Normativ C 26 1985

8/20/2019 Normativ C 26 1985

1/112

NORMATIV PENTRU ÎNCERCAREA BETONULUI PRIN

METODE NEDISTRUCTIVE

Indicativ: C 26-85

Î n l o c u i e ş t e :

C 26-72 C 30-67 C 12-71

1OBIECT I

OMENIU E

UTILIZARE

. Prezentul normativ cuprinde totalitatea metodelor

nedistructive, oficializate în

R.

S. România, care permit estimarea

r e z i s t e n ţ e l o r betonului din lucrare.

Ordinea de prezentare a metodelor este cea

de

la simplu la

complex,

de

la

metode mai aproximative, la metode mai exacte. Metodele

nedistructive cuprinse în normativ sunt:

Metoda de duritate

s u p e r f i c i a l ă

a sclerometrului Schm dt (partea

l ~ a ;

-Metoda l t r a s o n i c ă de impuls (partea a 11-a ;

-Metoda e d i s t r u c t i v ă

c o m b i n a t ă

(partea a III-a).

1.2. Pentru fiecare m e t o d ă sunt prezentate p o s i b i l i t ă ţ i l e de aplicare

precizia de estimare a r e z i s t e n ţ e i betonului în u r m ă t o a r e l e cazuri:

a) Când

e x i s t ă

epruvete sau carote din betonul

de

încercat este

c u n o s c u t ă c o m p o z i ţ i a acestuia;

b Când e x i s t ă doar epruvete sau carote, iar c o m p o z i ţ i a betonului

este n e c u n o s c u t ă sau nu poate fi g a r a n t a t ă

c) Când e x i s t ă

doar

date exacte complete privind c o m p o z i ţ i a

maturitatea betonului

de

încercat;

d

Când e x i s t ă

doar

date sumare asupra

c o m p o z i ţ i e i

betonului

(marca sau clasa de proiect, eventual dimensiunea m a x i m ă a agregatului,

etc) asupra m a t u r i t ă ţ i i (data

a p r o x i m a t i v ă

a t u r n ă r i i .

Precizia f i e c ă r e i metode este

d e s c r e s c ă t o a r e

în ordinea de la a) la

d .

1.3.

În

Anexa 3

de

la f i r ş i t u l normativului este r e l u a t ă metodologia

de calcul a

r e z i s t e n ţ e i

caracteristice pe baza

c ă r e i a

se poate verifica

realizarea clasei de beton proiectate, cu ajutorul

î n c e r c ă r i l o r

nedistructive

III 1

8/20/2019 Normativ C 26 1985

2/112

pe betonul din lucrare. De asemenea în

c e i ş i

n e x ă se g ă s e ş t e

un

tablou de e c h i v a l e n ţ ă între clasele m ă r c i l e de betoane.

Se

c c e n t u e z ă i m p o r t n ţ

alegerii metodei nedistructive celei

mai adecvate,

în

f u n c ţ i e de

c o n d i ţ i i l e

de încercare existente, pentru a

o b ţ i n e

în final

r e z i s t e n ţ e

estimate cât mai apropiate de cele reale.

La

fiecare

m e t o d ă

p r e z e n t t ă

sînt expuse

în

detaliu cazurile în care folosirea

metodei este

i n d i c a t ă

sau

c o n t r a i n d i c a t ă .

1 ÎNCERCAREA BETONULUI CU SCLEROMETRUL SCHMIDT

1 Prevederi generale

1 1

Prezentul normativ

s t a b i l e ş t e

regulile

de

efectuare a

m ă s u r ă t o r i l o r

de interpretare a rezultatelor


efectuate

cu

sclerometrul Schmidt, pentru determinarea


betonului din

lucrare, prin metode nedistructive.

1.2. Metoda se

b z e z ă

pe

m ă s u r r e

reculului pe care un corp

mobil

îl s u f e r ă în urma Impactului cu

s u p r f ţ

betonului, din elementul de

încercat; acest recul este un indicator al

d u r i t ă ţ i i

superficiale a betonului

poate

fi

folosit pentru estimarea


betonului,

în

limitele garantate

de precizia metodei.

1.3. Domeniul de aplicare al metodei îl constituie îndeosebi

controlul pe faze (decofrare, transfer, livrare)

în

elemente de grosimi

relativ mici i mijlocii, de vîrste de e g u l ă sub 60 zile.

1.4. I n f o r m a ţ i i l e o b ţ i n u t e se

r e f e r ă

în principal la calitatea

betonului,

în

primii 2-3 cm, de la

s u p r f ţ

betonului.

1.5. Cazurile

în

care încercarea betonului

cu

sclerometrul Schmidt

este

o n t r a i n d i c a t ă

sunt:

- elemente la care calitatea betonului din stratul de

s u p r a f a ţ ă

este

d i f e r i t ă

de

cea

din straturile profunde {supuse

a c ţ i u n i l o r

agresive chimice

sau fizice de

u p r a f a ţ ă

elemente multistrat etc);

- elemente ce

c o n ţ i n

defecte interne sau de s u p r a f a ţ ă în zonele

respective;

-elemente

la

care vârsta betonului a

d e p ă ş i t

6 luni, la care

e x i s t ă

o

d i f e r e n ţ ă

s e n s i b i l ă între duritatea stratului de

s u p r f ţ ă

carbonatat

cea

a straturilor profunde;

2

8/20/2019 Normativ C 26 1985

3/112

- betoane c o n f e c ţ i o n a t e cu dozaje sub 200 kg/m

3

;

- elemente

s u b ţ i r i ,

de mare flexibilitate b < 1Ocm) la care o parte

din energia

i n c i d e n ţ ă

poate fi t r a n s f e r a t ă elementului sub

f o r m ă

de energie

de deformare la încovoiere*

- elemente masive b

>

100 cm) la care este hazardat s ă se

judece calitatea întregului element

d u p ă

calitatea unui strat superficial de

2

cm

grosime;

- elemente la care nu este asigurat accesul decât pe

f a ţ a

de

tumare la care nu e x i s t ă posibilitatea î n l ă t u r ă r i i unui strat de cel p u ţ i n 1O

mm

cu

o b ţ i n e r e a

unei

s u p r a f e ţ e

f ă r ă r u g o z i t ă ţ i pentru încercare;

- elemente care stau într-o t m o s f e r ă ce i n f l u e n ţ e z ă asupra

u r i t ă ţ i i lor superficiale de ex.

b o g t ă

în

C0

2

;

- elemente realizate cu beton macroporos cu s t r u c t u r ă a

s u p r a f e ţ e i

d e s c h i s ă .

1.6. Elementele ce stau la baza p r e f e r ă r i i metodelor de duritate


sunt: simplitatea

î n c e r c ă r i i ,

costul redus al aparaturii,

economia de energie, rapiditatea

î n c e r c ă r i i .

1.7.

R e z i s t e n ţ e l e

betonului determinate în conformitate cu

prevederile acestei norme sunt

r e z i s t e n ţ e

la compresiune cubice

c o r e s p u n z ă t o r e

cuburilor de 14 1 cm sau

20

cm l a t u r ă .

2 Aparatura

e

încercare

2.1. Aparatura de încercare este r e p r e z e n t t ă de unul din

sclerometrele tip Schmidt cu reculliniar, sau unghiular. În Anexa 1 se

d ă

o

l i s t ă a sclerometrelor de acest tip cunoscute în R.S.R.

2.2.

R e l a ţ i i l e graficele cuprinse în prezenta

n o r m ă

se

r e f e r ă

la

sclerometrul Schmidt tip N - tipul curent al seriei. Folosirea lor la un

sclerometru Schmidt de alt tip este p o s i b i l ă numai d u p ă transformarea


efective în m ă s u r ă t o r i echivalente, pentru sclerometrul

Schmidt tip N

2.3. Modul de

f u n c ţ i o n a r e al

aparaturii este în principiu u r m ă t o r u l

sub c ţ i u n e unui sistem de resoarte, un echipaj mobil l o v e ş t e , prin

intermediul unei tije de

p e r c u ţ i e ,

betonul. în urma impactului echipajul

r e c u l e a z ă antrenînd un cursor ce i n d i c ă m ă r i m e reculului pe o s c r ă

g r a d a t ă .

III 3

8/20/2019 Normativ C 26 1985

4/112

2.4. Este n e c e s a r ă o verificare p e r i o d i c ă a aparaturii. În perioada

i n i ţ i a l ă

de utilizare a aparaturii ea poate

fi f ă c u t ă o d a t ă

la 500 lovituri dar

d u p ă d e p ă ş i r e a a 2 000 lovituri trebuie

f ă c u t ă

la fiecare încercare sau cel

mult la 200 lovituri.

2.5. Verificarea aparaturii se face pe o

n i c o v a l ă

etalon f u r n i z a t ă de

p r o d u c ă t o r in timpul î n c e r c ă r i i , care are loc d u p ă d i r e c ţ i a de sus în jos,

nicovala trebuie s ă nu oscileze. Citirea de etalonare este cea i n d i c a t ă de

proiectant: pentru tipul N-80 div. Se admit abateri de la valoarea de

r e f e r i n ţ ă

p â n ă la ±5 .

în

cazul

e x i s t e n ţ e i

unor astfel de abateri este

n e c e s a r ă corectarea rezultatului

m ă s u r ă t o r i i

conform r e l a ţ i e i

1.1

).

Ncor

Nef + { 8 0 - N e t ~ ~

(1.1)

in care: cor este

m ă s u r ă t o a r e a

pe beton

c o r e c t a t ă ;

r m ă s u r ă t o a r e a

e f e c t i v ă

pe beton;

m ă s u r ă t o a r e a de etalon are.

2.6. La fiecare 2 000 lovituri se

r e c o m a n d ă c u r ă ţ i r e a

î n t r e ţ i n e r e a

sclerometrului. în acest scop se d e m o n t e a z ă capacele anterioare, se

c u r ă ţ ă

sclerometrul la interior de praf

i

eventual se unge cu un film de ulei

de mecanisme. O

a t e n ţ i e d e o s e b i t ă

trebuie

a c o r d a t ă p ă s t r ă r i i a c e l u i a ş i

coeficient de frecare pe s u p r a f a ţ a cursor

t i j ă

de glisare a cursorului.

3 Tehnica

e

încercare

3.1. Se stabilesc elementele de încercat de beneficiarul î n c e r c ă r i i

sau de organul care

s o l i c i t ă

controlul.

3.2. Alegerea zorielor de încercare pe element se face respectând

u r m ă t o a r e l e r e c o m a n d ă r i

a) evitarea fetei de turnare

d a c ă

este posibil a

f e ţ e i

opuse

acesteia;

b) evitarea zonelor cu defecte de s u p r a f a ţ ă (zone macroporoase,

fisuri, rosturi) conf. pct. 1.5;

c) evitarea zonelor ce corespund a r m ă t u r i l o r îndeosebi când

acestea sunt apropiate de

u p r a f a ţ a

betonului (d < 3 cm);

d) evitarea zonelor adiacente muchiilor

p î n ă

la minimum 5 cm pe

elemente;

III 4

8/20/2019 Normativ C 26 1985

5/112

e) evitarea s u p r a f e ţ e l o r pe care e x i s t ă incluziuni de corpuri

s t r ă

n e

a ş c h i i

de cofraj,

p ă m î n t ,

praf etc).

