I. Pregtirea organizaiei pentru implementarea unui sistem de
management de mediu(SMM )
1.1. Descrierea organizaiei:
Profil de activitate: S.C. "C.E.T. Iasi S.A.are ca principal
obiect de activitate producia de energie electric, producia de
energie termic, distribuia i furnizarea energiei termice la
consumatorii urbani i industriali din municipiul Iai.n 1899 se
nfiineaz prima uzin electric de utilitate public din Iai. Peste 63
ani, n 1962 dup 8 decembrie se ncepe construcia CET I (zona
Tutora). Pentru a ine pasul cu creterea demografic a oraului, n
1981, ncep lucrrile de construcie la CET II, Iai, pe
carbune.Societatea s-a constituit n baza H.G. nr. 104/07.02.2002,
prin reorganizarea S.C. Termoelectrica S.A. Prin H.C.L. nr.
133/01.04.2002 si H.C.L. nr. 136/29.04.2002 a fost aprobat fuziunea
a S.C. CET IASI S.A. cu RADET IASI i S.C. TERMO GAZ S.A., n
calitate de societti absorbite.n temeiul Hotarrii Guvernului
Romniei nr. 104/07.02.2002 privind reorganizarea SC Termoelectrica
SA Bucureti, SC CET Iai funcioneaza cu statutul de societate
comercial cu personalitate juridic, avnd un capital social de
790.498.273.615 RON reactualizat, deinut n ntregime de stat. SC CET
Iai are n gestiune i exploateaza instalaiile de producere n
cogenerare a energiei electrice i termice i asigur transportul i
distribuia energiei termice la consumatorii urbani i industriali
din municipiul Iai, cea mai important activitate fiind alimentarea
cu energie termic a peste 65.000 de apartamente din municipiu.
Cifra de afaceri: Cifra de afaceri net n anul 2012: 205.858.615
lei Cifra de afaceri din activitile de baz n anul 2012:
196.843.703lei Acionar unic Consiliul Local Iai
Organizarea activitiiActiviti secundare : revizii i reparatii la
agregatele i instalaiile energetice din dotare revizii la
dispozitivele de lucru specifice inclusiv confectionrii de piese de
schimb transportul personalului propriu la/i de la locul de munc
audit, inspecii, recepiindomeniulexploatriiinstalaiilor analize
tehnice pregtirea i examinarea personalului din subordine verificri
metrologice a instalaiilor de masur i control valorificarea
materialelor rezultate din stocuri, reparaii, demolri, casri
valorificarea produselor secundare (ap tratat, cenus, zgur), etc.
Structura organizatoricaDin structura S.C. "C.E.T. Iai " S.A. fac
parte :1.CET I Iai - pe hidrocarburi, amplasare in lunca Bahluiului
,n partea de sud-est a municipiului Iasi (Zona Industriala) pe
Calea Chisinaului nr.25,la intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu
2.CET II Iai - pe crbune, amplasat in camp deschis,in afara
perimetrului com.Holboca,pe partea stinga a luncii riului Bahlui in
zona de coefluenta a acestuia cu raul Jijia.3.UFET - Uzina de
Furnizare a Energiei Termice4.URPS- Uzina de Reparaii si Prestri
Servicii (centru de profit CP-URPS) -executa lucrari in
conformitate cu nomenclatorul de activitati inregistrat la
Registrul Comertului. S.C. CET Iai S.A are o structur organizatoric
de tip funcional, iar conducerea se face n mod
centralizat.Conducerea firmei: Director GeneralDirector
TehnicProducieDirector EconomicInginerefProducieDirector Uzin CET
HolbocaInginer ef FurnizareDirector URPS
1.2. Principalii factori poluatori ai firmeiSurse de poluani
pentru ape
ape uzate de la chimic provenite de la pretratarea apei cu var
si sulfat feros; ape uzate prin scapari accidentale de pacura,
reactivi chimici industriali, uleiuri; spulberari accidentale de
material pulverulent de pe depozitul de zgura si cenusa; ape
menajere si pluviale.
33
Surse de poluanti pentru aer:
gazele de ardere, rezultate in urma arderii combustibililor
fosili in cazanele de abur si/sau apa fierbinte. Principalele noxe
evacuate in atmosfera sunt: CO2, SO2, NOx, CO, pulberi;
gazele de ardere se evacueaza in atmosfera prin cosuri de
dispersie (existind 3 cosuri la CET Iasi I, cu inaltimi cuprinse
intre 70 m si 106 m si un cos la CET Iasi II cu inaltimea de 164m)
sau prin spulberari accidentale de material pulverulent (depozit de
zgura si cenusa CET II).
Surse de poluanti pentru sol:
depozitul de zgura si cenusa de la CET Iasi II; depozitari
necontrolate de deseuri diverse; scapari accidentale de produse
petroliere, reactivi chimici industriali.
Surse de poluare fonica:
esapari accidentale ale cazanelorSC CET Iai SA are certificat
sistemul de management de mediu conform condiiilor din standardul
SR EN ISO 14001 (ISO 14001: 2004), Nr. certificat 550 din
30.01.2006 valabil pn la 29.04.2008.
1.3. Motivele pentru care organizaia ia hotrrea implemantrii
SMM
controlul si reducerea costurilor demediu; conformareala
cerinele legislative; imbunatirea imaginii i a poziiei pe piata
intern i internaional; facilitarea procesului de imbuntire continu;
creterea calitii serviciilor; minimizarea riscurilor financiare
1.4. Cauze care determin conducerea s aprobe introducerea unui
SMM
stricteea din ce n ce mai mare a regulilor de protecia mediului;
plngeri de la vecini referitoare la zgomotul produs; oportunitatea
mbuntirii imaginii pentru cumprtor; posibilitatea reducerii
riscurilor de accident.
1.5. Importana pentru organizaie a introducerii SMM
mbuntirea imaginii firmei; posibilitatea unor reduceri ale
costurilor prin performane din punct de vedere al mediului
1.6. Obiective SMM
respectarea legislaiei n vigoare n probleme de mediu i siguran
sntii profesionale; minimizarea efectelor pe care operaiile
procesului tehnologic l pot avea asupra mediului; prevenirea
polurii prin diminuarea resurselor naturale; asigurarea strii de
sntate asupra angajailor.
