M[ASTRATAT DE REZISTENTA MATERTALETOR

. UN ROMAN DE

FrA\rIUs .AnprrrnN

YJ}9, PfTITcA;tT lt-r " A,tVnl

2016

NrcRrno

e sd fie azi, mogAldeqelor?Copiii rispunserd intr-un glas:

- Fluturii! Fluturii, nea Alambiq!Farmacistul ii meni pe togi ca pe niqte gAEte intr-o

odaie mici de lAngd atelierul unde iEi prepara tincturilegi alifiile gi trase de sertare subqiri, in care plstra o colec-gie de cdteva sute de fluturi prinqi in agchii. Aruncd oprivire peste ei gi-gi aminti de atingerile tatdlui siu, cAte

o urmi de burice de deget, nevdzutd, pe fiecare aripi,sute de aripi, mii de atingeri. O viaql de om. De cdndo primise, Alambiq nu addugase colecgiei bunului sdutati nici micar un singur fluture, nici mdcar o gdz6.,

Alambiq ii lisi in odaie si admire micile trupuriuscate $i se retrase in spatele tejghelei, de unde scoase

o pipi lungi cdt braqul unui copil qi incepu si pufiiefum gros, parfumat. ii-urmdrea cu colgul ochiului cumse impingeau gi se inghesuiau, beieqii bulucind fetele,fetele batjocorind biiegii (zadarnic, mereu zadarnic),niscocind pe rAnd nume stranii, jucduge, pentru vre-un Prodryas Persephone, un Ornithoptera ParadiseaParadisea, sau vreun Lycaena Dispar Dispar, dar numaio fati absenti nu pi.rea prea interesatd de lepidoptere,ci privea in go1. Din cAnd in cAnd ii mai arunca o privirefarmacistului; ticea gi pdrea sI numere in gdnd, pdrea sise incurce, pirea sd o ia de la capit, oftdnd. Acea fati,Alambiq Etia, era Lilian Bunte, fiica celui dintii dascdl

FLAVIUS ARDELEAN

---<*-

al gcolii din Priml. Pipa se stinse 9i Alambiq se ridicd.

- Hai, ajunge, la qcoali cu voil:- Dar azi n-avem gcoald, nene Alambiq, zise un

rogcat slab ca varga.

- Mdi, tu minqi, zise farmacisul gi togi copiii didurddin cap cd nu, nu minte varga, chiar n-aveau ore.

- Acasd cu voi, atunci! zise Alambiq gi sufli spre eiultimul fum al pipei.

Copiii chiqeire gi o luard la fug5, iegind in curte gi

dispdrind pe sub copacii stufogi din umbra bisericii.Doar Lili, observd Alambiq, rimase in urmi, gintuitilocului Ei ruEinatd.

- Dar ce.i, Lili, de ce nu fugi qi tu cu ei? Acum se

face ora mesei. Hai, fugi!Dar fata se inrogi gi mai tare gi se agezi pe un scaun

intr-un colg al farmaciei. Farmacistul ingelese atunci cd

era rost de vorbit, dar tare ar mai fi vrut si nu fie. Mulqimdtrigunogi il priveau strimb, ba cd-i nebun ca tai-ci-sdu, ba cd-i invechit, slujitor umil al hapurilor sale,

ba ci era vrdjitor Ei cd pAni gi Halber Krum, felcerul, eramai de folos in Primi decdt el. Ca sd nu mai vorbim cd,

de cAnd cu Algor Kunrath, parci togi se ruqinau sd trea-ci pe la el, dar tot o fdceau, pe furig, cu pretexte care maide care. Acum, sd-l mai vade gi cu o copii5 in odaia sa,

doar el cu ea, fereascd sfinqii (gtiugi) 9i sfintele (negtiute)din Lume gi ne'Lume!

- Spune repede, drdguqd, o zori Alambiq, mai amtreabi.

Dar Lili ticea Ei se flcea tot mai roqie gi filosoful in-gelese cd trebuia si o ia mai ugor, aqa ci zise;

- Nu te aude nimeni, Lili, doar eu gi eu nu spunniminui nimic. $i qtii de ce?

Fata dddu din cap ci nu.

- Pentru ci n-am cui, zise Alambiq gi zdmbi.

-15-

MIASMA. TRATAT DE REZISTENTA MATERIATETOR

IEi aprinse din nou pipa 9i supse cu tirie din ea. Liliincepu si plingi 9i Alambiq igi trase un scaun in colqlAng5 al ei.

