Upload
others
View
2
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
BRAŞtH lK ÎLe lr. fcî.Scrisori nefrwnca»€imse pri- mescă, Manuscripte na se re-
trimitft!
fiiroirile de amutcwri:Braşovu, piaţa mar« Mr. 22., '
Inserate maiprinjescă in VI*« a:Rudoîf Mosse, Haasenstein & Vogler (OttoMaas), Heinrijph Sihalek, Aloi» Htrndl, M.Dukes, A. Oppelik, J. Dan- nebtrg; în B«la|Mtot»: A. V. Ooid- ier ger. Anton Metei, Eckstein Bernat; înFranfcfrrt: 0. L. Daube ,-în Ham-
burg: A. Steiner.Preţulu inserţipniloni: o seriă garmondupe o ool6n& 6 cr. şi 80 or. timbru pentru o publicare. Publicări mai des«
după tarifa şi învoiMă. Beclame pe pagina III-» o sen ă 10 cr. t. a. siu 80 bani.
AITULÜ LL-i'.:
■ 1 .':>r .Oaeöta« îesôînâe-ôàfëlïE.
fAm rjc0,: .10 frânt!
Sè prenuinôrâ _ciele postale din întru ai din
afară şi la da: colectoA.
: A toaieitBlS pentra B n ş w î cla administraţiune, piaţa mare 2ïr.'22, et&giulù I. : pe unu&n&
casă: Pe rnù *nü 1» fl., pe şese luni 6 fl., pe treilttol 3 fl. tînû fisemplarù 5 cr. y., a- séu
Í5 bani. ’Atftt£ abonamentele c^tü si niserţîunile sont a se plăti
înainte.
Nr. 19. BraşovH, l£ercnrt,27 Ianuarie (8 Februarie)
„GAZETEI TRAHSILVAJraEr.Neposn, 18 Ianuarie 1888.
Deşi mai târ4iu* totuşi şi eji cu ocasiunea jubileului de 50 aiul a celei mai bătrâne şi mai de val6re foi, a sentinelei românismului', a mamei „Gazeta Transilvaniei“, nu potii se nu-i adresezi! sincerile mele felicitări şi u- rarî. Intru mulţi, mulţi, mulţi ani!! Şi cu ajutorulu Proniei divine vomu ajunge sublimulu scop pentru multu scumpa şi cercata nostră naţiune românescă!
Er D-V6stre, stimate Domnule Redactorii, ve mai adaugu pro- verbiulu latinii: „Bonus dux, bonum
reddit comitem.“
AndronQ Petri, înv. popor.
BraşOftt, 25 Ianuarie 1888.
Astă4i cunóscemü şi cuprin- sulu discursului principelui Bis- mark, care a fostü aşteptatu cu atâta nerăbdare, mai alesü în Francia.
Francesii par’că au avutü pre- semţulu, că enunciaţiunile cancelarului germanü vorü fi îndreptate mai multu la adresa lorii, decátü a Ruşilortt.
Bismark nu acusă pe Rusia, ba incă pare a voi séescuse înarmările ei ( icéndü, ca cabinetulü rusescu are intenţiunea de a da mai multă greutate vocei rusescî, ră4imendu-se pe o armata pregătită de résboiu.
Bismark acusa mai multu pe Francia pentru „înclinările ei rés- boinice,“ cari facü ca ea sé fiă aliata Rusiei, îndată ce acesta şi-ar pune în mişcare sotniele de cazaci.
Fórte caracteristicii este aeelü pasagiu din vorbirea cancelarului germanü, unde 4ice, că unü res- boiu cu Francia încă nu condi- ţioneză unü résboiu cu Rusia, dér décá Rusia ar începe ostilităţile, atunci va fi neevitabilü résboiulü cu Francia, care în ca- sulu acela nu se va puté reţiné de a nu întră în acţiune.
Cu alte cuvinte, Germania se teme de o cooperaţiune directă séu indirectă a Franciéi cu Rusia şi de aceea a íncheiatü alianţa cu Austro-Ungaria, ca sé pótá preveni acestü periculü.
V oimü se traimü în pace cu Rusia, 4ise Bismarck, voimü sé pastramű vechile raporturi cătră acestü imperiu, dér nu voimü sé tragemü de mânecă pe nimeni;
~ámü íncheiatü alianţa ca sé nü fimü necondiţionat dependenţi de Rusia.
Care va sé 4ic&> Germaniei, care stă faţă în faţă cu Francia armată pănă’n dinţi, i-arü fi fostü legate mânile şi ar fi trebuitü sé facă în tóté pe voia Rusiei, décá nu era în stare a-i opune alianţa cu Austro-Ungaria séu chiar tripla alianţă.
Despre aceea, că are dorinţa de a trăi în pace şi cu Francia, Bismark n’a (Jisü nici unü cuvéntü.
A accentuatü numai că deo-
camdată orisontulü dinspre Francia mi este încăxcatu cu norî ai»e- ninţători, De altă psurte însë c&n- celarulü dă se cunóscá guvernului rüsescü, că ar puté së devină răşî
conţenitele înarmări. IŞste peri- cülósa rivalitate dintre Germania şi Francia. [Este Art. U I alü tractatului de alianţă, care prevede o acţiune comună a armateloru* «a» çioçi u cumuiici a armatieioru
oelă ^ i hunü j^picü^alu» împëràJ anabelorü împerăţii aliate, în ca-ţiiloru aliate, décá ar lasa pe Francia în sórtea ei. Acesta este în- ţelesulu, ce trebue aé-lü dámü cuvinte] orü după cari „Germania ar
pute purta résboiu ou Francia, iară ca acesta sé condiţioneze, şi unu résboiu cu Rusia.“
Nu numai odată a declarată primulü ministru alü împăratului Wilhelm, cá sórtea Bulgariei şi a peninsulei balcanice nu intereséza pe Germania. Cu alte cuvinte : v04ă-şî Rusia de trebile ei în Orientü şi lase-ne pe noi Germanii sé ne rafuimü noi singuri socotéla cu Francia!
Acesta este firulu roşu ce légá ideile celei mai noué enunciaţiunî a principelui Bismark.
Vorbirea cancelarului germanü în íntregulü ei apare ca o ultimă încercare de a împedeca o alianţă între Rusia şi Francia. Publicarea tractatului de alianţa germano- austriacü, 4ise Bismark, nu este a se privi ca unü ultimatü, ci este numai constatarea firmei hotărîrl a puterilorü aliate de a stărui în comunü pentru susţinerea păcii.
„Germanii nu se temü pe lumea acésta de nimeni altulü, de- cátü deDumne4eu!w exclamă Bismark. începeţi résboiulü décá vé dă mâna, 4ice puterniculü cance- larü cătră vecinii séi dela apusü şi résáritü, prevenindu-i că spadele lorü se vorü înfrânge în pep- turile oţelite ale patrioţilom germani, ale demnilorü urmaşi ai lup- tátorilorü dela 1818.
Mândre şi pline de consciinţă de sine sunt aceste cuvinte. Dér de ce au fostü pronunţate tocmai acuma?
De sigurü că numai motive fórte grave au índemnatü pe principele Bismark de a face acésta ultimă încercare pentru a preveni ma rele confiictü ameninţătoru.
Reuşi-va óre încercarea séu nu ?Acésta este marea întrebare a
momentului.
Câteva foi rusescî asigură din nou, în faţa publicării tractatului de alianţă germano-austriacü, că Rusia nu voiesce sé atace pe nimeni şi 4icü, că decă Germania stăruiesce pe lângă aceea, că sco- pulü publicării a fostü numai de a arăta lumei, că puterile aliate sunt petrunse de intenţiunile cele mai leale pentru susţinerea păcii, atunci Rusiei nu-i remâne alta, decátü sé aştepte dove4î faptice pentru acésta.
Din Francia Ínsé résuná altă voce. Résuná o voce de bucu- riă, că acum nimicü nu mai împiedecă o alianţă strînsă între Rusia şi Francia şi că prăpastia
dintre Germania şi Francia s’a máritü numai prin publicarea tractatului de alianţă germano-aus- triacü.
Şi aici e adevérata cangrenă, de care sufere a4î continentulü europénü. Aicî e cheia tuturorü neajunsurilorü causate priif ne-
sulii unei co operaţiuni active ceso-rusescî, séu şi numai în qa- sulü, când Rusia ar „ameninţa^
cu „ixxésurl militare“, pe celu aţar catü din partea Franciéi, care póte fi nurnai Germania.
Décá „mésurile militare“ suntü de ajunsü spre a nasce casus belli, atunci ne putemü aştepta- în curéndü, în sensulu vorbirei cancelarului germanü, la unü resboiu próspétü germanp-frances, Austro- Ungaria avendü misiunea, de a ţin0 în locü pe Rusia şi a împiedeca décá se póte unü résboiu cu Rusia purtatü în acelaşi timpü.