1.7. Identificarea suportului necesar la nivelul organizaiei
Conducerea promoveaz o politic de mediu axat pe protejarea
mediului i implicit a omului. Societatea se va conforma legislaiei
actuale de mediu i oricrei schimbri survenite n legislaia romn sau
european referitoare la activitile ei. n acest sens vor fi
efectuate periodic revizuiri i audituri pentru
conformitate.Societatea se va conforma msurilor impuse prin
autorizaiile integrate de mediu obinute pentru cele dou uniti CET 1
i CET 2.Conducerea S.C.CET Iai S.A. se angajeaz ferm la mbunatirea
continu a performanei de mediu i la prevenirea i combaterea polurii
datorat activitilor sale.Vom lucra astfel nct riscurile asociate cu
producerea energiei electrice i termice, transportul i distribuia
energiei termice, efectuarea de reparaii i servicii s fie
minime.Riscul este n general anticipat, analizat, discutat cu cei
afectai i monitorizat astfel nct s asigurm un bun control. Nu vom
efectua nici o operaie sau activitate fr a lua msurile de precauie
necesare.Se va acorda o atenie deosebit: gestionrii deeurilor, n
special celor periculoase, procedndu-se la refolosirea i reciclarea
materialelor atunci cnd este posibil ; reducerii emisiilor n aer,
ap i sol.Va fi promovat, acolo unde este posibil, evitarea sau
diminuarea i controlarea oricrui impact cu efecte nefavorabile
asupra mediului pentru obiectivele noi sau reabilitate -
retehnologizate, prin proiectarea lor n concordan cu cele mai bune
tehnici disponibile, conform cerinelor Uniunii Europene.Va fi
promovat n continuare utilizarea de instalaii i echipamente
performante urmnd ca nlocuirea treptat a celor actuale s fie
efectuat n conformitate cu programele de msuri din autorizaiile
integrate de mediu.Se vor lua msuri de intervenie operativ pentru
prevenirea sau/i limitarea efectelor asupra mediului n caz de
incident, avarie sau dezastre.Managementul de vrf i executiv se va
implica direct n procesul implementrii sistemului de management de
mediu i n aciunile de monitorizare a activitilor cu impact asupra
mediului.Obiectivele de mediu vor fi revzute si completate anual.
Progresele nregistrate n raport cu obiectivele propuse vor fi
urmrite i raportate.Vor fi efectuate audituri privind procedurile i
practicile utilizate i se va rspunde la deficienele constatate
printr-un program planificat al aciunilor de remediere.
1.8.Stabilirea sectoarelor de activitate unde s se implementeze
SMM CET I Iai - pe hidrocarburi, amplasat n municipiul Iai ; CET II
Iai - pe crbune, amplasat la 13 km de Iai n localitatea Holboca.
1.9.Stabilirea nivelului de aplicare a SMM/ sector de activitate Se
realizeaza la nivel tehnologic.
Implicarea angajatilor este importanta in parcurgerea tuturor
pasilor presupusi de organizatie, in indeplinirea SMM-ului. Astfel
s-au impartit chestionare acestora, pentru a vedea gradul de
implicare al angajatilor.
Chestionar pentru angajati:
Nr. Crt.Intrebare
1. De cat timp sunteti angajat al firmei?
1. Cum vi se pare curatenia la locul de munca? Motivati
raspunsul.a) Curat;b) Foartecurat;c) Murdar;
1. Credeti ca firma noastra se implica destul in problemele de
mediu?Motivati raspunsul.a) Da;b) Nu;
1. Ati observat probleme legate de protectia mediului in
firma(deversari/poluare, etc)? Motivati raspunsul cu exemple.a)
Da;b) Nu;
1. Cum sustineti dumneavoastra, ca angajat, proiectele de
mediuefectuate de organizatie?
1.10. Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei
cu privire la implementarea SMMPrin informare, instruire i educare
se va ncerca ridicarea nivelului contiinei de mediu a fiecrui
angajat. Totodat fiecare angajat este ncurajat s-i aduc aportul
personal la protecia mediului.
CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEISC CET IASI SA este
angajata in asigurarea protectiei personalului si mediului
impotriva pericolelor pe care le poate manifesta un mediu
industrial precum o centrala termoelectrica.Pentru realizarea
acestui angajament si-a dezvoltat o politica de prevenire a
accidentelor adresata atat personalului centralei cat si
contractorilor,care satisface cerintele legislatiei nationale cat
si folosirea celor mai bune tehnici disponibile si include
experienta anterioara,conceputa pe principiul coresponsabilitatii
care trebuie manifestata de conducerea societatiii dar si de
salariati ca parteneri in realizarea misiunii de producere de
energie electrica si termica in conditii de siguranta si eficienta
economica.Vom lucra astfel nct riscurile asociate cu producerea
energiei electrice i termice, transportul i distribuia energiei
termice, efectuarea de reparaii i servicii s fie minime. Riscul
este n general anticipat, analizat, discutat cu cei afectai i
monitorizat astfel nct s asigurm un bun control. Nu vom efectua
nici o operaie sau activitate fr a lua msurile de precauie
necesare.Astfel vom acorda o atenie deosebit:-gestionrii deeurilor,
n special celor periculoase, procedndu-se la refolosirea i
reciclarea materialelor atunci cnd este posibil;-reducerii
emisiilor n aer, ap i sol.Aceasta politica va fi folosita, acolo
unde este posibil,prin evitarea sau diminuarea i controlarea
oricrui impact cu efecte nefavorabile asupra mediului pentru
obiectivele noi sau reabilitate - retehnologizate, prin proiectarea
lor n concordan cu cele mai bune tehnici disponibile, conform
cerinelor Uniunii Europene.Va fi promovat n continuare utilizarea
de instalaii i echipamente performante urmnd ca nlocuirea treptat a
celor actuale s fie efectuat n conformitate cu programele de msuri
din autorizaiile integrate de mediu.Se vor lua msuri de intervenie
operativ pentru prevenirea sau/i limitarea efectelor asupra
mediului n caz de incident, avarie sau dezastre.Managementul de vrf
i executiv se va implica direct n procesul implementrii sistemului
de management de mediu i n aciunile de monitorizare a activitilor
cu impact asupra mediului.Obiectivele de mediu vor fi revzute si
completate anual. Progresele nregistrate n raport cu obiectivele
propuse vor fi urmrite i raportate.Vor fi efectuate audituri
privind procedurile i practicile utilizate i se va rspunde la
deficienele constatate printr-un program planificat al aciunilor de
remediere.Prin informare, instruire i educare se va ncerca
ridicarea nivelului contiinei de mediu a fiecrui angajat. Totodat
fiecare angajat este ncurajat s-i aduc aportul personal la protecia
mediului.Vom acorda atenia cuvenit solicitarilor autoritilor,
clienilor dar i riveranilor i organizaiilor neguvernamentale,
referitoare la mediul ce ar putea fi afectat de activitile
noastre.Promovarea i aplicarea acestei politici de a proteja i
respecta mediul este o prioritate pentru managementul de vrf i
executiv al S.C. CET Iai S.A.Ne vom strdui s fim membri credibili i
de ncredere ai oricrei comuniti n care trim i lucrm. Suntem
contieni c ncrederea public se ctig prin performan, comunicaii
deschise i implicare. Obiectivul fundamental este promovarea unui
mediu de lucru sigur prin prevenirea oricarui accident, creterea
siguranei de operare in condiii normale i de criz (risc
tehnologic),asigurarea randamentului tehnologic planificat,
adoptarea i aplicarea standardelor de calitate a mediului la nivel
CE.Cu participarea activ a tuturor angajailor, care sunt individual
i colectiv responsabili de rezultatele noastre, i prin cutarea de
mbuntiri contiue, suntem angajai s fim un lider n domeniul
energetic, dar corelat cu grija pentru mediu.