3.3 O z o n ă de încercare are o s u p r a f a ţ ă între 200-400 cm

2

între

14X14 cm 20X20 cm).

Pe

ea

se

pot aplica cele

6-9

lovituri, necesare

d e t e r m i n ă r i i

indicelui de recul mediu pe

o n ă

3.4. P r e g ă t i r e a unei zone pentru încercare c o n s t ă din:

-

î n d e p ă r t a r e a

p o j g h i ţ e i de lapte de ciment

s e p a r a t ă

la

compactare e x i s t e n t ă

-

î n d e p ă r t a r e a r u g o z i t ă ţ i l o r

existente pe s u p r a f a ţ a betonului în

vederea a s i g u r ă r i i gradului de netezire o r e s p u n z ă t o r ;

-

e v i d e n ţ i e r e a

porilor

a p a r e n ţ i

sau e

x i s t e n ţ i

sub

p o j g h i ţ a

de lapte

de

ciment pentru evitarea lor;

-

e v i d e n ţ i e r e a

eventualelor agregate mari detectate pe

s u p r a f a ţ ă

pentru evitarea lor.

3.5. P r e g ă t i r e a s u p r a f e ţ e i de încercat se face prin frecare

cu

p i a t r ă

de duritate mare caeborundum). Grosimea stratului î n d e p ă r t a t e bine s ă

fie de minimum 1 mm.

3.6.

u p ă

polizare

s u p r a f a ţ a

se

c u r ă ţ ă

de praful rezultat prin

suflare.

.

3.7. N u m ă r u l loviturilor într-o z o n ă poate varia între 6- 9.

u p ă

prelucrarea s e l e c t i v ă a rezultatelor trebuie s ă r ă m î n ă cel p u ţ i n 5

m ă s u r ă t o r i

valabile.

3.8.

D i s t a n ţ a

n i m ă între punctele de încercare ale a c e l e i a ş i

zone

este de 3

cm

între centre).

3.9. D i s t a n ţ a

m i n i m ă

între punctele de încercare

ş i

muchia

elementului este de:

- 50 mm pentru elementele turnate în cofraj de lemn sau metalic;

- 30 mm pentru epruvete turnate în cofraj metalic.

3 1O Elementele la care


de

î n t ă r i r e

sunt diferite pe cele

d o u ă e ţ e opuse se vor încerca pe ambele e ţ e .

3.11. Se

r e c o m a n d

ă ca zonele de încercare s ă fie alese pe

s u p r a f e ţ e l e

cofrate ale elementului.

5

8/20/2019 Normativ C 26 1985

6/112

3.12.

Î n c e r c ă r i l e

pe s u p r a f e ţ e verticale nu au nevoie de

o r e ţ i i

de

unghi.

î n c e r c ă r i l e

pe alte s u p r a f e ţ e cu sclerometrul tip N se

c o r e c t e a z ă

în

f u n c ţ i e de unghiul a conform tabelului 1.1.

Tabelul1 .1.

CORECTIILE DE UNGHI

.

De jos în sus

De sus în jos

+90 +45

-45

-90

10

+2,7 +3,5

20 -5,4 -3,5 +2,5 +3,4

30 -4,7 -3,1 +2,3 +3,1

40

-3,9 -2,6 +2,0 +2,7

50

-3,1 -2,1 1 ,6 +2,2

60

-2,3

-1,6

+1,3 +1,7

3.13.

In

timpul î n c e r c ă r i i sclerometrul trebuie m e n ţ i n u t riguros

perpendicular pe s u p r a f a ţ a de încercare.

3.14. Armarea

d e c l a n ş a r e a

sclerometrului trebuie

f ă c u t ă

printr-o

a p ă s a r e l e n t ă p r o g r e s i v ă f ă r ă zmucituri..

3.15. Citirea aparatului se face pe scala acestuia, în numere

întregi,

f ă r ă

zecimale,

d u p ă d e c l a n ş a r e a

loviturii, dar înainte de a elibera

de presiune tija sclerometrului.

4 Prelucrarea m ă s u r ă t o r i l o r directe

4.1. M ă s u r ă t o r i l e efectuate într-o z o n ă constituie o m u l ţ i m e c ă r e i a

i se a l c u l e a z ă intervalul conform r e l a ţ i e i :

~ N

=

Nm ax

Nmln

4.2. a c ă intervalul 6 N satisface inegalitatea:

6 N

5div

(1.2)

(1.3)

atunci toate î n c e r c ă r i l e pot

fi

considerate valabile pot fi

introduse în calculul mediei pe

z

o n ă .

4.3.

a c ă

intervalul 6 N satisface inegalitatea:

6 N > 5 div. (1.4)

o prelucrare

s e l e c t i v ă

a rezultatelor este

n e c e s

a

r ă

4.4. În cazul p r e l u r ă r i i selective se u r m ă r e ş t e eliminarea

rezultatelor care nu

a p a r ţ i n

m u l ţ i m i i ce

r e p r e z

i n t ă duritatea betonului. E l

~

pot reprezenta, fie duritatea agregatului, fie reculul din dreptul unui por.

III 6

8/20/2019 Normativ C 26 1985

7/112

'

.5. Prima e t a p ă a procesului este asigurarea c ă nici o încercare

nu a fost

ă c u t ă

în dreptul unui por.

in

acest scop se c a l c u l e a z ă intervalul

se

v e r i f i c ă

inegalitatea:

N

N 2 1

.5

)

este aproape cert c ă valoarea m i n i m ă (N

1

) r e p r e z i n t ă încercarea

din

dreptul unui por ea trebuie

e l i m i n a t ă .

în cele de mai sus s-a presupus c ă rezultatele î n c e r c ă r i l o r au fost

ordonate

d u p ă

m ă r i m e a lor în

ş i r u l

N

1

N

2

, N3.

4.6.

D a c ă c o n d i ţ i a

(1.5) este î n d e p l i n i t ă

~ N

este mai mare de

5,

este cert c ă valorile maxime trebuie eliminate

p â n ă

se ajunge la

încadrarea in intervalul

~ N

t5 (1.7}

N u m ă r u l

valorilor valabile

r ă m a s e in

calculul mediei trebuie

s ă

fie

de cel

p u ţ i n

5.

4.7. Indicele de recul mediu pe

z o n ă

se c a l c u l e a z ă cu rezultatele

valabile, conform

r e l a ţ i e i

k

INi

N

=

i=1

z

k

{1.8)

in

care k

r e p r e z i n t ă n u m ă r u l î n c e r c ă r i l o r

valabile din

z o n ă

Valorile

Nz

se rotunjesc la u m ă t a t e a de diviziune {de ex. 32 sau 32,5).

4.8.

a c ă î n c e r c ă r i l e

nu au fost f ă c u t e pe

s u p r a f e ţ e

verticale

valorii medii (1.8} i se p l i c ă

c o r e c ţ i a ~ N a d a t ă

în tabelul1.1.

5

tabilirea

r e l a ţ i e i

de transformare indice de

r a c u l r e z i s t e n ţ ă

a betonului la compresiune

5.1. Relatia de transformare indice de

r e c u l r e z i s t e n t ă

a betonului

'

la

compresiune se


în

f u n c ţ i e

de


existente la locul de

aplicare astfel:

a) Cu ajutorul unui

n u m ă r

mare de epruvete (n

~

30),

c o n f e c ţ i o n a t e

din betonul de încercat,

dar

cu

v a r i a ţ i i

ale raportului a/c, prin

apa

de amestecare, ale g r a n u l o z i t ă ţ i i agregatului prin f r a c ţ i u n e a de fin

O -1 mm) din agregate în anumite limite ale gradului de compactare (cu

c o n d i ţ i a o b ţ i n e r i i

unei s u p r a f e ţ e închise). În acest caz

r e l a ţ i a

de

III 7

8/20/2019 Normativ C 26 1985

8/112

transformare indice

de

r e c u l r e z s t e n ţ ă la compresiune se s t a b i l e ş t e

exclusiv pe baza datelor experimentale;

b) Cu ajutorul unui n u m ă r mic de epruvete sau carote

n ~

3)

c o n f e c ţ i o n a t e sau extrase din betonul de încercat, de c o m p o z i ţ i e

c o n s t a n t ă

în

acest caz curba de transformare se alege din familia

curbelor de transformare indice de r e c u l r e z i s t e n ţ ă la compresiune teoretic

posibile, pe baza rezultatelor experimentale;

c} Pe baza

c o m p o z i ţ i e i

ş i m a t u r i t ă ţ i i cunoscute a betonului de

încercat. în acest caz relatia de transformare indice de r e c u l r e z i s t e n t ă

compresiune s s t a b i l e ş t e pe cale s e m i t e o r e t i c ă cu ajutorul

c o e f i c i e n ţ i l o r

de i n f l u e n ţ ă ai c o m p o z i ţ e i m a t u r i t ă betonului;

d)

Mi

xt când

e x i s t ă

un

n u m ă r

mic de epruvete sau carote date

privind c o m p o z ţ i a betonului de încercat.

în

acest caz curba de

transformare este o c o m b

n a ţ i e p o n d e r t ă

între curbele o b ţ i n u t e conform

metodologiilor

n u n ţ t e la punctele b} c);

e) Când nu e x i s t ă nici epruvete sau carote, nici date m ă n u n ţ i t e

ale c o m p o z i ţ i e i betonului de încercat, dar se pot colecta un n u m ă r de

i n f o r m a ţ i i

auxiliare

cum

ar

fi

marca

de

proiect, data t u r n ă r i i etc care pot

orienta asupra alegerii parametrilor pentru calculul semiteoretic p r e v ă z u t

la punctul

c).

5.2. Stabilirea r e l a ţ i e i de transformare pe baza î n c e r c ă r i i unui

n u m ă r

mare de epruvete (n ~ 30)

5.2.1. Epruvetele preferate pentru încercare sunt cuburi de 20 sau

14,1

cm l a t u r ă . în cazul folosirii unor epruvete cu s u p r a f a ţ a

de

impact

c o n v e x ă

s

vor folosi

c o r e c ţ i i

dependente de curba

s u p r a f e ţ e i .

aloarea

c o r e c ţ i i l o r

v r i z ă între 2 - 4 diviziuni

în

f u n c ţ i e de raza s u p r a f e ţ e i .

În

ca

zuri e x c e p ţ i o n a l e (agregat mai mic

de 15

mm) se admite

folosirea cuburilor cu latura de 10 cm.

5.2.2. Înaintea î n c e r c ă r i i nedistructive eubul se

î n c a s t r e a z

ă într-un

dispozitiv rigid

de

m s ă mare în raport cu masa epruvetei pentru a facilita

d i s t r i b u ţ i a energiei incidente numai între energia de deformare l o c a l ă a

epruvetei energia de recul a ciocanului.

III - 8

8/20/2019 Normativ C 26 1985

9/112

Cel mai utilizat sistem este blocarea epruvetei între platanele unei

prese de compresiune

ş i

î n c ă r c a r e a ei cu o f o r ţ ă de aproximativ 40 kN,

dar care s ă nu d e p ă ş e a s c ă 1/2 din

f o r ţ a

de rupere a epruvetei.

