AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea i

AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul

asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene

158 Amfiteatru Economic

BUNE PRACTICI PRIVIND CALITATEA AERULUI, POLUAREA

ȘI IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE

Daniela-Ioana Manea1, Emilia Țițan2, Mihaela Mihai3,

Simona-Andreea Apostu4 și Valentina Vasile5

1)2)3)4) Academia de Studii Economice din București, România 5)Institutul de Economie Națională, București, România

Rezumat

Politicile și strategiile de mediu ale Uniunii Europene s-au conturat începând cu anii

`70 și subliniază faptul că dezvoltarea economică durabilă și bunăstarea țărilor Uniunii

Europene se bazează pe mediul lor natural. Acestea au ca scop reglementări la nivel național

și global referitoare la calitatea aerului, ce susțin îmbunătățirea calității mediului și a sănătății

populației.

Obiectivul principal al acestei lucrări este de a evidenția importanța pe care o manifestă

acțiunea variată și complexă a mediului poluant asupra organismului. Un obiectiv convergent

îl reprezintă dezvoltarea soluțiilor de gestionare a mediilor poluante și evidențierea de bune

practici pentru combaterea și reducerea poluării și îmbunătățire a calității aerului.

În acest sens, rezultatele analizei prezentate în lucrare indică faptul că un mediu mai

sănătos poate preveni bolile determinate de un aer poluat și diminua numărul deceselor cauzate

de bolile respiratorii și cardiovasculare. Această afirmație reprezintă principalul rezultat

obținut în urma aplicării metodelor de analiză multidimensională a datelor (analiză factorială,

analiză în componente principale, analiză cluster) pentru evaluarea complexității provocărilor

contemporane în materie de mediu și de sănătate. Pe de altă parte, utilizarea de instrumente și

exemple de bune practici privind implementarea strategiilor de îmbunătățire a factorilor de

mediu, în special a calității aerului, sunt deosebit de utile în crearea politicilor specifice ce

conduc la îmbunătățirea calității mediului și, implicit, a sănătății populației.

Cuvinte-cheie: calitatea aerului, sănătate, poluare, bune practici, analiză multivariată

Clasificare JEL: I15, Q53, Q57, C38.

Autor de contact, Daniela-Ioana Manea – [email protected]

Vă rugăm să citați acest articol astfel:

Manea, D.I., Țițan, E., Mihai, M., Apostu, S.A. and

Vasile, V., 2020. Good Practices on Air Quality,

Pollution and Health Impact at EU Level. Amfiteatru

Economic, 22(53), pp. 256-274.

DOI 10.24818/EA/2019/53/256

Istoricul articolului

Primit: 29 septembrie 2019

Revizuit: 19 noiembrie 2019

Acceptat: 20 decembrie 2019

Amfiteatru Economic vă recomandă AE

Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 159

Introducere

Bioeconomia reprezintă o noțiune din ce în ce mai utilizată în politicile și strategiile de

dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene. Având un caracter trans-sectorial și bazându-se pe

științele vieții, agronomie, ecologie, știința alimentelor și științele sociale, biotehnologie,

nanotehnologie, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și inginerie, bioeconomia este

definită de Comisia Europeană (CE) ca fiind acea parte a economiei care include „producția de

resurse biologice regenerabile, precum și conversia acestor resurse și a fluxurilor de deșeuri în

produse cu valoare adăugată, precum alimente, hrană pentru animale, bio-produse și

bioenergie” (Comisia Europeană, 2012, p.1).

Integrarea bioeconomiei în domenii precum sănătatea, agricultura și industria se poate

realiza cu ajutorul tehnologiilor inovatoare, inclusiv biotehnologia și se bazează pe utilizarea

biomasei regenerabile și a bio-proceselor (Meyer, 2017).

Provocările ce stau la baza dezvoltării durabile a bioeconomiei nu se referă doar la

asigurarea securității alimentare ci, ținând cont și de posibilitatea unei abordări transversale și

multidimensionale și la gestionarea optimă a resurselor naturale sau la schimbările climatice

(Ronzon, et al., 2016).

Prezenta lucrare dorește să contureze o imagine a interdependenței dintre sănătate,

calitatea aerului și bioeconomie, pentru aceasta fiind necesară și abordarea unor aspecte din

alte domenii. De exemplu, bolile respiratorii pot fi provocate de poluarea aerului (Arbex, et al.,

2012), metalele grele pot provoca efecte neurotoxice, iar schimbările climatice globale pot

contribui la răspândirea bolilor infecțioase (Institute of Medicine (US), 2001). La nivel

internațional, problemele legate de sănătatea mediului au fost abordate în mod tradițional în

contextul unor probleme cum ar fi epuizarea stratului de ozon (Organizația Națiunilor Unite,

1987), schimbările climatice și biodiversitatea (Comisia europeană, 2018). Aceste aspecte au

fost abordate, sau cel puțin s-a încercat, în multe țări prin intermediul procesului multilateral,

cum ar fi acordurile și comisiile multilaterale, asistența și cooperarea bilaterală, investițiile din

sectorul privat, comerțul, activitatea organizațiilor neguvernamentale, educația și formarea

(Agenția Europeană de Mediu, 2017)

1. Recenzia literaturii de specialitate

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea, în cadrul Constituției sale

ca fiind „o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a

infirmității” (1948, p. 1). Faptul că starea mediului înconjurător reprezintă unul dintre factori

de risc pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor a fost menționat de către OMS, în raportul

„Poluarea aerului”, încă din 1958, principala preocupare a Comitetului fiind aceea de a lua în

considerare relația dintre poluarea atmosferică și sănătatea umană. Deși a fost subliniat faptul

că degradarea mediului poate avea un impact negativ asupra sănătății oamenilor, lipsa unor

date și a unor metodologii a făcut imposibil ca la vremea aceea să fie emise recomandări

specifice pentru a stabili standarde referitoare la nivelurile de concentrare sigure pentru oameni

(Organizația Mondială a Sănătății, 1958). Ulterior, în 1995, Grupul de lucru OMS privind

compușii organici volatili (COV) a revizuit și actualizat orientările privind calitatea aerului

pentru Europa referitoare la aspectele calitative și cantitative ale riscurilor pentru sănătate

asociate expunerii la poluanții organici.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici și, deci, implicit

diminuarea efectelor negative asupra mediului și sănătății, reprezintă principalul avantaj al




utilizării energiei regenerabile față de combustibilii fosili. Unul dintre principalii indicatori ai

Strategiei Europa 2020 este Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie

(Eurostat, 2019).

În același timp, conceptul de bioeconomie – dificil de definit bazându-ne pe un singur

domeniu – face ca strategia Uniunii Europene să sprijine interacțiunile dintre sectoarele

economice, sociale sau politice, creându-se astfel, un cadru integrat ce determină construirea

în cadrul Uniunii Europene a unui sistem de monitorizare coerent la nivel internațional pentru

a urmări progresele economice, sociale și de mediu în direcția unei bioeconomii durabile.

Astfel, în raportul Comisiei Europene „Conexiunea dintre sănătate, mediu și bioeconomie:

perspective și implicații pentru politicile europene în domeniul cercetării și inovării”

(2016, pp. 9-10) se analizează posibilitatea formării unei societăți sigure și durabile fondată pe

dezvoltarea unei economii verzi și circulare.