Director generalData DorinIvana 19 iulie 2012
2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatieiAprecierea
continutului politicii de mediu Politica este adecvata
activitatilor, produselor si serviciilor sale Politica reflecta
corect valorile si principiile fundamentale ale organizatiei
Politica prevede fixarea de obiective si tinte de mediu Politica
este acceptata de conducerea firmei la nivelul cel mai inalt
Politica implica o supraveghere a tehnologiilor utilizate si
practicilor demanagement de mediu ale organizatiei Politica include
angajamente privind imbunatatirea continua, prevedereapoluarii,
respectarea reglementarilor, luarea in considerare a
asteptarilorpartilor interesate A fostdesemnata o persoana pentru
supravegherea si implementarea acestei politici
Aprecierea continutului politicii de mediuTabel.1. DA NU
Politica de mediu raspunde angajamentelor prevazute in ISO
14001, precum: reducerea deseurilor si a utilizrii
resurselor;reducerea sau eliminarea emisiilor
poluante;reproiectarea produselor n vederea minimalizrii impactului
asupra mediului n procesul de productie, n perioada de exploatare
si la eliminare;promovarea mediului si sensibilizarea angajatilor
si a comunittii din jur.X
Este adecvata activitatilor produselor si serviciilor si daca
reflecta corect valorile si principiile organizatieiX
Este acceptata conducerea organizatiei la nivelul cel mai
inaltX
Este realizata si urmareste directii clare de urmatX
Este desemnata o persoana pentru implementarea si supravegherea
politicii de mediuX
Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de
mediuTabel 2.Daca sunt indeplinite
Aprecierea programelorExista programe pentru activitatile cu
impact asupra mediului
Apecierea resurselor necesare punerii in practica a politicii de
mediuOrganizatia detine resurse proprii. Resursele sunt necesare in
scopul obtinerii informatiilor dorite:realizarea planului politicii
de mediu:punerea planului in aplicare
Aprecierea realismului politicii de mediu analizand
posibilitatile de implementarePolitica de mediu este realizata si
poate fi implementata intr-un timp rezonabil.
Analiza angajarii organizatieiExista angajamentul organizatiei
si a intregului personal implicat in desfasurarea activitatii
Analiza comunicarii si intelegerea politicii de mediu a nivelul
organizatieiSe realizeaza prin organizarea de
sedinte,discutii,afisare la locuri vizibile
Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediuExista
proceduri pentru realizarea politicii de mediu
Analiza comunicarii politicii de mediu catre partile
interesateComunicarea politicii de mediu se realizeaza prin
comunicate de presa,site oficial.
2.2. PLANIFICAREA2.2.1.Analiza Initiala de Mediu (AIM)METODA
AMDECStabilirea Metodei de CotarePentru identificarea aspectelor
semnificative de mediu se vor lua n considerare ct mai muli
factori, cum ar fi: emisiile n aer, efluentii n ap, managementul
deeurilor, poluarea solului, impactului asupra comunitii,
utilizarea materiilor prime i a resurselor naturale, alte aspecte
de mediu locale, analiza ciclului de via al produsului, analiza
matricei efectelor de mediu, activitti anterioare i planificate
pentru viitor, funcionarea normal i anormal a
instalaiilor/echipamentelor, incidente, accidente, poluare
accidental.De asemenea, n stabilirea metodei de cotare se poate
include i identifcarea iniial a impacturilor asupra sntii i
securitii persoanelor, precum i evaluarea riscurilor pentru mediu.
Relaia dintre aspectele de mediu si impactului asupra mediului este
de tip cauza efect. De exemplu, cauza / aspectul de mediu este
deversarea produselor petroliere pe sol, iar efectul / imapctul
este poluarea solului, subsolului i a acfiverului n situaii de
infiltrare produse petroliere.Identificarea aspectelor de mediu i
evaluarea impacturilor asupra mediului, asociate acestor aspecte
este un proces ce parcurge urmatoarele etape: selectarea activitii,
produsului, identificarea unui numr ct mai mare de aspecte de mediu
asociate, identifcarea unui numar ct mai mare de impacturi de mediu
asociate fiecrui aspect i cuantificarea impacturilor care ajut la
reinerea numai a acelor aspecte de mediu care genereaz impacturi
semnificative.Metoda adoptat pentru cuantificarea impacturilor de
mediu asociate aspectelor de mediu identificate are la baza metoda
denumit AMDEC (Analyse des modes de Defaillance de leur Effets et
de leur Criticites), aplicat prima dat pentru industria aeronautic
i ulterior extins i la alte sectoare industriale. Aceast metod
permite ierarhizarea aspectelor de mediu prin identificarea
impacturilor seminifcative, avnd la baz urmtoarele criterii:1.
gravitatea impactului,2. frecvena de producere sau probabilitatea
de apariie,3. persistena n mediul natu-ral,4. sensibilitatea
mediului receptor,5. alte criterii.Se face precizarea c aceste
criterii pot varia, nu snt singurele aplicabile i nici impuse.
Unele pot fi nlocuite cu altele mai bine adaptate specificului
organizaiei pentru care se elaboreaz analiza iniial de mediu.
Pentru cazul de fa, activitile desfurate pe amplasamentul
SC.CET-IASI.S.A, metoda de cotare a impacturilor asociate
aspectelor mediu identificate consider urmtoarele criterii:1.
gravitatea/importanta impactului (G)2. frecvena impactului (F)3.
magnitudinea impactului (M)4. reglementri care s stabileasc nivelul
maxim admis de poluant n receptorul natural (R)5. opinia
public/transparen (O).Pentru aceste criterii se stabilete o scar,
fiecare criteriu lund valori pozitive i avnd un anumit coeficient
de pondere, funcie de importana lui n procesul de
cuantificare.Tabel 3. Gril de cotare a impacturilor de
mediuCriteriuCoeficient pondere10 puncte5 puncte1 punct
F3ZilnicMedieOcazional
G 5Risc pentru om i mediuRisc pentru mediuNu exist risc pentru
mediu
M4SemnificativMedieMinora
R4Neconformitate (depiri de CMA)Conformitate (valori cuprinse
ntre prag de alert i prag de intervenie)Conformitate (valori ale
poluantilor sub pragurile de alerta)
O2Plngeri i critici sistematicePlngeri i critici sporadiceNu
exist plngeri sau critici
Se acorda fiecrui criteriu valori n funcie de fiecare impact de
mediu asociat aspectelor de mediu i se obine n final un scor de
mediu calculat dup urmtoarea formul.