5.2.3. Pe fiecare e p r u v e t ă se a p l i c ă 6 - 9 lovituri necesare

d e t e r m i n ă r i i indicelui de recul mediu pe e p r u v e t ă . D i s t a n ţ e l e intre punctele

de încercare precum dintre acestea muchiile epruvetei trebuie

s ă

fie

conform punctelor 3.8 ş i 3.9. Toate punctele de încercare trebuie

s ă

se

afle pe e ţ e l e cofrate ale epruvetei.

5.2.4.

u p ă încheierea î n c e r c ă r i l o r nedistructive la

f o r ţ a

de 40 kN

se c o n t i n u ă încercarea epruvetei

p î n ă

la rupere. Viteza de incercare va

trebui astfel r e g l a t ă încît ruperea epruvetei

s ă

se

f a c ă

într-un timp mai

mare de 1 minut -2 daN/cm

2

/s).

5.2.5. Pe baza datelor experimentale se

c a l c u l e a z ă

indicele de

recul mediu pe o n ă COFlform prevederilor punctelor 4,1--4.7 r e z i s t e n ţ a

la

compresiune a epruvetei pe baza f o r ţ e i de rupere a

s e c ţ i u n i i

epruvetei:

5.2.6. Valorile indicelui

de

recul mediu ale


la

compresiune d e t e r m i n ă pentru fiecare e p r u v e t ă î n c e r c a t ă un punct în

planul N

-Re

(indice de e c u l r e z i s t e n ţ ă la compresiune).

5.2.7.

u p ă

reprezentarea tuturor epruvetelor încercate în planul

N -

Re

se t r a s e a z ă curba f a ţ ă de care punctele experimentale p r e z i n t ă

abaterile minime prin metoda celor mai mici ă t r a t e .

E x p e r i e n ţ a a a r ă t a t c ă folosirea unei curbe polinomiale, ce

depinde de

o u ă

constante, de tipul:

R

e aNb

1.9)

conduce la rezultate

s a t i s f ă c ă t o a r e

are avantajul de a fi relativ

u ş o r

de stabilit.

5.2.8. Precizia d e t e r m i n ă r i i r e z i s t e n ţ e i betonului pe baza curbelor

de transformare determinate cu ajutorul unui n u m

ă

mare de epruvete se

e s t i m e a z ă cu r e l a ţ i a

c =

.--

- - -

k

R

exp - R scl

' c,l c,l

R

e ~ p

1=1 C,l

k-1

1.1 O

III - 9

8/20/2019 Normativ C 26 1985

10/112

în care: R ~ J P - este

r e z i s t e n ţ a

o b ţ i n u t ă prin încercarea epruvtei i

l a p r e s ă

scl

c,i - r e z i s t e n ţ a o b ţ i n u t ă prin incercarea n e d i s t r u c t i v ă cu

scferometrul a epruvetei

.,i

folosind curba

de

. transformare;

k -

n u m ă r u l epruvetefor încercate

folosite pentru trasarea

curbei de transformare.

5.3. Stabilirea

r e l a ţ i e i

de transformare pe baza î n c e r c ă r i i unui

n u m ă r mic de epruvete (n ::3)

5.3.1. Epruvetele folosite pentru î n c e r c ă r i sînt cele turnate în mod

curent pentru controlul distructiv

al

c a l i t ă ţ i i

betonului, cuburi de 20;

14,1

in mod e x c e p ţ i o n a l 1O cm latura.

5.3.2. C o m p o z i ţ i a , umiditatea maturitatea betonului din epruvete

trebuie

s ă

fie a c e l e a ş i cu cele ale betonufui din elementul de încercat.

5.3.3. Epruvetele se

î n c e a r c ă

nedistructiv distructiv în a c e l e a ş i

c o n d i ţ i i

cu epruvetele din seriile mari

a d i c ă

conform prevederilor punctelor

5.2.2. - 5.2.4.

5.3.4. Rezultatele


se

p r e l u c r e a z ă

se

r e p r e z i n t ă

grafic conform prevederilor punctelor

5.2.5 5.2.6

.

5.3.5. Se

d e t e r m i n ă

centrul

de

greutate al figurii

f o r m a t ă

de

punctele reprezentative ale n c e r c ă r i l o r efectuate pe epruvete.

15.3.6. Se alege din familia curbelor polinomiafe:

Re=

aN

2

'

23

(1.11)

pe cea care trece prin centrul de greutate determinat (v. fig. 1.1)

5.3.7. În mod alternativ se poate calcula raportul:

e ~ p

C

·=

-C,I_

l,t Rre.f

C l

(1. 12)

care r e p r e z i n t ă coeficientul total de

i n f l u e n ţ ă

pentru

e p r u v e t ă

i

se c a l c u l e a z ă î m p ă r ţ i n d r e z i s t e n ţ a o b ţ i n u t ă prin încercarea d i s t r u c t i v ă a

epruvetei i

R ~

P )

fa


c o r e s p u n z ă t o a r e

m ă r i m i l o r

nedistructive

m ă s u r a t e pentru betonul de

r e f e r i n ţ ă R ~ ~ i r )

Determinarea acestei ultime

m ă r i m i

este x p f i c i t a t ă în paragraful 5.4.

111-10

8/20/2019 Normativ C 26 1985

11/112

5.3.8. Se c a l c u l e a z ă coeficientul mediu de i n f l u e n ţ ă pentru toate

epruvetele încercate (Ci} conform r e l a ţ i e i

k

'c..

1 1

c ~ x p =

=1k

(1.13)

(Ref)

5.3.9 Se

c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ e l e

betonului din luerare

c

olosind r e l a ţ i a

{1.14)

în care:

~ f

-

e p r e z i n t ă

r e z i s t e n ţ e l e betonului de

r e f e r i n ţ ă


indicelor de recul

m ă s u r a ţ i .

5.4. Stabilirea r e l a ţ i e i de transformare

ţ i n î n d

seama de

c o m p o z i ţ i a

betonului încercat

5.4.1 .

Se

introduce

n o ţ i u n e a

de beton de

r e f e r i n ţ ă

beton

caracterizat prin u r m ă t o r i i factori de o m p o z i ţ i e umiditate maturitate:

- tip ciment Pa 35;

- dozaj ciment 300 kg/m

3

;

-

n a t u r ă

agregat: silico-calcar;

- maturitate: 900°CXzile;

- umiditate: c o r e s p u n z ă t o a r e

p ă s t r ă r i i

STAS 7 zile

a p ă +

21 zile

aer}.

5.4.2. Relatia de transformare indice de recul r e z i s t e n t ă a

.

.

betonului

la

compresiune pentru betonul

de r e f e r i n ţ ă

are forma:

- în sistem SI

Re= 0,01N

2

23

(MPa) {1.15)

în sistem

SI

- adaptat

Re= 0,1 N

2

'

23

(daN/cm

2

} {1.16)

Valorile r e z i s t e n ţ e i betonului de r e f e r i n ţ ă ce corespund d i f e r i ţ i l o r

indici de recul pot

fi

r e g ă s i t e pentru betonul de

r e f e r i n ţ ă

în fig.

1.1

la curba

C

1

=

1,00 sau în tabelul 1.2 sub coloana C

1

=1,00.

5.4.3.

a c ă


betonului de încercat

nu

corespunde

betonului de r e f e r i n ţ ă

se

c a l c u l e a z ă un

coeficient total

de

i n f l u e n ţ ă

al

c o m p o z i ţ i e i betonului Ct) conform

r e l a ţ i e i :

III -

11

8/20/2019 Normativ C 26 1985

12/112

1.17)

in

care: Ce este coeficientul de i n f l u e n ţ ă al tipului de ciment folosit,

dat în tabelul 1.3;

Cd

- coeficientul de i n f l l l e n ţ ă al dozajului de ciment folosit, dat în

tabelul 1 4;

Ca

- coeficientul

de i n f l u e n ţ ă

al naturii agregatului egal cu unitatea

pentru o c l a s ă

l a r g ă

de agregate

de

duritate

s i m i l a r ă

agregatelor silico

calcare în general supraunitar pentru agregate

p u ţ i n

dure subunitar

pentru agregatele dure, urmând a fi determinat experimental d a c ă este

necesar

Cu - coeficientul de i n f l u e n ţ ă al u m i d i t ă ţ i i betonului dat în tabelul

1.5. Se atrage a t e n ţ i a c ă pentru betoanele foarte ude

p ă s t r a t e

sub a p ă

r e l a ţ i a

de

transformare de forma

g e n e r a l ă

1.15 sau 1.16 nu mai este

v a l a b i l ă ea trebuie

r e d e t e r - m i n a t ă

plecând de la r e l a ţ i a g e n e r a l ă 1.18}:

Re= aNb 1.18)

cu ajutorul celor d o u ă puncte caracteristice c o r e s p u n z ă t o a r e lui

N = 0 div N = 0 div, definite de tabelul1.5;

Cm

coeficientul de

i n f l u e n ţ ă l m a t u r i t ă ţ i i

betonului, aceasta din

u r m ă fiind d e f i n i t ă conform r e l a ţ i e i clasice:

k

k

=

:2 8

1

+

10 x li

i=

în care:

9

1

este temperatura mediului de

ă s t r a r e

în °C

T

1

-

n u m ă r u l de zile de e m p e r a t u r ă 9

k - vârsta betonului la data

n c e r c ă r i i

Tabelul1 .2

R E Z I S T E N Ţ E L E BETONULUI PENTRU D I F E R I Ţ I INDICI E RECUL

MPa)

N

Ct

div

0,60 0,70 0,80 0,90 1,00 1,10 1,20 1,30 1,40

1

2 3 4 5 6 7 8 9

10

14 2,2 2,5

2,9

3,2 3,6 4,0 4,3 4,7 5,0

15 2,5 2,9 3,4 3,8 4,2 4,6

5,0

5,5

5,9

6

2,9

3,4

3,8

4,3 4,8 5,3 5,8 6,2 6,7

- 2

8/20/2019 Normativ C 26 1985

13/112

1

2

3 4

5

6

7

8 9

10

17

3 3 3 9

5 0

5 5

6 1 6 6 7 2 7 7

18

3 8

4 4

5 0

5 7

6 3

6 9 7 6

8 2

8 8

19

4 3 5.0

5 7

6 -t

7 1

7 8

8 5 9 2 9 9

20

4 8

5 6

6 4 7 2

8 0

8 8

9 6

10 4 11 2

21

5 3

6 2 7 1 8 0

8.9

9 8

10 7 11 6 12 5

22

5 9

6 9 7 9

8.9

9 9

10 9 11 9 12 9

13 9

23

6 5

7 6

8 7

9.8

10 9

12 0 13 1 14 2 15 3

24

7 2

8 4

9.6 10 8 12 0 13 2 14 4

15

6 16 8

25

7 9

9 2

10 5

11 8

13 1

H 4 15 7 17 0

18 3

26

8 6 10 0 11 4

12 9

14 3

15 7 17 2

18 6

20 0

27 9 3 10 9 12 4 14.0 15 5 17 1

18 6

20 2

21 7

28

10 1 11 8 13 5 15 2

16

9 18 6

19 9

22 0 23 7

29

11 0 12 8 14 6

16.5 18 3

20 1

22 0 23 8

25 6

30

11 8 13 8 15 8

17.7

19 7

21 7 23 6 25 6

27 6

31

12 7 14 8

17 0

19 1

21

2 23 3

25 4

27 6 29 7

32

13 6 15 9 18 2

20 4

22

7

25 0

27 2

29 5

31 8

33

14 6 17

0

19 4 21 9

24 3

26 7 29

2 31 6

34 0

34

15 6 18 2 20 8

23 4

26 0

28 6

31 2 33 8 36 4

35

16 7

19 5

22 2

25 0

27 8

30 6

33 4

36 1 38 9

36

17 8 20 7 23 7 26 6 29 6 32 6

35 5

38 5

41 4

37

18 8

22 0

25 1

28 3 31 4 34 5

37 7

40 8

44 0

38

20 0

23 3

26

6

30 0 33

3

36 6

40 0

43 3

46 6

39

21 2

24 -7

28 2 31 8

35 3 38 8

42 4

45 9

49 4

40

22 4

26 2

21 9 33 7 37 4

41 1

44 9 48 6

52 4

41

23 7

27 7

31 6 35 6

39 5 43 5 47 4

51 4

55 3

42

25 0

29 2

33 4 37 5

41 7

45 9 50 0 54 2

58 4

43

26 5

30 9

35 4 39 4 44 2

48 6 53 0

56 5

61.9

44 28

1 32 8

37 5

42 2

46 9 51 6 56 3 61 0

65 7

45

29 5

34 4

39 3

44 2

49

1

54.0 58 9 63 8

68 7

46

30 8 36 0

41 1

46 3 51 4

56 5 61 7

66 8

72 0

47

32 2 37 6

43 0

48 3

53 7

59 1

64 4 1 69.8

75 2

48

33 7

44 9 50 5

56 1 61 7 67 3 72 9

78 5.