- Cine te-a supdrat?Lili sughiqa deja 9i se frdmAnta de parcl ar fi fost

cocd; uneori mai trdgea cdte o guri de aer, plrdnd pen-tru o clipd si se potoleascd., dar de unde... O nepadi dinnou plAnsul, val umed dupd val umed, iar farmacistul,ne$tiind ce si mai faci, aqteptd, fumd qi privi, fumi gitdcu, fumd.

- Mi-e rugine, incepu fata printre sughiguri.Alambiq incerci sd o incurajeze gi scoase din buzu-

narul de la piept o bomboand cu mentd 9i i-o dddu,

- Mulqumesc, zise Lili, dar nu o lud.

- Despre ce e vorba?Lacrimile fetei incetari. a se mai aduna la colgurile

ochilor. Deocamdati.

- Mi-e rugine, nene Alambiq... mi-e ruqine cd...eu sunt singura... de fapt sunt ultima... care... of, neneAlambiq... e greu, cum sd... adici toate colegele meleau... qi eu n-am...

Alambiq se incruntd, lud bomboana gi gi-o aruncdin gurd, apoi igi aprinse din nou pipa; fumul i se riciin gurd gi-n pldmAni. O privea pe Lili incrunrat, molfi-ia, sugea bomboana, o privea pe Lili gi pufiia din lulea.Ficu ochii mici, mici, gAndindu-se. Lili, vlzAnd ci tim-pul trecea gi farmacistul tot nu pricepea, duse mAinilela piept.

- Ah... oh..., ficu farmacistul, ingelegdnd. pii..., 9i

se inrogi asemenea unui gcolar. Vai... dar...Lili se rugind din nou 9i dddu si iasi in fugd din far-

macie, dar dupd doi pagi se opri, gdndindu-se cd, dacdavea sd iasi atunci, gi mai greu avea si-i fie sd se intoarci,aga cd, farl sal priveasci, cu spatele la Alambiq, $opti:

-16-

FLAVIUS ARDELEAN

- Eu nu am gi restul au gi togi beiegii se holbeazdqi umbli dupi ele gi dupi mine nimeni, doar mucosulde Berti, care e doar un golan urdt, care vrea sd rddi demine, gtiu asta, sau poate cd md place, sau, nu $tiu. Poate,

dar, daci da, nu qtie sd o arate, gi, chiar dacd ar gti, tot numi-ar pldcea, ci-i bedaran, aga ci agtept, a$tept, agtept,gi nu mai cresc qi toate au de zici cd-s vaci, ci nu gtiu ce-au fdcut peste vacantd, gi Etiu ci dumneata, dumneata,nene Alambiq, poqi si faci si dispar[ orice neg, ba chiargi boli, gi md gAndesc ci, daci pofi face si dispari, poqiface si gi apard, nu? $i te rog, nene Alambiq, te rog si...sd...

(Pe toate astea Lili le spuse dintr-o suflare, innecatdin plins, mai sd se sufoce, vorbele prdvilindu-i-se fereopreligti de pe buze, noduri bulucindu-i-se-n gAt)

- Gata, Lili, nu mai plAnge, spuse Alambiq gi fata,intr-adevir, ca prin minune, se opri.

Dar Alambiq o mai putea inci auzi sughiqand, incetca sd nu-l supere, gi a9a il lud un drag de ea gi uiti depipd qi de tot gi se duse la ea gi o lud in braqe, gdndin-du-se cd, daci ar fi avut o fiic5, aga ar fi vrut si fie: slabi,lungi, rogcatd, cu bucle, cu pieptul plat gi degetele lun-gi, deqirati, cu ochii mai mereu plinqi, sd aibi ce gterge,

of, of, of. $i, pini si-qi dea farmacistul seama, Lili se

liniEti qi spuse, prinzdnd curaj:

- Nea Alambiq, da-mi ceva sd-mi creasci! (Jite, amgi bani, am fdcut rost.

$i, spuniqd asta, ii intinse o pungd de piele cu cdqi-

va Colqi. Alambiq dadu dln cap qi Lili ascunse siculeguldin nou sub cimagi.

- Pune-i la loc de unde i-ai luat pdni nu afle ta-td-tiu sau tanti Valeria.