Coeficientul de pondere reflect importana pe care organizaia o
acord fiecrui criteriu. Se observ, astfel, c importan maxim are
criteriul gravitatea impactului de mediu, urmat de magnitudinea
acestuia i de reglementrile legislative referitoare la impactul de
mediu analizat. Faptul c opinia public a primit cel mai mic
coeficient nu nseamn c este un criteriu nesemnificativ, din moment
ce a fost considerat n procesul de evaluare, spre deosebire de alte
criterii care nu au fost luate n calcul (de exemplu criteriul
economic).Scorul de mediu obtinut pentru fiecare activitate in
parte, careia i-au fost asociate un anumit numar de impacturi se
calculeaza ca o medie a impacturilor individuale (ce au valori
cuprinse intre 18 si 180). Se obtine astfel, cite o medie a
impacturilor generate de fiecare activitate din cadrul proceselor
tehnologice ce se desfasoara pe amplasamentul amplasamentul
SC.CET-IASI.S.A. Scorul final de mediu pentru fiecare proces
tehnologic a fost calculat de asemenea, ca o medie a scorurilor de
mediu obtinute pentru activitatile din cadrul procesului
evaluat.Impactul generat de o activitate careia i-au fost asociate
un numar n de aspecte de mediu, respectiv de impacturi de mediu se
calculeaza astfel:
Impactul global al unui proces tehnologic in cadrul caruia se
deruleaza an activitati se calculeaza astfel:
Se observ ca prin calcularea scorului final de mediu, valoarea
maxim care poate fi obinut este de 180 de puncte (impact major),
iar valoarea minim este de 18 puncte, atunci cnd toate criteriile
snt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu ct valoarea
scorului de mediu obinut este mai mare, cu att impactul indus
asupra componentelor de mediu este mai grav. Se propune, astfel, o
scal a impacturilor obinute:P = 18 impact nesemnificativ18 < P
< 38 impact mediu semnificativP 38 impact semnificativPentru
analiza de mediu se vor reine numai acele impacturi semnificative,
care au valori mai mari de 38 de puncte.n cele ce urmeaz se va
cuantifica impactul asociat fiecrui aspect de mediu, generat n
fiecare proces ce se desfoar n cadrul societii, avnd n vedere cele
dou situaii: funcionare normal i funcionare anormal.
2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea
impacturilor asociate, asupra mediuluiActivitatea se realizeaz pe
baza diagramei fluxului operaional al organizaiei:
DeseuriValorificare: diminuarea consumului de combustibili
fosili(carbuni,petrol)deci diminuarea emisiilor de CO2
Materii prime si matriale:PacuraCarbuniGaze Produse
finite:Caldura:Apa calda.
PRODUCTIA DE ENERGIE
Emisii care afecteaza:Apa:apa reziduala, deseuri, particule
solide, suspensii.Aer:fum,CO,CO2,noxeSol:zgura,apa
reziduala,deseuriFiinte vii: noxe,fum UtilitatiEnergie
Tipuri de poluanti si impactul asupra mediului
Activitatea, produs sau serviciuAspectul de mediu Poluanti
Impact Descrierea impactului
Pretratarea apei cu var si sulfat feros
Factori poluatori
Ape uzate
Apa,sol, aer
Provoaca poluare locala
Scapari accidentale de pacura,reactivi
chimici,industriali,uleiuri
Spulberari accidentale de material pulverulent Factori poluatori
Ape menajere si pluvialeApa, aer, sol Provoaca poluare locala
Utilizarea solventilorFactori poluatoriOxid de azotApa, aer
solContribuie la formarea ozonului in straturile inferioare ale
atmosferei,ceea ce dauneaza sanatatii.
Transportul din cadrul intreprinderiiFactori poluatoriDioxid de
sulfApa, aer,solPloi acide, probleme de sanatate
Procese de ardereFactori poluatoriZgura si cenusaApa,aer
solProbleme de sanatate
Transportul de materii primeFactori poluatoriDioxid de
carbonApa,aer, solContribuie la efectul de sera
Esapari accidentale ale cazanelorFactori poluatoriZgomotApa,aer
solPoluarea fonica
Evaluarea importantei impactului (conform ISO14004) Consideratii
referitoare la mediuNote Consideratii referitoare la
afaceriNote
Marimea impactului4Existenta prevederilor legale si
reglementarilor4
Severitatea impactului3Dificultatea modificarii impactului3
Probabilitatea de aparitie4Costul modificarii impactului3
Durata impactului2Efectul modificarii asupra altor activitati si
procese2
Legenda:1-cea mai putin importanta 4-cea mai importanta
Tipuri de poluanti si impactul asupra mediului generat de
activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul
unei functionari normaleActivitateAspect de mediuImpact de
mediuFGMROScor de mediuMedieScor activ.
Pretratarea apei cu var si sulfat ferosFactori poluatori
Apa Aer
Sol
15
9
6
10
10
2012
16
416
12
164
10
457
57
50
54,66
Scapari accidentale de pacura,reactivi
chimici,industriali,uleiuriFactori poluatoriApa
Aer
Sol9
9
1220
20
154
20
248
28
410
4
648
81
61
63,33
Spulberari accidentale de material pulverulentFactori
poluatori
Apa
Aer
Sol
9
12
3
20
15
258
8
1228
20
418
8
1083
68
55
68,66
Utilizarea solventilor Factori poluatori
Apa
Aer
Sol9
9
1220
15
520
4
824
4
2014
8
687
36
51
58
Transportul din cadrul intreprinderiiFactori poluatori
Apa
Aer
Sol6
9
615
5
104
8
44
8
122
6
231
36
34
33,6
Procese de ardereFactori poluatori
Apa
Aer
Sol3
9
155
15
254
4
204
4
202
2
1018
34
90
47,33
Transportul de materii primeFactori poluatori
Apa
Aer
Sol6
9
625
15
1016
16
1224
20
166
8
1277
65
56
66
Esapari accidentale ale cazanelorFactori poluatori
Apa
Aer
Sol3
6
35
5
54
4
44
4
42
2
218
21
18
19
Tipuri de poluanti si impactul asupra mediului generat de
activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul
unei functionari anormale
ActivitateAspect de mediuImpact de mediuFGMROScor de
mediuMedieScor activ.