III- 13

8/20/2019 Normativ C 26 1985

14/112

1

49

50

III -

4

2 3 4 5

6

7 8 9

35,2

41,0 46,9

52,7 58,6

64,5 70,3

76,2

36,8 42,9

49,0

55,2 61,3

67,4 73,6

79,7

Tabelul1 .3

VALORI COEFICIENT Ce

Tip ciment

Ce

Pa 35, SR 35

P4

1,00

M3

0,95

F 25

0,87

Aluminos

0,60*

*) Valoarea

v l b i l ă

la vârsta foarte mari T

;::

1Oani)

Tabelul1.4

VALORI COEFICIENT

Cd

Dozaje

d

Kg/m

100

0,66

150

0,76

200

0,85

250

0,93

300

1,00

350

1,06

400

1,12

450

1,17

600

1,22

1,32

10

82,0

85,8

8/20/2019 Normativ C 26 1985

15/112

Tabelul1.5

VALORI COEFICIENT Cu

Umiditatebeton

Cu

N =20

N

=40

Saturat (sub p ă 1,52 1,12

STAS la 28 zile (7 zile

a p ă

+

1,00

1,00

2 zile aer liber)

Aer cu umiditate 60% 0,95 0,95

Tabelu11.6

VALORI COEFICIENT

Cm

Maturitate beton uCxzile

Cm

210 1,07

900 1,00

5400 0,92

10800 0,88

5.4.4. R e z i s t e n ţ a betonulw dm lucrare Ref) se

d e t e r m m ă

conform

r e l a ţ i e i

_

R f

=

Rref ·

Ctcomp

(1.20)

Acest calcul este

u ş u r a t

de

Tabelul

1 2

care

d ă

direct


betonului din lucrare

Ref)

pentru diferite valori ale coeficientului total de

i n f l u e n ţ ă sau de curbele c o r e s p u n z ă t o a r e din fig. 1.1.

5.4.5. Precizia d e t e r m i n ă r i i e z s t e n ţ e i betonului din lucrare pe

baza c o m p o z i ţ i e i sale este în general mai l a b ă decât precizia d e t e r m i n ă r i i

r e z i s t e n ţ e i cu ajutorul unui n u m ă r mare sau chiar mic de epruvete de

etalonare din betonul de încercat.

5.5.

Stabilirea

r e l a ţ i e i

de transformare când

se

dispune de un

n u m ă r mic de epruvete de o m p o z i ţ i a betonului

5.5.1 . Se d e t e r m i n

ă

coeficientul total de i n f l u e n ţ ă experimental

Ct

xp

) prin încercarea epruvetelor, de care se dispune, nedistructiv

distructiv ş prin aplicarea prevederilor punctelor

5.3.7-5

.3.8.

5 5 Se d e t e r m i n ă coeficientul total de i n f l u e n ţ ă al c o m p o z i ţ i e i

betonului (C

1

comp

conform prevederilor ptc. 5.4.3.

5.5.3. Se o m p a r ă cei doi o e f i c i e n ţ i de n f l u e n ţ ă astfel d e t e r m i n a ţ i

d a c

ă d i f e r e n ţ a lor

r e s p e c t ă c o n d i ţ i a

III- 15

8/20/2019 Normativ C 26 1985

16/112

l

ccomp-

expl

t t

.s

25

(1.21)

cexp

l

se c a l c u l e a z ă media

p o n d e r a t ă

a celor doi c o e f i c i e n ţ i conform

r e l a ţ i e i :

2

cex

g

+

omp

C

-

t t

3

(1.22)

valoarea astfel o b ţ i n u t ă pentru coeficientul total de i n f l u e n ţ ă fiind

c o n s i d e r a t ă drept valoare

f i n a l ă ş i

f o l o s i t ă în calculul r e z i s t e n ţ e l o r efective

ale betonului din lucrare conform r e l a ţ i e i :

Rer

=Rrer·

Ct

(1.23)

Acest calcul este el facilitat de folosirea Tabelului 1.2 sau a

graficului din fig. 1.1.

5.5.4. D a c ă d i f e r e n ţ e l e dintre cei doi c o e f i c i e n ţ i de i n f l u e n ţ ă

experimental ş i calculat pe baza c o m p o z i ţ i e i betonului sunt mai mari de

25 trebuie e f e c t u a t ă o a n a l i z ă

c r i t i c ă

c o m p a r a t i v ă pentru a elimina

valoarea e r o n a t ă De r e g u l ă a c e a s t ă a n a l i z ă conduce

ta

elim marea valorii

C

1

comp dar e x i s t ă cazuri când vicii e identificare sau

c o n f e c ţ i o n a r e

a

probelor au determinat eliminarea valorii

ctxp

5.5.5. Precizia metodei nedistructive de determinare a r e z i s t e n ţ e i

betonului

este în

acest

caz u p e r i o a r ă celei


cazurilor

când e x i s t ă

numai corpuri

de p r o b ă sau

numai

o m p o z i ţ i a

betonului e

u n o s c u t ă .

6 Prelucrarea

s t a t i s t i c ă

a rezultatelor

î n c e r c ă r i l o r cu

sclerometrul Schmidt

6.

1

Se poate face numai în cazurile

în

care

e x i s t ă

corpuri de

p r o b ă din betonut de încercat.

6.2. Se c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ e l e betonului din lucrare

c o r e s p u n z ă t o a r e f i e c ă r e i zone încercate conform prevederilor cap.5.

6.3. Se c a l c u l e a z ă r e z i s t e n ţ a medie a tuturor zonelor (i)în care au

fost f ă c u t e n c e r c ă r i nedistructive R conform r e l a ţ i e i

III - 16

k

IRi

R=J=L_

k

1

.24)

8/20/2019 Normativ C 26 1985

17/112

în care: k r e p r e z i n t ă n u m ă r u l zonelor încercate.

6.4. Se c a l a i l e a z ă abaterea medie p a t r a t i c ă a

r e z i s t e n ţ e l o r

determinate în lucrare prin metode nedistructive conform r e l a ţ i e i

k

2

L Ri -R)

1 =1

k -1

(1.25)

6.5.Se

c l c u l e z ă

r e z i s t e n ţ a c a r a c t e r i s t i c ă a beton ului din lucrare

Rcar) cu

r e l a ţ i a

Rcar

= a tSN (1.26}

in care: t este coeficientul ce depinde de n u m ă r u l zonelor

încercate de nivelul de încredere acceptat pentru calculul r e z i s t e n ţ e i

caracteristice egal în general cu 90%. în cazul unui n u m ă r suficient de

mare de zone (k

;;

15} se poate accepta drept valoare a lui J :

t =

1

66 ' (1.27)

a - un.coeficient ce r e f l e c t ă c o r e l a ţ i a dintre câmpul de

d i s t r i b u ţ i e al

r e z i s t e n ţ e l o r determinate prin metode nedistructive cel al


determinate prin metode distructive.

El

trebuie determinat pentru fiecare

caz in parte

cu

ajutorul


paralele nedistructive distructive pe

corpuri de o b ă ş i r e z u l t ă ca·valoare a raportului:

a.=

Sop

SNP

(1.28)

în care: S

p este abaterea medie p ă t r a t i c ă a r e z i s t e n ţ e l o r

determinate prin î n c e r c ă r i distructive pe corpuri de p r o b ă

SNP

- abaterea medie

p ă t r a t i c ă

a


determinate prin

î n c e r c ă r i nedistructive pe c e l e a ş i corpuri de p r o b ă

7

n d i c a ţ i i

speciale

7.1. în cazul m ă s u r ă t o r i i d u r i t ă ţ i i superficiale cu alte aparate decât

sclerometrul Schmidt tip

N

se

r e c o m n d ă

stabilirea unei

e

l a ţ i i de

transformare a citirilor efectuate în citiri echivalente pentru sclerometrul

Schmidt tip

N.

În acest scop este n e c e s a r ă efectuarea unor


paralele

cu

cele

d o u ă

sclerometre

pe

minimum 1O corpuri de

p r o b ă

distribuite în intervalul 0,70 M - 1,20 M în care K este marca de proiect a

betonului.

III-

17

8/20/2019 Normativ C 26 1985

18/112

Cu

titlul orientativ se dau u r m ă t o a r e l e r e l a ţ i i stabilite pentru diferite

Sclerometre de tip Schmidt:

-Tipul L

NN=

Nl

+ 5,5

-Tipul M

NN

=

1,15NM

-Tipul P

v)

NN

= ,61Npv

7.2 Echipa de încercare este

o r m a t ă

din 2 persoane:

- un operator;

- un înregistrator.

1 .29

1

.30

1 .31

Este recomandabil ca unul din aceste cadre, de

p r e f e r i n ţ ă

operatorul

s ă

fie un cadru cu p r e g ă t i r e s u p e r i o a r ă

cu

antrenament

atestare în domeniul folosirii î n c e r c ă r i l o r nedistructive la determinarea


betonului.

7.3. Rezultatele î n c e r c ă r i l o r se înscriu într-un buletin de încercare

care va trebui

s ă

c o n ţ i n ă :

- data

f e c t u ă r i i

î n c e r c ă r i i

ş i

temperatura aerului la locul î n c e r c ă r i i ;

- obiectivul elementele încercate;

- toate rezultatele î n c e r c ă r i l o r individuale directe din fiecare z o n ă

rezultatele eliminate;

-citirea de etalonare a aparatului seria lui;

-

c o r e c ţ i i l e

de etalonare unghi;

- mediile pe o n ă ;

-


maturitatea betonului inclusiv marca de proiect;

- valorile

c o e f l c i e n ţ i l o r

de i n f l u e n ţ ă p a r ţ i a l i totali u t i l i z ţ i în calcul;

- r e z i s t e n ţ e l e medii pe z o n ă ;

- r e z i s t e n ţ e l e medii pe element;

- o b s e r v a ţ i i l e

ş i

concluziile c o n d u c ă t o r u l u i î n c e r c ă r i i .