Bismark îşi pune speranţa numai în Dumne4eu şi în forţele Germaniei. Dér vechiuíü proverbü 4ice: omulü îşi propime şi Dumne4eu dispune!
Greci şi Români.
Sub acestü titlu cetimü în „Revue de l’Orient“, ce apâre în Budapesta, dela 8 şi 15 Ianuarie 1888:
Corespondentulü nostru din Monas-
tir (Bitolia) ne trimite în privinţa Cuţo-
Valahilorü o nouă scrisóre. De astădată
dénsulü se absţine de orice polemică şi
se mărginesce ső numere fapte a cărora
esactitate se póte contesta, (?) dér că
rora totuşi nu li se póte tăgădui însem
nătatea.
Cu tóté acestea, spre a evita qiiiar
aparenţa de părtinire, punemü faţă cu
dénsa o părere grecéscá, re umatulü u-
nui studiu, care a fostü pubücatü în
„Neologos“ (4iarü grecescü din Constan-
tinopole), ca réspunsü la articolele pu
blicate mai nainte de fiarele „La Tur-
quieu şi de „Revue de 1’Orient“.
Publicámü în primulü locü opiniunea
fórte curiosă a redactorului diarului „Neo-
logos0 :
„Nici o relaţiune nu esistă între
Albanezi şi Cuţo-Valahi şi tinerele na
ţiuni de pe améndóué laturile Dunărei.
„înaintea chiar a fiinţei acestorü
din Urmă, cei díntéiu împreună cti fraţii
lorü Greci apărau încă de multü timpü
patria lorü comună: Macedonia, mái cu
sémá contra invasiilorü Cumano -Bulga
rilorü, ai cărora descendenţi direcţi súntü
astăzi Românii, după amestecarea lorü
cu Dacii, cu Romanii, cu Goţii, cu Hunii,
Avarii, Bulgarii, Ungurii, Grecii etc.
„Albanesii suntü fără îndmelă îm
preună cu Grecii o ramură a aceluiaşti
trunchiu, adecă alü trunchiului greco-pe-
lasgicü; cátü despre Valahi séu Greco
Valahi, aceştia suntü fórte depărtaţi de
naţiunile de peste Dunăre, care formeză
rassa română, şi Bizantinii suntü cei
dlntâiu cari în alü IV secolü au între
buinţatti numele: Valahi.
„Valahii n’au nimicü comunü cu
Slavii şi cu Daco-Roinânii; ei nu suntü
decátü nisce nomazi — vagabonzi — şi
se deosebescü prin viâţa lorü de păstori
de rassa română, rassă curatü agri-
cultóre.
Greco-Valahii se tragü din împreu
narea rassei grecescl cu rassa gotică,
ceea ce se probézá cu limba lorü şi prin
alte mărturii. Numele: Valahii se da,
<|up& Nilios, popórelorü oare locuiau în
sate fn Tracia, în Macedonia şi în Spáró-
Thesaha, de cătră Bizantinii din timpulü
împăratului Theodosie, adecă din timpulü
fltabilirei -în acele ţări a Goţilor0, cari
iM iU a >Q«eoii şi cu Ro-
inaBü din ^izan^ù, îmbrâţişândfe reli-
■®Hinea şi însuşindu-şl limba şi moravu-
riie ţărei, au fostü numiţi GotogrecI,
-după cum suntü numiţi Greeo-
Valahi.
„Este învederată că cuvêntulü : Va-
lâhu nu se derivézá din Velch, nume, »pe
care rassele germane îlü dau locuitori-
lorü imperiului romană, după cum isto
ricii romjjâşî şi româno-fill l’au consta
tată de euï^idü, ci dela numele Vîach,
care era unulü dintre căpitanii Goţilorti,
^i din Vlacherm, ,unü nobilü Gotü, ^iü
cărm nun^e a lăşatti urme visibile jla
Constantinopo^e.
„Câtü despre limba Gotogrepílorü,
éa se deosebesce de limbp, romáuíí i
după Gikţifinus Lascares, cu açqp
a poporuly,i gemtami, care locuesce pe mar-
gÿiele Mâtçei Nordului, deşi Thunmann
după cercetările şale sciinti ce,, a qoust
tetatü, că în limba greco-v lahă jumăţftte
^in rădăcini şnntti latine şi cealaltă jumă
tate se «om^ţune din rădăcini grece fil,
.gotice şi dintr’açelea alü unei linţ e
fortş j^nal^g^ qp limba alban^â , din fi
lele nóstre. Alţi glosologî d^u
melorü de peşte ^Dunăre numele 4® •
Daco-latinü, pe când idiomului Greop-
Valahü séu Goto-Grecü îi dau numele
de Macedono-valahicü séu Traco-Via- lahicü.
„Odinioră Greco-valahii séu Goto-
,grecii uniţi de inultü tnnpü en Qreçji
proprii 4işi,şi ou Greco-albanezii au con
tribuită prin sacrificii copaune la for
marea rassei nioderne, şi se considjö ii
ca descendenţii MynnidonÜ9rü lui JJwîş,
ai lui Alexandru şi ai lui Pirhns ; ei
combátéu pe Cumcmo - Bulgari, cari dţn
Cumani s’au prefăcuţii acum, de curéndü
în Rvmâni.
,Pe acele tiinpurî nu esistau Sjlio-
gurl séu comitete de propagan4ă ; ní<?i
chiar pe timpulü când cele trei ramure
ale raasei grecesc! din Macedonia săvâr
şeau luptele lorü vestite de care este
plină istoria modernă.
„Nu se aflau ér gï Syllogjirï atunci
când unitatea acestorü trei elemeatense
esprima prin organulü unei limbe co
mune, care a servitü fiilorü glorioşi ai
Macedoniei şi ai Epiro-îîtesaliei să-şi
exprime sentimentele şi cugetările lorü
şi să laude pe D«4eu.
„Nu esistau Syllogurî în timpulü
cşnd din puţinulă ce aveau, Macedonenii
Epiroţii şi ThesaKenii contribuiau la clă
direa farelorü luminătore ale elenismului
modemü, adecă colegiele din o mulţime
de oraşe şi mai cu semă din Moscopole
unde Greco-valahii au fixndatü una din
tre cele dintêiu imprimerii grecesc!, —
şi, în fine, nu esistau Syllogurî cari să
aţîţe pe mani patrioţi greci, ale cărora
sacrificii pentru înălţarea elenismului mo
demü în genere nu suntü, contestate.
„Ore acestea nu suntü fapte f&cute
dm causa comunităţei de origine, de ac
ţiune, de tradiţiune, de dorinţe de sufe-
■rinţe, de desvqltare mintală şi morală,
4» scqpu de a dobêndi unitatea ?
„AstăcjJ se caută însă prin broşuri
săi se distrugă acestă unitate, a lăsa să
se înţelegă că acéstá unitate este dău-
nătore pentru interesele imperiului oto-
manü şi se încércâ a se câştiga contra
ei opiniunea publică européná.
Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.
„Din nefericire o asemănare de dia-
lectű., o picătură de sânge ‘.şi nisce arme
de origine comună îndepărtată, desco
periţii prin mijlóce amplificative, nu.pot
astăzi să dea nascere unorfii naţiuni ne
cunoscute. Décá ar fi astfelü, existenţa
naţională a mai multorü pOpóre din Eu
ropa ar fi de sigurii anulată.„Nu trebue popőr ele care constituescu
unitatea naţională a Macedoniei să fiă che
mate să-şi nege naţionalitatea loră isto
rică, care este aşa de veche, pentru ca
săiaalta nouă. Acéstá unitate formézá
garanţia Statului-quo politicii actualii,
Statu-quo aşa de eficace pentru consoli
darea fratemităţei ce esistâ între Greci şi
Otomcmi şi care nu va putea fi schim
bată pe cátü timpii popórele din Mace
donia se vor întemeia pe dânsa.“Terminándü, „Neologos“ .ice, că nu
crede în esistenţa a trei müióne Alba-
nesî şi Români, carî s’ară afla în miculü
spaţiu cuprinşii intre Muntenegru, Gre-
cia şi Adriatica, márginitü de o parte
de vila tulü Oossovo şi de alta de ma
rea Egeă, şi provocă pe corespondenţii
noştri să combată cu probă, décá potü,
afirmaţinnile de mai süsü.(Va urma.)