Pretratarea apei cu var si sulfat ferosFactori poluatori
Apa Aer
Sol
18
12
15
10
10
208
16
816
12
168
16
660
66
75
67
Scapari accidentale de pacura,reactivi
chimici,industriali,uleiuriFactori poluatoriApa
Aer
Sol9
12
1220
20
254
24
248
28
2010
8
648
92
87
75,66
Spulberari accidentale de material pulverulentFactori
poluatori
Apa
Aer
Sol
12
12
9
20
15
2512
8
1628
20
1218
8
1090
68
72
76,66
Utilizarea solventilor Factori poluatori
Apa
Aer
Sol12
15
1220
15
3020
16
3224
16
2014
8
890
70
102
87,33
Transportul din cadrul intreprinderiiFactori poluatori
Apa
Aer
Sol9
9
615
25
104
8
44
8
122
6
234
66
34
44,66
Procese de ardereFactori poluatori
Apa
Aer
Sol9
9
1525
15
2516
16
204
20
208
10
1062
70
90
74
Transportul de materii primeFactori poluatori
Apa
Aer
Sol6
9
625
15
1016
16
1224
20
166
8
1277
65
56
66
Esapari accidentale ale cazanelorFactori poluatori
Apa
Aer
Sol9
12
155
5
516
12
1612
16
168
8
1050
53
62
55
2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarilePrevederile legale
adoptate de organizaie sunt: Legea energiei electrice-Legea nr.
13/2007 Ordinul 91 / 20 martie 2007 pentru aprobarea
Regulamentului-cadru al serviciului public de alimentare cu energie
termica; Hotrrea de Guvern privind aprobarea Regulamentului de
furnizare si utilizare a energiei termice H.G. 425/1994. Legea
administraiei publice locale- Legea nr. 215/2001; Legea nr 51/2006
a serviciilor comunitare de utilitati publice; Organizarea i
funcionarea serviciilor publice de administrare a domeniului public
i privat de interes local OG 71/2002 ; Legea locuinei - Legea nr.
114/1996; Legea nr. 230/2007 privind nfiinarea, organizarea si
funcionarea asociaiilor deproprietari; Hotrrea de Guvern
nr.1588/19.12.2007 privind aprobarea Normelor Metodologice privind
organizarea si funcionarea asociaiilor de proprietari; Legea
proprietii publice i regimul juridic al acesteia - Legea
nr.213/1998; Legea nr. 325/2006 a serviciului public de alimentare
cu energie termica; Ordonana privind acordarea de ajutoare
materiale pentru ncalzirea locuinei OUG 5/2003. OUG nr. 195/22
decembrie 2005 privind protecia mediului aprobat i completat cu
completri i modificri prin Legea 265/2006, cu modificrile i
completrile ulterioare; OUG nr. 196/2005 privind fondul pentru
mediu aprobat i completat cu completri i modificri prin Legea
105/2006, cu modificrile i completrile ulterioare; OUG nr. 243/2000
privind protecia atmosferei aprobat i completat cu completri i
modificri prin Legea 655/2001; HG nr. 440/2010 privind stabilirea
unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluani
provenii din instalaii mari de ardere; Legea nr. 24/06.05.1994
pentru ratificarea Conveniei-cadru a Naiunilor Unite asupra
schimbrilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992;
Legea nr. 3/2001 pentru ratificarea Protocolului de la Kyoto la
convenia cadru a ONU asupra schimbrilor climatice adoptat la
11.12.1997; HG nr. 645/2005 pentru aprobarea strategiei naionale a
Romniei privind schimbrile climatice; HG nr. 140/06.02.2008 privind
stabilirea unor msuri pentru aplicarea prevederilor Regulamentului
(CE) al Parlamentului European i al Consiliului nr. 166/2006
privind nfiinarea Registrului European al Poluanilor Emii i
Transferai i modificarea directivelor Consiliului 91/689/CEE i
96/61/CE; HG nr. 470/23.05.2007 privind limitarea coninutului de
sulf din combustibilii lichizi; Ordin MAPM nr. 592 din 25.06.2002
privind aprobarea Normativului privind stabilirea valorilor limita,
a valorilor de prag si a criteriilor si metodelor de evaluare a
dioxidului de sulf, dioxidului de azot si oxizilor de azot,
pulberilor in suspensie (PM10 si PM2,5), plumbului, benzenului,
monoxidului de carbon si ozonului in aerul nconjurtor; OMGA nr.
448/2007, pentru aprobarea Normativului privind evaluarea pentru
arsen, cadmiu, mercur, nichel i hidrocarburi aromatice policiclice
n aerul nconjurtor, cu modificrile i completrile ulterioare; Ordin
nr. 152/558/1119/532 din 13 februarie 2008 pentru aprobarea
Ghidului privind adoptarea valorilor-limit i a modului de aplicare
a acestora atunci cnd se elaboreaz planurile de aciune, pentru
indicatorii L_zsn i L_noapte, n cazul zgomotului produs de traficul
rutier pe drumurile principale i n aglomerri, traficul feroviar pe
cile ferate principale i n aglomerri, traficul aerian pe
aeroporturile mari i/sau urbane i pentru zgomotul produs n zonele
din aglomerri unde se desfoar activiti industriale prevzute n anexa
nr. 1 la Ordonana de urgen a Guvernului nr. 152/2005 privind
prevenirea i controlul integrat al polurii, aprobat cu modificri i
completri prin Legea nr. 84/2006; HG nr. 321/14.04.2005 privind
evaluarea i gestionarea zgomotului ambiant, republicat; Legea nr.
122/2002 pentru aprobarea OUG nr. 48/1999 privind transportul
rutier al mrfurilor periculoase; HG nr. 804/2005, modificat prin HG
nr. 79/2009, privind controlul activitilor care prezint pericole de
accidente majore n care sunt implicate substane periculoase; Ordin
nr. 1084/2003 privind aprobarea procedurilor de notificare a
activitilor care prezint pericole de producere a accidentelor
majore n care sunt implicate substane periculoase i, respectiv, a
accidentelor majore produse; HG nr. 124/2003 privind prevenirea,
reducerea i controlul polurii mediului cu azbest cu completrile i
modificrile ulterioare; HG nr. 1132 din 18 septembrie 2008 privind
regimul bateriilor i acumulatorilor i al deeurilor de baterii i
acumulatori; H.G. nr. 170/2004 privind gestionarea anvelopelor
uzate; H.G. nr. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor i a
deeurilor de ambalaje; Ordin MMGA nr 927/2005 privind procedura de
raportare a datelor referitoare la ambalaje i deeuri de ambalaje;
HG nr. 173/2000 pentru reglementarea regimului special privind
gestiunea i controlul bifenililor policlorurai i a altor compui
similari cu completrile i modificrile ulterioare; Legea nr.