7.4 La efectuarea


de duritate


pe

ş a n t i e r

se vor respecta

m ă s u r i l e

generale

de p r o t e c ţ i a

muncii

pe ş a n t i e r

în plus

se.va interzice închiderea sclerometrului prin

d e c l a n ş a r e a

în

m â n ă

Sclerometrul va

fi

oprit în

p o z i ţ i a

cu arcul de recul destins lovitura

d e c l a n ş a t ă } .

·

111-18

8/20/2019 Normativ C 26 1985

19/112

W b

C2.5

o

5

.

o

5

a

5

,o

j

~ o

.o

J7,.5

,o

35

32.

.5

o

S

..

~ M t ;

:

;7.;

.

tcrmt

4 - - , m ~ -

;r

tit ~

;1

- t -

·

1 ·t_tzlz

1 /ti- 1 . 1

- -

·

t;

1

1

-

T/

. l. -

_ 0./ f

~

IZ -

. 1

Il

. - - - - r. 1 ~ t r:

.

V

-

q_ .

_ ~ ~ ) - 1 T/;;

1 1 \

~ ~ ~ ; t

;

o .

· - r

- ~ . , . .

-/\) @._6

/

L

5

~ -

-

.

t;;o

• r

1 .1 /

G

. .

~

- , ~ I { L

b

7 .

2?.

za

5

7.

15.o

v

:

t7

7

/

- ~ ; r; r y

m

o

. 5 ~ ~ ~ - ~ /

~

5

2

~

.

o

1

1

1

N

Fig. 1.1. Curbele de transformare indice de recul r e z i s t e n ţ ă la

comp

re

siune

III - 19

8/20/2019 Normativ C 26 1985

20/112

ÎNCERCAREA

BETON ULUI PRIN METODE UL TRASONICE DE

IMPULS

1 Prevederi generale

1.1. Prezentul normativ


regulile de efectuare a

m ă s u r ă t o r i l o r de interpretare a rezultate:lor


efectuate prin

metoda u l t r a s o n i c ă de impuls pe epruvete, elemente structuri din beton,

beton armat beton precomprimat î scopul d e t e r m i n ă r i i

a P r o p r i e t ă ţ i l o r elasto-dinamice ale betonului;

b Defectelor din elemente sau structuri;

c} R e z i s t e n ţ e l o r mecanice ale betonului îndeosebi


la

compresiune în lucrare;

d}

Modificarea structurii betonului în timpul

î n t ă r i r i i

sub

a c ţ i u n e a

a g e n ţ i l o r chimiei sau fizici agresivi, sau sub a c ţ i u n e a s o l i c i t ă r i l o r mecanice;

e} Omogenitatea beton ului în lucrare.

1.2. Metoda se

b z e z ă

pe m ă s u r r e timpului de propagare a

impulsurilor ultrasonice în beton, intre e m i ţ ă t o r receptor, prin transmisie.

Din c e s t ă m ă s u r ă t o r e se deduce de r e g u l ă în prima

e t a p ă

citeza de

propagare

l o n g i t u d i n a l ă

a ultrasunetelor în beton ulterior, d c ă

a p l i c a ţ i a

o cere, r e z i s t e n ţ a betonului, ţ i n â n d s e m ă de

o m p o z i ţ i

sa.

1.3. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este i n d i c a t ă în

u r m ă t o r e l e cazuri:

a} La controlul c a l i t ă ţ i i betonului îndeosebi când acesta este turnat

în elemente masive sau p r e z i n t ă defecte aparente sau ascunse;

b} La u r m ă r i r e a

î n t ă r i r i i

betonului îndeosebi în fazele i n i ţ i a l e ale

acestui proces, când au loc

m o d i f i c ă r i

importante ale vitezei

de

propagare;

c La determinarea

d e g r a d ă r i l o r

structurale ale betonului î timpul

s o l i c i t ă r i l o r

sau c ţ i u n i l o r fizice sau chimice agresive;

d} La determinarea gradului de compactare al betonului în lucrare;

e} La elemente la care e x i s t ă posibilitatea e x i s t e n ţ e i unei d i f e r e n ţ e

sistematice între calitatea betonului în stratul de s u p r f a ţ ă

ş i

în

profunzime.

1.4. Folosirea metodei ultrasonice de impuls este

o n t r a i n d i c a t ă

în

u r m ă t o r e l e cazuri:

III - 20

8/20/2019 Normativ C 26 1985

21/112

a

în

zonele cu mari

a g l o m e r ă r i

de

a r m ă t u r ă

mai ales când

aceasta este o r i e n t a t ă paralel cu d i r e c ţ i a de propagare

e m i ţ ă t o r r e c e p t o r ;

b La determinarea r e z i s t e n ţ e i betonului în zone care acesta

p r e z i n t ă

d e g r a d ă r i structurale;

c

La

betoane de

o m p o z i ţ i e

complet

n e c u n o s c u t ă

d La betoane c o n f e c ţ i o n a t e cu dozaje ridicate

D ;

400 kg/m

.

2 Principiul metodei

2.1. Un e m i ţ ă t o r de ultrasunete alimentat c o r e s p u n z ă t o r produce

impulsuri ultrasonice care se p r o p a g ă prin beton. Un receptor de

ultrasunete

c a p t e a z ă

aceste impulsuri

ş i

le

t r a n s f o r m ă

într-un semnal

electric.

E

.

.. ·

a

r J : \ : : ~ ~ ~ ~ i t : ~ l

Fig.

2.1

Tehnica transmisiei directe

III -

21

8/20/2019 Normativ C 26 1985

22/112

III

-

22

b)

Fig

.

2 1

b Tehnica transmisiei diagonale

•

··

·.o : ·

o

:·_ p: o: :o ·

o ··o·

··· o· o.q . ·

0

· o i i · o . ~ o ; · o

o

.:o· .; ·

\

:•.-: o

: · o : · ~ i J : v ~ : o : :

·:·-

·1 .-o

....

; d • ~ . :

~ L · · · ;

Lp

d

Fig. 2 1 d - Tehnica transmisiei de

u p r

a f a ţ ă

8/20/2019 Normativ C 26 1985

23/112

r e l a ţ i a

2.3. Viteza

de

propagare l o n g i t u d i n a l ă

(VL)

se c a l c u l e a z ă cu

VL = U {km/s)

(2.1)

în care: L este

i s t a n ţ a

e m i ţ ă t o r r e c e p t o r în linie

r e a p t ă

în mm

timpul de propagare al impulsurilor în beton, în f.I.S.

În cele ce

u r m e a z ă

pentru

u ş u r i n ţ a

e x

p r i m ă r i i

ş i n o t ă r i i

vom folosi

de

r e g u l ă termenul

v i t e z ă

de propagare n o t a ţ i a (V) pentru termenul

riguros v

t e z ă

de propagare l o n g i t u d i n a l ă n o t a ţ i a (VL).

2.4.

Pentru ca viteza

m ă s u r a t ă

s ă fie riguros o v i t e z ă de

propagare l o n g i t u d i n a l ă în mediu infinit, trebuie ca toate dimensiunile

corpului (a,

b,

c) s ă s a t i s f a c ă

r e l a ţ i a

a, b,

c ? 2A. (2.2)

în care:

A -

este lungimea de

u n d ă

a ultrasunetului folosit e g a l ă

cum se

ş t i e

cu:

A.=

VL n ·

2})

în care:

-

este frecventa oscilatiilor utilizate.

Eroarea care se face în definirea vitezei longitudinala; în cazul

n e r e s p e c t ă r i i riguroase a c o n d i ţ i e i (2.2) poate

fi

n e g l i j a t ă p â n ă la l i m i t ă

a,b,c

?

1,2A.

(2.4)

u p ă

care


ce se p l c ă devin prea importante pentru a fi

neglijate.

în cazul în care una din dimensiunile elementului, transversal;3 pe

d i r e c ţ i a de propagare, v e r i f i c ă r e l a ţ i a

b

sau c A. (2.5)

viteza care se m ă s o a r ă

este o

v i t e z ă

l o n g i t u d i n a l ă în p l ă c i Vp),

l e g a t ă la beton, de viteza l o n g i t u d i n a l ă în medii infinite (VL) prin r e l a ţ i a :

Vp:: 0,96

VL

2 .6

în cazul în care ambele dimensiuni transversale ale elementului

v e r i f i c ă

r e l a ţ i a

b c 0,2 X {2.7)

Viteza care se

m ă s o a r ă

este o v i t e z ă a undelor de dilatare (V

0

),

l e g a t ă

la beton

de

viteza

l o n g

t u d i n a l ă

în medii infinite

V

A

prin relatia:

V

0

z 0,9 VL. {2.8) .

III-

23

.

8/20/2019 Normativ C 26 1985

24/112

În domeniul situat între cel definit de r e l a ţ i i l e 2.4) (2 .7)

e x i s t ă

un

regim tranzitoriu în care vitez de propagare m ă s u r a t ă depinde de raportul

dintre dimensiunile transversale a corpului lungimea de u n d ă a

ultrasunetului.

Viteza de propagare

m ă s u r a t ă

în tehnica

de

s u p r a f a ţ ă

pe

f a ţ a

de

turnare a betonului este mai m i c ă de

r e g u l ă

cu 4 -

6

decît viteza de

propagare m ă s u r a t ă prin transmisie

d i r e c t ă

pe f e ţ e cofrate, din cauza

p r o p r i e t ă ţ i l o r particulare ale stratului din e c i n ă t a t e a


de turnare.

3 legerea ş i

p r e g ă t i r e a

locurilor

e

încercare

3.1 . Alegerea elementelor de încercat se face de beneficiarul

î n c e r c ă r i i de proiectant, de expert sau de o comisie de expertizare.

3.2.

N u m ă r u l

s e c ţ i u n i l o r

examinate pe fiecare element depinde de

obiectul examenului nedistructiv.

- Pentru controlul

o m o g e n i t ă ţ i i

se

a p r e c i a z ă

ca

s u f i c i e n t ă

o

r e ţ e a

de puncte

cu d i s t a n ţ a

între

s e c ţ i u n i

de 50 cm;

- Pentru examenul defectoscopic se a p r e c i a z ă ca n e c e s a r ă o

r e ţ e a p r i n c i p a l ă

cu d i s t a n ţ a între s e c ţ i u n i de 30 cm, p o s i b i l i t ă ţ i de îndesire

s u p l i m e n t a r ă

prin

r e ţ e l e

secundare;

- Pentru controlul prin sondaj a c a l i t ă ţ i i betonuluî în elemente se

a p r e c i a z ă

ca necesare minimum 3 s e c ţ i u n i situate în zonele de solicitare

maxime ale elementului pe cît posibil distribuite în lungul acestuia.

3.3. N u m ă r u l punctelor de încercare într-o s e c ţ i u n e depinde de

latura s e c ţ i u n i i de u m ă r u l de f e ţ e accesibile pentru încercare.

În general el v a r i a z ă pentru examenele prin sondaj a r e z i s t e n ţ e i

betonului, între 3 - 6.

3.4. u m ă r u l punctelor de încercare pe epruvete este de minimum

3,

pentru cuburile de 20 cm latura cilindrii de 15X30 cm.