va chita ■publice şi le va înainta la Jlo-
cmü cfctâiaţiunei lortt“. /
E de Öoritü ca acestü stngátü după
•iftjutorü să Jiu tësune Èp. pustiă.*
* *Alegerile de deputaţi pentru camera
rom â/na s’au începută Sâmbătă ou cole-
b$&,I. Din 64 deputaţi aieşî, 46 suntü
ai partidei guvernului, ér 19 suntü ai
oposiţiunei. In 8 locuil suntü balotagé.*
* *
forte asurâ,. Funcţionaruhi care a, ţşle
grafa|ÎÎ yoţbiţett ministrului * preşedinte
şe a &rafiîii Hughes' a fostî| degradaţii,
din âass|i a $ecea $e ran(pti în classa
şi i s*H redustt leafa dela
SCIRILE PILEI.Cetímü în „Preotulü Románü“ din
Gherla următorele, sub titlulü „Ajutoriu“ :
„Poporulü románü gr. cat. din Poiana
Arieşului (comună mestecată cu Maghiari!
ev. ref.)j în cea mai mare parte forte
lipsitü şi năcăjită, câştigându-şî pânea
de tóté (|ilele cu lucrulü pe la streini,
şî-a edificată în anulÜ 1882 o scolă în
tru tóté corăspundătore cerinţelortt legei
şi acum şî’a adunatü materialulü de
lipsă pentru ca în loculü bisericei vechi
de lemnü — în care, fiindü aprópe rui
nată, i s’a ínterdisü prin autorităţile ci
vile ţinerea cultului divinü, să’şî (p-
déscá o biserică nouă din materialü so-
lidü. Multele spese ce le-a avutü însă
cu cumpărarea locului, în care şl’a 4i-
ditü scóla, şi a aceluia în care vréu să-şi
4idescă noua biserică — ambele cumpă-
rându-le dela streini cu bani scumpi,
precum şi cu didirea şi adaptarea şcolei
şi cu procurarea materialului de lipsă la
noúa biserică: i-au stors de tot, aşa că
acum credincioşii sunt siliţi a recurge la
ajutorul confraţilortt de pretutindenea cu
rugarea, ca să binevoiescă a-i ajuta în
tru îndeplinirea lucrului începută, con-
tribuindü care-şî după putere la acope
rirea speselorü de didire a nouei biserici,
şi ei din parte’şl promitü, că la timpü
potrivitü asemene vorü ajuta după pu
tinţă pé alţi confraţi ai lorü la astfelü
de caşuri, Contribuirile binevoitóre să
se * trimită la Redacţiunea acestei foi,
(„Preotulü Románü“ în Gherla) care le
Ni se scrie din Zérnesci, că acolo a
fostü Sâmbătă, în 28 Ianuarie v., pe la
10 óre séra unü incendiu, care a prefă-
cutü în cenuşe şura şi şopulti unui lo
cuitorii. Dauna este de peste 1000 îl.
cari au fostü asiguraţi, o impresiune
bună a fácutü asupra dăunatului, asupra
celorü ameninţaţi de acélü incendiu, pre
cum şi asupra tuturorü locuitorilorü, so
sirea neaşteptată a pompierilorü, cari la
primulü avisü au alergată cu tote apa
ratele la loculü incendiului şi cari, deşi
numai lucrători din fabrica d-lui Martin
Kopony, proprietarulü acelei fabrici, cu
multă iuţelă şi desteritate au pututü în
scurtü timpü a localisa şi a stinge de
totü incendiulü, ce uşorii ar fi pututü
lua dimensiuni mai mari. Locuitorii din
ZâmescI aducü şi pe acéstá cale atátü
d-lui KopOny, cátü şi bravilorü săi pom
pieri mulţămită publică.*
* «
Visitarea administrativă a căii ferate
sëcüiescï Oderheiu sëcuiescu — Ciùcu-Se-
reda s’a fácutü. In curêndü va fi pre
dată comunicaţiunei lima.
Constatându-se necesitatea d’a se
modifica traseulü (linia) căii ferate vici
nale Mureşu- LudoşU- Bistriţa, mimstrulü
de comunicaţiune a ordonatü o ulterioră
visitare a liniei pe diua de 12 Martie.
aunv1000 fl. Iii 8$| fl., şi transferattt
într’o? sta|iune; mai inică,‘5 ín f’uáü postü sub.0x iniittt. $Wcţi0|iarulftsliiperi( car
în 4iua de anulü nou a avutü serviciulü,
a fostü eschisü pe 3 ani dela înaintare
afară de aceea transferatü pe spesele
sale într’altă staţiune. Funcţionarul
care a primitü depeşa a fostü declaratü
neVinovatü..........*
* *' In Chesdi-Oşorheiu a fulgeratü şi a
tunatü ín ^iua de 19 (31) Ianuarie. A
doua 4i a ploatü ó plóiá désá.
La inspectoratulu de dare de aci s’a
săverşittt la 4 Februarie n. unü actü
sérbátorescü: servitorulü pensionatü alü
acelui oficiu, Eduard Rigetti, după unü
serviciu de 42 de anl, a fostü decoratü
de Maiestatea Sa cu medalia „Crucea de
argintü pentru meritü“. D-lü inspectorü
r. de dare Stefanü Gencsy, ca represen-
tantü alü d-lui comite supremü conte
Andrei Bethlen, în presenţa unei adu
nări numerose şi cu o vorbire corăspun
dătore a atârnată medalia, între urări
de „să tráiéscá Maiestatea Sa“, pe pep-
tulü lui Rigetti, felicitándu-lü.*
* *In Angheluşu, comit. Trei-scaune,
s’a împuşcattt la 2 Februarie n. fata de
20 de ani a unui proprietarü, numită
Margita Tamasi. Causa sinuciderii nu
se spune.*
* *
** *
Se scie că ministrulü Tisza ţinuse
la anulü nou o cuvântare în care ’şl-a
esprimatü speranţa că se va sustiné pacea.
Acéstá vorbire s’a telegrafiatü la Viena
şi la Berlinü în înţelesulă, că Tisza nu
speră că se va susţine pacea. Urmarea
a fostü că s’a produsü o mare nelinişte
în tóté cercurile politice şi mai cu sémá
la bursele ■ din Berlinü şi Viena. In contra
funcţionariloră dela oficiulü telegraficü
din Pesta s’a pornită cercetare disciplinară
şi în (filele acestea s’a fácutü judecata
Cercetarea se estinse asupra a 3
funcţionari şi anume : asupra aceluia care
a primitü telegrama destinată pentru bi
roulă de corespondenţe din Viena, mai
departe asupra aceluia, care a trimis’o
prin aparatulü Hughes şi asupra func
ţionarului superiorü, care conduce ofi
ciulü. Intenţiune răutăciosă nu s’a con
statată din care causă lucrulü s’a încheiaţii
cu procedura disciplinară. Judecata e
In comitatulü Sibiiului suntü de o-
cupat mai multe locuri de îngrijitori ai căi-
loră comitatense, şi anume Nr. 7 cu lo
cuinţa în Recea, Nr. 21 cu locuinţa în
Şura mică, Nr. 40 cu locuinţa în Tăi
maciu, Nr 41 cu locuinţa în Sibiiu şi
Nr. 54 cu locuinţa în Vurperü. Petenţii
să-şi adreseze cererile pănă la 15 Fe
bruarie n. la máestrulü drumurilorü co
mitatului.
. Dărnicia regeim Romáméi
Cetimü în „Curierulü Finan
ciarii“ dela 24 Ianuarie:Décá generositatea este unul din atri
butele caracteristice ale M. S. Regelui
României, modesüa Sa întrece liberalitatea
Sa pănă în punctulü d’a o ascunde în
ochii lumii. Se sci'a într’adev£ră,{ că Su-
veranulü nostru doteză cu cheltuiala Sa
multe comune rurale cu şcoli şi cu bi
serici, că înaltele Sale bine-faceri oculte
se íntindü la multe văduve, la multe or
feline, la multă lume scăpătată, cu tóté
acestea erau greu de grupatü tóté aceste
bine-faceri la unü locü pentru a puté
răspunde calumniilörü. Astăcjl printr’o
indiscreţiune a prinţului Dimitrie Grhica,
suntemü în posiţiune d’a da aci cifra
cheltuielilorü M. S. Regelui României.
Mulţămimti sincerü prinţului Dimitrie
Ghica pentru indiscreţiunea sa şi consi-
derámü ca o datoriă d’a o pune in re-
liefü, dorinţa nóstrá fiindü a face o de
plină lumină.
In 1887, a disü principele Dimitrie
Ghica dela tribuna întrunirii electorale
dela Atlieneu (ţinută în dilole trecute),
lista civilă a Regelui şi veniturile Do
meniului Coronei au datü ca venituri
1.985.185 fr. contra 2.087.895 franci
eheltuell.
