehnician de laborator Laboratory technician

FriseurIn Coafeză Hairdresser

Keine Idee Nu știu Don’t know

Technische Berufe O profesie în domeniul tehnic Technical profession

ArchitektIn Arhitect Architect

Medizinische Berufe O profesie în domeniul medicinei Medical profession

Berufe mit Tieren Să lucrez cu animalele Working with animals

Militärlaufbahn Carieră militară Military career

Polizei Poliție Police

LaborantIn Tehnician de laborator Laboratory technician

FriseurIn Coafeză Hairdresser

70 Future Book

f) Evaluation of the future wishes of the German and Romanian students

based on the bachelor thesis „Zukunftswünsche deutscher und rumänischer Jugendlicher im Vergleich – Begleitung eines Erasmus+ Projekts“ by Beeke Fischer

As part of the exchange program of Romanian students to Germany, a survey of all participa-ting students was carried out on the 19 th of April 2016 in form of a questionnaire-based interview, regarding their future wishes. This questionnaire served primarily to record the participating students‘ future wishes.The results show that the Romanian teen-

agers primarily pursue career goals, while the German teenagers primarily aim to achieve private goals. The living conditions in the stu-dents’ home regions have a strong influence on the respective future wishes.The German students for example are not

forced to leave their home region for future career reasons, they can do nearly any job by commuting. They have to think less about their professional future. For this reason, they have more time to plan and specify their pri-vate goals and desires. Putting their priority on starting a family does

not mean to deny themselves the job of their dreams.This is different for the Romanian students:

Due to the geographical situation of their home region and the limited number of

professional possibilities, they are forced to choose between a life in their home region and professional success. In combination with the situation of the local school system, this decision-making process comes very early. This conflict shows in the fact that the second most priority of the Romanian students had been the proximity to their families; first pri-ority on the other hand had been their pro-fessional success. All of them think, they are determined to leave Sfântu Gheorghe for pro-fessional reasons.The Romanian students take their education

very seriously, and they are encouraged by their parents. For these reasons they are very ambitious.These are also the reasons for their striving

for good jobs and good incomes and by achieving these goals leading a carefree life. Career and income are the chief goals of the Romanian Students.Many of the Romanian teenagers also pursue

private goals such as starting their own family. This aim seems to be also very desirable but their future career comes first.


Aus welchen Gründen mochtest du später dort leben, wo du leben willst?

Care sunt motivele pentru care vrei să locuiești în locul tău preferat?

For which reasons do you want to live in your favourite place to live?



Keine Begründung Nici un răspuns No answer

Berufliche Gründe Motive de carieră Career reasons

Private Gründe Motive personale Private reason

Ökologische Gründe Motive ecologice Ecological reasons

Andere Orte besuchen Vreau să văd alte locuri Want to see other places

Wohnort gefällt mir einfach Îmi place cel mai mult locul în care trăiesc Like my place of residence best

Mehr Möglichkeiten Alte posibilități Other possibilities

Keine Begründung Nici un răspuns No answer

Berufliche Gründe Motive de carieră Career reasons

Private Gründe Motive personale Private reason

Ökologische Gründe Motive ecologice Ecological reasons

Andere Orte besuchen Vreau să văd alte locuri Want to see other places

Wohnort gefällt mir einfach Îmi place cel mai mult locul în care trăiesc Like my place of residence best

Mehr Möglichkeiten Alte posibilități Other possibilities

72 Kursbuch Zukunft

Welchen Beruf hat deine Mutter?

Ce meserie are mama ta?

Which job does your mother have?



Keine Angabe Nespecificat Not specified

Hausfrau Casnică Housewife

Wäscherei Spălătorie Laundry shop

Lehrerin Profesor Teacher

Verkäuferin/Kassierin Vânzător Shop assistant (cashier)

Fahrdienst (Johanniter) Serviciu de transfer Shuttle service (Johanniter’s service)

Schuldnerberatung Consultant financiar Credit counseling

Schlüsselfabrik Companie cheie Key company

Physiotherapeutin Fizioterapeut Physiotherapist


Hausfrau Casnică Housewife

Wäscherei Spălătorie Laundry shop

Lehrerin Profesor Teacher

Verkäuferin/Kassierin Vânzător Shop assistant (cashier)

Fahrdienst (Johanniter) Serviciu de transfer Shuttle service (Johanniter’s service)

Schuldnerberatung Consultant financiar Credit counseling

Schlüsselfabrik Companie cheie Key company

Physiotherapeutin Fizioterapeut Physiotherapist

Evaluation / Evaluare / Evaluation



Fischer Pescar Fisherman

Sicherheitsfirma Companie de securitate Security company

IT-Manager Manager IT IT manager

Jobvermittler Agent de recrutare Recruitment agent

Metallbauer Metalurgist Metalworker

Technikfirma Firmă tehnologică Technology firm

Filialleiter (Discounter) Director de sucursală Branch manager (discount store)

Tischler Tâmplar Joiner

Feuerwehrmann Pompier Firefighter

Koch Bucătar Cook

Vertriebsleiter Manager de vânzăr Sales manager

Welchen Beruf hat dein Vater?