426/2001 de aprobare a Ordonanei 78/2000 privind regimul deeurilor
cu completrile i modificrile ulterioare; Legea nr. 465/ 2001 de
aprobare a Ordonanei 16/2001 privind gestionarea deeurilor
industriale reciclabile; Legea nr. 431/27 10 2003 pentru aprobarea
OUG 61/ 2003 privind gestionarea deeurilor industriale reciclabile;
HG nr. 349 /2005 privind depozitarea deeurilor cu completrile i
modificrile ulterioare; Ordin MMGA nr. 757/2004 pentru aprobarea
normativului tehnic privind depozitarea deeurilor cu completrile i
modificrile ulterioare; Ordin MMGA nr. 95/2005 privind stabilirea
criteriilor de acceptare i procedurilor preliminare de aceptare a
deeurilor la depozitare i lista naional de deeuri aceptate; HG nr.
235 din 7 martie 2007 privind gestionarea uleiurilor uzate; HG nr.
856/2002 privind evidena gestiunii deeurilor pentru aprobarea
listei cuprinznd deeurile inclusiv deeurile periculoase cu
completrile i modificrile ulterioare; HG nr. 1061/2008, privind
transportul deeurilor periculoase i nepericuloase pe teritoriul
Romniei; Legea nr. 107/1996, Legea apelor cu modificrile i
completrile ulterioare; HG nr. 188/28.02.2002 privind aprobarea
unor norme privind condiiile de descrcare in mediul acvatic a
apelor uzate cu completrile i modificrile ulterioare; Legea nr. 458
/2002 privind calitatea apei potabile cu completrile i modificrile
ulterioare; HG nr. 351/2005 privind aprobarea programului de
eliminare treptat a evacurilor emisiilor i pierderilor de substane
prioritar periculoase cu completrile i modificrile ulterioare;
Ordin nr. 161 din 16 februarie 2006 pentru aprobarea Normativului
privind clasificarea calitii apelor de suprafa n vederea stabilirii
strii ecologice a corpurilor de ap; Ordin MAPPM nr. 756/1997 pentru
aprobarea regulamentului privind evaluarea polurii mediului; HG nr.
1408/2007, privind modalitile de investigare i evaluare a polurii
solului i subsolului; HG nr. 1408/2008, privind clasificarea,
ambalarea i etichetarea substanelor periculoase; HG nr. 1403/2007,
privind refacerea zonelor n care solul, subsolul i ecosistemele
terestre au fost afectate; Legea nr. 19/2008, pentru aprobarea
Ordonanei de urgen a Guvernului nr. 68/2007 privind rspunderea de
mediu cu referire la prevenirea i repararea prejudiciului asupra
mediului OUG nr. 21/2004 aprobat prin Legea 15/2005 privind
Sistemul Naional de Management al Situaiilor de Urgen cu
completrile i modificrile ulterioare.
2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de
management de mediu existenteAnaliza Initiala de Mediu (AIM)
trebuie sa identifice si toate aspectele de mediu referitoare la
serviciile administrativ si juridic ale organizatiei. Vor trebui
analizate toate informaiile culese referitoare la: organizarea
activitii de supraveghere i control de mediu a firmei; proceduri,
instruciuni de utilizare, programe de intervenie n domeniul
mediului; reclamaii, penaliti de mediu; incidente sau accidente de
mediu produse n trecut; regulamente interne; altele. In acest scop
pot fi folosite: procedurile si regulamente de funcionare
existente; fie de recepie, control, expediie, registre de urmrire,
alte nregistrri existente; interviuri cu membrii conducerii;
acorduri, autorizaii, permise de mediu; procese-verbale ale
inspectiilor APM sau ale altor organisme abilitate; buletine de
analiz i masuratori; alte documente relevante, inclusiv
chestionare, anchete etc..2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a
punctelor forte
PUNCTE TARIOPORTUNITATIPUNCTE SLABEAMENINTARI
Pentru PROTECTIA AERULUI unitatea este dotata cu urmatoarele
instalatii:-instalatii pentru colectarea si evacuarea gazelor
arse,compusa din:recuperare primara si recuperare
secundara.-instalatie de desprafuire umeda.-cosuri de dispersie a
gazelor arse.-emisiile in atmosfera sunt monitorizate
semestrial,cosurile de dispersie fiind amenajate pentru executarea
determinarilor conform Ordin 462/1993.-laboratoarele care asigura
controlul emisiilor si imisiilor de poluanti in mediu din cadrul
unitatii sunt autorizate.-sunt organizate puncte in care se asigura
determinarea continutului in pulberi sedimentabile, raportabile la
STAS nr.12574/87 privind calitatea aerului.
Prevenirea POLUARII AERULUI; reducerea riscului de poluare a
aerului prin monitorizarea continua a emisiilor atmosferice.a.In
situatia in care societatea lucreazala capacitatea nominala ar
exista posibilitatea depasirii concentratiilor maxim admise pentru
pulberi.b.Unitatea nu are elaborat si implementat un sistem de
reducere a emisilor la sursa si minimizarea deseurilor in vederea
prevenirii si reducerii poluarii.c.Emisiile de pulberi depasesc
valoarea limita la emisie ceea ce impune masuri de reducere a
emisiilor prin dotarea instalatiilor cu sisteme de
depoluare.Poluarea aerului cu CO2.
Pentru asigurarea CALITATII APEI:-monitorizarea calitatii apelor
uzate evacuate de unitate se reaizeaza de catre laboratorul
societatii (prin probe momentane,zilnice, cu exceptia zilelor
nelucratoare) pentru sectiunile de control intern si pentru
efluentul final.Unitatea dispune de un labortor cu personal
calificat, care asigura monitorizarea calitatii apelor uzate
evacuate.-monitorizarea instalatiei de separare si retinere locala
a impuritatilor.-se doreste implementarea unei noi tehnologii de
epurare cu scopul de a recircula un volum maxim de apa industriala
uzata.Reducerea penalitatilor catre Autoritatea Competenta de
Protectia Mediului,prin monitorizarea continua a indicatorilor de
calitate a efluentului final.-Reducerea riscului de poluare a apei
prin faptul ca se monitorizeaza continuu calitatea efluentului
final.-Reducerea costurilor prin reducerea consumului de apa
industriala, datorita faptului ca apa de racre este
recirculata.a.Consumul de apa potabila si consumul de apa
industriala este contorizat pe fiecare sursa, dar nu si pe fiecare
sectie consumatoare.b.Sistem unic de canalizare a apelor pluviale
si industriale.