In 1888, bugetulü cheltuelilorü în
trece cu 239.350 fr. 60 bani pe acela
alü veniturilorü. „Afirmü pe onórea mea,
care ’ml-e scumpă mai multü decátü tóté,
esactitatea acestorü cifre“.
Astfelü dintr’unü bugetü mai micü
de 2 miliőne, Suveranulü prelevá 400.000
franci pentru acte de bine-facere, burse,
pensiuni, şi sub-venţiunl acordate la şcoli
séu la biserici, plus 230.000 pentru Si
naia şi 180.000 franci pentru terminarea
lucrárilorü castelului Peleştt.
Cuvéntulü Prinţului Ghica a fácutü
pe poporulü románü să afle, că Suvera
nulü nostru dă cu amendouă mânii© şi
cu o deosebită bunăvoinţă.
** *
Acum câteva 4ile, mii Ţiganii un-
gurescii lăutarii, întorcendu-se dela ţeră
acasă la Sepsi-St. Georgiu, întâlni pe drum
unii lupii, care se pregătea să vină în
neplăcută atingere cu elii. Boncza, aşa
se numesce lăutarulii, care cântă cu cor-
nulii, (trâmbiţa) în spaima sa veni la
ideea, să scotă sunete puternice din cor-
nulii său. Lupulii înmărmuri, începu a
urla îngrozitorii şi însoţi, în orecare de
părtare şi urlândii neconteniţii, pănă în'
naintea oraşului pe bietuM lăutarii, cai*e
întrâ triumfătorii în oraşii suflândii în
cornii.
Sciri pollţienesci.
Suma de 1500 fl. semnată, de pro
prietarii de prăvălii deschise, în favorulü
cersitorilorü de Sâmbăta nu s’a ajunsü
prin incassarea terminată Vinerea trecută,
ci acésta a ajunsü numai cifra de 1200 fl.
Faptulü se esplică prin aceea, că mai
mulţi neguţători au redusü la încassare
sumele subscrise, alţii eră au refiisatü plă-
tirea sumelorü cu observarea laconică, că
„n’au chibzuitü bine lucrulü.“
Spre a se evita neînţelegeri se a-
duce mai departe la cunoşcinţă, că col-
lectele făcute pentru scopuri culturale şi
humanitare, pentru biserici şi confesiuni
şi în favorulü celorü păgubiţi prin în
tâmplări elementare, se sustragü compe-
tinţei căpitănatului orăşănesctt şi măsura-
F0ILET0NULÜ „GAZ. TRANS.“
(1)
. Frântură âe cuyentare poprală,Domnii 4icü: ţăraniiltt e talpa té
réi, şi eu 4icü: femeia e talpa casei.
în. adevărtt, cui i-a datü Dumne4eu
femeiă "bună, acela are parte de mare
norocü în lume, căci peste casa lui pa-
re-că sboră ângerii: într’însa e pace,
şi unde cauţi găsesci renduială şi cură
ţia; mâna femeiei le face tóté la timpü
şi tóté le aş04ă la loculü lorü: după a-
cestea cunosc! ochiulü ei, inima ei, ca-
pulü ei.Bárbatulü caută cu dragü la purta
r e a femeiei sale, inima îi rîde de bucuriă
şi dragostea lui cu anii nu scade, ci cresce;
aşa unü bárbatü trăiesce índoitü mai multü,
pentru-că vieţa îi curge ca apa cea lim
pede, ce nu o tulbură nimică; elü nu
scie de sfadă, nu de ură, nu de răutate,
nu de pismă, nu de cuvinte próste: în
sufletulü lui e pace şi pace, şi bine e şi
în casa lui şi în familia lui.Dérá pe de altă parté suntü omeni,
cari credü, că numai avuţia este noroculü
omului. Deci când vine timpulü să mérgá
cu feciorii la peţitft, nu íntrébá de cátü
de avere, de fólcí de páméntü, de nu-
mérü de vite şi de sume de bani.
Nu-i ce 4ice, fălcile de páméntü, vi
tele şi banii suntü lucruri bune, dérá nu
mai pe lângă o inimă bună de femeiă;
nu-sü însă de nici unü folosü, decă a-
ceea care le capătă şi le are e unü pă-
catü de femeiă, o făptură f&ră frica lui
Dumnedeu şi fără ruşine, apoi răsfăţată,
leneşă şi mârşavă. Şi câţi bărbaţi nu-sü
în lume, că ámblándü după avere, şi-au
luatü în casă o scorpiă ori o vacă băl-
ţată şi ar fi bucuroşi să scape de dînsă!
Aşa era odată unü omü ténérü şi
avutü din moşi strămoşi; elü avea casă
mare şi gospodăriă bună, ca cum nu era
alta în satü; avea 50 de fălci de locü,
vite comute, crescute de mâna lui, moră
prisacă şi câte de tóté; la dénsulü erau
totdeauna podurile pline şi sacii plini.
I-a venitü timpulü şi lui să se în-
sóre; a umblatü aşa dérá în süsü şi în
josü, cum facü omenii cei avuţi, pănă-ce
a datü de o fată, rumenă, frumósá şi
avută. Elü se fericia cu femeia lui şi
se fudulia cu densa ca cu nu sciu ce.
Şi omenii încă nu-şi luau ochii de pe densa,
când mergea Dumineca la sf. biserică,
scii colea, bine îmbrăcată şi alesü de fru-
mosü împodobită.
Deră credeţi, că a ţinuttt multü feri
cirea bărbatului şi mirarea ómenilorü ?
Nicidecum! Căci îndată au bágatü omenii
de sémá, că între densa şi bărbatu-său
cuvéntü bunü nu-i, că în casa lorü de
réulü ei „Dómne ajută“ nu-i. Ea nu
scia cóce nici măcar, unü cuptorü de pâne
şi pânea ei era aşa, că nime nu o putea
ua în gură. Ea nu scia nici la vatră
şi bărbatu-său trebuia să-i ţină fată la
fertü. Erau şi vaci de mulsü de ajunsü,
dérá de fruptü nu se mai alegea nimica;
era şi cânepă de ajunsü, dérá din anü
ín anü rămânea nelucrată. Ea nu scia
nimica şi nu se apuca de nimica, pen
tru-că cátü a fostü acasă la mă-să, mă-sa
tóté le făcea singură, érá pe densa o
lăsa din uşorii, mai de alesü, ca să cu-
noscă lumea, că-i fată de bogătaştt şi
n’are nevoiă să mai pună mâna pe lucru.
Dérá într’o diminâţă face bărbatu-
său la densa aşa: „Savetă, ean scolă-te
de caută unü picü pe afară şi derădică
şi prin casă.“ Saveta insă nu mai era
deprinsă să se scóle dimin0ţa; de aceea
nu răspunde nimica, decátü se întorce
pe ceea-laltă parte, de adórme şi dórme
érá dusă.
Cine mulgea vacile şi cum le mul
gea, ea nu-şi mai bătea capulü; de era
stratii în grădină ori de nu era, ei îi era
totii atâta. La femeile celelalte era în
grădină ceapă, usturoiu, pătrînjei, sfecle,
curechiu, pepeni şi câte de tote ; la densa
în grădină însă numai ştirii, lobodă şi
cucută. Unde ai fi pusii ochiulii în gos
podăria ei, ai fi cunoscuţii, că gospodina
de casă nu-i de nimica, ba încă că-i şi
murdară; căci de ai fi căutatii la stra
chină, strachina era nespălată, de ai fi
căutatii la doniţă, doniţa era nespălată,
de ai fi căutatii la cofă, cofa era nespă
lată, ba ce, chiar verde de negrijită; eră
cămaşa de pe densa era ca de pe cei-ce
facii Qărbuni ori umblă cu păcură.
Le dete Dumnedeu şi copii şi bie-
tulii bărbaţii se mângâia: „Lasă“, spu
nea elii, „Saveta acum îşi va mai lua de
semă şi se va apuca de gospodăritii, căci
Dumne4eu ne dă copii şi trebue să gn-
jimti de dânşii.“Aşa! Cum nu! Copii bieţii umblau
şi ei aşa, de rufoşi, aşa de nespălaţi şi
nepeptănaţi, de-i era omului greaţă să se
mai uite la dânşii.
La urma urmeloru bine-că fetişora
Savetei era totii rumenă şi netedă, dâră
bărbatului dela unii timpii a prinsă a i
se urî de dânsa. Elii totă-una umcla cu
capulii ■ în pământii şi nu mai grăia ni-
care opreşte cerşîtultt, ^ ni^ai;ţ$.‘
aşa numiţii cerşitori de Sâmbăta séu de
pe uliţe.Acei domni proprietaarl de prăvălii
carii vréu sé plátéscá în fiecare sépté-
mână sumele semnate, suntü rugaţi a le
depune directü în puşculiţele de adu-
natü aflătore la secţia centrală a poli
ţiei şi la secţiile din suburbii.
Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI.
A P E L U !Este unü adevërü recunoscută de toţî,
că unü poporü fără industriă şi comerciu
desvoltatü nu este în stare a face Pafjj|
serioşî spre civiHsaţiune. *
Poporulü nostru convingêndu -se des
pre acestü adevërü, în periodulü scurtü
dela deşteptarea sa a şi începutü a pune
temeliile desvoltărei sale industriale şi
comerciale.
Pentru a obţinâ însë pe acestü te-
renü resultate satisfácétóre, desvoltarea
trebue së fie progresivă şi omml^erală.
Purce^êndü dela ace^ft ^j^ëruri
stabilite de sciinţa economnrarjRională
şi convingêndu-ne după o sfcrîosă cum
pănire a împrej urărilortt locale, că aicî
în Orăştie esistă condiţiile necesare pen
tru întemeerea industriei tipografice : noi
subsemnaţiiamtt luatü asupra nostră mi
siunea a îni jnţa în Orăştie unü :
Nistltirtti tipograficiipe acţii, corëspun^étorü recerinţelorii de
astădi.
Spre a réalisa acestü scopü, Vë în-
vitámü prin acésta a concurge şi D-Vóstré
cu subscripţiunî cât mai numéróse la în
temeerea acestei societăţi pe acţii.
Societatea se va înfiinţa pe timpü
nedeterminatü, cu unü capitalü socialü
de fl. 5000, care se va réalisa prin emi
siunea a 200 acţii de câte fl. 25.
La subscriere se vorÜ plăti 10°/0) a-
decă fl. 2*50 de acţiă şi 50 cr. tacsă de
înscriere, ér restulü se va solvi succesive
şi în modulü, ce-lü va statori direcţiunea
institutului proiectatü.
Fundatorii nu-şî reservă nicï unü
dreptü faţă cu institutulü, ce voiescü a-lü
înfiinţa.
Subscrierile se facü la Domnii : Dr.
Ioanü Mihu, advocatü, Samuilü Popű,
advocatü, Dr. Stefanü Erdélyi, medicü,
Ioanű Mihaiu, cassariu, George Baciu,
comerciantü, Aurelű P. Barcianu, con-
tabilü, toţî din Orăştiă, Laureanű Ber-
danu: notarü ín Romosü,' Petru Beleiu,
notarü în Căstău, Dumitru Iosifű, notarü
ín Beriu, Avramű Mihailá, preotü ín E.O-
moşeltt, Ioanű Boteanű, preotü ín Bin-
ţinţî, Dumitru Iancu, preotü în Turdaştt,
Teodoru Crişanu, preotü în Cujirü, George
ÏMcaciu notarü în Bobâlna şi Simionű
Filimonű, preotü în Yărmaga, cari! suntü
autorisaţî sub rëspunderea solidară a sub-
semnaţilortt a încassa rata primă de fl.
mica, fără numai din când în când sco
tea câte unü suspin greu şi 4icea: „Dómne,
ce m’a gásitü“ !
Oamenii sciau, ce durere are elü la
inima lui; de aceea câte o-dată veniau
de-i coceau o semă:„Ei, lasă, Ionică, nu te da; mai bine
haide sé mergemü la cea cârşmă şi sé
tragemü câte unü paharü de cea putóre,
ca sé mai uitámü de lumea asta*u
Şi cârşma nu era departe, căci cârş-
mele résarü prin satele nostră, cum ré-
sarü tómna cei bureţi prin pădure. Aşa
acjl, aşa mâne, ba dela o oră Ionică nu mai putea fără rachiu şi mai multü şedea în cârşmă decátü a casă. Elü şedea în cârşmă, dérá acasă i-se înguiba sérá- cia. Şi adecăte omenii gătiâu de sőmé- natü, érá elü începea a ara; ómenii începeau a secera, elü nu era gata cu pra- şila: la dénsulü tóté nu mergeau în süsü, ci repede în josü; numai copii din anü în anü i-se înmulţiau şi ílü împresurau totü mai tare.
Ei, dérá de nécacjü şi Saveta s’a datü la béutü şi cum? Au prinsü a veni la dénsa babele şi a-o pune la cale icendu-i r
„Bea Ionică, de ce sé nu béi şi tu, «a sé mai uiţi de cele néca4uri?u
Şi ea încetişorii cu încetişorulti s’a şi datü bine după învâţătura lorü.
(Ya urma)
2 ^íösöriöre éo
50' cr.Subscrierile se vorü încheia în 18
Februarie 1388 st. n.
Orăştiă, în 1 Februarie 1888 st. n.
Dr. Ioanü Mihu m. p., Samuilü PopÜ m. p.}, Dr. Stefanü Erdélyi m. p., Ioanü Mihaiu m. p., G-eorge Baciu m. p., Aürelti P. Barcianü m. p., Nicolau Popoviciu m. p., Iustinü Moldovand m. p., Ioanü Lăzăroiu m. p., Simeonü Corvinü m. p., Toma Hajieşiu m. p., G-eorgiu Joandrea m. p.
SCmî TELEGRAFICE.(Serv. párt. alü „Gaz. Trans.u)
Vorbirea principelui Bismark.
* Berlina, 7 Februarie. Din par-
lafyentulu germanii: La ordinea <Jiiei é Oprima cetire a legei de împru- nmtü pentru armată. Principele Bismark iâ cuvéntulü, pentru ca să vorbescă asupra situaţiunei ge
nerale a Europei:
f Potü linişti opiniunea publică într’atâta, întru cátü aspectele faţă
cu’ Francia aú• ‘ :M i ’■pé&fofáe. •Şi în privinţa Rusiei nu sunt acji de altă părere decátü eram atunci, când m’am esprimatü, ca, n’am avé
se ne îngrijimă de nici unu atacu din
partea Rusiei. Recunoscü ca concentrarea trupelc&ü rusesci pare íngrijitóre, dér nu vedü nici unü motivul şi nici unü pretextü d’a se nasce unü résboiu rusü ori eu- ropénü. Chiar unii résboiu cu Francia încă* nf condiţionâză unu rés- bota cu RMisia, ci dm_ eenţră, unu résboiu cu Rusia condiţionâză unü réboiu cu Francia.
Bismark crede, că cabinetulü rusescü intenţionâză ca, cu oca- siunea crisei europene celei mai de aprópe, sé dea espresiune şi sé accentueze cu putere vocea Rusiei ori se facă mai cu efectü pretenţiunile sale diplomatice, fiind că în dosulü ei se afla o armată pregătită de résboiu....
înclinările résboinice ale Franciéi
şi ale Rusiei ne constrîngă a ne apéra.
Simţemintele amicale ale Rusiei pentru Germania s’au récitü din causa alianţei nóstre cu Austro- ÜngísLfia, pe care amü încheiat’ó fiindü cá altmintrele amâ fi a-
junsă a fi neeondiţionatu dependenţi
de Rusia.
Publicarea tractatului de a- lianţă nu e unü ultimatum, nici o ameninţare. Lumea trebue sé scie că noi ne íntrepunemü pentru ni suinţele comune de a se susţine pacea şi că Austro-Ungaria este aliatulü nostru naturalü în contra periculelorü ce ameninţă din par
tea Rusiei şi a Franciéi.
Noi ne dámü tótá silinţa ca sé susţinenm vechile raporturi cu
Rusia, fiér nu ne căciulimu nimănui. Noi Germanii ne tememu de Dumne
zeu şi de nimenea altulă în lumea asta
Frica de Dumne4eu ne face sé dorimü pacea. Celü ce înse, cu tóté acestea, va rupe pacea, va trebui sé se convingă, că iubirea
de patriă gata la luptă va aduna sub
steaguri întrega poporaţiune a Prusiei
cá şi în anulă 1813, — iubirea de patriă, care a devenitü unü bună
comună ală întregei naţiuni germane“. (Aplause sgomotóse şi prelungite).
Legea a foştii primită în prima şi a doua cetire. Impresiunea ce a făcut’o discursdiü lui Bismarck este, că acestü discursü e unü capü de operă diplomaţicü estraordi- netrü. A atinsü plácutü căldura cu care vorbitorulü a amintitü pe Austro-Ungaria şi tripla alianţă.