Conform raportului World Wide Fund for Nature (WWF) și Ecofys (2011) (Ecofys este

firmă de consultanță internațională în domeniul energiei și durabilității. Din anul 2016 a fost

integrată în segmentul energetic global al grupului Navigant.), până la finalul anului 2050, este

necesar ca fiecare țară europeană să își armonizeze politicile legislative pentru reducerea

emisiilor de carbon. În urma aplicării unor politici adecvate de climă și a unor exemple de bune

practici se urmărește ca obiectiv intermediar (până în anul 2020) reducerea cu 20% a emisiilor

de gaze cu efect de seră.

Dacă ne dorim o populație caracterizată de o sănătate respiratorie și cardiovasculară mai

bună, pe termen scurt sau pe termen lung, atunci este necesară aplicarea de strategii și politici

de diminuare a nivelului de poluare a aerului (Chow, et al., 2009). Conform raportului OMS

„Prevenirea bolilor prin medii sănătoase: o evaluare globală a sarcinii bolii față de riscurile de

mediu” (Pruss-Ustun, et al., 2016, p. 103), aproximativ 8.2 din cele 12.6 milioane decese

cauzate de degradarea mediului înconjurător, se datorează bolilor netransmisibile provocate de

poluarea aerului. Este evident faptul că poluarea atmosferică reprezintă riscul major provocat

de mediu asupra sănătății populației Uniunii Europene, OMS raportând aproximativ 400000

de decese premature cauzate de poluarea aerului, cea mai mare parte dintre acestea fiind în

rândul de locuitorilor din zonele urbane (Kiesewetter, et al., 2015).

În perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2018, s-a desfășurat Prima Conferință Globală

privind poluarea aerului și sănătatea, la sediul OMS din Geneva, organizată în colaborare cu

Organizația Națiunilor Unite (ONU), Coaliția pentru Climă și Aer Curat (CCAC), Comisia

Economică pentru Europa a ONU (UNECE), Banca Mondială și Secretariatul Convenției-

cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC).

Unul dintre obiectivele conferinței a fost acela de reducere a numărului de decese

cauzate de poluarea aerului, cu două treimi, până în 2030, formulându-se inițiative pentru

Agenda de la Geneva pentru combaterea poluării aerului.

Pe lângă implementarea unor soluții eficiente de transport și dezvoltarea unei economii

circulare bazate, în special, pe regenerarea produselor, având ca scop final obținerea de soluții

cu emisii zero, este de dorit, pe de o parte, creșterea gradului de conștientizare a populației

referitor la necesitatea reducerii poluării aerului, iar pe de altă parte, îmbunătățirea educației

privind efectele poluării aerului asupra sănătăți și utilizarea instruirii pentru înțelegerea

dezvoltării durabile.

Un alt aspect a fost cel referitor la consolidarea sistemelor de sănătate și identificarea și

implementarea unor politici menite să prevină bolile legate de poluarea atmosferică. În același

timp au fost analizate și acțiuni de reducere a poluării aerului pentru diminuarea și prevenirea

bolilor netransmisibile.

Expunerea la poluanți atmosferici generează, pe termen scurt, afecțiuni ale sistemului


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 161

respirator, cardiovascular, dermatologic, oftalmologic etc. (Kampa & Castanas, 2008; Makria

& Stilianakis, 2008), iar pe termen lung expunerea organismului la tot ceea ce este toxic în aer

poate conduce la afecțiuni cancerigene (Nakano & Otsuki, 2013).

Totodată, evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra calității sănătății și

creșterea importanței calității aerului se poate face atât la nivel global cât și individual în funcție

de disponibilitatea datelor și de posibilitatea de cuantificare a obiectivelor dorite, în special a

celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (2015).

Intensitatea asocierii dintre poluarea atmosferică și efectele asupra sănătății este dificil

de determinat din cauza complexității modelării seriei de timp. Barnett, et al. (2006) a constatat

că la examinarea mai multor factori poluanți, efectele independente ale fiecăruia abordate în

modele multivariate, sunt sensibile la ipotezele de modelare.

Importanța impactului mediului asupra diverselor domenii de activitate reiese și din

atenția acordată evaluării calității mediului pe baza unor indicatori compoziți: Indicele de

Performanță pentru Mediu (IPM) și Indicele Progresului Social (IPS).

2. Metodologia cercetării

Prezentul studiu se bazează pe o analiză multidimensională, ce examinează structura

generală a indicatorilor, evaluarea gradului de adecvare a setului de indicatori și ajută la o mai

bună înțelegere a interacțiunii dintre sănătate, mediu și bioeconomie reușind totodată să

sublinieze avantajele și barierele aplicării bioeconomiei în strategiile referitoare la o dezvoltare

durabilă și inteligentă.

Informațiile inițiale pot fi grupate și analizate atât pe țări, cât și pe indicatori individuali.

Pentru verificarea structurii de bază a datelor, în cadrul celor două dimensiuni, și pentru a

identifica clase de indicatori sau grupuri de țări – pe baza scorurilor similare – sunt utilizate

metode și tehnici adecvate de analiză multivariată a datelor: Analiza în componente

principale/analiza factorilor (PCA/FA) și Analiza de grup (Analiza Cluster).

Pentru studiu se vor utiliza indicatori ce caracterizează cele trei domenii menționate

anterior (Tabelul nr. 1), având ca surse date Eurostat (Eurostat, 2018) și indicatori primari

utilizați în calculul Indexului de Progres Social (Social Progress Imperative, 2019) iar

prelucrarea datelor este realizată cu SPSS.

Având ca date de intrare 51 de indicatori sociali și de mediu, Indexul de Progres Social

creionează imaginea clară a calității vieții, punând accentul mai puțin pe indicatorii tradiționali.

Clasificarea indicatorilor individuali în trei mari dimensiuni ale progresului social: nevoile de

bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, spațiul de locuit, siguranța

personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și

informații, sănătate și bunăstare, calitatea aerului) și oportunitatea (drepturi personale,

libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată) ajută la înțelegerea mai

bună a tendințele globale și regionale ale progresului social. Pe de altă parte, explicarea fiecărui

domeniu pe patru subcategorii permite o analiză granulară a fundamentelor specifice ale

progresului social la nivel de țară. Scorul final obținut de fiecare țară permite o clasificare a

acestora pe șase niveluri. Primele două categorii, cu un nivel ridicat al calității vieții, includ 26

dintre statele membre ale Uniunii Europene. Bulgaria și România se află pe locurile 40,

respectiv 44, în clasament, ceea ce le situează pe nivelul trei. La nivel global, Norvegia este

țara care se află pe prima poziție, iar dintre țările UE, Danemarca și Finlanda se situează pe

pozițiile 4 și 5.




Indicele de Performanță pentru Mediul include 24 de indicatori ce cuantifică sănătatea

mediului și vitalitatea ecosistemului. Analiza tendințelor și a progresului mediului reprezintă o

metodă utilă în elaborarea eficientă a strategiilor referitoare la performanța de mediu, putând

oferi posibilitatea cuantificării gradului de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă

(Wendling, et al., 2018).