Ce meserie aretatăl tău?

Which job does your father have?




Fischer Pescar Fisherman

Sicherheitsfirma Companie de securitate Security company

IT-Manager Manager IT IT manager

Jobvermittler Agent de recrutare Recruitment agent

Metallbauer Metalurgist Metalworker

Technikfirma Firmă tehnologică Technology firm

Filialleiter (Discounter) Director de sucursală Branch manager (discount store)

Tischler Tâmplar Joiner

Feuerwehrmann Pompier Firefighter

Koch Bucătar Cook

Vertriebsleiter Manager de vânzăr Sales manager

74 Cartea ViitoruluiEvaluation / Evaluare / Evaluation

Was ist Dir bei Deiner Zukunftsplanung besonders wichtig? (7= sehr wichtig, 1=unwichtig)

Ce este cel mai important pentru tine în ceea ce privește planurile tale viitoare?(7=foarte important, 1=neimportant)

What is most important to you regarding your future plans? (7= very important, 1= unimportant)



Nähe zu den Eltern/Großeltern Să fiu aproape de părinți/bunici Being near to parents/grandparents

Verdienst/Karriere Venit/Carieră Income/career

Gesunde Umwelt/Natur Mediu înconjurător intact/natură Intact environment/nature

eigene Familiengründung Întemeierea propriei familii Starting an own family

Persönliche Gesundheit Sănătatea personală Personal health

Viel Zeit für Hobbies Mult timp dedicat pasiunilor Spending a lot of time with hobbies

Viel Zeit für Freunde Mult timp petrecut cu prietenii Spending a lot of time with friends

Nähe zu den Eltern/Großeltern Să fiu aproape de părinți/bunici Being near to parents/grandparents

Verdienst/Karriere Venit/Carieră Income/career

Gesunde Umwelt/Natur Mediu înconjurător intact/natură Intact environment/nature

eigene Familiengründung Întemeierea propriei familii Starting an own family

Persönliche Gesundheit Sănătatea personală Personal health

Viel Zeit für Hobbies Mult timp dedicat pasiunilor Spending a lot of time with hobbies

Viel Zeit für Freunde Mult timp petrecut cu prietenii Spending a lot of time with friends


Welche weiteren Wünsche für die Zukunft hast du?

Ai alte dorințe pentru viitorul tău?

Do you have additional wishes for your future?



Keine Angaben Nespecificat Not specified

In der Heimat leben Să locuiesc în regiunea natală Staying in my home region

Viel reisen Să călătoresc Traveling

eine Familie gründen Întemeierea propriei familii Starting a family

keine Familie gründen Neîntemeierea propriei familii Not starting a family

Ein Haus bauen/sesshaft werden Construirea unei case Build a house/settle

Tiere besitzen Deținerea de animale Have animals

Beruflicher Erfolg Succes profesional Professional success

Gemeinsam Leben mit Freunden/PartnerIn Locuirea cu prietenii/ca un cuplu Living with friends/as couple

Erfüllung der Wünsche Îndeplinirea dorințelor Wish fulfillment

Keine Angaben Nespecificat Not specified

In der Heimat leben Să locuiesc în regiunea natală Staying in my home region

Viel reisen Să călătoresc Traveling

eine Familie gründen Întemeierea propriei familii Starting a family

keine Familie gründen Neîntemeierea propriei familii Not starting a family

Ein Haus bauen/sesshaft werden Construirea unei case Build a house/settle

Tiere besitzen Deținerea de animale Have animals

Beruflicher Erfolg Succes profesional Professional success

Gemeinsam Leben mit Freunden/PartnerIn Locuirea cu prietenii/ca un cuplu Living with friends/as couple

Erfüllung der Wünsche Îndeplinirea dorințelor Wish fulfillment

Documents

Kursbuch Zukunft Cartea Viitorului - obs-salzhausen.de · Salzhausen und Sfântu Gheorghe sowie den regionalen Betrieben und PartnerInnen, die dieses Projekt unterstützen und auch