Pentru PROTECTIA SOLULUI:-in socitatea se efectueaza regulat
masuratori ale nivelulu de zgomot si vibratii in incinta halelor de
productie.-pentru protectia impotriva zgomotului unitatea are
fundatii elastice pentru utilaje,izolatii fonice pentru incintele
de lucru.Reducerea concentratiilor de poluanti specifici,
prevenirea poluarii subsolului prin aplicarea masurilor de
ecologzare a terenului poluat.Reducerea riscului de poluare fonica
prin masurile de protectie aplicate.Poluarea solului datorita
activitatilor desfasurate in trecut pe amplasamentul socetatii.Risc
pentru producerea disconfortului personalului angajat.
MANAGEMENT:Unitatea este in proces de a implementasistemul de
management de mediu ISO14001.In unitate exista:-programe preventive
pentru intretinere instalatii si echipamente;-programe preventive
de intretinere pentru instalatii si echipamente relevante.-un
sistem prin care se stabileste si se mentine un program de masurare
si monitorizare a indicatorilor care sa permia revizuirea si
imbunatatirea performantei;-un plan de prevenire si combatere a
poluarii accidentale;-un plan de prevenire si management al
situatiilor de urgenta care este alcatuit din: planul de prevenire
si combatere a poluarii accidentale; plan de interventie in caz de
dezastre; plan de interventie in caz de incendiu.
Asigurarea calitatii produselor.Reducerea riscului de poluare
accidentala prin programele preventive adoptate.Reducerea
impactului indus asupra mediului si sanatatii umane de catre
activitatile desfasurate.a.Nu exista implementat sistem de
management de mediu;b.Nu exista un sistem prin care sa fie
identificati si cuatificati principalii indicatori de performanta
in domeniul mediului.c.Nu se face revizuirea si raportarea
performantelor de mediud.Comunicarea cu publicul nu se realizeaza
in mod constant;e.Comunicarea in organizatie este usor
deficitara;f.Personalul de la compartimentul de Protectia Mediului
este insuficient.Insuficienta personalului de la Compartimentul de
Protectia Mediului poate conduce la intarzierea raportarilor de
medu, precum si la atingerea performantelor de mediu impune prin
legislatia ceea ce se poate finaliza cu penaitati din partea
autoritatilor si crearea unei imagini si relatii necorespunzatoare
cu exteriorul.
2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de
MediuElaborata si publicata de Organizatia Internationala pentru
Standardizare (ISO), seria de standarde ISO 14000 acopera un
spectru larg de subiecte din domeniul protectiei mediului, precum
sisteme de management de mediu (SMM), auditul SMM, analiza ciclului
de viata al produselor, eco-etichetarea, performanta de mediu. Un
SMM este acea componenta a sistemului general de management al
organizatiei alcatuita din structura organizationala, planificarea,
responsabilitatile, procesele, practicile, procedurile si resursele
care ajuta la construirea, implementarea, realizarea, revizuirea si
mentinerea politicii de mediu a organizatiei. Implementarea unui
SMM permite organizatiei nu doar sa corespunda asteptarilor privind
performanta sa de mediu, ci si sa isi controleze costurile si sa se
conformeze legislatiei si regulamentelor de mediu.Standardul ISO
14001 este standardul de referinta pentru SMM din seria ISO 14000.
El descrie principalele cerinte cu care trebuie sa se conformeze un
sistem de management de mediu. ISO 14001 solicita ca fiecare sistem
de management de mediu sa reflecte natura organizatiei, activitatea
proprie si aspectele specifice de mediu. Un sistem de management de
mediu conform ISO 14001 ofera un cadru sistematic si coerent de
imbunatatire a performantei de mediu, de realizare a conformitatii
cu legislatia de mediu si de prevenire a non-conformitatilor.Desi
obiectivul principal al implementarii unui SMM este reducerea
impactului activitatilor, produselor si serviciilor organizatiei
asupra mediului, beneficiile de alta natura ale implementarii unui
SMM sunt multiple. Printre cele mai importante este cresterea
profitului prin optimizarea folosirii resurselor (materii prime,
energie), prin imbunatatirea managementului deseurilor si reducerea
costurilor aferente unor eventuale incidente de
mediu.2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte)
de mediu ale organizatieiNr. criteriu Articol in
vigoareObiectiveObiective specificeTermen de realizare
1 Legea energiei electrice-Legea nr. 13/2007
-satisfacerea cerintelor consumatorilor de energie termica prin
realizarea unor preturi locale la energia termica produsa-achizitia
de materii prime si materiale cu preturi accesibile1 luna
2 Legea administraiei publice locale- Legea nr.
215/2001-reducerea costurilor,in special a celor de
productie.-cresterea potentialului de reciclare a firmei3 luni
3 OUG nr. 243/2000 privind protecia atmosferei aprobat i
completat cu completri i modificri prin Legea 655/2001; Ordin MAPPM
nr. 756/1997 pentru aprobarea regulamentului privind evaluarea
polurii mediului;
-reducerea impactului asupra mediului-o scadere de 2,86 ori a
cantitatii de SO2, de 2,89 ori a cantitatii de pulberi emise la cos
si o crestere de 3,03 ori a cantitatii de Nox emise.6 luni
4 Legea nr. 19/2008-imbunatatirea calitatii si a loialitatii
personalului-reducerea numarului de accidente de munca3 luni
2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale
organizatieiProgramele de management definite de ISO 14001 snt
documentele care precizeaz CINE, CUM, CND traduce n fapte
obiectivele i intele de mediu.Altfel spus, este vorba de cerina ca
organizaia s-i documenteze i s-i menin unul sau mai multe programe
de atingere a obiectivelor i intelor de mediu, reprezentnd astfel
un instrument pentru planificarea obinerii performanei de
mediu.Programul trebuie s includ:- Stabilirea aciunilor care permit
atingerea obiectivelor de mediu;- Responsabilitile pentru fiecare
funcie i nivel relevant al organizaiei n vederea atingerii
obiectivelor de mediu;- Mijloacele i termenele privind realizarea
acestora;- Legtura cu impacturile semnificative.Programul de
management de mediu poate fi subdivizat pentru a aborda elementele
specifice ale activitilor organizaiei, el atestnd implementarea
SMM.Se recomand ca programul s includ o analiz iniial de mediu a
activitilor noi. Unprogram adecvat i realizabil conine de regul
consideraii privind etapele de planificare,proiectare, producie,
marketing i eliminare. Acaeast analiz poate fi ntreprins att pentru
produsele, serviciile i activitile existente ct i pentru cele noi.