3.5. Se va evita alegerea punctelor de încercare pe

f a ţ a

de

turnare chiar pe cea o p u s ă acesteia. Se vor prefera n c e r c ă r i l e pe e ţ e l e

laterale, cofrate ale elementului.

3.

6.

Se va evita alegerea

d i r e c ţ i e i

de încercare

p a r a l e l ă

cu

d i r e c ţ i a

a r m ă t u r i l o r

principale de r e z i s t e n ţ ă ca

ş i

amplasarea punctelor de

încercare în zone cu mari o n c e n t r ă r i indiferent de orientarea acestora.

24

8/20/2019 Normativ C 26 1985

25/112

3.7. D i s t a n ţ a m i n i m ă a punctelor de încercare f a ţ ă de muchiile

elementului este de 1O - 12 cm pentru elemente. Î n c e r c ă r i l e pe epruvete

vor

avea punctele de încercare p r e v ă z u t e în ax (egal d e p ă r t a t e f a ţ ă de

muchii).

3.8.

S u p r a f a ţ a

de beton pe care

u r m e a z ă

a fi aplicat traductorul

trebuie s ă fie perfect p l a n ă

l i p s i t ă

de r u g o z i t ă ţ i de incluziuni de corpuri

s t r ă i n e

inclusiv de praf. În acest scop se r e c o m a n d ă prelucrarea

s u p r a f e ţ e l o r de beton prin frecare cu o

p i a t r ă

de carborund suflarea

s u p r a f e ţ e i d u p ă încheierea p r e l u c r ă r i i pentru î n l ă t u r a r e a prafului.

S u p r a f a ţ a p r e l u c r a t ă trebuie s ă d e p ă ş e a s c ă s u p r a f a ţ a

palpatorului.

3.9.

D i s t a n ţ a

m i n i m ă

între punctele de emisie

r e c e p ţ i e

ale unei

m ă s u r ă t o r i utilizate la determinarea


betonului, trebuie s ă

î n d e p l i n e a s c ă

u r m ă t o a r e l e

c o n d i ţ i i :

a) L

~ 2A.

. (2.9)

în care: i - este lungimea de u n d ă a ultrasunetelor utilizate.

Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz la betoane

o b i ş n u i t e

r e l a ţ i a

(2.9) presupune un

s p a ţ i u

de cea 16 cm.

b L ~ 6 < 1 > m a x

(2.10)

în care: llmax este diametru maxim al agregatului utilizat la

prepararea betonului.

3.10. Dimensiunea m i n i m ă a elementului normal pe

d i r e c ţ i a

de

încercare trebuie

s ă î n d e p l i n e a s c ă c o n d i ţ i a :

~ 2i

(2.11)

pentru ca viteza de propagare m ă s u r a t ă s ă c o r e s p u n d ă vitezei

longitudinale. Pentru betonoscoape cu transductori de 50 kHz, la betoane

o b i ş n u i t e

r e l a ţ i a (2.11) presupune o dimensiune de cea 16 cm.

D a c ă

una din dimensiunile transversale ale elementului

î n d e p l i n e ş t e c o n d i ţ i a

(2.11 , iar

e a l a l t ă

dimensiune

c o n d i ţ i a :

i

(pentru

50

kHz cea 8

cm

(2.12)

se poate admite î n c ă

f ă r ă

a comite o eroare mai mare de

1

5

- 2%, c ă viteza m ă s u r a t ă este cea


undelor

longitudinale.

III- 25

8/20/2019 Normativ C 26 1985

26/112

a c ă

ambele dimensiuni transversale îndeplinesc c o n d i ţ i a (2.12) dar

nu îndeplinesc c o n d ~ i a (2.11) se poate

admite

î n c ă

cu o eroare mai m i c ă de

3 , c ă viteza

m ă s u r a t ă

este

cea

c o r e s p u n z ă t o a r e undelor longitudinale.

3.11 . La examinarea stâlpilor

m o n o l i ţ i

este util ca î n c e r c ă r i l e s ă

se

f a c ă

pe ambele

d i r e c ţ i i

ale stâlpului din

s e c i u n e a t r a n s v e r s a l ă .

3.12. Evitarea


în dreptui·etrierilor este n e c e s a r ă

În acest scop se poate folosi fie metoda pachometrului pentru

localizarea etrierilor, fie o identificare z u a l ă c o m b i n a t ă cu o d a t ă de

proiect d i s t a n ţ a dintre etriei), fie exclusiv datele de proiect, din

examinarea c ă r o r a

se

poate alege o d i s t a n ţ ă între

s e c ţ i u n i

hs . multiplu

f r a c ţ

o n a r

al d i s t a n ţ e i

din proiect între etrieri.

h 5/4)he

(2.13)

care

a s i g u r ă

ca

cel

p u ţ i n

3 din 4

s e c ţ i u n i s ă

se situeze

în

afara

etrierilor.

Î n c e r c ă r i l e în dreptul etrierilor sunt falsificate îndeosebi la punctele

marginale ale

s e c ţ i u n i i .

3.13. Trasarea marcarea locurilor de încercare

se

face cu

instrumente adecvate pentru a

se

o b ţ i n e

o precizie a

t r a s ă r i i

de

±

1 cm.

Sunt suficiente de

r e g u l ă

în acest scop

u r m ă t o a r e l e

instrumente: l a t ă

n i v e l ă (poloboc) sau furtun cu a p ă , (fir cu plumb) echer metru, iar pentru

marcaj c r e t ă f o r e s t i e r ă sau creion dulgheresc.

La trasarea elementelor de mare serie, cum sînt cele ce re

p r e z i n t ă

p r o d u c ţ i a fabricilor de prefabricate, se pot folosi cu

un

spor

al

p r o d u c t i v i t ă ţ i i

muncii,

ş a b l o a n e l e

4. paratura ş i tehnica de m ă s u r a r e

4.1. Aparatele cu ultrasunete folosite la determmarea n e d i s t r u c t i v ă

a rezistentei betoanelor se r e c o m a n d ă

s ă

a i b ă transductori de f r e c v e n t ă

. .

proprie

c u p r i n s ă

înt

re

40 - 100 kHz.

în afara acestor limite,

c o n t r i b u ţ i

dispersiei fizice geometrice,

la rezultatul m ă s u r ă t o r i i poate ajunge i m p o r t a n t ă

4.2. În cazul

l i m e n t ă r i i

la

r e ţ e a

aparatele trebuie

s ă

fie capabile

s ă suporte

v r i ţ i i

de tensiune de cel p u ţ i n + 10 -15 . În cazul

a l i m e n t ă r i i la baterie, bateria s ă

as

igure o autonomie de u n c ţ i o n a r e e cel

p u ţ i n 4 ore.

III - 26

8/20/2019 Normativ C 26 1985

27/112

4.3. Aparatul de

m ă s u r a r e

a timpului de propagare a impulsurilor

ultrasonice în beton trebuie s ă fie capabil s ă asigure o precizie de

masurare a timpului de cel

p u ţ i n ±1 .

în intervalul 20

J lS

- 1000

J lS

4.4. Instrumentele de m ă s u r a r e a

s p a ţ i u l u i

trebuie s ă asigure o

precizie de

ă s u r a r e

a acestuia u p ă cum u r m e a z ă :

a) ±0,5 în

c o n d i ţ i i

de laborator pe epruvete;

b) ±1 în c o n d i ţ i i de

a n t i e r

pe elemente.

4.5. Aparatul trebuie

ă d i s p u n ă

de

un

mijloc de verificare a m ă s u r ă t o r i i

de

timp de propagare efectuate. Sistemul cel mai uzitat în acest scop este unul

extrem ce

o l o s e ş t e

o b a r ă de calibrare sau de etalonare.

4.6. Eliminarea timpului de propagare c o r e s p u n z ă t o r p r o p i a g ă r i i

în

transductori se face printr-o

m ă s u r ă t o a r e

cap la cap (în contact direct

e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r } Unele aparate

au

posibilitatea e l i m i n ă r i i acestui timp de la

început în timp ce altele presupun extragerea lui din fiecare m ă s u r ă t o a r e

4.7. Întreaga a p a r a t u r ă de încercare trebuie

s ă - ş i

m e n ţ i n ă

p e r f o r m a n ţ e l e în u r m ă t o a r e l e

c o n d i ţ i i :

- t e m p e r a t u r ă

între -10°C +45°C;

- umiditate p â n ă la 90 .

4.8. Tehnica de încercare presupune aplicarea unui strat de

mediu cuplant pe s u p r a f a ţ a transductorilor. Stratul cuplant trebuie aplicat

în

grosimea m i n i m ă

n e c e s a r ă e x p u l z ă r i i

complete a aerului dintre

transductor beton, sau poate fi aplicat în exces, dar

în

acest caz trebuie

s ă

fie suficient de fluid pentru a putea expulza excesul, prin presarea

transductorului pe beton.

Mediile cuplante recomandate pentru beton în

f u n c ţ i e

de

rugozitatea u p r a f e ţ e i sînt: vaselina t e h n i c ă vaselina s i l i c o n i c ă p l a s t i l l n ă

4.9. înaintea începerii m ă s u r ă t o r i l o r inclusiv a reglajului de zero,

aparatul trebuie l ă s a t în f u n c ţ i e un timp pentru a intra în regim termic de

echilibru. Acest timp este de 1 - 2 minute la aparatele cu tranzistori de

10 - 15 minute la aparatele cu tuburi electronice.

4.10. Reglajul de zero trebuie

f ă c u t

la o amplitudine a semnalului

c o m p a r a b i l ă cu cea care va fi u t i l i z t ă ulterior la n c e r c ă r i l e pe beton. El se face

prin m e n ţ i n e r e a

în

contact direct a celor doi transductori

e m i ţ ă t o r

receptor.

III - 27

8/20/2019 Normativ C 26 1985

28/112

4.11. M ă s u r ă t o a r e a timpului de propagare a impulsului în beton

presupune u r m ă t o a r e l e etape:

- aplicarea transductorilor, p r e v ă z u ţ i cu mediu cuplant, pe

s u p r a f a ţ a

betonului în zonele marcate, nivelate c u r ă ţ a t e m e n ţ i n e r e a

lor

în

contract ferm cu betonul, sub o tensiune

m i n i m ă

de ordinul a 10 kgf;

- amplificarea semnalului r e c e p ţ i o n a t p â n ă l o amplitudine care perm ite

identificarea l a r ă a momentului sosirii semnalului, de

ordinul

2 5- 3

cm

;

- m ă s u r a r e a timpului de propagare scurs între momentul emisiei

momentul r e c e p ţ i e i semnalului acustic prin aducerea în c o i n c i d e n ţ ă a unui

semnal de

e f e r i n ţ ă

cu momentul sosirii semnalului acustic (fig.

2

Unele m ă s u r ă t o r i ca cele referitoare la determinarea constantelor

elasto-dinamice ale materialului r e c l a m ă o amplificare s u p l i m e n t a r ă a

semnalului r e c e p ţ i o n a t

p â n ă

la amplitudinea x i m ă p e r m s ă de aparat, f ă r ă

a p a r i i a zgomotului de fond, care s ă perturbe m ă s u r ă t o a r e (fig. 2.3).

Asemenea m ă s u r ă t o r i conduc la valori în medie cu 1 - 3 mai mici ale

timpului de propagare m ă s u r a t Ele nu sunt recomandate în schimb în

m ă s u r ă t o r i l e legate de determinarea


betonului, întrucît rezultatul

unei astfel de


depinde de lungimea traiectoriei impulsului

în

beton.