Era limpede ci-i furase de prin ascunzigurile casei,la fel de limpede ca simplul fapt ci, chiar de ar fi luat

-t7-

MIASMA. TRATAT DE REZISTENTA MATERIALEIOR

---------<6*9>-

spiqerul banii, tot nu ar fi avut cum sd o ajute, pentrucd ce-i cerea mica Lili Bunte pur si simplu nu exista, nuse putea. Dar inci ceva mai era limpede: ci Alambiqnu voia sd-i frAngd inima. Farmacistul se gAndi cd totaveau sd-i creasci fetei sAnii la un moment dat, gi, dacdnu aveau sd o mai facd, mintea sigur avea sd ii mai creas-cd qi avea sd priceapd cd nu-i nevoie si. fie mari, Ei pAndatunci Alambiq ar fi putut liniqtit sd-i mai am6ne trisre-gea minqind.

- Uite ce e, oftd farmacistul, am ceva pentru tine,dar trebuie preparatd. mai intAi. Ia-gi banii, pune-i re-pede la loc, gi, in locul lor, oferi-mi timp - o zi - sd-qifrec crema aga cum numai eu $tiu s6 o frec.si sd qi-o tornintr-o sticluld cum numai eu gtiu sd o rorn. Si mai stiiceva?

- Ce?

- Ai nimerit chiar cAnd trebuie! Pentru cd ungu-entul Ista are nevoie de lund plini ca sI fac[ cheag gila noapte avem chiar luna potriviti. Aga ci la apus voipleca in pidure sd fac crema, apoi, cind i-o veni vre-mea, dupi o zi, doui, vezi tu, caufi in scorbura copacu-lui bltrAn din faga casei voasrre, unde-i mai las lui tarr-ti Valeria cremele pentru negi gi apa pentru gutd. $tiiunde?

- $tiu.

- O lun[ intreagd sd te ungi pe piept cu ea. Apoivii la mine. Dar, dacd nu o sd mai pogi intra pe uge dincauza lor, si qtii cine-i de vind!

_ Lili rAse cu poftd 9i Alambiq zdmbi 9i el 9i se gAn-di ce o lund e timp destul si-i mai vind lui ,rr"o id..,apoi alta gi apoi alta, pdnd cdnd nu o sd mai fie nevoiede idei. Fata se apropie de farmacist gi ii sirutd obrazul.Alambiq se fAstAci cu pipa gi chibritul, 9i, pAnd sd maispund ceva, copila fu deja ldngd tejghea, apoi din doi,

-18-

CITRINITI.S

f\amenii-qobolani frlmAntau coca gi fredonau o uLrllodi. strdini urechilor lui Alambiq, chiar gi aEa,

vis. $orgurile le erau albite de fdine, dar sub stratulqi lipicios de coc[ umedi se putea vedea jegul unorpe nesp[late. Singurele globuri de lumind in acel

erau pumnii de aluat, ca mici stele pr[bugite pe

lungi ale brutiriei. $obolanii frimdntau qi fredonauAlambiq stitea in u,si gi-l aqtepta pe Gundish, iar inchiar aga, atunci Ei acolo, Alambiq avu un gAnd pe

cum ci brutarul Gundish nu avea si mai vind nici

9i ci bucdgi din el pluteau adAnc in stomacurilecreaturi hidoase, poate chiar in mingile de cocd.

(!i-efoame?)Alambiq tresdri chiar in clipa in care pipa se lovi

podea. Scrumul se imprigtie pe jos 9i prin spafiiledintre scAnduri. Farmacistul injuri gi-gi scuturl cen

de pe piept, igi indrepti haineie, ridici pipa goald 9iin uEa prdviliei. Se uiti in jur: piaqa bisericii era pustiigi aminti cd, nu cu prea multe clipe in urmd, copiiispuseseri cd nu se qineau ore in acea dimineafe 9i

soful se uitd cdtre intrarea in gcoali, dar privirea iipe o fereastrd a clidirii de ldngd gimnaziu. La geam

casei parohiale, preotul il urmdrea cu acea cdutlturi a

lui tdndrd gi aprinsd, scrutdtoare Ei nelinigtitd. Alamcunoscindul dln copildrie, avu, inci de cAnd S

se intorsese in Alrauna, senzatia cd preotul ascu

FLAVIUS ARDELEAN

ceva, dar cine era el sd judece omul? iEi pipdi buzunarul,simqi buchetul de chei qi-l salutd de departe pe tAndrulparoh cu o plecdciune abia schiqatd, dar pe care clericulo prinse din aer cu pricepere gi i-o intoarse. Apoi, ca dinsenin, preotul dispdru in spatele perdelelor.