Tabelul nr. 1: Indicatori utilizați în analiza datelor

Item Denumire indicator Sursa Cod

IN1 Expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3

Particule <2,5μm (sursa: SEE) Eurostat sdg_11_50

IN2 Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3

Particule <10μm (sursa: SEE) Eurostat sdg_11_50

IN3 Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu efect de seră

(în echivalent CO2), anul de bază 1990 (sursa: SEE) Eurostat sdg_13_10

IN4 Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea

limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an) % Eurostat t2020_rn200

IN5 Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g CO2/km

(sursă: EEA, DG CLIMA) Eurostat sdg_12_30

IN6 Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut consum de energie pe

sector % Eurostat sdg_07_40

IN7 Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe PIB) SPI*

IN8 Indicele Eco-inovării (UE = 100) Eurostat t2020_rt200

IN9 PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) Eurostat tec00114

IN10 Speranța de viață la naștere (ani) Eurostat sdg_03_10

IN11 Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000 persoane) SPI*

IN12 Poluarea aerului din exterior – poluarea atmosferică (nr. decese/100000

persoane) SPI*

IN13 Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință,

Bolile sistemului respirator (J00-J99) Total Eurostat hlth_cd_asdr2

IN14 Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință, Boli

ale sistemului circulator (I00-I99) Total Eurostat hlth_cd_asdr2

Notă: Cei trei indicatori se află în componența Indicelui pentru Progres Social.

Sursa: prelucrare proprie

Emisiile de gaze cu efect de seră (echivalent CO2 pe PIB) – emisiile de dioxid de carbon

(CO2), metan (CH4), oxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) și hexafluorură de sulf (SF6) exprimate în echivalente de CO2 utilizând potențialele de încălzire globală de 100 ani expuse în cel de al doilea raport al Grupului interguvernamental privind evaluarea schimbărilor climatice pe PIB-PPP (Intergovernmental Panel on Climate Change, 2007). În metodologia SPI, datele sunt limitate la 1500.

Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000 persoane) – cuantifică decesele cauzate de poluarea aerului interior, incluzând diverse tipuri de pneumonie, alte infecții respiratorii inferioare, trahee, bronhii și cancere pulmonare, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, accident vascular cerebral hemoragic și alte tipuri de accidente vasculare cerebrale ne-ischemice, boală pulmonară obstructivă cronică și cataractă la 100000 de persoane, standardizată în funcție de vârstă.


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 163

Poluarea atmosferică (nr. decese/100000 persoane) – reprezintă numărul de decese

rezultate din emisiile provenite din activitatea industrială, gospodării, autoturisme și camioane,

exprimate ca rată la 100000 de persoane, standardizată în funcție de vârstă.

3. Rezultate și discuții

3.1. Analiza în Componente Principale

Analiza în Componente Principale (ACP) constă în evidențierea modificării variabilelor

în raport cu alte variabile și modul în care acestea sunt asociate: transformarea variabilelor

corelate într-un set nou de variabile necorelate utilizând o matrice de covarianță sau forma sa

standardizată.

Evaluarea calității rezultatelor ACP poate fi realizată cu ajutorul testului statistic Kaiser-

Meyer-Olkin (KMO) utilizat pentru compararea magnitudinii coeficienților de corelație cu

magnitudinea coeficienților de corelație parțială (Tabelul nr. 2).

Tabelul nr. 2: Testul pentru verificarea utilizării analizei factoriale Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy. .734

Bartlett's Test of Sphericity

Approx. Chi-Square 344.248

Df 91

Sig. .000

Valoarea testului Kaiser-Meyer-Olkin de adecvare a eșantionării este de 0.734, ceea

ce indică o putere explicativă corespunzătoare a indicatorilor, iar valoarea testului de sfericitate

Bartlett, de 344.248 cu un prag de semnificație de 0.00, ne arată o diferență semnificativă, în

matricea corelațiilor, între variabilele considerate, prin urmare matricea corelațiilor nu este

matrice de identitate.

Pe lângă avantajul de a sintetiza setul inițial de indicatori, păstrând proporția maximă

posibilă a varianței totale în setul original de date, Analiza în Componente Principale prezintă,

în cazul de față, sensibilitate la modificări ale datelor de bază și la prezența valorilor extreme

(Tabelul nr. 3).

Tabelul nr. 3: Varianța totală explicată

Co

mp

on

ent

Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared

Loadings

Rotation Sums of Squared

Loadings

Total % of

Variance

Cumulative

% Total

% of

Variance

Cumulative

% Total

% of

Variance

Cumulative

%

1 6.492 46.373 46.373 6.492 46.373 46.373 4.386 31.329 31.329

2 2.655 18.965 65.339 2.655 18.965 65.339 4.079 29.136 60.465 3 1.181 8.436 73.775 1.181 8.436 73.775 1.863 13.310 73.775

4 .984 7.029 80.804

5 .771 5.508 86.311 6 .555 3.967 90.279

7 .476 3.398 93.676 8 .269 1.918 95.594

9 .241 1.721 97.315

10 .170 1.213 98.528 11 .090 .642 99.170

12 .062 .441 99.611

13 .044 .317 99.928

14 .010 .072 100.000

Extraction Method: Principal Component Analysis.




În ACP, rezultatele obținute pentru calculul valorilor proprii (Tabelul nr. 4) sunt sortate

în funcție de variația variabilei pe care o reprezintă în setul original. Evident, cumularea noilor

componente reprezintă 100% din variație. Lipsa corelației dintre componentele principale

semnifică faptul că acestea măsoară diferite „dimensiuni statistice”.

Pentru că nu pot explica performanțele diferite, indicatorii individuali cu valori similare

în toate țările nu prezintă interes, de aceea cea mai mare încărcare factorială le este atribuită

indicatorilor primari cu cea mai mare variație a valorilor dintre țări.

Cele 14 variabile au fost grupate în trei factori cu valori proprii mai mari de 1, astfel

încât, în contextul soluției factoriale inițiale, nesupuse rotației, aceștia explică 73.775% din

varianța valorilor analizate, iar diferența de 26.225% rămâne neexplicată de model.

După rotirea factorilor, chiar dacă diferența dintre valorile factorilor s-a micșorat, se

constată că tot primul factor explică cel mai bine varianța variabilelor. După cum se observă

(Tabelul nr. 3) are loc o redistribuire a varianței explicată de fiecare factor, factorul 1 pierde

din gradul de saturație în favoarea factorului 2 și a factorului 3. Practic, se schimbă valoarea

saturațiilor pentru fiecare factor în condițiile în care valoarea varianței totale rămâne

neschimbată.

Diagrama conduce la reținerea a două sau trei componente, decizia finală putând fi

influențată și de proporția cumulată a varianței explicate. Dacă fiecare variabilă este apreciată

ca fiind un factor, din reprezentarea grafică a celor 14 factori (Figura nr. 1) se poate considera

că primele trei componente au valoarea cea mai mare.

Figura nr. 1: Diagrama valorilor proprii

Matricea componentelor este utilă în analiza factorială, dar structura mai eficientă

pentru interpretare rămâne, totuși, cea obținută după rotirea factorilor mai ales dacă este luat

în considerare faptul că aceasta oferă o „viziune” mai bună pentru interpretarea datelor.


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 165

Tabelul nr. 4: Matricea de rotație a componentelor

Rotated Component Matrixa

Component

1 2 3

Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3 Particule

<10μm (In2) .881

Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3 Particule

<2,5μm (In1) .853

Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea

limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile

într-un an) % (In4)

.789

PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) (In9) -.742

Poluarea aerului din exterior (nr. decese / 100000 persoane) (In12) .700 .623

Indicele Eco-inovării (UE = 100) (In8) -.694

Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g CO2/km (In5) .848

Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință, Boli

ale sistemului circulator (I00-I99) Total (In14) .800

Speranța de viață la naștere (In10) -.759

Poluarea aerului din gospodării (nr. decese / 100000 persoane) (In11) .672

Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe PIB) (In7) .657

Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu efect de seră

(în echivalent CO2), anul de bază 1990 (sursa: SEE) (In3) -.656

Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut consum de energie

pe sector % (In6) -.911

Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după

reședință, Bolile sistemului respirator (J00-J99) Total (In13)

.624

Extraction Method: Principal Component Analysis. Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization. a. Rotation converged in 5 iterations.