Fig. 2 2

M ă s u r ă t o a r e a

de timp la amplitudine standard

5 Influente ale conditiilor de încercare

.

'

5.1. Rezultatele m ă s u r ă t o r i i timpului de propagare a impulsurilor

ultrasonice în beton pot i i n f l u e n ţ a t e de unele c o n d i ţ i i de încercare ca:

III - 28

8/20/2019 Normativ C 26 1985

29/112

starea

s u p r a f e ţ e i betonului, temperatura betonului în ti_mpul

î n c e r c ă r

f r e c v e n ţ

undelor longitudinala transmise, dimensiunile probelor

a r m ă t u r a e x i s t e n t ă în elemente.

Fig. 2.3 -

ă s u r ă t o a r e a

de timp la amplitudine

m a x i m ă

5 Influente ale conditiilor e încercare

. .

5.

1

Rezultatele


timpului de propagare a impulsurilor

ultrasonice în beton pot fi i n f l u e n ţ a t e de unele

c o n d i ţ i i

de încercare ca:

starea s u p r a f e ţ e i

betonului, temperatura betonu lui în timpul

î n c e r c ă

f r e c v e n ţ a

undelor longitudinala transmise. dimensiunile probelor

a r m ă t u r a e x i s t e n t ă

în elemente.

5.2.

I n f l u e n ţ a s u p r a f e ţ e i

se

m a n i f e s t ă prin

introducerea unui strat

cuplant de grosime

v a r i a b i l ă

în

f u n c ţ i e

de rugozitatea


între

transductor ş i beton Influenta sa asupra rezultatului m ă s u r ă

o r i i

este

cu

atît

. .

mai

mare cu cât rugozitatea


este

mai

mare , viteza

în

stratul cuplant .

mai m i c ă

viteza în

beton

mai mare

d i s t a n ţ a e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r

mai

c ă .

Pentru reducerea

i n f l u e n ţ e i

sale se

r e c o m a n d ă

o

b u n ă

prelucrare

a s u p r a f e ţ e i d i s t a n ţ e

e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r

relativ mari peste 30 cm}, o

î n s e m n a t ă uniform

d i s t r i b u i t ă

presiune

pe

transductor în timpul


medii cuplante caracterizate prin viteze de propagare, sau

i m p e d a n ţ e

acustice mari.

5.3. Un alt aspect al

i n f l u e n ţ e i s u p r a f e ţ e i

betonului îl constituie

alegerea între

s u p r a f e ţ e l e

laterale cofrate,

s u p r a f e ţ e

de fund cotrate sau

III- 29

8/20/2019 Normativ C 26 1985

30/112

s u p r a f e ţ e

de turnare ale elementului. Aceste s u p r a f e ţ e d e t e r m n ă viteze

de propagare diferite la m ă s u r ă t o r i .

S u p r a f e ţ e l e

laterale sînt cele mai omogene mai reprezentative

pentru calitatea betonului din masiv.

S u p r a f a ţ a

de turnare este

c a r a c t e r i z a t ă

printr-o

v i t e z ă

de

p r o p a g a r ~

mai

s c ă z u t ă

ca urmare a

efectului

s e p a r ă r i i

la s u p r a f a ţ ă a unui strat bogat în f r a c ţ i u n i fine de

agregat lapte de ciment, sub a c ţ i u n e a fenomenului de segregare. Ea

va

fi evitata pe cît posibil,

în î n c e r c ă r i l e

cu ultrasunete. în cazul în care acest

lucru nu este posibil se va asigura, în tehnica prin transmisie

d i r e c t ă

sau

d i a g o n a l ă

o grosime de beton de minimum 15 cm, iar în tehnica de

s u p r a f a ţ ă o lungime de încercare de minimum 40 cm.

S u p r a f e ţ e l e de fund o c u p ă o p o z i ţ i e

i n t e r m e d i a r ă

între s u p r a f e ţ e l e

laterale cele de turnare.

5.4.

M ă s u r ă t o r i l e

de

v i t e z ă de

propagare efectuate între + 5 C +

30°C pot

fi

considerate independente

de

t e m p e r a t u r ă în afara acestui

interval

i n f l u e n ţ a temperaturii asupra m ă s u r ă t o r i i

numai

poate fi

n e g l i j a t ă

în

f u n c ~ e

de

umiditatea betonului se e c o m a n d ă aplicarea c o r e c ţ i i l o r din tabelul 2.1 .

Tabelul2.1

C O R E C Ţ I I L E DE TEMPERA U Ă ALE VITEZEI DE PROPAGARE VL

T e m p e r a t u r ă °C

C o r e c ţ i a

Beton uscat în aer Beton saturat în a p ă

+60 +5 +4

+40

2

+1,7

+20

o o

o

-0 5 -1

< -4

-1.5 -7,5

-

e remarca faptul ca pe masura ce temperatura c r e ş t e viteza de

propagare scade, iar pe ă s u r ă ce temperatura scade, viteza de

propagare

r e ş t e c o r e

c ţ

i i l e u r m ă r i n d s ă

anuleze aceste

a r i a ţ i i

5.

5.

Lungimea traiectoriei,

i n f l u e n ţ e a z ă

rezultatele


pe d i s t a n ţ e mici, când se c r e a z ă o p r e f e r i n ţ ă pentru propagarea r a p i d ă

în

lungul agregatelor mari, ce sînt caracterizate prin viteze de propagare

mari.

III 30

8/20/2019 Normativ C 26 1985

31/112

c e a s t ă i n f l u e n ţ ă

se

poate evita prin

d e p ă ş i r e a

c o n s i d e r a b i l ă a

limitei prezentate în

r e l a ţ i a

{2.1O de la pct. 3.9.

De asemenea, pe d i s t a n ţ e mici trebuie evitate m ă s u r ă t o r i l e în

cîmp apropiat conform r e l a ţ i e i (2.9) pct. 3.9.

O a l t ă i n f l u e n ţ ă a lungimii traiectoriei se a n i f e s t ă

în

domeniul

d i s t a n ţ e l o r

mari, atunci când este

f o l o s i t ă

tehnica

de

m ă s u r a r e

la

amplitudinea

m a x i m ă

În acest c a ~ pe

m ă s u r ă

ce

d i s t a n ţ a e m i ţ ă t o r -

receptor,

c r e ş t e

scade amplitudinea semnalului

r e c e p ţ i o n a t ş

deci sosirea

lui este

a p r e c i a t ă

mai tîrziu.

În vederea e v i t ă r i i acestui neajuns se r e c o m a n d ă m ă s u r ă t o r i l e la

amplitudinea c o n s t a n t ă (standard).

I n f l u e n ţ a

dimensiunilor transversale a b ale epruvetei

r ă m î n e

destul de i c ă

î n c ă p î n ă

la limita

a b ~ A . (pentru 50 khz de cea 8 cm) (2.14)

astfel, încât,

d a c ă

se admit erori de v i t e z ă pînâ la 3%


pot

fi neglijate. Se atrage t e n ţ i a c ă asemenea erori a n t r e n e a z ă

t o t u ş i

erori de

estimare a r e z i s t e n ţ e i datorate numai acestui factor,

î n ă

la 12%.

D a c ă

se

c o b o a r ă sub limitele r e l a ţ i e i {2.14) se i n t r ă într-un

domeniu de t r a n z i ţ i e între c o n d i ţ i i l e de propagare în mediu infinit cele în

p l ă c i sau bare.

Întrucît atingerea

c o n d i ţ i i l o r

ideale de propagare în bare sau

p l ă c

presupune:

a b 0 2

A

(pentru 50 khz de cea 8 cm)

(2.15)ea

nu se

e a l i z e a z ă

practic

i c i o d a t ă

în cazul betonului. Singura

s o l u ţ i e

ce se

impune este evitarea domeniului

m ă r g i n i t

superior

de e a l ţ i a

(2.14).

5.6.

F r e c v e n ţ a

proprie a transductorilor e x e r c i t ă d o u ă tipuri de

i n f l u e n ţ e .

Una i n d i r e c t ă prin modificarea limitei rezultate din r e l a ţ i a (2.14)

în cadrul dispersiei geometrice a

c o n d i ţ i i l o

de câmp

î n d e p ă r t a t

alta

d i r e c t ă d a t o

t ă

dispersiei fizice.

în scopul l i m i t ă r i i i n f l u e n ţ e i dispersiei fizice se r e c o m a n d ă pentru

betoane utilizarea domeniului de

f r e c v e n ţ ă

al transductoarelor între

40 -

100 kHz.

5.7. Viteza de propagare

m ă s u r a t ă

în beton, în

v e c i n ă t a t e a

barelor de a r m ă t u r ă poate i i n f l u e n ţ a t ă de e x i s t e n ţ a acestora, ca urmare

III

31

8/20/2019 Normativ C 26 1985

32/112

a

p r o p a g ă r i i

p a r ţ i a l e a impulsului prin a r m ă t u r ă A c e a s t ă p r e f e r i n ţ ă î ş i are

originea in viteza de propagare s u p e r i o a r ă in

a r m ă t u r ă

f a ţ ă e cea din

beton în mod o b i ş n u i t de 1 2- 1,8 mai mare).

Fig. 2 4 Bare de

a r m ă t u r ă

perpendiculare pe d i r e c ţ i a de încercare

5.8.

A r m ă t u r i l e

transversale pe

d i r e c ţ i a

de m ă s u r a r e r e p r e z i n t ă

cazurile cele mai frecvente întîlnite, în

î n c e r c ă r i l e pe

stâlpi grinzi.

în cazul unei


axate f ţ ă de planul barelor de

a r m ă t u r ă

ca în fig.

2.4,

viteza de propagare a d e v ă r a t ă

în

beton V

6

r e z u l t ă in

f u n c ţ i e de viteza aparent m ă s u r a t ă n e ţ i n î n d seama de e x i s t e n ţ a

a r m ă t u r i l o r

V), din r e l a ţ i a 2.16).

1-f)

V

8

=V

1

-

~ ~ ~

r e l a ţ i e în care:

Va

es te

viteza de propagare în a r m ă t u r ă ;

2.16)

La =

l l > . -

r e p r e z i n t ă lungimea traseului impulsului parcurs prin

a r m ă t u r ă ;

L- d i s t a n ţ a

e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r .

.

5.9. î n c e r c ă r i l e au a r ă t a t c ă formula 2 .15)

e ş i

teoretic

c o r e c t ă

nu

se v e r i f i c ă integral în p r a c t i c ă între cauzele acestor

n e c o n c o r d a n ţ e

putând

III- 32

8/20/2019 Normativ C 26 1985

33/112

fi

citate: stratul

de

beton ce

î n c o n j o a r ă

a r m ă t u r a î n g l o b a t ă alinierea

barelor,

efectul dispersiei fizice, etc. Pe baza


efectuate,

valorile factorilor de c o r e c ţ i e kr din

r e l a ţ i a

(2.17):

Va= kTV (2 .17)

în care:

Va

este

a d e v ă r a t a

v i t e z ă de propagare în beton;

V - viteza de propagare

m ă s u r a t ă .

sunt date în tabelele 2.2 -

.2

.4 pentru betoane caracterizate prin

diferite viteze de propagare.

Pentru betoane ce au viteze de propagare intermediare se va

interpola liniar.