Alambiq se intoarse in farmacie gi vdzu pe tejgheamica sticld cu lichidul alb-gilbui, o nd.scocire de mo-ment, gi, mAndru de isprava sa, o vAri in buzunarul de lapiept. Intrd in cdmara din spatele tejghelei. Acolo mutdun butoi la o parte qi impinse o placi mare de lemn inspatele c[reia se afla o uEd. O deschise cu una dintrecheile spAnzurate in mdnunchi gi intri, apoi incuie inurma lui. incdperea tainicd era luminati graqie unui girlung de pl6ci suflate cu alami care smulgeau raze soa-relui de afard printr-o spdrturd ascunsd din acoperig,conducdndu-le in jos, din reflexie in reflexie, pAnd inacea ingusti cdmdruqd in care Alambiq obignuia sd-gipetreacd. cele mai multe clipe ascuns printre ldmpi deulei (pentru nopfile in care placile de alami nu aveauintrebuinqare), cAntare mari gi mici, cArlige drepte gi celestrAmbe, vase mici, mijlocii gi mari din sticld sau pdmAntars, pe sub retorte imbArligate, aludele jucduge, pelicanigi oale unse gros cu albug gi amidon pe la crdpdturi.

in mijlocul inciperii trona maiestuos cuptorul dinargild 9i balegd de cal, strdpuns ici-colo de fire de pirde iapi. Pe cuptorul inchis gi incins erau doud strachinipline ochi cu cenugd de lemn de stejar din care se ridi-cau arome tari. Prin uga de 6.er a cuptorului Alambiqzd-rea dansul limbilor de foc ce incdlzeau toatd incdperea.

Scoase sticluqa din buzunar qi ridicd o scAndurddin podea, in spatele cdreia sdpase o adAnciturl pliniochi cu pimAnt proasp[t. Plant[ recipientul in pdmAnt,acoperi gaura cu scindura qi merse la cuptor. Lud uncArlig gi deschise grilajul de metal. Turbarea zdpugelii ii

-255-

MIASMA. TRATAT DE REZISTENTA MATERIALEIOR

mdngiie aspru obrazul; zAmbi: acolo jos, in fldcdri, oulfilosofic, inrogit in foc ai putred de viagi, fierbea ln sper-ma intregului tot gi ginea in pAntecele sdu, plutind inmelancolia albului negrului ultim, un om mic, cAt de-un cot de om, cu mAini mici gi picioare mici qi cap micchel, zAmbindu-i parcd din flami, iar inima lui Alambiqse umplu de bucurie. Lui cArligul Ei inchise uga la loc.

- Mami! strigd fata de lAngi pat (degetele incruci-s,ate, ingenunchiati).

- Da, pui de cuc, zise femeia, intrAnd in camerl.Ce e?

- Vine ricoare, mami, zise gi inchise la loc ochii,continuAndu-gi Aducea Aminte qoptiti.

Femeia cdlcd incet, se puse in spatele fetei gi incerciferestrele, care erau insi bine trase. Lud cArpele de pejos gi le indesd in tocul feresmei.

- In, nssp ar trebui sd fie mai bine, spuse gi qinupalmele sd prindd curentul in ele. Da, aga nu se maisimte.

Se aplecd gi o sirutd pe fati chiar in creEtetul capu-lui, ii mAngAie pdrul gi ii Eopti cd o iubeEte. Fata nu-i rds-punse inci, pentru cd in cetate Aducerile Aminte erau

- cAnd erau - lungi gi grele, ca plicintele tatdlui ei, celecu carne, dar gi cele cu brAnzd, mai ales cele cu smochi-ne, care... lungi qi grele gi in straturi, cu cAntat, daci se

putea, pe mai multe glasuri, ca straturile de marmeladidin ruladele din prima zi a lunii, iar cAnd nu se puteaucAnta, ca atunci qi ca acolo, trebuiau rostite in gAnd,

atent gi chibzuit sd creascd asemenea aluatului covrigi,1or cu mac in vorbe pioase de Amintire. Dar nu mulqile mai rosteau qi, oricum, cine o fdcea, o ficea pentru

-256-

cl, aga cum gi fata tare ar mai fi mincat ceva inainte de

culcare, cici numai la Aducerile Aminte ale lui Sarban

nu-i st[tea gAndul. Klara era durdulie.

- $i eu te iubesc, mami, zise copila in timp ce feme-

ia inchidea uqa, dar si gtii cd tot se mai simte rece.

Fata deschise ochii gi zAmbi mamei, apoi se strecurd

intre plturd gi cearqaf.