DIVERSE.Rinopla8tica. Acum câteva 4ile o
femee care suferea de unü piciorü se
duse la clinica din Yiena. Observatorulü
neesercitatü mai că n’ar fi observatü pe
faţa femeei nimicü neobicínuitü, esper-
tului chirurgului ínsé îi bătu la ochi,
afarăde nasulü celü latü şi turtitü, o
şcangă (cicatrice) pe fruntea femeei. în
trebând’o de causa acestei apariţiunl, de
clara femeéa, că ea are sS mulţămâscă na-
sulü ei mânei dibace a lui Langenbeck,
care înlocui înainte de asta cu 20 ani
organulü ei, distrüsü de nisee formaţiuni
de umflături, printr’o operaţiune plastică
dfn frunte; mai adause, că atuncea d-lü
profesorü îi puse în perspectivă şi aceea,
cft nasulü ei va fi atátü de frumosü- ín
cátü totü póte sS’şi mai capete unü băr-
batü şi acum e măritată a doua oră.
In legătură cu acestü frumosü succesü
medic alü arăta profesorulü respectivü
meritele nemuritóre ce şi-le-a câştigai ii
Langenbeck prin operaţiunile plastice*
deórece elü este primulü care, după o
metodă seienţifică, a ínlocuitü defecte mai
marii ale corpului omenescü prin părţi
învecinate sánétóse. E dreptü că arité-
cesorulü séu genialulü Dieffenbach a £&-
Cutü primulü ínceputü, cu „fabricaţiune de
nasuri“, dér din causa technicei încă ne-
perfecte nu obţinu decátü numai nisce
bucăţi de cade djforme, cari câte-odată
aveau o aseménare atátü de puţină cu
unü nasü, íncátü nefericiţii purtători de
astfelü de nasuri mai bucurosü s’arü fi
seäpatü de ele. Langenbeck ínsé ajunse
pe térémulü rinoplasticei la resultate
atátü de frumóse şi esteticü perfecte,
íncátü se vorbea despre elü că se pri
cepe totü aşa de bine sé facă nasuri ca
şi bunulü Dumne4eu. Când se afla Lan
genbeck încă în Berlinü, veni la clinica
lui o fată tínérá, care printr’o bolă de
osü îşi perduse nasulü. Deóre-ce i-se pro
mise unü nasü nou, fata, care era cam
vanitosă, se ocupa mereu cu dorinţa ca
resultatulü operaţiunei sé fiă nu numai
norocosü, ci şi frumosü. piua operaţiunii
sosi, fata fu dusă cloroformată în ca
mera de operaţiune. Langenbeck făcu
prima tăietură pe frunte, când deodată
se tredi domnişora din ameţâla sa şi
striga tare: „Dér, prea scumpule consilier
intimü, sé fiă şi frumosü!
Naivitate. Oetavianü mereu se ruga
de tatä-söu, sé-i dea lui frumosulü cea-
somicü de aurü, ce-lü avea la buzunarü.
„Lasă dragulü tatii pănă ce-i fi mare,
că apoi ti-lü voiu da!u. Odată Oetavianü
vérsase caféua la masă, fíícéndü tătâne-
séu unü neplăcută inconvenientü. „Nu
ţî-e ruşine! — ílü mustra acesta — de
acum eşti mare, bagă de semă ce faci!u
— „Sunt mare tată?— întrebâ Oetavianü
voiosü, — ei bine, atunci sé-mi dai cia-
somiculü“.Luxulü Impératului romanü Nero. Pe
nici unulü dintre domnitorii lumei nu ni-lü
presintă istoria într’o formă aşa de es-
cesivă, ca pe ímpératulü romanü Nero.
Despre avere şi bani părerea lui era că
ómeni străluciţi şi cu adevératü mari
suntü numai aceia, cari sciu risipi şi
cheltui cu améndoué mânile. In privinţa
acésta Suetoniu ne nareză despre elü lu
cruri aprópe fabulóse: Nici unü vest-
méntü în viâţa lui nu l’a ímbrácatü tle
doué ori. Pescuia cu reţea aurită împle
tită din fire de purpură şi carlatü. In
călStoriă suita lui nici-odată nu consta
mai puţintt decátü din o miiă de căruţe,
care tóté erau trase de catâri cu pot-
cóve de argintü. Sumele cele grandiose
ínsé le-a înghiţită mania lui de edificare.
In forma cum nl-o descrie Suetoniu, lo
cuinţa lui — aşa numită „domus auraea“—
era o adevöratä minune. Pentru a’ţi pute
face o idee despre mărimea acestei case,
ajunge a spune, că în ea încăpea comodü
o statuă a lui Nero, ce avea o înălţime
de 120 urme. Ce privesce spaţiositatea
din’ăîntru, cetitorulü îşi va pute face o
ideiă mai clară, décá va sei, că în acéstá
casă se afla unü lacü, íncungiuratü jurü
împrejurü cu edificii ca nisce cetăţui;
mai erau representate în miniatură câmpii
pline de séménáturf, de vii, de păşiunl;
ba chiar şi pădurici, alee, parcuri, cu o
mulţime de totü felulü de animale de
casă şi sélbatice. Şi cu tóté că acéstá
casă avea o mărime aşa de fabulosă,
pretutindenea era îmbrăcată în aurü. Au-
rulü era încă ceva ordinarü în „domus
auraeau, căci mărgăritarele şi petrile cele
scumpe cu cari erau împodobiţi păreţii
acestei case er&u multü mai scumpe de ,
cátü aurulü. Salónele de mâncare erau
deosebitü luxuóse ; cinatórele aveau ta-
vanuri (plafonul!) îmbrăcate cu table de
osü de elefantü, faţă de cári aurulü mai
nu făcea parale. Aceste tavanuri scumpe
erau mobile şi provëc|ute cu ţevi pentru
a împrăştia flori şi a vërsa parfomţpi
scumpe peste ospeţî. Tavanulü salei prin
cipale de mâncare avea o formă rotundă,
care ca şi unü orologiu se învârtea cp^a
şi nóptea, aducêndü óspe ilorü plăceri
totü mai variate. Despre celelalte odóre şi decoraţii scumpe rëmâne fantasiei fiăr
căruia ca së şi-le ínchipuéscá, căci con-
deiulü unui omü s’ar páré că nici nu
63te în stare a puté descrie în de ajunşi!
pompa şi strălucirea cea mare a aces
tei case.
Numerile lozurilorü comunei Bucurescfeşite la sorţi la tragerea care a avutü
locü la Grotha ín 4iua de 20 Ianuarie
(1 Februarie st. n.) :
3, 48, 95,147, 157, 301, 311, 314, 32&.
347, 386, 409, 463, 472, 479, 507, 579,
582, 641, 647, 716, 774, 910, 951, 98Ö,
1013, 1071, 1110, 1142, 1247, 1280, 1336,
1365, 1367,1399, 1501, 1586,1666,1714,
1902, 1947, 2117, 2134, 2170, 2609, 2616,
2753, 2760, 2844, 2899, 2951, 3426, 3518,
8529, 3537, 3542, 3612, 3706, 3785, 3862,
3888, 3916, 3929, 3998, 4024, 4052, 4062,
4200, 4336, 4349, 4385, 4386, 4388, 4474,
4515, "4564, 4802, 4816,4847, 4874, 4907,
5009, 5113, 5612, 5661, 5695, 5724,5790,
5810, 5861, 6087, 6102, 6112, 6163, 6240,
6439, 6475, 6515, 6635, 6688, 6785, 6854,
6858, 6877, 6888, 6950, 6978, 7032, 7060,
7165, 7170, 7178, 7311, 7387.
Licitaţiile jniecătorescă de mobile.La 16 Feüruarie n. 1888 órele 9 a.
m. se vorü licita în casă comunală din Helchiu imobilele lui Friederic Müllba- cher şi consoţii cu preţuhi de strigare 212 fl. Licitaţia se va face prin trimi- sulü tribunalului Borsos Zsigmond, ca esecutorü judecátorescü.
Totü în 16 Febr. 1888 la 9 óre a. m. se va licita în localităţile registrului cărţilorii funduare a tribunalului r. din Brasovü şi realitatea lui Nicolae Kakes cu preţultt de strigare de 450 fl. v. a. Licitaţia se va face prin notarulü re- gescü Petru Nemeştt, ca trimisü judecátorescü.
La 17 Februarie n. 1888, órele 9 a. m., se vorü licita în casa comunală din Cernatü imobilele lui Ioanü Vineşiu cu preţulfi de strigare de 185 fl. 50 cr. Licitaţia se va face prin judecătoria r. de cercü din Satulungü.
La 20 Februarie n. 1888, órele 9a. m., se vorü licita în casele comunale din Térlungeni imobilele véduvei Pajor Samu, cu preţultt de strigare de 92 fl. Licitaţia se va face prin judecătoria r. de cercü din Satulungü.
Cwrsulii pieţeidin 7 Februarie st,
Bancnote românesc! . Cump Argintii românescil . „ Napoleon-d’orI . . . „ Lire turcescl. . . . „ Imperiali . . . . . „Galbinl............................Scris. fonc. „Albina“ 6°/0 „
n jn n o/o nRuble Rusesci . . . „ Discontulil . . . . 6V2-
BrasoTun. 1888.