Se

r e m a r c ă c ă

aceste valori sînt totdeauna mai apropiate

de

unitate;

decît

cele

p r e v ă z u t e

de

r e l a ţ i a

t e o r e t i c ă

(2

.

16),

iar

c o r e c ţ i i

semnificative

nu

apar decît de la bare cu diametru mai mare de 20 mm pentru trasee

cumulate în a r m ă t u r i mai mari de 1/4 din parcursul total al impulsului.

5.1

O. r m ă t u r a p a r a l e l ă cu

d i r e c ţ i a

de propagare a impulsului are o

i n f l u e n ţ ă asupra rezultatului m ă s u r ă t o r i i numai d a c ă d i s t a n ţ a .,a între dreapta

e m i ţ ă t o r - r e c e p t o r

axa a r m ă t u r i i (fig. 2.5 a) n d e p l i n e ş t e - c o n d i p a 2.18):

a

1

a

V

8

-

8/20/2019 Normativ C 26 1985

34/112

Tabelul2.2

VALORI

kT Va=

3500 m/s

a L

l>nvn

6 10 16 20

25

3

o

1 1 1 1 1 1

0 10 1 1 1 0 99 0 98 0 97

0 25

1

1

1 0 97 0 96 0 95

0 50 0 97 0 96 0 95 0 94

0 93 0 92

Tabelul2.3

VALORI kT Va= 4000 m/s

La L

l> TVT

6 10 16 20 25 30

o

1 1

1 1 1 1

0 10

1 1 1 1

0 99 0 98

0 25 1

1

1 1 0 98

0 96

0 50

0 99

0 98

0 97 0 96 0 95 0 94

Tabelul 2.4

VALORI

kT

Va= 4500 m/s

La

L

I>mm

6 10

16 2

25 30

o 1

1 1

1

1

1

0 10

1

1

1

1

0 99

0 25

1 1 1 1

1

0 98

0 50 1 0 99

0 98

0 97

0 96 0 95

Fig. 2.5 Schema de propagare pentru b r ă de r m ă t u r ă p r l e l ă cu

d i r e c ţ i de

încercare în tehnica de

s u p r f ţ ă

- 34

8/20/2019 Normativ C 26 1985

35/112

L

Fig.

2.5 b - Schema de propagare pentru

b r ă

de

r m ă t u r ă p a r a l e l ă cu

d i r e c ţ i a

de încercare,

în

tehnica transmisiei directe .

Valorile coeficientului de

c o r e c ţ i e kL

pentru betoane caracterizate

prin diferite viteze de propagare sînt date în tabelele 2.5 - 2.7. Pentru

betoane caracterizate prin viteze intermediare se va interpola liniar.

Corecpile

sunt neglijabila

de

la

i s t a n ţ a

a în general mai

mari

de

0 2l.

5.11. La elemente armate pe d o u ă sau trei d i r e c ţ i i d c ă

n c e r c ă r i l e se fac cu una din

d i r e c ţ i i l e

de

a r m ă t u r ă

i n f l u e n ţ a la 45° f a ţ ă de

cele d o u ă

d i r e c ţ i i

de armare rectangulare. În acest caz pentru betoane

caracterizate prin viteze de propagare longitudinala superioare valorii de

3700 m/s, r m ă t u r nu

i n f l u e n ţ e a z ă

rezultatul

m ă s u r ă t o r i i .

Tabelul2.5

VALORI

kL-

V

9

500 m/s

a

L

ti mm

6

10

16 20 25

30

o

0,69 0,68 0,66

0,64 0,63

0 61

0,05 0,76 0,75 0,73

0,72 ·

0,70 0,69

0,10 0,83 0,82 0,80 0,79 0,78 0,77

0,15 0,91 0,90 0,88 0,87 0,86 0,85

0,20 0,98

0,97 0,95

0,94 0,93

0,93

0,25

1 1 1 1

i

1

III- 35

8/20/2019 Normativ C 26 1985

36/112

Tabelul2.6

VALORI kL- Vs = 4000 m/s

ll>mm

La L

6 10

16

20 25

30

o 0,80

0,77 0,75 0,73 0,71

0 69-

0,05

0,86

0,84

0,82 0,80 0,78

0,76

0,10

0,92 0,91 0,89 0,87 0,85

0,83

0,15 0,98 0,97

0,96 0,95

0,93

0,91

0,20 1

1 1

1 0,99 0,98

Tabelul2.7

VALORI kL- Va= 4500 m/s

a

L

ll>mm

6

10 16

20 25

30

o

0,89 0,87 0,84 0,82 0,80 0,78

0,05

0,93 0,92

0,90

0,88

0,86 0,84

0,10

0,98 0,97 0,96

0,94 0,92 0,90

0,15 1 1

1

0,99 0,98 0,97

0,20 1

1

0,25 1 1

-

6 Determinarea p r o p n e t a ţ i l o r elasto dinamice ale betonului

6.1. P r o p r i e t ă ţ i l e betonului ce pot fi m ă s u r a t e cu ajutorul metodei

ultrasonice de impuls, în exclusivitate sau în c o m b i n a ţ i e cu alte metode

nedistructive, sunt: modulul de elasticitate dinamic Ed) coeficientul

Poisson dinamic

vd).

6.2. ă s u r ă t o a r e a timpului de propagare a impulsurilor ultrasonice

prin beton, pentru aceste a p l i c a ţ i i trebuie f ă c u t ă prin f o l o s i r e a a m p l i f i c ă r i l

semnalului r e c e p ţ i o n a t la amplitudinea m a x i m ă estimarea pe ecranul

tubului catodic a momentului sosirii primului front de unde (punctual de

t a n g e n ţ ă al semnalului cu linia o r i e n t a t ă de r e f e r i n ţ ă

6.3. Dimensiunile probelor

pe

care se fac

î n c e r c ă r i l e

este

recomandabil s ă î n d e p l i n e a s c ă ă e toate d i r e c ţ i i l e

c o n d i ţ i a :

III-

36

a, b sau c < :

21

(2.20)

Nu se admit pentru încercare probe ce nu îndeplinesc

c o n d i ţ i a :

a, b sau c ~ t (2.21)

8/20/2019 Normativ C 26 1985

37/112

6.4. Modulul de elasticitate dynamic se

c a l c u l e a z ă cu

formula:

(1

+

ud 1-

2ud

2

Ed = VL

2.22)

ud g

în care:

vd-

este coeficientul Poisson dinamic

-

greutatea

s p e c i f i c ă

a p a r e n t ă

g - a c c e l e r a ţ i a g r a v i t ă ţ i i

VL-

viteza de propagare l o n g i t u d i n a l ă ă

s u r a t ă

la amplitudinea

m a x i m ă

6.5.

a c ă

nu e x i s t ă valori experimentale pentru coeficientul

Poisson dinamic la betoane n t ă r i t e t

>

14 zile) se pot adopta u r m ă t o a r e l e

valori orientative:

(2.22)

:

betoane

p ă s t r a t e

în aer:

vd

8/20/2019 Normativ C 26 1985

38/112

in care coeficientul de echivalare a.E are valori cuprinse între 0,85 - 0,95,

în f u n c ţ i e de c o m p o z i ţ i a betonului încercat.

1 0

0 8

ll 2

o

o

-

1· Yd

-,___

'-...

',

1

1

U\

r\

\

1 \

s

1

\

d

qr

q

Fig. 2.6 V a r i a ţ i a lui

f(vd)

în

f u n c ţ i e

de vd

6.8. Determinarea, modulului de elasticitate dinamic prin metode

ultrasonice de impuls

p r e z i n t ă

avantajul principal de a pune în

e v i d e n ţ ă

p r o p r i e t ă ţ i l e

betonului din lucrare, fiind singura m e t o d ă

c a p a b i l ă

s ă

f a c ă

acest lucru.

6.9. Coeficientul Poisson dinamic poate fi calculat cu ajutorul unor

m ă s u r ă t o r i combinate de v i t e z ă


de propagare (VL)

f r e c v e n ţ ă

proprie de vibrare l o n g i t u d i n a l ă (fL).

a c ă

f r e c v e n ţ a proprie


m ă s u r a t ă

cu ajutorul unei metode de r e z o n a n ţ ă este

f r e c v e n ţ a f u n d a m e n t a l ă

a epruvetei, factorul

f(vd)

definit prin

r e l a ţ i a

{2.23)

poate fi calculat cu ajutorul

r e l a ţ i e i

f v

, ; ( ~ L) (2.25)

III 38

8/20/2019 Normativ C 26 1985

39/112

in

care

: este lungimea epruvetei încercate ce trebuie s ă î n d e p l i n e a s c ă

c o n d i ţ i a

L ~ a {2.26)

a fiind latura s e c ţ i u n i i transversale.

D a c ă valoarea lui f vd) este c u n o s c u t ă deducerea lui vd se reduce

la

rezolvarea unei

e c u a ţ i i

de gradul 2.

A c e a s t ă

rezolvare poate

fi

s i m p l i f i c a t ă

de graficul din fig. 2.6 sau de Tabelul 2.8.

Tabelul2.8

R E L A Ţ I A ÎNTR f(vd) Ş I vd

vd

f(vd)

o

0,05 0,995

0,10

0,975

0,15 0,950

0,18

0,922

0,20

0,900

0,22

0,877

0,25 0,833

0,27 0,800

0,30

0,742

0,32

0,698

0,35

0,625

0,37

0,566

0,40 0,467

0,45

0,264

0,50

o

6.1 O Între coeficientul Po isson dinamic coeficientul Poisson

static e x i s t ă o r e l a ţ i e de forma g e n e r a l ă

(2.27)

unde

c o ~ f i c i e n t u l

de

c o r e l a ţ i e v

depinde de efortul la care se

d e t e r m i n ă coeficientul Poisson static. Pentru a =

0,4 R.

în caz

ul

betor:tului, valoarea lui v este c u p r i n s ă între 0,75 0,85.

III- 39

8/20/2019 Normativ C 26 1985

40/112

7 mogenitatea betonului din lucrare

7.1. I n f o r m a ţ i i l e furnizate de metodele ultrasonice sunt

reprezentative îndeosebi pentru v

r i a ţ i i l e

de omogenitate, datorate

c

o m p a c t ă r i i betonului, raportul a/c, prin v a r i a ţ i i l e apei de amestecare

ş

g r a n u l o z i t ă agregatului. Ele nu sunt s u f i c i ~ n t de sensibile la v a r i a i i l e de

calitate datorate dozajului ş i c a l i t ă ţ i i

cimentului sunt prea sensibile

pentru

v a r i a ţ i i l e

de umiditate ale betonului de la o n ă la o n

ă .

7 2. Elementul

m u l ţ i m i i ,

supus p r e l u c r ă r i i statistice, în vederea

aprecierii

o m o g e n i t ă ţ i i

betonului din lucrare, este

re

zultatul individual

al

m ă s u r ă t o r i l o r de v i t e z ă de propagare.

Acest rezultat r e p r e z i n t ă media

p r o p r

e t ă ţ i l o r elasto-dinamice ale

betonului,

în

lungul traiectoriei impulsului.

7.3. Prelucrarea s t a t i s t i

c

ă a rezultatelor m ă s u r ă t o r i l o r vitezei de

propagare, presupune gruparea p r e l i m i n a r ă a tuturor m ă s

Documents

Normativ C 26 1985