Se observă că soluția este obținută în urma unui proces de 5 iterații. Din numărul total

de variabile se pot extrage tot atâtea componente, fiecare valoare proprie reprezentând partea

de varianță explicată de componenta respectivă.

În funcție de valorile saturațiilor corespunzătoare fiecărei variabile identificăm factorii

(Tabelul nr. 5). Rezultatele obținute după rotirea factorilor, aplicând metoda Varimax, sunt:

Tabelul nr. 5: Identificarea Componentelor după operațiunea de rotire a factorilor

Item

Varianța

explicată

din total

Variabila Saturația Identificarea

factorului

1 31.33%

Expunerea la poluarea aerului cu particule în

suspensie μg/m3 Particule <10μm (In2) .881

Poluarea

aerului

Expunerea la poluarea aerului cu particule în

suspensie μg/m3 Particule <2,5μm (In1) .853

Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10

care depășesc valoarea limită zilnică (50 μg/m3 pe

mai mult de 35 de zile într-un an) % (In4)

.789

PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) (In9) -.742

Poluarea aerului din exterior (nr. decese/100000

persoane) (In12) .700

Indicele Eco-inovării (UE = 100) (In8) -.694




Item

Varianța

explicată

din total

Variabila Saturația Identificarea

factorului

2 29.14%

Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g

CO2/km (In5) .848

Poluarea

traficului

//

Impactul

urbanizării

asupra sănătății

Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității

după reședință, Boli ale sistemului circulator (I00-

I99) Total (In14)

.800

Speranța de viață la naștere (In10) -.759

Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000

persoane) (In11) .672

Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe

PIB) (In7) .657

Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu

efect de seră (în echivalent CO2), anul de bază 1990

(sursa: SEE) (In3)

-.656

3 13.31%

Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut

consum de energie pe sector % (In6) -.911 Impactul

energiei

regenerabile

asupra sănătății

Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității

după reședință, Bolile sistemului respirator (J00-

J99) Total (In13)

.624

Factorul 1 – Poluarea aerului. Indiferent câte resurse naturale sau cât de bogată este o

țară, poluarea aerului reprezintă un fenomen greu de eliminat. Poluanții microscopici din aer,

particulele în suspensie grosiere (PM10 – cu un diametrul mai mic de 10 micrometri) și

particulele în suspensie fine (PM2.5 – cu diametrul mai mic de 2.5 micrometri), pot trece cu

ușurință de sistemul nostru imunitar, pătrunzând adânc în sistemul respirator și cel circulator,

dăunând plămânilor, inimii și creierului (Xing, et al., 2016). Conform recomandărilor

Organizației Mondiale a Sănătății, concentrația medie anuală este cel mai bun indicator pentru

efectele asupra sănătății legate de PM.

Acest factor este puternic corelat cu expunerea la poluarea aerului cu particule în

suspensie (PM10 și PM2.5). O mare parte din populația țărilor Uniunii Europene este supusă

efectelor nocive ale poluării. Dacă pe termen scurt, calitatea slabă a aerului poate provoca

afecțiuni respiratorii, pe termen lung poate duce la boli pulmonare cronice, astm și, nu în

ultimul rând poate reduce speranța de viață.

Țările Uniunii Europene trebuie să raporteze Comisiei Europene, în timp real, date

actualizate referitoare la calitatea aerului. Utilizarea tehnologiei moderne în acest scop oferă

posibilitatea de a menține publicul informat.

În acest sens, un exemplu de bune practici poate fi considerat site-ul organizației

non-profit pentru monitorizarea calității aerului la Paris și în regiunea Ile de France, Airparif.

Pe lângă date referitoare la monitorizarea calității aerului și previzionarea episoadelor de

poluare, organizația evaluează impactului măsurilor aplicate pentru reducerea poluării și

contribuie informarea cetățenilor. Ușurința accesării datelor și a hărților spațiale cu prognoze

pentru ziua următoare, alertele automate și aplicațiile mobile ajută ca orice persoană să poată

verifica calitatea aerului la nivel local și să adopte măsurile de precauție necesare pentru

reducerea expunerii la poluare.

Factorul 2 – Impactul urbanizării asupra sănătății explică 29.136% din varianța totală a

datelor inițiale și este puternic corelată cu (In5) și (In14).

În cadrul țărilor UE, diferențele majore ale calității aerului nu sunt influențate doar de


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 167

poluare, ci și de urbanizare sau de utilizarea resurselor naturale. În același timp, calitatea

mediului interior nu este afectată doar de calitatea poluării aerului din mediul înconjurător ci

și de expunerea la umezeală, mucegaiuri și alți agenți biologici, fiind legată de astm și

simptome alergice, cancer pulmonar și alte boli respiratorii și cardiovasculare (Agenţia

Europeană de Mediu, 2010).

Începând cu anul 2008, Franța a introdus sistemul de tip „feebate” pentru autoturismele

noi. Acesta impune o taxă pentru vehiculele noi ce au un nivel ridicat de CO2 și reprezintă una

dintre cele mai bune opțiuni de politici disponibile pentru reducerea emisiilor de CO2 ale

mașinilor de pasageri. Astfel, sistemul de bonus-malus solicită o taxă cumpărătorului dacă

emisiile de CO2 ale vehiculului depășesc un anumit prag și oferă bonus în situația în care

acestea sunt sub un anumit nivel (Ministère de la Transition écologique et solidaire, 2017).

Rezultatele aplicării acestui sistem: scăderea emisiilor de CO2 în Franța și, totodată,

tranzacționarea vehiculelor cu emisii scăzute de carbon (Yang, 2018), face ca acesta să fie un

exemplu de bune practici pentru țările Uniunile Europene.

Factorul 3 explică 13.310% din varianța totală a datelor inițiale și este puternic corelat

cu In 6 și In13, având un nivel al saturației de -0.911, respectiv 0.624. Cea de a treia

componentă subliniază impactul atenuării schimbărilor climatice și al calității aerului asupra

sănătății. Practic schimbările energetice și modul în care energia este utilizată pot avea efecte

negative asupra sănătății. Nu doar lipsa accesului la surse adecvate de energie poate genera

probleme evidente legate de starea de sănătate ci și utilizarea acesteia în exces, ceea ce ar

conduce schimbări climatice.