, 8.46 Vênd. 8.42 „
10.02 „11.32 „10.82 „5.88 „
1(& - -98.- „109.- „-8% pe anü
8.478.48
10.0611.8710.87 5.92
102.—99.—
110.—
Cnrsnlù la bnrsa de Vienadin € Februarie st. n. 1888.
Renta de aurii 5 % ...............................Renta de hârtiă 5 % ..........................Imprumutulii căilorii ferate ungare . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (1-ma emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (2-a emisiune) . . . Amortisarea datoriei căilorii ferate de
ostii ungare (3-a emisiune) . . .Bonuri rurale ungare..........................Bonuri cu clasa de sortare . . . . Bonuri rurale Banatii-Timişii . . . . Bonuri cu cl. de sortare . . . . .BouurI rurale Transilvane..................Bonuri croato-slavone ......................Despăgubirea pentru dijma de vinii un-
gurescâ. . . ...............................Imprumutulii cu premiulii ungurescii . Losurile pentru regularea Tisei şiSege-
dinului...................................
tenta de hărtiă austriacă. . . . enta de argintii austriacii . . .
Renta de aurii austriacii . . . .LosurI din 1860 , . . . . . .Acţiunile băncei austro-ungare. . Acţiunile băncei de creditii ungur. Acţiunile băncei de creditii austr. Argintii —.— Galbinl împărăteseiNapoleon-d’o r I ..............................Mărci 100 împ. germane...............Londra 10 Livres sterlinge . . .
96.1082.15
147.75
94.20
108.—103.75103.75102.50102.50103.50 103.—
117.75
122.—77.05 78.35
106.50 181.25 868.—267.50 266.—
5.9810.05
62.27V2127.—
Editorü şi Redactorii responsabilă:Dr. Aurel Mureşianu.
Nr. 19 GAZETA TRANSILVANIEI. 1888.
Picaturile de stomachn Mailazeller,care lucră escelentfi in contra tuturorii
bâleloră de stomachft.Neîntrecute pentru lipsa
de apetita, slăbiciunea sto- machului, respiraţiunea cu mirosa greu, umflare (ven- turî), răgăelă acră, colică, catarii de stomachu, acrelă, formarea de petră şi riăsipa, producerea escesivă de fleg-. mă, gălbinare, greaţă şi vo- mare, durere de capii (decă provine dela stomaoha), câr-
SchuUm&rke. cei la stomacha, constipa- ţiune seu încuiare, încărcarea stomachului cu mâncări şi băuturi, limbrici, suferinţe de splină, ficaţii şi de haemorhoide. — Preţuia unei sticle dinpreună cu prescrierea de întrebuinţare 35 cr., sticla îndoiţii de mare 60 cr.
Esp ediţia centrală prin farmacistula
Cari Brady, Kremsier (Moravia.)Picăturile de stomacha Mariazeller nu
suntti unii remediu secreţii. Părţile conţi- nătore suntii arătate în prescrierea de întrebuinţare, ce se află la fie-care sticlă.
Veritabile se află mai in tote farmaciile.Avertisment*! Picăturile de stomacha
Mariazeller se falsifică şi se imitézá de multe ori.—Ca semnă, că suntü veritabile, servesceînvălitorea roşiăprovă^ută cu marca de protecţiune de mai süsü, şi afară de acesta pe fiecare prescriere de, întrebuinţare, ce se află la fiecare sticlă, trebue să fie arătata, că acésta s’a tipărită în tipo-, grafia D-lui H . Gusek în Kremsier.
Veritabile se află: Bi*a|OYft, farmacia; Franz Kellemen, farmacia la „Biserica Albă“ ;, farm. I. Goos; farm. Iul. Hornung; farmacia F . Iékeliu^ W-we; farm. K . L . Schuster.
Feldiórá: (Marienburg), farm. Wil. Schneider.
Sz. Szt. György: farm. Val. Beteg, farm. Barabás Fer. 13,52— 1 Jj
SEMNE PENTRU CAPITALIŞTIFondată
I H Ü Í K
din partea lui
IERI, SOmiÂOII!,Cassă de Bancă protocolată,
W V B E W A , I., Wallnerstrasse Nr. 11. V IM A .
Fondată1869.
D e când miliarde din averea naţională se plasézá cu firmă încredere în puterea susţi- nétóre de stata a vechiului imperiu, în valori de stata rentabile, la cela mai mica semna de posomorîre a situaţiunei politice tresare atâta fiecare proprietara de rente,
câta şi aceia, cari şi-au plasata banii în valori de căi ferate şi în valori locale, şi îşi aruncă într’o iritaţiune neîntemeiată hârtiile şi alérgá la cea mai de aprópe cassă de păstrare, care la réndula ei îşi plasézá banii ârăşî numai în valori egale, oferinda deponentului interesele minime şi nepermitencju nici o controlă în administraţiunea ei. Se recomandă aşa dâră în prima liniă a alege numai hârtii din patriă bine fundate, a cărora rentabilitate e garantată sub tóté împrejurările, care işî recâştigi cursurile chiar şi în timpâ de resbelű şi care sunta maipre susa de ori ce indoelă. A-şi mobilisa averea impune precauţiune sub acésta însă înţelega a se desface de tóté hârtiile negarantate şi a-şl procura numai valori bine probate.
Ocasiunea, ce nu s’a ivita, de mffljî ani, că:reiatele n ó stre forte b in e elaseiate aducă 67 2 °/0, h â rtii g a ra n ta t e d e a le e â ilo ru fe ra te aducü 6% priorităţi forte so lid e aducă 5 % m m 9
să fie folosite de toţi capitaliştii speculanţi pentru a4le cumpăra. >Deórece la bursă momentulű este totulú, mé roga pentru înştiinţări la timpű, pentru
ca sé puteţi apuca momentula potrivita, şi să puteţi trage folosa din ridicarea cursuluihârtiilora recomandate de mine. --3 5 Pentru capitaliştii, cari vreu să-şi asigure cur-suia ce momentana este eftina, sunta totdeuna gata pentru una aconta potrivita, care în casa de lipsă póte fi şi în hârtii de valóre, de a-le avansa banii pănă cândvoaâ fi în posiţiune de a ’şl lua în primire efectele tóté, séu parte din ele ori de a-le puté vinde cu folosa. Informaţiunl în privinţa acésta se dau în moda directű şi gratuitű.
A vist d-lort abonaţi!Rugăm pe d-nii abonaţi ca la reînoirea preniimeraţiunei s6
binevoiască a scrie pe euponulii mandatului poştalii şi numerii de
pe făşia sub care au primiţii (Jiaralu nostru până Sacuma.
Administraţiunea
)OOOOOOOOOOOOOOCNr. 51 ex 1888. 14,3— 1
Bemetriu Lateşiu, gr. cat. din
Gurghiu, a intentată procesă divor-
ţialu contra muierei sale Linţa Po-
pescu, gr. cat. din Caşva, carea l’a
părăsită cu necredinţă. Inse ubi-
caţiunea inctei nu e cunoscută, şi
aşa acţiunea nu i s’a pututii intima.
Deci Linţa Popescu prin acesta
Sste provocată şi citată, ca în ter
mină de unii ană şi una 4* dela
prima publicare a edictului se se
presenteze înaintea forului matr.
delegată de I instanţă ală Reghi
nului săsescu, alt-cum se va da
cursă liberă procesului inteutatu
şi ingta va fi suplinită prin cura-
torăjtt J^tum.
^ jnţşidmlu forului matr. delegaţii
gr. cat. de I instanţă alu Reghinului
săsescu. #
R eghin ă , îa 6 Febr. 1888.
Basiliu Raţiu,protopopii gr. tfat. şi jpreş. forului.
Se descbide abonamentu pre anula 1888la
AMIGÜLŰ FAMILIEI, piară beletristică şi enciclopedică-literară — cu ilustraţiunî.— Cursulă XII. — Apare în 1 şi 15 41 a lunei în numeri câte de 2— 3 cóle cu ilustraţiunî frumóse; şi publică articlii sociali, poesie, novele, schiţe, piese teatrali ş. a.— mai departe tractézá cestiunî literare şi scienţifice cu reflesiune la cerinţele vieţei practice; apoi petrece cu atenţiune viâţa socială a Româniloră de pretutindenea, precum şi a celorlalte poporaţiuni din patriă şi străinătate; şi prin glume în mare parte ilustrate nisuesce a face câte o 0ră plăcută familiei strivite de grijile vieţei; şi preste totă nisuesce a întinde tuturoră indivi4iloră din familiă o petrecere nobilă şi instructivă. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 £L, pentru România şi străinătate 10 franci — lei, plătibili şi în bilete de bancă ori maree poştali.