Cu toate acestea nu este necesar efectuarea unei evaluri a
ntregului ciclu de via.Standardul ISO 14004 precizeaz c pentru a fi
eficient, planificarea managementului de mediu trebuie s fie
integrat n planul strategic al organizaiei. Programele de
management de mediu trebuie s stabileasc grafice, resurse i
responsabiliti pentru atingerea obiectivelor i intelor de mediu. Se
recomand ca programul de management de mediu s identifice aciunile
specifice n ordinea prioritii lor n organizaie. Avnd n vedere c
programele de management de mediu ajut organizaia s-i mbunteasc
performana de mediu, ele trebuie s fie dinamice, revizuite cu
regularitate pentru a reflecta schimbrile n obiectivele i intele
organizaiei.
Politica de mediuFactori de
mediuObiectiveTinteProgramActiuniResponsabilitatiResurseTermen
Protejarea mediului si implicit a omuluiApa
Aer
SolEchilibrarea rezultatelor economice cu cele in domeniul
protectiei mediului si orientarea catre eliminarea cauzelor
poluarii-numarul de accidente de mediu;-cantitatea de materiale
reciclate;-reducerea cantitatii de emisii eliberate.Program de
investitiiIncadrarea in cerintele legislatiei de mediu(
achizitionarea de instalatii noi de electroliza cu
membrane).Managementul deseurilor prin respectarea legislatiei in
domeniu si valorificare a deseurilor (inchiderea depozitului de
deseuri nepericuloase);Imbunatatirea calitatii apelor reziduale
prin incadrarea in limitele impuse in legislatia in vigoare
(modernizarea statiei de control final si a statiei de epurare
biologica) Departamentul de protectia mediuluiResurse
materiale,financiare si umane necesaresemestrul II 2014
semestrul II 2013
semestrul II 2010
2.2.2.3.Procedurile sistemului de management de mediuProcedura
operaionalStabilirea i facturarea consumurilor de energie termic
pentru consumatorii finali
Organizatia SC.CET Iasi SACod proceduraDenumire
proceduraNr.revizuiriEditare intocmire Data
Semnat director general01Stabilirea si facturarea consumurilor
de energie termica pentru consumatorii finali0Gheorghe
Ion01.03.2011
1. Scopul: Scopul acestei proceduri este de a descrie modul n
care se desfoar procesul de stabilire i facturare a consumului de
energie termic pentru consumatorii finali.2. Domeniul:2.1.
Procedura este aplicat de ctre Serviciul de Contractare i Furnizare
a Energiei Termice i Relaii cu Clienii, Serviciul de Facturare
UFET, Seciile de Distribuie UFET,Serviciul AMC UFET, Atelierul
Centrale Termice.2.2 Consumatorii urbani de energie termic de tip
ageni economici, ageni bugetari,asociaii de proprietari,consumatori
individuali .2.3 Sistemul de inclzire la consumatori n condominiu
este de tipul unui singur sistemrespectiv pentru Municipiul Iai :a.
Sistem centralizat CETb. Centrale termice de cvartal sau bloc.
CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A
ORGANIZATIEI
Societatea s-a constituit n baza H.G. nr. 104/07.02.2002, prin
reorganizarea S.C. Termoelectrica S.A. Prin H.C.L. nr.
133/01.04.2002 si H.C.L. nr. 136/29.04.2002 a fost aprobat fuziunea
a S.C. CET IASI S.A. cu RADET IASI i S.C. TERMO GAZ S.A., n
calitate de societti absorbite.n temeiul Hotarrii Guvernului
Romniei nr. 104/07.02.2002 privind reorganizarea SC Termoelectrica
SA Bucureti, SC CET Iai funcioneaza cu statutul de societate
comercial cu personalitate juridic, avnd un capital social de
790.498.273.615 RON reactualizat, deinut n ntregime de stat. SC CET
Iai are n gestiune i exploateaza instalaiile de producere n
cogenerare a energiei electrice i termice i asigur transportul i
distribuia energiei termice la consumatorii urbani i industriali
din municipiul Iai, cea mai important activitate fiind alimentarea
cu energie termic a peste 65.000 de apartamente din
municipiu.Societatea CET Iasi a implementat si menine un sistem de
management integrat calitate-mediu conform conditiilor din
standardul ISO 9001:2008 i ISO 14001:2004.Standardul ISO 14001
prezinta cerinte pentru organizatia noastra de a indentifica toate
impacturile asupra mediului si aspectele asociate, si apoi sa
implementeze actiuni pentru a imbunatati procesele, cu prioritate
in zonele cu aspecte semnificative. ISO 14001 prescrie cea mai buna
practica pentru un management proactiv al impactului asupra
mediului al organizatiei SC CET Iasi SA.Acest fapt poate conduce la
beneficii, cum ar fi urmatoarele: reducerea costurilor de
gestionare a deseurilor;
economii ale consumului de energie si de material;
costuri mai mici de distributie;
imbunatatirea imaginii organizatiei / companiei in fata
organelor si organizatiilor legale, a clientilor si a
organizatiilor publice;
cadru necesar pentru imbunatatirea continua a performantelor de
mediu;
asigura accesul la licitatii (din ce in ce mai multi
organizatori de licitatii impun ca o conditie de selectie existenta
unui Sistem de Management Mediu certificat).
Principalele puncte tari ale organizatiei sunt:
instalatii pentru colectarea si evacuarea gazelor arse,compusa
din:recuperare primara si recuperare secundara. instalatie de
desprafuire umeda. cosuri de dispersie a gazelor arse. emisiile in
atmosfera sunt monitorizate semestrial,cosurile de dispersie fiind
amenajate pentru executarea determinarilor conform Ordin 462/1993.
monitorizarea calitatii apelor uzate evacuate de unitate se
reaizeaza de catre laboratorul societatii (prin probe
momentane,zilnice, cu exceptia zilelor nelucratoare) pentru
sectiunile de control intern si pentru efluentul final. in
societate se efectueaza regulat masuratori ale nivelului de zgomot
si vibratii in incinta halelor de productie. pentru protectia
impotriva zgomotului unitatea are fundatii elastice pentru
utilaje,izolatii fonice pentru incintele de lucru.
Principalele puncte slabe sunt:
unitatea nu are elaborat si implementat un sistem de reducere a
emisilor la sursa si minimizarea deseurilor in vederea prevenirii
si reducerii poluarii. emisiile de pulberi depasesc valoarea limita
la emisie ceea ce impune masuri de reducere a emisiilor prin
dotarea instalatiilor cu sisteme de depoluare. consumul de apa
potabila si consumul de apa industriala este contorizat pe fiecare
sursa, dar nu si pe fiecare sectie consumatoare. poluarea solului
se datoreaza inca de la activitatile desfasurate in trecut pe
amplasamentul societatii.