Toate acestea se pot regăsi și la nivel individual, astfel în 2011 Wilkinson a analizat

influența temperaturii exterioare în cazul decesului provocat de boli cardiovasculare și a arătat

o asociere mai puternică între temperatura exterioară și mortalitate în cazul locuințelor mai

puțin eficiente din punct de vedere energetic, subliniind efectul protector al locuințelor mai

călduroase asupra sănătății (Armstrong, et al., 2011). Pe de altă parte, eficiența energetică

îmbunătățită sau izolația modernizării nu protejează doar împotriva frigului ci și atunci când

vine vorba de temperaturi ridicate (evitarea supraîncălzirii) și împotriva pătrunderii poluanților

nocivi din aerul exterior (Mavrogiannia, et al., 2011), dar nici nu protejează împotriva riscului

de creștere a concentrației de poluanți din surse interioare. Poluarea aerului cu emisii de funingine și aerosoli de carbon rezultați în urma arderii de

combustibili fosili și de ardere a biomasei duce la creșterea numărului persoanelor cu afecțiunii

respiratorii sau cardiovasculare (Morishita, et al., 2015). Alternative pentru sursa de energie

primară utilizată pentru producerea energiei electrică, cu un impact negativ mai scăzut asupra

stării de sănătate sunt energia nucleară (Markandya & Wilkinson, 2007) și cea regenerabilă. În

ceea ce privește energia regenerabilă – cu efecte mai puțin periculoase în cazul unui accident

decât energia nucleară, aceasta poate reduce semnificativ sau poate elimina emisiile de carbon

(UNEP, 2009). Astfel, producerea la scară largă a diferitelor tipuri de energie ar îmbunătăți

calitatea aerului prin efectele indirecte de utilizare a terenurilor legate de producerea de

bioenergie și generarea energiei hidroelectrice (CE, 2000), având un efect considerabil asupra

calității vieții, iar plasarea a turbinelor eoliene și a barajelor poate reduce impactul asupra vieții

marine și a păsărilor (Agenţia Europeană de Mediu, 2010).

3.2. Analiza Cluster

În acest caz s-a aplicat un algoritm de grupare ierarhic, iar metoda aplicată este cea

cunoscută sub numele de cel mai îndepărtat vecin sau metoda distanței maxime (Complete

Linkage), această metodă definind distanța dintre două grupuri ca distanța dintre cei mai




îndepărtați membri. Această metodă generează, de obicei, grupuri bine separate și compacte.

Evident, analiza cluster nu poate fi considerată o procedură de testare a ipotezelor de cercetare,

soluțiile sale fiind influențate sensibil de către opțiunile subiective ale persoanei care

analizează datele. Pornim, practic de la un număr de clusteri egal cu numărul cazurilor studiate

și, după grupări succesive, ajungem la soluția finală – un singur cluster ce include toate

cazurile.

Soluția finală nu este și soluția optimă. Aceasta din urmă se află între cele două situații

și este stabilită în funcție de obiectivele propuse.

Pentru a obține o soluție viabilă este necesar să analizăm caracteristicile clusterilor în

etape succesive. Este selectată o soluție în momentul în care se considerăm că s-a ajuns la o

soluție interpretabilă sau există o soluție cu un număr rezonabil de clusteri sau suficient de

omogeni.

Ținând cont că nu poate fi determinată o soluție unică pentru rezolvarea unei probleme

cu ajutorul analizei cluster, validitatea rezultatelor analizei cluster este dată de confirmarea

soluției de grupare utilizată fie de metode interpretative a reprezentărilor grafice.

La etapa 1 Belgia este în același cluster cu Olanda (Anexa nr. 1), pătratul distanței

euclidiene dintre cele două fiind egal cu 2.072. Nicio altă variabilă nu a fost grupată anterior

(valoarea 0 la Cluster 1 și Cluster 2 din Stage Cluster First Appears) iar etapa următoare este

etapa 5 (cazul în care clusterul ce conține Belgia se combină cu alt caz, respectiv Franța).

La etapa 4, Ungaria se află în același cluster cu România (Anexa nr. 1), pătratul distanței

euclidiene dintre cele două fiind 4.986; în etapa următoare clusterul va include și Bulgaria, cu

15.043 reprezentând pătratul distanței euclidiene dintre Ungaria și Bulgaria.

Pe baza reprezentării grafice (Figura nr. 2), rezultată în urma analizei datelor utilizând

cele 14 variabile – indicatori prezentați anterior (Tabelul nr. 1), se observă evidențierea a cinci

clustere.

Clusterul 1 – include: Belgia, Olanda, Franța, Austria, Germania, Italia, Slovenia,

Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia și Luxemburg. Este cea mai numeroasă

grupare și este influențată puternic de indicatorii In8 și In9 cu cele mai mari medii ale valorilor

naționale, respectiv de In8, In9 și In10 cu cea mai mică medie a valorilor naționale pentru In11.

De remarcat Finlanda care se distinge în cadrul acestui grup, prin valorile cele mai mici ale In1

și In2, Expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3 Particule <2,5μm și

Particule <10μm dar și prin cea mai scăzută Rată standardizată a mortalității după reședință

cauzată de bolile sistemului respirator (J00-J99) pentru țările Uniunii Europene (Anexa 2).

Clusterul 2 – include: Portugalia, Spania, Grecia, Malta și Cipru. În clasamentul

valorilor medii ale indicatorilor se situează pe prima poziție atunci când vorbim de Speranța

de viață. Paradoxal, atunci când analizăm cauzele de deces, se situează în fruntea clasamentului

dacă ne referim la boli ale sistemului circulator. Pe de altă parte, o influență pozitivă asupra

In14 o reprezintă faptul că emisiile medii de CO2 pe km de autoturisme noi au cea mai mică

valoare medie ceea ce se reflectă și în faptul că aici regăsim și cea mai mică medie a valorilor

naționale pentru decesele cauzate de boli ale sistemului respirator (Anexa 2).

Clusterul 3 – include: Ungaria, România, Bulgaria și se remarcă prin cea mai ridicată

medie a ratei In4, în aceste țări populația urbană fiind cea mai expusă concentrațiilor de PM10

care depășesc valoarea limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an). Aceasta

se reflectă și în faptul că aici regăsim și cele mai mari valori ale expunerii la poluarea aerului

prin pulberi în suspensie μg/m3 (Particule <2,5μm și Particule <10 μm). Dacă mai era necesar,

valoarea cea mai mică a mediei valorilor naționale pentru Indexul Eco-inovării coroborată cele

mai mari medii ale valorilor indicatorilor In11, In12 și In14 accentuează faptul că în aceste țări

poluarea un factor ce influențează negativ starea de sănătate (Anexa nr. 2).


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 169

Figura 2: Dendograma

Raportul special 23/2018 publicat de Curtea de Conturi Europeană „Poluarea

atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient” subliniază faptul că

„Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că (pentru anul 2014), în Uniunea Europeană,

399000 de decese premature pot fi atribuite expunerii la particule fine de materie (PM2.5),75000

expunerii la dioxidul de azot (NO2) și 13600 expunerii la ozonul de la nivelul solului (O3).

Deși există anumite suprapuneri între aceste cifre (de exemplu, NO2 este un precursor al PM2.5),

astfel încât acestea nu pot fi pur și simplu însumate, ele arată că poluarea atmosferică provoacă

peste 400000 de decese premature în UE anual” (Curtea de Conturi Europeană, 2018, p. 68).

Conform raportului de țară referitor la punerea în aplicare a politicilor de mediu ale

Uniunii Europene, calitatea aerului din România reprezintă în continuare un motiv grav de

îngrijorare (Comisia Europeană, 2019).

În București, în anul 2017, s-au înregistrat depășiri atât pentru valorii-limită anuale de

NO2 cât și în ceea ce privește particulele în suspensie PM10 (Comisia Europeană, 2019, p. 19).

Pe lângă faptul că București este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, acesta are și

cele mai puține stații de monitorizare a calității aerului.