PREÖTULÜ ROMĂNU. Piară bisericescă, şcolară şi literară — cu ilustraţiunî. — Cursulă X IV . — Apare în broşuri lunare câte de 2V2 — 8V2 cóle; şi publică portretele şi biografiile archiereiloră şi preoţiloră mai distinşi, precum şi alte portrete şi ilustraţiunî, — mai departe articlii din sfera tuturoră sciinţeloră teologice şi între aceştia mulţime de predice pre dumineci, serbă- torî şi diverse ocasiunl, mai alesă funebrali, — apoi studii pedagogice-dddactice şi scienţifice-literari; şi în urmă totă soiulă de a- menunte şi scirî cu preferinţa celoră din sfera bisericéscá, scolastică şi literară. — Preţulă de prenumeraţiune pre anulă întregă e 4 fl.— pentru România 10 franci — lei, plătibilî şi în bilete de bancă orî maree poştali.
Colectanţii primescü gratistt totă ală patrulea esemplară.ÎVumeri de proliă se trimltft ^ratisă «ri-eui cere.
ÜF* Â se adresa la „CANCELARIA NEGRUfO“ în Gherla—Sz-ujvár.—Transilvania.
Totü de aci se mai potii .procura şi următorele cărţi din editura propriă:Apologie. DiscusiunI filologice şi
istorice maghiare privitore la Români, învederite şi rectificate de Dr. Gre- goriu Silaşi. — Partea I. Paulii Hun- falvy despre Cronica lui Georg. Gabr. Şincai. Preţulă 30 cr.
Renascerea limbei românesc! în vorbire şi scriere învederită şi apreţiată de Dr. Gregoriu Silaşi. (Op complet). Broşura I. II. şi HI. Preţulii broş. I. II. câte 40 cr. —Broşura UL 30 ci# Tote trei împreună 1 fl.
Cuvântări brsericesci la tote sărbătorile de preste anu, de I. Papiu. Unii volumii de preste 26 cole. Acest opti de cuvântări bisericescl întrece tote opurile de acestă soiu apărute pănă acum—avendii şi o notiţă istorică la fie-care serbătore, care arată timpulii întroducerei, fasele prin cari a trecută şi modulă cum sJa stabilită respectiva serbătore. Preţulă e 2 fl.
Barbu Cobzariulu. Novelă originală de Emilia Lungu. Preţulă 15 cr.
Puterea amorului. Novelă dePau- lina C. Z. Rovinaru. Preţulă 20 cr.
Idealtilii pierduţii. Novelă originală de Paulina C. Z. E-ovinaru. Preţulă 15 cr.
Opera unui omd de bine. Novelă originală.—Continuarea novelei: Idea- lulu pierdutu de Paulina C. Z. Rovi- naru. Preţulă 15 cr.
Fântâna dorului. Noveţă poporală de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Codreand craiuld codrului. Baladă de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Ultimuld Sichastru. Tradiţiune de Georgiu Simu. Preţulă 10 cr.
Elu trebue să se însore. Novelă de Maria Schwartz, traducere de N. F. Negruţă. Preţulă 25 cr.
Branda seu Nunta fatală. Schiţă
din emigrarea lui Dragoşă. Novelă istorică naţională. Preţulă 20 cr.
Ntitnerii 76 şi 77. Naraţiune istorică după Wachsmann, de Ioană Tanco. Preţulă 30 cr.
Probitatea In copilăriă. Schiţă din sfera educâţiunei. După Emest Le- gduve. Preţulă 10 cr.
Germană şi Dorotea după W . de Goethe, traducţiune liberă de Constantină Morariu. Preţulă 50 cr.
(figenia în Âulida. Tragedia în 5 acte, după Eupide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Ifigenia în Tauria. Tragedia în 5 acte, după Euripide, tradusă în versuri de Petru Dulfu. Preţulă 30 cr.
Petiilantuld. Comediă în 5 acte, după Augustă Kotzebue, tradusă de Ioană St. Şuluţă. Preţulă 30 cr.
Carmen Sytva. Prelegere pubHcă ţinută în şalele gimnasiului din Fiume prin Vincenţiu Nicoră, prof. gimnas.— Cu portretulă M. S. RegiAa României. Preţulă 15 cr.
Poesii de Vasiliu Ranta-Buticescu. Ună volumă de 192 pagine, cuprinde 103 poesii bine alese şi arangiate. Preţulă redusă (dela 1 fl. 20 cr.) la 60 cr.
Trandafiri şi viorele, poesii poporale, culese de Ioană Popă Reteganu. Ună volumă de 14 cole. Preţ. 60 cr.
Tesauruld dela Petrosa seu Cloşca CU puii ei de aurd. Studiu archeologic de D. O. Olinescu. Preţulă 20 cr.
Biblioteca Şatenului Romând. Cartea I, II, III, IV, cuprindă materii forte interesante şi amusante. Preţulă la tote patru 1 fl. — câte una deosebi 30 cr.
Biblioteca Familiei. Cartea I. Cuprinde materii forte interesante şi amusante. Preţulă 30 cr.
Colectă de recepte din economiă, industriă, comerciu şi chemiă. Preţulă 50 cr.
Economia pentru scolele popor, de T. Roşiu. Ed. H. Preţulă 30 cr.
ImJreptarfl teoreticfl şi practicii pentru învâţământulfi intuitivii în folosulă eleviloră normali (preparandiall), a în- vSţătoriloră şi a aitoră bărbaţi de scolă, de V. Gr. Borgovană, profesoră pre- parandială. Preţulă unui esemplară cu porto francată 1 fl. 80 cr. v. a. In literatura nostră pedagogică abia aflămă vre-ună opă, întocmită după lipsele scoleloră nostre în măsura în care este acesta, pentru aceea îlă şi recoman- dămă mai alesă directoriloră şi învfi- ţătoriloră ca celoră în prima liniă interesaţi.
Spicuire din istoria pedagogiei la noi — la Români. De V. Gr. Borgovan. Preţulă 15.
Manuald de Gramatica limbei române pentru scolele poporali în trei cursuri de Maximă Popă, profesoră la gimnasiulă din NăsSudă. — Manuală aprobată prin ministeriulă de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dată 26 Aprilie f§86, Nr. 13193. — Preţulă 30 cr. ’ >
Gramatica limbei române lucrată pe base sintactice de Ioană Buteanu, prof. gimn. Ună volumă de peste 30 cole. Preţulă 2 fl.
Manuald de stilistică de Ioană F. Negruţă, profesoră. Opă aprobată şi din partea ministeriului de culte şi instrucţiune publică cu rescriptulă de dato 16 Dec. 1885 Nru. 48,518. Partea practică forte bogată a acestui op— cuprindendă composiţiunî de totă soiulă de acte obveniente în referinţele vieţei sociali—se pote întrebuinţa
cu multă folosă de cătră preoţi, învăţători şi alţi cărturari români. Preţulă1 fl. 10 cr.
Nu mS uita. Colecţiune de viersuri funebrali, urmate de iertăciuni, epitafiă ş. a. Preţulă 50 cr.
Carte conducător* la propunerea calculărei In seola poporală pentru învăţători şi preparanejî. Broş. I. scrisă de Gavrilă Tnfu profesoră preparan- dială. Preţulă 80 cr.
Cele mai eftine cărţi de rugăciuni:Mărgăritaruld sufletului. Carte bo
gată de rugăciuni şi cântări bisericescl forte frumosă ilustrată. Preţulă unui esemplară broşurată e 40 cr., legată 50 cr., legată în pânză 60 cr., legată mai fină p0, 80, 90 cr., 1 fl., în legătură de luxă 1.50—2.50
Miculd mărgăritard sufletescd. Cărticică de rugăciuni şi cântări bisericescl— frumosă ilustrată, pentru pruncii şcolari de ambe secsele. Preţulă unui esemplară broşurată e 15 cr., — legată 22 cr., legată în pân4ă 26 cr.
Cărticică de rugăciuni şi cântăripentru pruncii şcolari de ambe secsele, Cu mai multe icone frumose. Preţulă unui esemplară e 10 cr.; 50=3 fior.; 100=5 fl.
Visutd Prea Sântei Vergure Maria a Născătorei de D-(Jeu urmată de mai multe rugăciuni frumose. Cu icone fru- m6se. Preţulă unui esemplară spedată franco e 10 cr., 50 esemplare 3 fl., 100 esemplare 5 fl. v. a.
Epistolia D. N. Isusd Christosd.Preţulă unui esemplară legată şi spedată franco e 15 cr.
Tipografia A. MUREŞIANU, Braşovu.