- Noapte bund.

- Noapte buni.(-Noapte buni, spuse altcineva, dar nimeni nu

auzisel dar el vorbise, dinspre ne'Lume spre Lume,

negreqit)Apoi se ficu intuneric gi doar luna mai avea griji sd

picteze siluete in cameri. Era o incipere mici la etajul

ioi al unei case inguste din primul inel al cetetii, con-

strucqie cocotatd pe prdvdlia lui Gundish' pe care bruta-rul o ingrijea cu sofia lui Ei cu singurul lor copil, Klara,

dar qi cu o mAni de calfe pubere cu braqe puternice'

Klara era o fati micd, dolofani, dar sprintend, curajoa-

si gi sfiddtoare, dar cate, in ultima vreme, cum bine ob-

servase mamS-sa, stetea n.:ai mult in camera ei, singuri,preocupatd de ceva de dincolo de ea, cam trist[ 9i mereu

infriguratd. E frig, ii spusese, dar femeia nu simqi nimic;pleci, dar frigul rimase.^

Acum, infdgurati in pituri, Klara simgea cd in jurul

ei aerul se rdcea din ce in ce mai tare gi-Ei trase piturilepAni la ochi. O singuri datd ridicd pledul de pe fagd 9i

sufl6 qi aburi se incilecari deasupra patului. Se acoperi

cu totul, iar acolo, in bezna agternutului, igi pipii o sin'gurd dati fiecare sfdrc, ca gi cum ar fi verificat daci mai

erau la locul lor. Apoi adormi.O trezi'un zgomot fin de paqi, tilpi mici, paqi md-

run(i prin camerl. Un chicotit scirbos, un glas ascu{it;

"poi "L111 9i din nou paEi, micimicimici. Cineva (ceva)

FLAVIUS ARDELEAN

-257 -

MIASMA. TRATAT DE REZISTENTA MATERIALEIOR

se furiqa minuscul prin odaie. Klara se ridicd de prin.tre pituri gi privi in jur, dar tot ce izbuti sI vadi in bez,na nopgii era pojghiqa subgire de gheaqd de pe mobile;mAngAiatd pe alocuri de lumina lunii. Fata era arar defierbinte, incAt iegeau aburi din ea. Vocile qi pagii in,cetari pentru o clipe - apoi se pornir5. din nou. Auziuqa deschizdndu-se gi fata pricepu cd orice sau oricingar fi fost iegise pe hol. Se ridice. Aerul era gros, dens girece. Pojghiqa de gheagd se topea acolo unde cdlca Klaracu paEii ei fierbingi. Vocile se indepirtau mirunte, ju,cduge, mereu cu cAgiva paqi in fagi, mereu dupd vreuncolg, mereu ascunse privirii. Dar Klara nu se oprea. Tiiaaerul greu cu trupul ei fierbinte, ca oqelul betut bine;tiia gi parcd aerul urla, guierdnd in spargerea cristalelotde gheagd. Fata cobori treprele Ei gdsi deschisd uga dola casi. Chicotitul era deja in stradi. Fata se uitd in jur,prin aerul ingheqat gi ii piru cd auzea fiecare respiraqie,ba chiar trdgea cu urechea la repiragia casei, scdndurd ctlscAndurd, .sifonier cu gifonier, oald cu oala. PaEi in urmdvocilor.si i se pdru ci le vede in depirtare, ba nu, iati-lcdupd colg! Porni in urma lor prin frig 9i gheagi, tIlpilcgoale, trupul arzAnd. Stribdtu stradi dupi stradd, pagilgi vocile mereu departe, dar doar pufin, doar cdt sd fie gisi nu fie deopotrivd. IntrI pe o striduqi ingusrd a cere{ii,un gang infundat gi urAt mirositor. in capitul lui ceva sefoia, ceva respira gi a$tepta. Klara pdgea mecanic, ca ju.cdriile din lemn cu cheiql ale maestrului pdpuEar Pipiri.Ajunse in faga unui zid murdar; capdt de lume. intinsEmAna sd pipdie piatra qi, cAnd o atinse cu buricele dege.telor, o uEd se deschise in zid gi aburii de dincolo o in"vdluiri. Trepte duceau in jos, nu $tia cAte, nu qtia undqEi, pentru intAia oard in acea noapte, Klara se gAndi clvisa. Simgi ci ceva o ffegea de cdmaga de noapte, invl,rtAnd-o sd. coboare, aga cd se uitd in jos gi vdzu purtdtorlt

-258-