Una dintre soluțiile adoptate de către România pentru îmbunătățirea calității aerului o

reprezintă proiectul de hotărâre al Consiliului Local al Municipiului București ce definește

Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA). Acesta are ca scop reducerea poluării prin

scăderea volumului traficului cu autoturisme personale și încurajarea transportului public și a

celui alternativ (biciclete). Astfel, un exemplu de bune practici poate fi considerat Proiectul de

hotărâre privind măsuri concrete de îmbunătățire a calității aerului în municipiul București.

Numit și proiectul OXIGEN, acesta va restricționa, de la 01.01.2020, accesul autovehiculelor

cu masă mai mică de 5 tone în interiorul ZACA, în funcție de norma de poluare a fiecăruia

dintre acestea. Măsură adoptată de autoritățile locale, este componentă a Planului Integrat

pentru Calitatea Aerului și a planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030, și are ca scop

îmbunătățirea calității aerului în București. Alte politici adoptate de administrația locală pentru

reducerea poluării mediului sunt: introducerea regimului de plată a parcărilor de utilitate

publică generală și stabilirea unui necesar optim de locuri de parcare, realizarea de piste de

biciclete pe principalele bulevarde, achiziționarea de vehicule la standarde europene, moderne

și nepoluante pentru dotarea transportului public etc.

Clusterul 4 – include: Letonia Lituania Cehia, Slovacia Polonia și Croația. Faptul că

niciun indicator nu este caracterizat de nicio valoare maximă sau minimă a mediei valorilor

naționale face ca această clasă să pară „cuminte”. Dar, la o analiză individuală a țărilor incluse

în acest cluster, pe lângă faptul că include țara cu cea mai mică speranță de viață dintre țările

UE (Letonia) are în componența sa și țara cu cele mai mici emisii de gaze cu efect de seră (In3)

și rata populației urbane expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea limită zilnică

(In4) egală cu 0 (Lituania). Pe de altă parte în cluster-ul 4 regăsim și Polonia, țara cea mai

afectată atunci când analizăm expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3

Particule <2,5μm, In1 (Anexa nr. 2).

În anul 2014 Letonia a demarat o strategie pe termen lung în politica de transport ca o

politică de reducere a emisiilor de CO2, de reducere a utilizării combustibililor fosili și a

nivelului de zgomot În acest sens, Ministerul Protecției Mediului și Dezvoltării Regionale a

oferit sprijin financiar pentru implementarea unor astfel de proiecte în cadrul cărora s-au

achiziționat vehicule electrice (Cansino, et al., 2018).

Clusterul 5 – include o singură țară: Estonia. Comparativ cu valorile medii ale

indicatorilor ce caracterizează clusterele anterioare, aici regăsim cele mai mici valori pentru

In1-In4, ceea ce face ca acest cluster să aibă cea mai redusă expunere la poluarea aerului prin

pulberi în suspensie (Particule <2,5μm; Particule <10μm), cele mai puține e misii de gaze cu

efect de seră (în echivalent CO2), anul de bază 1990 și o rată 0 a populației urbane expusă

concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea limită zilnică (In4) ceea ce se reflectă în valorile

pentru In12 și In13. Este clusterul cu cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul

final brut de energie pe sector dar și cu cele mai mari valori medii ale In5 (Emisii medii de CO2

pe km de autoturisme noi) și In7 – Emisiile de gaze cu efect de seră – echivalent CO2 pe PIB

(Anexa nr. 2).

În 2013, Estonia a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a extins pentru

rezidenți, în capitala sa, transportul public gratuit. Rezultatele acestui demers pot fi evidențiate

pe termen scurt – decongestionarea traficului, reducerea utilizării autoturismelor în Tallin etc.,

dar și pe termen lung: scăderea poluării și îmbunătățirea calității aerului prin reducerea

emisiilor de dioxid de carbon – se preconizează o scădere a emisiilor de CO2 de 45000 tone/an.

Practic, această decizie a autorităților din Talllin încurajează utilizarea transportului

public, reducând astfel reduce congestia traficului și a emisiilor cauzate de autoturisme și, în

același timp, este stimulată dezvoltarea economică (Eco-innovation Action Plan - European

Commission, 2013).


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 171

Dat fiind subiectivitatea alegerii clusterelor (Figura nr. 2) se observă faptul că din

primul cluster Luxemburg poate fi încadrat într-o clasă individuală, această țară fiind

caracterizată de o populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea

limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an) cu rata 0, de valori peste media

Uniunii Europene ale indicelui de eco-inovare și a speranței de viață, de valori sub media UE

pentru In11, In12 și In13 și, nu în ultimul rând, de faptul că are cea mai mare valoare a PIB-lui

pe cap de locuitor.

Dincolo de aceste grupări, ca urmare a globalizării, criza globală climatică nu cunoaște

granițe. Țările din interiorul Uniunii Europene, împreună cu partenerii lor cei mai apropiați,

vor continua să conducă activitatea globală de combatere a acesteia. Cooperarea

transfrontalieră pentru combaterea schimbărilor climatice este necesară și de asemenea

posibilă, bazându-se pe succesul protecției mediului și al calității aerului.

Există mai multe activități și o serie de măsuri în țările UE pentru protejarea zonelor

naturale, pentru garantarea calității aerului, pentru gestionarea corectă a deșeurilor și pentru

reducerea efectelor substanțelor chimice dăunătoare, în general, pentru îmbunătățirea calității

mediului.

3.3 Bune practici cu privire la îmbunătățirea calității aerului la nivelul Uniunii Europene

Conștientizarea populației referitor la aspectele legate de mediu și sublinierea

impactului negativ al unui mediu poluat asupra sănătății sunt procese ample ce necesită o

perioadă mare de timp. În acest sens se utilizează într-o măsură din ce în ce mai mare practicile

de gestionare a deșeurilor și se investește în infrastructura de reciclare și colectare.

Elaborarea unor politici ce urmăresc optimizarea metodelor și tehnicilor de îmbunătățire

a calității aerului și de protecție a resurselor naturale se bazează pe monitorizarea mediului, în

special pe analiza nivelului de poluare. Astfel, pe baza informațiilor obținute în urma analizelor

periodice pot fi corectate acțiunile practice de management ale mediului înconjurător prin

utilizarea de bune practici.

Existența particularităților privind politicile și strategiile de mediu la nivel de țară face

ca fiecare stat să trateze în mod diferit atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Cu toate

acestea, un schimb de bune practici cu statele Uniunii Europene care au atins cerințele

Directivei CE nu poate fi decât binevenit.

Un exemplu de bune practici îl constituie programul regional Cartiere ecologice

(Quartiers Verts / Groene Wijken), demarat în anul 2000 în Belgia. În cadrul acestui proiect a

fost acordat a sprijin, în regiunea Bruxelles, pentru mai mult de 200 de inițiative locale de

ecologizare.

În Franța o politică de bune practici este reprezentată de reducerea poluării traficului și

aerului prin aplicarea de restricții mașinilor vechi; prin măsuri de îmbunătățire a traficului

pietonal în orașe. Astfel, începând cu anul 2016, au fost impuse restricții cu privire la circulația

autovehiculelor mai vechi de 1997, fiind interzisă circulația acestora în Paris între orele

8.00-20.00. Nu în ultimul rând, se intenționează interzicerea vânzării autoturismelor diesel și

a benzină până în 2040.

Austria a adoptat ca măsură de îmbunătățire a mediului Planul de acțiuni privind

eficiența resurselor. În acest sens se urmărește, comparativ cu anul 2008, optimizarea cu 50%

a eficienței globale a resurselor până în 2020.

În același timp Austria este una dintre țările Uniunii Europene cu bune practici aplicate

în domeniul economiei circulare și al eco-inovării. În acest sens, inițiativa Cumpărați conștient




(„Bewusst kaufen”) are ca scop, prin intermediul unui portal web, pe lângă informarea

populației privind consumul durabil și conștientizarea acesteia cu privire la produsele durabile.

Proiectul Laboratorul Verde al Reciclării (2012) este un exemplu de bune practici,

dezvoltat de Eco-Rom Ambalaje, cu scopul de a informa, educa și sensibiliza generația tânără

cu privire la problemele de mediu. O contribuție importantă în cadrul proiectului a fost, pe de

o parte parteneriatul cu municipalitățile locale, iar pe de altă parte implicarea cadrelor școlare

în promovarea reciclării.

Dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Mediului și Ministerul Educației, acest proiect

implică inclusiv părinții și cadrele didactice în educarea și responsabilizarea copiilor în ceea ce

privește mediul. Caracterul actual și inovativ al proiectului a fost recunoscut și prin acordarea

de premii și medalii la nivel național și internațional: National Energy Globe Award; Golden

Award for Excellence – în cadrul competiției European CSR Awards, categoria Companii Mici

și Mijlocii; medalia de argint în cadrul competiției Business Award (IBA).

(Ecoromambalaje.ro, 2019).

Concluzii

Analiza detaliată a evoluției dezvoltării durabile, în mod special a mediului înconjurător

și a calității aerului este necesară pentru abordarea riscurilor pentru sănătate. O prioritate o

constituie și dezvoltarea de soluțiile eficiente privind îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare

durabilă referitoare la reducerea poluării aerului și a riscurilor asociate pentru sănătate.

În același timp, pentru îndeplinirea unui obiectiv al Agendei 2030, este necesară

continuarea monitorizării calității aerului pentru determinarea gradului de poluare, de reducere

a numărului de decese cauzate de poluarea aerului cu două treimi până în 2030. Pe lângă

îmbunătățirea evidentă a calității vieții, acest aspect va însemna și reducerea costurilor din

sistemul de sănătate.

Pentru ca toate țările, implicit orașele, să atingă nivelurile orientărilor sugerate de OMS

privind calitatea aerului trebuie utilizate tehnologiile inovatoare din domeniu, promovate

utilizarea tehnologiilor de producere a energiei regenerabile și a combustibililor ecologici,

concomitent cu soluții pentru reducerea/eliminarea utilizării îngrășămintelor în agricultura, cu

diminuarea consumului de combustibili ce determină emisii crescute de gaze și stoparea arderii

necontrolate a deșeurilor.

Rezultatele prezentei cercetări trebuie interpretate în contextul limitărilor existente,

generate de: disponibilitatea datelor referitoare la calitatea aerului obținute în mod unitar și în

timp real pentru toate statele Uniunii Europene; preocupări reduse privind reglementările

internaționale referitoare la calitatea aerului din interior în contextul în care 90% din timp este

petrecut în interiorul clădirilor (Ścibor, et al., 2019). Astfel, ocupanții clădirilor sunt persoane

expuse la o serie de poluanți atmosferici din interior, de natură organică cât și anorganică, ce

pot provoca efecte grave asupra sănătății (Koivist, et al., 2019).

O politică de bune practici adoptată în vederea îmbunătățirii calității aerului interior o

reprezintă reglementarea privind fumatul in interiorul clădirilor. Interdicțiile referitoare la

fumat, chiar dacă au stârnit controverse, au îmbunătățit calitatea aerului din interior. Astfel,

poluanții cauzați de fumul de tutun în mediu interior sunt în scădere. În România, Legea nr.

15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, interzice fumatul

în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise, are scopul de a proteja

sănătatea angajaților și a cetățenilor aflați în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul

de țigară.


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 173

Efectele negative ale poluanților atmosferici nu se limitează exclusiv la sănătate, ci se

reflectă și în costuri economice ridicate.

Cercetările ulterioare au ca scop extinderea eșantionului la nivel global, dar și

includerea altor variabile. În plus, în funcție de posibilitățile de accesare a seriilor de date

specifice, studiul poate fi aplicat și la nivelul regiunilor din România, evidențiind bune practici

privind modul în care se poate îmbunătăți calitatea aerului prin adoptarea unor soluții mai bune

pentru mobilitatea urbană.

Bibliografie

Arbex, M.A., et al., 2012. Air pollution and the respiratory system. Jornal Brasileiro de

Pneumologia, 38(5), pp. 643-655.

Armstrong, B., et al., 2011. Association of mortality with high temperatures in a temperate

climate: England and Wales. Journal of Epidemiology & Community Health, 65(4), pp.

340-345.

Barnett, A.G., et al., 2006. The Effects of Air Pollution on Hospitalizations for Cardiovascular

Disease inElderly People in Australian and New Zealand Cities. Environmental health

perspectives, 114(7), pp. 1018-1023.

Cansino, J., Sánchez-Braza, A. and Sanz-Díaz, T., 2018. Policy Instruments to Promote

Electro-Mobility in the EU28: A Comprehensive Review. Sustainability, 10(7), p. 2507.

Chow, C.K., et al., 2009. Environmental and societal influences acting on cardiovascular risk

factors and disease at a population level: a review. International Journal of Epidemiology,

38(6), pp. 1580–1594.

Eco-innovation Action Plan – European Commission, 2013. Tallinn becomes “capital of free

public transport” – Eco-innovation Action Plan – European Commission. [online]

Available at: <https://ec.europa.eu/environment/ecoap/about-eco-innovation/good-

practices/estonia/20130617-capital-of-free-public-transport_en> [Accessed 6 August

2019].

Ecoromambalaje.ro, 2019. Laboratorul verde al reciclarii obtine national energy globe award.

Eco-rom ambalaje. [online] Available at: <https://colecteazaselectiv.ro/laboratorul-verde-

al-reciclarii-2/> [Accessed 17 August 2019].

EC, 2000. Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council of 23 October

2000 establishing a framework for Community action in the field of water policy, s.l.: EC

of the European Parliament and of the Council.

European Commission, 2012. Communication from the Commission to the European

Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee

of the Regions: Innovating for sustainable growth: a bioeconomy for Europe. Brussels:

European Commission.

European Commission, 2016. The junction of health, environment and the bioeconomy

Foresight and implications for European research & innovation policies – Study. Brussels:

European Commission.

European Commission, 2018. Report from the commission to the European parliament and the

council on the implementation of the EU Strategy on adaptation to climate change.

Brussels: European Commission, Directorate-General for Climate Action.




European Commission, 2019. The 2019 assessment of the implementation of EU environmental

policies. Bruxelles: European Commission.

European Court of Auditors, 2018. Air pollution: our health is not yet sufficiently protected,

s.l.: European Court of Auditors.

European Environment Agency, 2010. The European environment. State and outlook 2010:

synthesis. Copenhaga: European Environment Agency (EU body or agency).

European Environment Agency, 2017. Climate change adaptation and disaster risk reduction

in Europe. Enhancing coherence of the knowledge base, policies and practices – Study.

Luxemburg: Publications Office of the European Union.

Eurostat, 2018. Database – Eurostat. [online] Available at: <https://ec.europa.eu/eurostat/

data/database> [Accessed 20 June 2019].

Eurostat, 2019. SHARES (Renewables) – Eurostat. [online] Available at: <https://ec.europa.eu/

eurostat/web/energy/data/shares> [Accessed 20 June 2019].

Institute of Medicine (US), 2001. Rebuilding the Unity of Health and the Environment: A New

Vision of Environmental Health for the 21st Century. Washington (DC): National

Academies Press (US).

Intergovernmental Panel on Climate Change, 2007. Climate Change 2007: Mitigation.

Contribution of Working Group III to the Fourth Assessment Report of the

Intergovernmental Panel on Climate Change [B. Metz, O.R. Davidson, P.R. Bosch, R.

Dave, L.A. Meyer (eds)]. Cambridge and New York: Cambridge University Press.

Kampa, M. and Castanas, E., 2008. Human health effects of air pollution. Environmental

Pollution, 151(2), pp. 362-367.

Kiesewetter, G., et al., 2015. Modelling street level PM10 concentrations across Europe: source

apportionment and possible futures. Atmospheric Chemistry and Physics, 15(3),

pp. 1539-1553.

Koivist, A.J., et al., 2019. Source specific exposure and risk assessment for indoor aerosols.

Science of The Total Environment, Volume 668, pp. 13-24.

Makria, A. and Stilianakis, N.I., 2008. Vulnerability to air pollution health effects.

International journal of hygiene and environmental health, 211(3-4), pp. 326-336.

Markandya, A. and Wilkinson, P., 2007. Energy and Health 2. Electricity generation and

health. The Lancet, 370(9591), pp. 979-990.

Mavrogiannia, A. et al., 2011. Building characteristics as determinants of propensity to high

indoor summer temperatures in London dwellings. Building and Environment, Volume 55,

pp. 117-130.

Meyer, R., 2017. Bioeconomy Strategies: Contexts, Visions, Guiding Implementation

Principles and Resulting Debates. Sustainability, 9(6), p. 1031.

Ministère de la Transition écologique et solidaire, 2017. Bonus-malus écologique: définitions

et barèmes pour 2018. [online] Available at: <https://www.ecologique-

solidaire.gouv.fr/bonus-malus-ecologique-definitions-et-baremes-2018> [Accessed 29

July 2019].

Morishita, M., Thompson, K. and Brook, R.D., 2015. Understanding Air Pollution and

Cardiovascular Diseases: Is It Preventable?. Current Cardiovascular Risk Reports, 9(6),

p. 30.


Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 175

Nakano, T. and Otsuki, T., 2013. Environmental air pollutants and the risk of cancer. Gan To

Kagaku Ryoho, 40(11), pp. 1441-1445.

Pruss-Ustun, A. et al., 2016. Preventing disease through healthy environments. A global

assessment of the burden of disease from environmental risks, s.l.: World Health

Organization.

Ronzon, T. et al., 2016. Bioeconomy Report, Brussels: JRC Scientific and Policy Report.

Ścibor, M. et al., 2019. Are we safe inside? Indoor air quality in relation to outdoor

concentration of PM10 and PM2.5 and to characteristics of homes. Sustainable Cities and

Society, Volume 48, p. 101537.

Social Progress Imperative, 2019. 2019 Social Progress Index. [online] Available at:

<https://www.socialprogress.org/> [Accessed 30 July 2019].

UNEP, 2009. Towards sustainable production and use of resources: assessing biofuels –

Summary. Paris: United Nations Environment Programme.

United Nations, 1987. Montreal Protocol on Substances that Deplete the Ozone Layer. [online]

Available at: <https://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%

20XXVII/XXVII-2-a.en.pdf > [Accessed 30 July 2019].

Wendling, Z.A. et al., 2018. 2018 Environmental Performance Index (EPI). New Haven: Yale

Center for Environmental Law & Policy.

WHO Working Group on Volatile Organic Compounds (1995: Brussels, Belgium) & World

Health Organization. Regional Office for Europe, 1996. Updating and revision of the air

quality guidelines for Europe: report on a WHO Working Group on Volatile Organic

Compounds, Brussels, Belgium, 2-6 October 1995, Copenhagen: WHO Regional Office for

Europe.

World Health Organization, 1948. Constitution of the World Health Organization. New York:

World Health Organization.

World Health Organization, 1958. Air pollution: fifth report of the Expert Committee on

Environmental Sanitation [meeting held in Geneva from 18 to 23 November 1957].

Geneva: World Health Organization.

WWF and Ecofys, 2011. EU Climate Policy Tracker. Brussels: WWF-World Wide Fund for

Nature.

Xing, Y.F., Xu, Y.H., Shi, M.H. & Lian, Y.X., 2016. The impact of PM2.5 on the human

respiratory system. Journal of thoracic disease, 8(1), pp. E69-74.

Yang, Z., 2018. Practical lessons in vehicle efficiency policy: The 10-year evolution of

France's CO2-based bonus-malus (feebate) system. [Online] Available at:

<https://theicct.org/blog/staff/practical-lessons-vehicle-efficiency-policy-10-year-

evolution-frances-co2-based-bonus> [Accessed 27 July 2019].




Anexa nr. 1

Agglomeration Schedule

Stage Cluster Combined

Coefficients Stage Cluster First Appears

Next Stage Cluster 1 Cluster 2 Cluster 1 Cluster 2

1 2 20 2.072 0 0 5

2 6 24 3.132 0 0 9

3 22 26 4.042 0 0 10

4 13 23 4.986 0 0 17

5 2 10 5.197 1 0 12

6 15 25 5.281 0 0 15

7 9 27 5.558 0 0 22

8 1 11 5.824 0 0 12

9 6 21 7.249 2 0 16

10 12 22 8.357 0 3 18

11 7 28 9.357 0 0 13

12 1 2 10.425 8 5 15

13 7 14 10.777 11 0 20

14 16 17 11.452 0 0 21

15 1 15 12.398 12 6 20

16 4 6 14.999 0 9 21

17 3 13 15.043 0 4 24

18 12 19 15.409 10 0 19

19 5 12 19.980 0 18 25

20 1 7 25.702 15 13 22

21 4 16 27.147 16 14 24

22 1 9 30.199 20 7 23

23 1 18 36.079 22 0 25

24 3 4 43.316 17 21 26

25 1 5 50.562 23 19 27

26 3 8 54.419 24 0 27

27 1 3 110.811 25 26 0

Anexa nr. 2

Descrierea clusterelor cu ajutorul valorilor medii

Nr. cluster 1 2 3 4 5

Componență (nr. Țări) 13 5 3 6 1

IN1 11.55 13.52 21.70 17.73 5.30

IN2 18.01 24.04 30.13 25.90 10.50

IN3 85.65 114.84 56.20 61.37 48.60

IN4 4.50 26.17 52.67 40.71 0.00

IN5 117.13 112.34 124.13 124.52 132.80

IN6 21.41 15.79 18.84 21.55 29.21

IN7 216.72 250.47 336.07 303.24 621.85

IN8 115.38 85.00 55.33 74.17 62.00

IN9 129.08 83.40 60.00 73.67 79.00

IN10 81.85 82.20 75.37 77.15 78.40

IN11 0.58 0.61 13.55 4.81 9.00

IN12 17.09 19.27 56.93 42.58 15.02

IN13 84.83 113.07 80.83 68.79 42.88

IN14 377.79 319.52 956.66 619.94 665.68

Documents

AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea i