AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
158 Amfiteatru Economic
BUNE PRACTICI PRIVIND CALITATEA AERULUI, POLUAREA
ȘI IMPACTUL ASUPRA SĂNĂTĂȚII LA NIVELUL UNIUNII EUROPENE
Daniela-Ioana Manea1, Emilia Țițan2, Mihaela Mihai3,
Simona-Andreea Apostu4 și Valentina Vasile5
1)2)3)4) Academia de Studii Economice din București, România 5)Institutul de Economie Națională, București, România
Rezumat
Politicile și strategiile de mediu ale Uniunii Europene s-au conturat începând cu anii
`70 și subliniază faptul că dezvoltarea economică durabilă și bunăstarea țărilor Uniunii
Europene se bazează pe mediul lor natural. Acestea au ca scop reglementări la nivel național
și global referitoare la calitatea aerului, ce susțin îmbunătățirea calității mediului și a sănătății
populației.
Obiectivul principal al acestei lucrări este de a evidenția importanța pe care o manifestă
acțiunea variată și complexă a mediului poluant asupra organismului. Un obiectiv convergent
îl reprezintă dezvoltarea soluțiilor de gestionare a mediilor poluante și evidențierea de bune
practici pentru combaterea și reducerea poluării și îmbunătățire a calității aerului.
În acest sens, rezultatele analizei prezentate în lucrare indică faptul că un mediu mai
sănătos poate preveni bolile determinate de un aer poluat și diminua numărul deceselor cauzate
de bolile respiratorii și cardiovasculare. Această afirmație reprezintă principalul rezultat
obținut în urma aplicării metodelor de analiză multidimensională a datelor (analiză factorială,
analiză în componente principale, analiză cluster) pentru evaluarea complexității provocărilor
contemporane în materie de mediu și de sănătate. Pe de altă parte, utilizarea de instrumente și
exemple de bune practici privind implementarea strategiilor de îmbunătățire a factorilor de
mediu, în special a calității aerului, sunt deosebit de utile în crearea politicilor specifice ce
conduc la îmbunătățirea calității mediului și, implicit, a sănătății populației.
Cuvinte-cheie: calitatea aerului, sănătate, poluare, bune practici, analiză multivariată
Clasificare JEL: I15, Q53, Q57, C38.
Autor de contact, Daniela-Ioana Manea – [email protected]
Vă rugăm să citați acest articol astfel:
Manea, D.I., Țițan, E., Mihai, M., Apostu, S.A. and
Vasile, V., 2020. Good Practices on Air Quality,
Pollution and Health Impact at EU Level. Amfiteatru
Economic, 22(53), pp. 256-274.
DOI 10.24818/EA/2019/53/256
Istoricul articolului
Primit: 29 septembrie 2019
Revizuit: 19 noiembrie 2019
Acceptat: 20 decembrie 2019
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 159
Introducere
Bioeconomia reprezintă o noțiune din ce în ce mai utilizată în politicile și strategiile de
dezvoltare durabilă ale Uniunii Europene. Având un caracter trans-sectorial și bazându-se pe
științele vieții, agronomie, ecologie, știința alimentelor și științele sociale, biotehnologie,
nanotehnologie, tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) și inginerie, bioeconomia este
definită de Comisia Europeană (CE) ca fiind acea parte a economiei care include „producția de
resurse biologice regenerabile, precum și conversia acestor resurse și a fluxurilor de deșeuri în
produse cu valoare adăugată, precum alimente, hrană pentru animale, bio-produse și
bioenergie” (Comisia Europeană, 2012, p.1).
Integrarea bioeconomiei în domenii precum sănătatea, agricultura și industria se poate
realiza cu ajutorul tehnologiilor inovatoare, inclusiv biotehnologia și se bazează pe utilizarea
biomasei regenerabile și a bio-proceselor (Meyer, 2017).
Provocările ce stau la baza dezvoltării durabile a bioeconomiei nu se referă doar la
asigurarea securității alimentare ci, ținând cont și de posibilitatea unei abordări transversale și
multidimensionale și la gestionarea optimă a resurselor naturale sau la schimbările climatice
(Ronzon, et al., 2016).
Prezenta lucrare dorește să contureze o imagine a interdependenței dintre sănătate,
calitatea aerului și bioeconomie, pentru aceasta fiind necesară și abordarea unor aspecte din
alte domenii. De exemplu, bolile respiratorii pot fi provocate de poluarea aerului (Arbex, et al.,
2012), metalele grele pot provoca efecte neurotoxice, iar schimbările climatice globale pot
contribui la răspândirea bolilor infecțioase (Institute of Medicine (US), 2001). La nivel
internațional, problemele legate de sănătatea mediului au fost abordate în mod tradițional în
contextul unor probleme cum ar fi epuizarea stratului de ozon (Organizația Națiunilor Unite,
1987), schimbările climatice și biodiversitatea (Comisia europeană, 2018). Aceste aspecte au
fost abordate, sau cel puțin s-a încercat, în multe țări prin intermediul procesului multilateral,
cum ar fi acordurile și comisiile multilaterale, asistența și cooperarea bilaterală, investițiile din
sectorul privat, comerțul, activitatea organizațiilor neguvernamentale, educația și formarea
(Agenția Europeană de Mediu, 2017)
1. Recenzia literaturii de specialitate
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) definește sănătatea, în cadrul Constituției sale
ca fiind „o stare de bunăstare fizică, mentală și socială completă și nu doar absența bolii sau a
infirmității” (1948, p. 1). Faptul că starea mediului înconjurător reprezintă unul dintre factori
de risc pentru sănătatea și bunăstarea oamenilor a fost menționat de către OMS, în raportul
„Poluarea aerului”, încă din 1958, principala preocupare a Comitetului fiind aceea de a lua în
considerare relația dintre poluarea atmosferică și sănătatea umană. Deși a fost subliniat faptul
că degradarea mediului poate avea un impact negativ asupra sănătății oamenilor, lipsa unor
date și a unor metodologii a făcut imposibil ca la vremea aceea să fie emise recomandări
specifice pentru a stabili standarde referitoare la nivelurile de concentrare sigure pentru oameni
(Organizația Mondială a Sănătății, 1958). Ulterior, în 1995, Grupul de lucru OMS privind
compușii organici volatili (COV) a revizuit și actualizat orientările privind calitatea aerului
pentru Europa referitoare la aspectele calitative și cantitative ale riscurilor pentru sănătate
asociate expunerii la poluanții organici.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a poluanților atmosferici și, deci, implicit
diminuarea efectelor negative asupra mediului și sănătății, reprezintă principalul avantaj al
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
160 Amfiteatru Economic
utilizării energiei regenerabile față de combustibilii fosili. Unul dintre principalii indicatori ai
Strategiei Europa 2020 este Ponderea energiei regenerabile în consumul final brut de energie
(Eurostat, 2019).
În același timp, conceptul de bioeconomie – dificil de definit bazându-ne pe un singur
domeniu – face ca strategia Uniunii Europene să sprijine interacțiunile dintre sectoarele
economice, sociale sau politice, creându-se astfel, un cadru integrat ce determină construirea
în cadrul Uniunii Europene a unui sistem de monitorizare coerent la nivel internațional pentru
a urmări progresele economice, sociale și de mediu în direcția unei bioeconomii durabile.
Astfel, în raportul Comisiei Europene „Conexiunea dintre sănătate, mediu și bioeconomie:
perspective și implicații pentru politicile europene în domeniul cercetării și inovării”
(2016, pp. 9-10) se analizează posibilitatea formării unei societăți sigure și durabile fondată pe
dezvoltarea unei economii verzi și circulare.
Conform raportului World Wide Fund for Nature (WWF) și Ecofys (2011) (Ecofys este
firmă de consultanță internațională în domeniul energiei și durabilității. Din anul 2016 a fost
integrată în segmentul energetic global al grupului Navigant.), până la finalul anului 2050, este
necesar ca fiecare țară europeană să își armonizeze politicile legislative pentru reducerea
emisiilor de carbon. În urma aplicării unor politici adecvate de climă și a unor exemple de bune
practici se urmărește ca obiectiv intermediar (până în anul 2020) reducerea cu 20% a emisiilor
de gaze cu efect de seră.
Dacă ne dorim o populație caracterizată de o sănătate respiratorie și cardiovasculară mai
bună, pe termen scurt sau pe termen lung, atunci este necesară aplicarea de strategii și politici
de diminuare a nivelului de poluare a aerului (Chow, et al., 2009). Conform raportului OMS
„Prevenirea bolilor prin medii sănătoase: o evaluare globală a sarcinii bolii față de riscurile de
mediu” (Pruss-Ustun, et al., 2016, p. 103), aproximativ 8.2 din cele 12.6 milioane decese
cauzate de degradarea mediului înconjurător, se datorează bolilor netransmisibile provocate de
poluarea aerului. Este evident faptul că poluarea atmosferică reprezintă riscul major provocat
de mediu asupra sănătății populației Uniunii Europene, OMS raportând aproximativ 400000
de decese premature cauzate de poluarea aerului, cea mai mare parte dintre acestea fiind în
rândul de locuitorilor din zonele urbane (Kiesewetter, et al., 2015).
În perioada 30 octombrie – 1 noiembrie 2018, s-a desfășurat Prima Conferință Globală
privind poluarea aerului și sănătatea, la sediul OMS din Geneva, organizată în colaborare cu
Organizația Națiunilor Unite (ONU), Coaliția pentru Climă și Aer Curat (CCAC), Comisia
Economică pentru Europa a ONU (UNECE), Banca Mondială și Secretariatul Convenției-
cadru a ONU privind schimbările climatice (CCONUSC).
Unul dintre obiectivele conferinței a fost acela de reducere a numărului de decese
cauzate de poluarea aerului, cu două treimi, până în 2030, formulându-se inițiative pentru
Agenda de la Geneva pentru combaterea poluării aerului.
Pe lângă implementarea unor soluții eficiente de transport și dezvoltarea unei economii
circulare bazate, în special, pe regenerarea produselor, având ca scop final obținerea de soluții
cu emisii zero, este de dorit, pe de o parte, creșterea gradului de conștientizare a populației
referitor la necesitatea reducerii poluării aerului, iar pe de altă parte, îmbunătățirea educației
privind efectele poluării aerului asupra sănătăți și utilizarea instruirii pentru înțelegerea
dezvoltării durabile.
Un alt aspect a fost cel referitor la consolidarea sistemelor de sănătate și identificarea și
implementarea unor politici menite să prevină bolile legate de poluarea atmosferică. În același
timp au fost analizate și acțiuni de reducere a poluării aerului pentru diminuarea și prevenirea
bolilor netransmisibile.
Expunerea la poluanți atmosferici generează, pe termen scurt, afecțiuni ale sistemului
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 161
respirator, cardiovascular, dermatologic, oftalmologic etc. (Kampa & Castanas, 2008; Makria
& Stilianakis, 2008), iar pe termen lung expunerea organismului la tot ceea ce este toxic în aer
poate conduce la afecțiuni cancerigene (Nakano & Otsuki, 2013).
Totodată, evaluarea impactului schimbărilor climatice asupra calității sănătății și
creșterea importanței calității aerului se poate face atât la nivel global cât și individual în funcție
de disponibilitatea datelor și de posibilitatea de cuantificare a obiectivelor dorite, în special a
celor 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Națiunilor Unite (2015).
Intensitatea asocierii dintre poluarea atmosferică și efectele asupra sănătății este dificil
de determinat din cauza complexității modelării seriei de timp. Barnett, et al. (2006) a constatat
că la examinarea mai multor factori poluanți, efectele independente ale fiecăruia abordate în
modele multivariate, sunt sensibile la ipotezele de modelare.
Importanța impactului mediului asupra diverselor domenii de activitate reiese și din
atenția acordată evaluării calității mediului pe baza unor indicatori compoziți: Indicele de
Performanță pentru Mediu (IPM) și Indicele Progresului Social (IPS).
2. Metodologia cercetării
Prezentul studiu se bazează pe o analiză multidimensională, ce examinează structura
generală a indicatorilor, evaluarea gradului de adecvare a setului de indicatori și ajută la o mai
bună înțelegere a interacțiunii dintre sănătate, mediu și bioeconomie reușind totodată să
sublinieze avantajele și barierele aplicării bioeconomiei în strategiile referitoare la o dezvoltare
durabilă și inteligentă.
Informațiile inițiale pot fi grupate și analizate atât pe țări, cât și pe indicatori individuali.
Pentru verificarea structurii de bază a datelor, în cadrul celor două dimensiuni, și pentru a
identifica clase de indicatori sau grupuri de țări – pe baza scorurilor similare – sunt utilizate
metode și tehnici adecvate de analiză multivariată a datelor: Analiza în componente
principale/analiza factorilor (PCA/FA) și Analiza de grup (Analiza Cluster).
Pentru studiu se vor utiliza indicatori ce caracterizează cele trei domenii menționate
anterior (Tabelul nr. 1), având ca surse date Eurostat (Eurostat, 2018) și indicatori primari
utilizați în calculul Indexului de Progres Social (Social Progress Imperative, 2019) iar
prelucrarea datelor este realizată cu SPSS.
Având ca date de intrare 51 de indicatori sociali și de mediu, Indexul de Progres Social
creionează imaginea clară a calității vieții, punând accentul mai puțin pe indicatorii tradiționali.
Clasificarea indicatorilor individuali în trei mari dimensiuni ale progresului social: nevoile de
bază ale omului (hrana și îngrijirea medicală, apa și salubritatea, spațiul de locuit, siguranța
personală), fundamentele bunăstării (acces la educație de bază, acces la comunicații și
informații, sănătate și bunăstare, calitatea aerului) și oportunitatea (drepturi personale,
libertate personală și de alegere, incluziune, acces la educație avansată) ajută la înțelegerea mai
bună a tendințele globale și regionale ale progresului social. Pe de altă parte, explicarea fiecărui
domeniu pe patru subcategorii permite o analiză granulară a fundamentelor specifice ale
progresului social la nivel de țară. Scorul final obținut de fiecare țară permite o clasificare a
acestora pe șase niveluri. Primele două categorii, cu un nivel ridicat al calității vieții, includ 26
dintre statele membre ale Uniunii Europene. Bulgaria și România se află pe locurile 40,
respectiv 44, în clasament, ceea ce le situează pe nivelul trei. La nivel global, Norvegia este
țara care se află pe prima poziție, iar dintre țările UE, Danemarca și Finlanda se situează pe
pozițiile 4 și 5.
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
162 Amfiteatru Economic
Indicele de Performanță pentru Mediul include 24 de indicatori ce cuantifică sănătatea
mediului și vitalitatea ecosistemului. Analiza tendințelor și a progresului mediului reprezintă o
metodă utilă în elaborarea eficientă a strategiilor referitoare la performanța de mediu, putând
oferi posibilitatea cuantificării gradului de realizare a obiectivelor de dezvoltare durabilă
(Wendling, et al., 2018).
Tabelul nr. 1: Indicatori utilizați în analiza datelor
Item Denumire indicator Sursa Cod
IN1 Expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3
Particule <2,5μm (sursa: SEE) Eurostat sdg_11_50
IN2 Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3
Particule <10μm (sursa: SEE) Eurostat sdg_11_50
IN3 Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu efect de seră
(în echivalent CO2), anul de bază 1990 (sursa: SEE) Eurostat sdg_13_10
IN4 Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea
limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an) % Eurostat t2020_rn200
IN5 Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g CO2/km
(sursă: EEA, DG CLIMA) Eurostat sdg_12_30
IN6 Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut consum de energie pe
sector % Eurostat sdg_07_40
IN7 Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe PIB) SPI*
IN8 Indicele Eco-inovării (UE = 100) Eurostat t2020_rt200
IN9 PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) Eurostat tec00114
IN10 Speranța de viață la naștere (ani) Eurostat sdg_03_10
IN11 Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000 persoane) SPI*
IN12 Poluarea aerului din exterior – poluarea atmosferică (nr. decese/100000
persoane) SPI*
IN13 Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință,
Bolile sistemului respirator (J00-J99) Total Eurostat hlth_cd_asdr2
IN14 Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință, Boli
ale sistemului circulator (I00-I99) Total Eurostat hlth_cd_asdr2
Notă: Cei trei indicatori se află în componența Indicelui pentru Progres Social.
Sursa: prelucrare proprie
Emisiile de gaze cu efect de seră (echivalent CO2 pe PIB) – emisiile de dioxid de carbon
(CO2), metan (CH4), oxid de azot (N2O), hidrofluorocarburi (HFC), perfluorocarburi (PFC) și hexafluorură de sulf (SF6) exprimate în echivalente de CO2 utilizând potențialele de încălzire globală de 100 ani expuse în cel de al doilea raport al Grupului interguvernamental privind evaluarea schimbărilor climatice pe PIB-PPP (Intergovernmental Panel on Climate Change, 2007). În metodologia SPI, datele sunt limitate la 1500.
Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000 persoane) – cuantifică decesele cauzate de poluarea aerului interior, incluzând diverse tipuri de pneumonie, alte infecții respiratorii inferioare, trahee, bronhii și cancere pulmonare, boală cardiacă ischemică, accident vascular cerebral, accident vascular cerebral hemoragic și alte tipuri de accidente vasculare cerebrale ne-ischemice, boală pulmonară obstructivă cronică și cataractă la 100000 de persoane, standardizată în funcție de vârstă.
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 163
Poluarea atmosferică (nr. decese/100000 persoane) – reprezintă numărul de decese
rezultate din emisiile provenite din activitatea industrială, gospodării, autoturisme și camioane,
exprimate ca rată la 100000 de persoane, standardizată în funcție de vârstă.
3. Rezultate și discuții
3.1. Analiza în Componente Principale
Analiza în Componente Principale (ACP) constă în evidențierea modificării variabilelor
în raport cu alte variabile și modul în care acestea sunt asociate: transformarea variabilelor
corelate într-un set nou de variabile necorelate utilizând o matrice de covarianță sau forma sa
standardizată.
Evaluarea calității rezultatelor ACP poate fi realizată cu ajutorul testului statistic Kaiser-
Meyer-Olkin (KMO) utilizat pentru compararea magnitudinii coeficienților de corelație cu
magnitudinea coeficienților de corelație parțială (Tabelul nr. 2).
Tabelul nr. 2: Testul pentru verificarea utilizării analizei factoriale Kaiser-Meyer-Olkin Measure of Sampling Adequacy. .734
Bartlett's Test of Sphericity
Approx. Chi-Square 344.248
Df 91
Sig. .000
Valoarea testului Kaiser-Meyer-Olkin de adecvare a eșantionării este de 0.734, ceea
ce indică o putere explicativă corespunzătoare a indicatorilor, iar valoarea testului de sfericitate
Bartlett, de 344.248 cu un prag de semnificație de 0.00, ne arată o diferență semnificativă, în
matricea corelațiilor, între variabilele considerate, prin urmare matricea corelațiilor nu este
matrice de identitate.
Pe lângă avantajul de a sintetiza setul inițial de indicatori, păstrând proporția maximă
posibilă a varianței totale în setul original de date, Analiza în Componente Principale prezintă,
în cazul de față, sensibilitate la modificări ale datelor de bază și la prezența valorilor extreme
(Tabelul nr. 3).
Tabelul nr. 3: Varianța totală explicată
Co
mp
on
ent
Initial Eigenvalues Extraction Sums of Squared
Loadings
Rotation Sums of Squared
Loadings
Total % of
Variance
Cumulative
% Total
% of
Variance
Cumulative
% Total
% of
Variance
Cumulative
%
1 6.492 46.373 46.373 6.492 46.373 46.373 4.386 31.329 31.329
2 2.655 18.965 65.339 2.655 18.965 65.339 4.079 29.136 60.465 3 1.181 8.436 73.775 1.181 8.436 73.775 1.863 13.310 73.775
4 .984 7.029 80.804
5 .771 5.508 86.311 6 .555 3.967 90.279
7 .476 3.398 93.676 8 .269 1.918 95.594
9 .241 1.721 97.315
10 .170 1.213 98.528 11 .090 .642 99.170
12 .062 .441 99.611
13 .044 .317 99.928
14 .010 .072 100.000
Extraction Method: Principal Component Analysis.
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
164 Amfiteatru Economic
În ACP, rezultatele obținute pentru calculul valorilor proprii (Tabelul nr. 4) sunt sortate
în funcție de variația variabilei pe care o reprezintă în setul original. Evident, cumularea noilor
componente reprezintă 100% din variație. Lipsa corelației dintre componentele principale
semnifică faptul că acestea măsoară diferite „dimensiuni statistice”.
Pentru că nu pot explica performanțele diferite, indicatorii individuali cu valori similare
în toate țările nu prezintă interes, de aceea cea mai mare încărcare factorială le este atribuită
indicatorilor primari cu cea mai mare variație a valorilor dintre țări.
Cele 14 variabile au fost grupate în trei factori cu valori proprii mai mari de 1, astfel
încât, în contextul soluției factoriale inițiale, nesupuse rotației, aceștia explică 73.775% din
varianța valorilor analizate, iar diferența de 26.225% rămâne neexplicată de model.
După rotirea factorilor, chiar dacă diferența dintre valorile factorilor s-a micșorat, se
constată că tot primul factor explică cel mai bine varianța variabilelor. După cum se observă
(Tabelul nr. 3) are loc o redistribuire a varianței explicată de fiecare factor, factorul 1 pierde
din gradul de saturație în favoarea factorului 2 și a factorului 3. Practic, se schimbă valoarea
saturațiilor pentru fiecare factor în condițiile în care valoarea varianței totale rămâne
neschimbată.
Diagrama conduce la reținerea a două sau trei componente, decizia finală putând fi
influențată și de proporția cumulată a varianței explicate. Dacă fiecare variabilă este apreciată
ca fiind un factor, din reprezentarea grafică a celor 14 factori (Figura nr. 1) se poate considera
că primele trei componente au valoarea cea mai mare.
Figura nr. 1: Diagrama valorilor proprii
Matricea componentelor este utilă în analiza factorială, dar structura mai eficientă
pentru interpretare rămâne, totuși, cea obținută după rotirea factorilor mai ales dacă este luat
în considerare faptul că aceasta oferă o „viziune” mai bună pentru interpretarea datelor.
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 165
Tabelul nr. 4: Matricea de rotație a componentelor
Rotated Component Matrixa
Component
1 2 3
Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3 Particule
<10μm (In2) .881
Expunerea la poluarea aerului cu particule în suspensie μg/m3 Particule
<2,5μm (In1) .853
Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea
limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile
într-un an) % (In4)
.789
PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) (In9) -.742
Poluarea aerului din exterior (nr. decese / 100000 persoane) (In12) .700 .623
Indicele Eco-inovării (UE = 100) (In8) -.694
Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g CO2/km (In5) .848
Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după reședință, Boli
ale sistemului circulator (I00-I99) Total (In14) .800
Speranța de viață la naștere (In10) -.759
Poluarea aerului din gospodării (nr. decese / 100000 persoane) (In11) .672
Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe PIB) (In7) .657
Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu efect de seră
(în echivalent CO2), anul de bază 1990 (sursa: SEE) (In3) -.656
Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut consum de energie
pe sector % (In6) -.911
Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității după
reședință, Bolile sistemului respirator (J00-J99) Total (In13)
.624
Extraction Method: Principal Component Analysis. Rotation Method: Varimax with Kaiser Normalization. a. Rotation converged in 5 iterations.
Se observă că soluția este obținută în urma unui proces de 5 iterații. Din numărul total
de variabile se pot extrage tot atâtea componente, fiecare valoare proprie reprezentând partea
de varianță explicată de componenta respectivă.
În funcție de valorile saturațiilor corespunzătoare fiecărei variabile identificăm factorii
(Tabelul nr. 5). Rezultatele obținute după rotirea factorilor, aplicând metoda Varimax, sunt:
Tabelul nr. 5: Identificarea Componentelor după operațiunea de rotire a factorilor
Item
Varianța
explicată
din total
Variabila Saturația Identificarea
factorului
1 31.33%
Expunerea la poluarea aerului cu particule în
suspensie μg/m3 Particule <10μm (In2) .881
Poluarea
aerului
Expunerea la poluarea aerului cu particule în
suspensie μg/m3 Particule <2,5μm (In1) .853
Populația urbană expusă concentrațiilor de PM10
care depășesc valoarea limită zilnică (50 μg/m3 pe
mai mult de 35 de zile într-un an) % (In4)
.789
PIB pe cap de locuitor în PPS (EU28 = 100) (In9) -.742
Poluarea aerului din exterior (nr. decese/100000
persoane) (In12) .700
Indicele Eco-inovării (UE = 100) (In8) -.694
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
166 Amfiteatru Economic
Item
Varianța
explicată
din total
Variabila Saturația Identificarea
factorului
2 29.14%
Emisii medii de CO2 pe km de autoturisme noi – g
CO2/km (In5) .848
Poluarea
traficului
//
Impactul
urbanizării
asupra sănătății
Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității
după reședință, Boli ale sistemului circulator (I00-
I99) Total (In14)
.800
Speranța de viață la naștere (In10) -.759
Poluarea aerului din gospodării (nr. decese/100000
persoane) (In11) .672
Emisiile de gaze cu efect de seră (CO2 echivalent pe
PIB) (In7) .657
Emisiile de gaze cu efect de seră Emisii de gaze cu
efect de seră (în echivalent CO2), anul de bază 1990
(sursa: SEE) (In3)
-.656
3 13.31%
Ponderea energiei regenerabile în ultimul brut
consum de energie pe sector % (In6) -.911 Impactul
energiei
regenerabile
asupra sănătății
Cauzele deceselor – rata standardizată a mortalității
după reședință, Bolile sistemului respirator (J00-
J99) Total (In13)
.624
Factorul 1 – Poluarea aerului. Indiferent câte resurse naturale sau cât de bogată este o
țară, poluarea aerului reprezintă un fenomen greu de eliminat. Poluanții microscopici din aer,
particulele în suspensie grosiere (PM10 – cu un diametrul mai mic de 10 micrometri) și
particulele în suspensie fine (PM2.5 – cu diametrul mai mic de 2.5 micrometri), pot trece cu
ușurință de sistemul nostru imunitar, pătrunzând adânc în sistemul respirator și cel circulator,
dăunând plămânilor, inimii și creierului (Xing, et al., 2016). Conform recomandărilor
Organizației Mondiale a Sănătății, concentrația medie anuală este cel mai bun indicator pentru
efectele asupra sănătății legate de PM.
Acest factor este puternic corelat cu expunerea la poluarea aerului cu particule în
suspensie (PM10 și PM2.5). O mare parte din populația țărilor Uniunii Europene este supusă
efectelor nocive ale poluării. Dacă pe termen scurt, calitatea slabă a aerului poate provoca
afecțiuni respiratorii, pe termen lung poate duce la boli pulmonare cronice, astm și, nu în
ultimul rând poate reduce speranța de viață.
Țările Uniunii Europene trebuie să raporteze Comisiei Europene, în timp real, date
actualizate referitoare la calitatea aerului. Utilizarea tehnologiei moderne în acest scop oferă
posibilitatea de a menține publicul informat.
În acest sens, un exemplu de bune practici poate fi considerat site-ul organizației
non-profit pentru monitorizarea calității aerului la Paris și în regiunea Ile de France, Airparif.
Pe lângă date referitoare la monitorizarea calității aerului și previzionarea episoadelor de
poluare, organizația evaluează impactului măsurilor aplicate pentru reducerea poluării și
contribuie informarea cetățenilor. Ușurința accesării datelor și a hărților spațiale cu prognoze
pentru ziua următoare, alertele automate și aplicațiile mobile ajută ca orice persoană să poată
verifica calitatea aerului la nivel local și să adopte măsurile de precauție necesare pentru
reducerea expunerii la poluare.
Factorul 2 – Impactul urbanizării asupra sănătății explică 29.136% din varianța totală a
datelor inițiale și este puternic corelată cu (In5) și (In14).
În cadrul țărilor UE, diferențele majore ale calității aerului nu sunt influențate doar de
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 167
poluare, ci și de urbanizare sau de utilizarea resurselor naturale. În același timp, calitatea
mediului interior nu este afectată doar de calitatea poluării aerului din mediul înconjurător ci
și de expunerea la umezeală, mucegaiuri și alți agenți biologici, fiind legată de astm și
simptome alergice, cancer pulmonar și alte boli respiratorii și cardiovasculare (Agenţia
Europeană de Mediu, 2010).
Începând cu anul 2008, Franța a introdus sistemul de tip „feebate” pentru autoturismele
noi. Acesta impune o taxă pentru vehiculele noi ce au un nivel ridicat de CO2 și reprezintă una
dintre cele mai bune opțiuni de politici disponibile pentru reducerea emisiilor de CO2 ale
mașinilor de pasageri. Astfel, sistemul de bonus-malus solicită o taxă cumpărătorului dacă
emisiile de CO2 ale vehiculului depășesc un anumit prag și oferă bonus în situația în care
acestea sunt sub un anumit nivel (Ministère de la Transition écologique et solidaire, 2017).
Rezultatele aplicării acestui sistem: scăderea emisiilor de CO2 în Franța și, totodată,
tranzacționarea vehiculelor cu emisii scăzute de carbon (Yang, 2018), face ca acesta să fie un
exemplu de bune practici pentru țările Uniunile Europene.
Factorul 3 explică 13.310% din varianța totală a datelor inițiale și este puternic corelat
cu In 6 și In13, având un nivel al saturației de -0.911, respectiv 0.624. Cea de a treia
componentă subliniază impactul atenuării schimbărilor climatice și al calității aerului asupra
sănătății. Practic schimbările energetice și modul în care energia este utilizată pot avea efecte
negative asupra sănătății. Nu doar lipsa accesului la surse adecvate de energie poate genera
probleme evidente legate de starea de sănătate ci și utilizarea acesteia în exces, ceea ce ar
conduce schimbări climatice.
Toate acestea se pot regăsi și la nivel individual, astfel în 2011 Wilkinson a analizat
influența temperaturii exterioare în cazul decesului provocat de boli cardiovasculare și a arătat
o asociere mai puternică între temperatura exterioară și mortalitate în cazul locuințelor mai
puțin eficiente din punct de vedere energetic, subliniind efectul protector al locuințelor mai
călduroase asupra sănătății (Armstrong, et al., 2011). Pe de altă parte, eficiența energetică
îmbunătățită sau izolația modernizării nu protejează doar împotriva frigului ci și atunci când
vine vorba de temperaturi ridicate (evitarea supraîncălzirii) și împotriva pătrunderii poluanților
nocivi din aerul exterior (Mavrogiannia, et al., 2011), dar nici nu protejează împotriva riscului
de creștere a concentrației de poluanți din surse interioare. Poluarea aerului cu emisii de funingine și aerosoli de carbon rezultați în urma arderii de
combustibili fosili și de ardere a biomasei duce la creșterea numărului persoanelor cu afecțiunii
respiratorii sau cardiovasculare (Morishita, et al., 2015). Alternative pentru sursa de energie
primară utilizată pentru producerea energiei electrică, cu un impact negativ mai scăzut asupra
stării de sănătate sunt energia nucleară (Markandya & Wilkinson, 2007) și cea regenerabilă. În
ceea ce privește energia regenerabilă – cu efecte mai puțin periculoase în cazul unui accident
decât energia nucleară, aceasta poate reduce semnificativ sau poate elimina emisiile de carbon
(UNEP, 2009). Astfel, producerea la scară largă a diferitelor tipuri de energie ar îmbunătăți
calitatea aerului prin efectele indirecte de utilizare a terenurilor legate de producerea de
bioenergie și generarea energiei hidroelectrice (CE, 2000), având un efect considerabil asupra
calității vieții, iar plasarea a turbinelor eoliene și a barajelor poate reduce impactul asupra vieții
marine și a păsărilor (Agenţia Europeană de Mediu, 2010).
3.2. Analiza Cluster
În acest caz s-a aplicat un algoritm de grupare ierarhic, iar metoda aplicată este cea
cunoscută sub numele de cel mai îndepărtat vecin sau metoda distanței maxime (Complete
Linkage), această metodă definind distanța dintre două grupuri ca distanța dintre cei mai
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
168 Amfiteatru Economic
îndepărtați membri. Această metodă generează, de obicei, grupuri bine separate și compacte.
Evident, analiza cluster nu poate fi considerată o procedură de testare a ipotezelor de cercetare,
soluțiile sale fiind influențate sensibil de către opțiunile subiective ale persoanei care
analizează datele. Pornim, practic de la un număr de clusteri egal cu numărul cazurilor studiate
și, după grupări succesive, ajungem la soluția finală – un singur cluster ce include toate
cazurile.
Soluția finală nu este și soluția optimă. Aceasta din urmă se află între cele două situații
și este stabilită în funcție de obiectivele propuse.
Pentru a obține o soluție viabilă este necesar să analizăm caracteristicile clusterilor în
etape succesive. Este selectată o soluție în momentul în care se considerăm că s-a ajuns la o
soluție interpretabilă sau există o soluție cu un număr rezonabil de clusteri sau suficient de
omogeni.
Ținând cont că nu poate fi determinată o soluție unică pentru rezolvarea unei probleme
cu ajutorul analizei cluster, validitatea rezultatelor analizei cluster este dată de confirmarea
soluției de grupare utilizată fie de metode interpretative a reprezentărilor grafice.
La etapa 1 Belgia este în același cluster cu Olanda (Anexa nr. 1), pătratul distanței
euclidiene dintre cele două fiind egal cu 2.072. Nicio altă variabilă nu a fost grupată anterior
(valoarea 0 la Cluster 1 și Cluster 2 din Stage Cluster First Appears) iar etapa următoare este
etapa 5 (cazul în care clusterul ce conține Belgia se combină cu alt caz, respectiv Franța).
La etapa 4, Ungaria se află în același cluster cu România (Anexa nr. 1), pătratul distanței
euclidiene dintre cele două fiind 4.986; în etapa următoare clusterul va include și Bulgaria, cu
15.043 reprezentând pătratul distanței euclidiene dintre Ungaria și Bulgaria.
Pe baza reprezentării grafice (Figura nr. 2), rezultată în urma analizei datelor utilizând
cele 14 variabile – indicatori prezentați anterior (Tabelul nr. 1), se observă evidențierea a cinci
clustere.
Clusterul 1 – include: Belgia, Olanda, Franța, Austria, Germania, Italia, Slovenia,
Danemarca, Marea Britanie, Irlanda, Finlanda, Suedia și Luxemburg. Este cea mai numeroasă
grupare și este influențată puternic de indicatorii In8 și In9 cu cele mai mari medii ale valorilor
naționale, respectiv de In8, In9 și In10 cu cea mai mică medie a valorilor naționale pentru In11.
De remarcat Finlanda care se distinge în cadrul acestui grup, prin valorile cele mai mici ale In1
și In2, Expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3 Particule <2,5μm și
Particule <10μm dar și prin cea mai scăzută Rată standardizată a mortalității după reședință
cauzată de bolile sistemului respirator (J00-J99) pentru țările Uniunii Europene (Anexa 2).
Clusterul 2 – include: Portugalia, Spania, Grecia, Malta și Cipru. În clasamentul
valorilor medii ale indicatorilor se situează pe prima poziție atunci când vorbim de Speranța
de viață. Paradoxal, atunci când analizăm cauzele de deces, se situează în fruntea clasamentului
dacă ne referim la boli ale sistemului circulator. Pe de altă parte, o influență pozitivă asupra
In14 o reprezintă faptul că emisiile medii de CO2 pe km de autoturisme noi au cea mai mică
valoare medie ceea ce se reflectă și în faptul că aici regăsim și cea mai mică medie a valorilor
naționale pentru decesele cauzate de boli ale sistemului respirator (Anexa 2).
Clusterul 3 – include: Ungaria, România, Bulgaria și se remarcă prin cea mai ridicată
medie a ratei In4, în aceste țări populația urbană fiind cea mai expusă concentrațiilor de PM10
care depășesc valoarea limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an). Aceasta
se reflectă și în faptul că aici regăsim și cele mai mari valori ale expunerii la poluarea aerului
prin pulberi în suspensie μg/m3 (Particule <2,5μm și Particule <10 μm). Dacă mai era necesar,
valoarea cea mai mică a mediei valorilor naționale pentru Indexul Eco-inovării coroborată cele
mai mari medii ale valorilor indicatorilor In11, In12 și In14 accentuează faptul că în aceste țări
poluarea un factor ce influențează negativ starea de sănătate (Anexa nr. 2).
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 169
Figura 2: Dendograma
Raportul special 23/2018 publicat de Curtea de Conturi Europeană „Poluarea
atmosferică: sănătatea noastră nu este încă protejată în mod suficient” subliniază faptul că
„Agenția Europeană de Mediu (AEM) estimează că (pentru anul 2014), în Uniunea Europeană,
399000 de decese premature pot fi atribuite expunerii la particule fine de materie (PM2.5),75000
expunerii la dioxidul de azot (NO2) și 13600 expunerii la ozonul de la nivelul solului (O3).
Deși există anumite suprapuneri între aceste cifre (de exemplu, NO2 este un precursor al PM2.5),
astfel încât acestea nu pot fi pur și simplu însumate, ele arată că poluarea atmosferică provoacă
peste 400000 de decese premature în UE anual” (Curtea de Conturi Europeană, 2018, p. 68).
Conform raportului de țară referitor la punerea în aplicare a politicilor de mediu ale
Uniunii Europene, calitatea aerului din România reprezintă în continuare un motiv grav de
îngrijorare (Comisia Europeană, 2019).
În București, în anul 2017, s-au înregistrat depășiri atât pentru valorii-limită anuale de
NO2 cât și în ceea ce privește particulele în suspensie PM10 (Comisia Europeană, 2019, p. 19).
Pe lângă faptul că București este unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, acesta are și
cele mai puține stații de monitorizare a calității aerului.
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
170 Amfiteatru Economic
Una dintre soluțiile adoptate de către România pentru îmbunătățirea calității aerului o
reprezintă proiectul de hotărâre al Consiliului Local al Municipiului București ce definește
Zona de Acțiune pentru Calitatea Aerului (ZACA). Acesta are ca scop reducerea poluării prin
scăderea volumului traficului cu autoturisme personale și încurajarea transportului public și a
celui alternativ (biciclete). Astfel, un exemplu de bune practici poate fi considerat Proiectul de
hotărâre privind măsuri concrete de îmbunătățire a calității aerului în municipiul București.
Numit și proiectul OXIGEN, acesta va restricționa, de la 01.01.2020, accesul autovehiculelor
cu masă mai mică de 5 tone în interiorul ZACA, în funcție de norma de poluare a fiecăruia
dintre acestea. Măsură adoptată de autoritățile locale, este componentă a Planului Integrat
pentru Calitatea Aerului și a planului de Mobilitate Urbană Durabilă 2016-2030, și are ca scop
îmbunătățirea calității aerului în București. Alte politici adoptate de administrația locală pentru
reducerea poluării mediului sunt: introducerea regimului de plată a parcărilor de utilitate
publică generală și stabilirea unui necesar optim de locuri de parcare, realizarea de piste de
biciclete pe principalele bulevarde, achiziționarea de vehicule la standarde europene, moderne
și nepoluante pentru dotarea transportului public etc.
Clusterul 4 – include: Letonia Lituania Cehia, Slovacia Polonia și Croația. Faptul că
niciun indicator nu este caracterizat de nicio valoare maximă sau minimă a mediei valorilor
naționale face ca această clasă să pară „cuminte”. Dar, la o analiză individuală a țărilor incluse
în acest cluster, pe lângă faptul că include țara cu cea mai mică speranță de viață dintre țările
UE (Letonia) are în componența sa și țara cu cele mai mici emisii de gaze cu efect de seră (In3)
și rata populației urbane expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea limită zilnică
(In4) egală cu 0 (Lituania). Pe de altă parte în cluster-ul 4 regăsim și Polonia, țara cea mai
afectată atunci când analizăm expunerea la poluarea aerului prin pulberi în suspensie μg/m3
Particule <2,5μm, In1 (Anexa nr. 2).
În anul 2014 Letonia a demarat o strategie pe termen lung în politica de transport ca o
politică de reducere a emisiilor de CO2, de reducere a utilizării combustibililor fosili și a
nivelului de zgomot În acest sens, Ministerul Protecției Mediului și Dezvoltării Regionale a
oferit sprijin financiar pentru implementarea unor astfel de proiecte în cadrul cărora s-au
achiziționat vehicule electrice (Cansino, et al., 2018).
Clusterul 5 – include o singură țară: Estonia. Comparativ cu valorile medii ale
indicatorilor ce caracterizează clusterele anterioare, aici regăsim cele mai mici valori pentru
In1-In4, ceea ce face ca acest cluster să aibă cea mai redusă expunere la poluarea aerului prin
pulberi în suspensie (Particule <2,5μm; Particule <10μm), cele mai puține e misii de gaze cu
efect de seră (în echivalent CO2), anul de bază 1990 și o rată 0 a populației urbane expusă
concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea limită zilnică (In4) ceea ce se reflectă în valorile
pentru In12 și In13. Este clusterul cu cea mai mare pondere a energiei regenerabile în consumul
final brut de energie pe sector dar și cu cele mai mari valori medii ale In5 (Emisii medii de CO2
pe km de autoturisme noi) și In7 – Emisiile de gaze cu efect de seră – echivalent CO2 pe PIB
(Anexa nr. 2).
În 2013, Estonia a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a extins pentru
rezidenți, în capitala sa, transportul public gratuit. Rezultatele acestui demers pot fi evidențiate
pe termen scurt – decongestionarea traficului, reducerea utilizării autoturismelor în Tallin etc.,
dar și pe termen lung: scăderea poluării și îmbunătățirea calității aerului prin reducerea
emisiilor de dioxid de carbon – se preconizează o scădere a emisiilor de CO2 de 45000 tone/an.
Practic, această decizie a autorităților din Talllin încurajează utilizarea transportului
public, reducând astfel reduce congestia traficului și a emisiilor cauzate de autoturisme și, în
același timp, este stimulată dezvoltarea economică (Eco-innovation Action Plan - European
Commission, 2013).
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 171
Dat fiind subiectivitatea alegerii clusterelor (Figura nr. 2) se observă faptul că din
primul cluster Luxemburg poate fi încadrat într-o clasă individuală, această țară fiind
caracterizată de o populația urbană expusă concentrațiilor de PM10 care depășesc valoarea
limită zilnică (50 μg/m3 pe mai mult de 35 de zile într-un an) cu rata 0, de valori peste media
Uniunii Europene ale indicelui de eco-inovare și a speranței de viață, de valori sub media UE
pentru In11, In12 și In13 și, nu în ultimul rând, de faptul că are cea mai mare valoare a PIB-lui
pe cap de locuitor.
Dincolo de aceste grupări, ca urmare a globalizării, criza globală climatică nu cunoaște
granițe. Țările din interiorul Uniunii Europene, împreună cu partenerii lor cei mai apropiați,
vor continua să conducă activitatea globală de combatere a acesteia. Cooperarea
transfrontalieră pentru combaterea schimbărilor climatice este necesară și de asemenea
posibilă, bazându-se pe succesul protecției mediului și al calității aerului.
Există mai multe activități și o serie de măsuri în țările UE pentru protejarea zonelor
naturale, pentru garantarea calității aerului, pentru gestionarea corectă a deșeurilor și pentru
reducerea efectelor substanțelor chimice dăunătoare, în general, pentru îmbunătățirea calității
mediului.
3.3 Bune practici cu privire la îmbunătățirea calității aerului la nivelul Uniunii Europene
Conștientizarea populației referitor la aspectele legate de mediu și sublinierea
impactului negativ al unui mediu poluat asupra sănătății sunt procese ample ce necesită o
perioadă mare de timp. În acest sens se utilizează într-o măsură din ce în ce mai mare practicile
de gestionare a deșeurilor și se investește în infrastructura de reciclare și colectare.
Elaborarea unor politici ce urmăresc optimizarea metodelor și tehnicilor de îmbunătățire
a calității aerului și de protecție a resurselor naturale se bazează pe monitorizarea mediului, în
special pe analiza nivelului de poluare. Astfel, pe baza informațiilor obținute în urma analizelor
periodice pot fi corectate acțiunile practice de management ale mediului înconjurător prin
utilizarea de bune practici.
Existența particularităților privind politicile și strategiile de mediu la nivel de țară face
ca fiecare stat să trateze în mod diferit atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă. Cu toate
acestea, un schimb de bune practici cu statele Uniunii Europene care au atins cerințele
Directivei CE nu poate fi decât binevenit.
Un exemplu de bune practici îl constituie programul regional Cartiere ecologice
(Quartiers Verts / Groene Wijken), demarat în anul 2000 în Belgia. În cadrul acestui proiect a
fost acordat a sprijin, în regiunea Bruxelles, pentru mai mult de 200 de inițiative locale de
ecologizare.
În Franța o politică de bune practici este reprezentată de reducerea poluării traficului și
aerului prin aplicarea de restricții mașinilor vechi; prin măsuri de îmbunătățire a traficului
pietonal în orașe. Astfel, începând cu anul 2016, au fost impuse restricții cu privire la circulația
autovehiculelor mai vechi de 1997, fiind interzisă circulația acestora în Paris între orele
8.00-20.00. Nu în ultimul rând, se intenționează interzicerea vânzării autoturismelor diesel și
a benzină până în 2040.
Austria a adoptat ca măsură de îmbunătățire a mediului Planul de acțiuni privind
eficiența resurselor. În acest sens se urmărește, comparativ cu anul 2008, optimizarea cu 50%
a eficienței globale a resurselor până în 2020.
În același timp Austria este una dintre țările Uniunii Europene cu bune practici aplicate
în domeniul economiei circulare și al eco-inovării. În acest sens, inițiativa Cumpărați conștient
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
172 Amfiteatru Economic
(„Bewusst kaufen”) are ca scop, prin intermediul unui portal web, pe lângă informarea
populației privind consumul durabil și conștientizarea acesteia cu privire la produsele durabile.
Proiectul Laboratorul Verde al Reciclării (2012) este un exemplu de bune practici,
dezvoltat de Eco-Rom Ambalaje, cu scopul de a informa, educa și sensibiliza generația tânără
cu privire la problemele de mediu. O contribuție importantă în cadrul proiectului a fost, pe de
o parte parteneriatul cu municipalitățile locale, iar pe de altă parte implicarea cadrelor școlare
în promovarea reciclării.
Dezvoltat în parteneriat cu Ministerul Mediului și Ministerul Educației, acest proiect
implică inclusiv părinții și cadrele didactice în educarea și responsabilizarea copiilor în ceea ce
privește mediul. Caracterul actual și inovativ al proiectului a fost recunoscut și prin acordarea
de premii și medalii la nivel național și internațional: National Energy Globe Award; Golden
Award for Excellence – în cadrul competiției European CSR Awards, categoria Companii Mici
și Mijlocii; medalia de argint în cadrul competiției Business Award (IBA).
(Ecoromambalaje.ro, 2019).
Concluzii
Analiza detaliată a evoluției dezvoltării durabile, în mod special a mediului înconjurător
și a calității aerului este necesară pentru abordarea riscurilor pentru sănătate. O prioritate o
constituie și dezvoltarea de soluțiile eficiente privind îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare
durabilă referitoare la reducerea poluării aerului și a riscurilor asociate pentru sănătate.
În același timp, pentru îndeplinirea unui obiectiv al Agendei 2030, este necesară
continuarea monitorizării calității aerului pentru determinarea gradului de poluare, de reducere
a numărului de decese cauzate de poluarea aerului cu două treimi până în 2030. Pe lângă
îmbunătățirea evidentă a calității vieții, acest aspect va însemna și reducerea costurilor din
sistemul de sănătate.
Pentru ca toate țările, implicit orașele, să atingă nivelurile orientărilor sugerate de OMS
privind calitatea aerului trebuie utilizate tehnologiile inovatoare din domeniu, promovate
utilizarea tehnologiilor de producere a energiei regenerabile și a combustibililor ecologici,
concomitent cu soluții pentru reducerea/eliminarea utilizării îngrășămintelor în agricultura, cu
diminuarea consumului de combustibili ce determină emisii crescute de gaze și stoparea arderii
necontrolate a deșeurilor.
Rezultatele prezentei cercetări trebuie interpretate în contextul limitărilor existente,
generate de: disponibilitatea datelor referitoare la calitatea aerului obținute în mod unitar și în
timp real pentru toate statele Uniunii Europene; preocupări reduse privind reglementările
internaționale referitoare la calitatea aerului din interior în contextul în care 90% din timp este
petrecut în interiorul clădirilor (Ścibor, et al., 2019). Astfel, ocupanții clădirilor sunt persoane
expuse la o serie de poluanți atmosferici din interior, de natură organică cât și anorganică, ce
pot provoca efecte grave asupra sănătății (Koivist, et al., 2019).
O politică de bune practici adoptată în vederea îmbunătățirii calității aerului interior o
reprezintă reglementarea privind fumatul in interiorul clădirilor. Interdicțiile referitoare la
fumat, chiar dacă au stârnit controverse, au îmbunătățit calitatea aerului din interior. Astfel,
poluanții cauzați de fumul de tutun în mediu interior sunt în scădere. În România, Legea nr.
15/2016 pentru prevenirea și combaterea consumului produselor din tutun, interzice fumatul
în spațiile închise de la locul de muncă și în spațiile publice închise, are scopul de a proteja
sănătatea angajaților și a cetățenilor aflați în spațiile publice, prin evitarea expunerii la fumul
de țigară.
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 173
Efectele negative ale poluanților atmosferici nu se limitează exclusiv la sănătate, ci se
reflectă și în costuri economice ridicate.
Cercetările ulterioare au ca scop extinderea eșantionului la nivel global, dar și
includerea altor variabile. În plus, în funcție de posibilitățile de accesare a seriilor de date
specifice, studiul poate fi aplicat și la nivelul regiunilor din România, evidențiind bune practici
privind modul în care se poate îmbunătăți calitatea aerului prin adoptarea unor soluții mai bune
pentru mobilitatea urbană.
Bibliografie
Arbex, M.A., et al., 2012. Air pollution and the respiratory system. Jornal Brasileiro de
Pneumologia, 38(5), pp. 643-655.
Armstrong, B., et al., 2011. Association of mortality with high temperatures in a temperate
climate: England and Wales. Journal of Epidemiology & Community Health, 65(4), pp.
340-345.
Barnett, A.G., et al., 2006. The Effects of Air Pollution on Hospitalizations for Cardiovascular
Disease inElderly People in Australian and New Zealand Cities. Environmental health
perspectives, 114(7), pp. 1018-1023.
Cansino, J., Sánchez-Braza, A. and Sanz-Díaz, T., 2018. Policy Instruments to Promote
Electro-Mobility in the EU28: A Comprehensive Review. Sustainability, 10(7), p. 2507.
Chow, C.K., et al., 2009. Environmental and societal influences acting on cardiovascular risk
factors and disease at a population level: a review. International Journal of Epidemiology,
38(6), pp. 1580–1594.
Eco-innovation Action Plan – European Commission, 2013. Tallinn becomes “capital of free
public transport” – Eco-innovation Action Plan – European Commission. [online]
Available at: <https://ec.europa.eu/environment/ecoap/about-eco-innovation/good-
practices/estonia/20130617-capital-of-free-public-transport_en> [Accessed 6 August
2019].
Ecoromambalaje.ro, 2019. Laboratorul verde al reciclarii obtine national energy globe award.
Eco-rom ambalaje. [online] Available at: <https://colecteazaselectiv.ro/laboratorul-verde-
al-reciclarii-2/> [Accessed 17 August 2019].
EC, 2000. Directive 2000/60/EC of the European Parliament and of the Council of 23 October
2000 establishing a framework for Community action in the field of water policy, s.l.: EC
of the European Parliament and of the Council.
European Commission, 2012. Communication from the Commission to the European
Parliament, the Council, the European Economic and Social Committee and the Committee
of the Regions: Innovating for sustainable growth: a bioeconomy for Europe. Brussels:
European Commission.
European Commission, 2016. The junction of health, environment and the bioeconomy
Foresight and implications for European research & innovation policies – Study. Brussels:
European Commission.
European Commission, 2018. Report from the commission to the European parliament and the
council on the implementation of the EU Strategy on adaptation to climate change.
Brussels: European Commission, Directorate-General for Climate Action.
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
174 Amfiteatru Economic
European Commission, 2019. The 2019 assessment of the implementation of EU environmental
policies. Bruxelles: European Commission.
European Court of Auditors, 2018. Air pollution: our health is not yet sufficiently protected,
s.l.: European Court of Auditors.
European Environment Agency, 2010. The European environment. State and outlook 2010:
synthesis. Copenhaga: European Environment Agency (EU body or agency).
European Environment Agency, 2017. Climate change adaptation and disaster risk reduction
in Europe. Enhancing coherence of the knowledge base, policies and practices – Study.
Luxemburg: Publications Office of the European Union.
Eurostat, 2018. Database – Eurostat. [online] Available at: <https://ec.europa.eu/eurostat/
data/database> [Accessed 20 June 2019].
Eurostat, 2019. SHARES (Renewables) – Eurostat. [online] Available at: <https://ec.europa.eu/
eurostat/web/energy/data/shares> [Accessed 20 June 2019].
Institute of Medicine (US), 2001. Rebuilding the Unity of Health and the Environment: A New
Vision of Environmental Health for the 21st Century. Washington (DC): National
Academies Press (US).
Intergovernmental Panel on Climate Change, 2007. Climate Change 2007: Mitigation.
Contribution of Working Group III to the Fourth Assessment Report of the
Intergovernmental Panel on Climate Change [B. Metz, O.R. Davidson, P.R. Bosch, R.
Dave, L.A. Meyer (eds)]. Cambridge and New York: Cambridge University Press.
Kampa, M. and Castanas, E., 2008. Human health effects of air pollution. Environmental
Pollution, 151(2), pp. 362-367.
Kiesewetter, G., et al., 2015. Modelling street level PM10 concentrations across Europe: source
apportionment and possible futures. Atmospheric Chemistry and Physics, 15(3),
pp. 1539-1553.
Koivist, A.J., et al., 2019. Source specific exposure and risk assessment for indoor aerosols.
Science of The Total Environment, Volume 668, pp. 13-24.
Makria, A. and Stilianakis, N.I., 2008. Vulnerability to air pollution health effects.
International journal of hygiene and environmental health, 211(3-4), pp. 326-336.
Markandya, A. and Wilkinson, P., 2007. Energy and Health 2. Electricity generation and
health. The Lancet, 370(9591), pp. 979-990.
Mavrogiannia, A. et al., 2011. Building characteristics as determinants of propensity to high
indoor summer temperatures in London dwellings. Building and Environment, Volume 55,
pp. 117-130.
Meyer, R., 2017. Bioeconomy Strategies: Contexts, Visions, Guiding Implementation
Principles and Resulting Debates. Sustainability, 9(6), p. 1031.
Ministère de la Transition écologique et solidaire, 2017. Bonus-malus écologique: définitions
et barèmes pour 2018. [online] Available at: <https://www.ecologique-
solidaire.gouv.fr/bonus-malus-ecologique-definitions-et-baremes-2018> [Accessed 29
July 2019].
Morishita, M., Thompson, K. and Brook, R.D., 2015. Understanding Air Pollution and
Cardiovascular Diseases: Is It Preventable?. Current Cardiovascular Risk Reports, 9(6),
p. 30.
Amfiteatru Economic vă recomandă AE
Vol. 22 • Nr. 53 • Februarie 2020 175
Nakano, T. and Otsuki, T., 2013. Environmental air pollutants and the risk of cancer. Gan To
Kagaku Ryoho, 40(11), pp. 1441-1445.
Pruss-Ustun, A. et al., 2016. Preventing disease through healthy environments. A global
assessment of the burden of disease from environmental risks, s.l.: World Health
Organization.
Ronzon, T. et al., 2016. Bioeconomy Report, Brussels: JRC Scientific and Policy Report.
Ścibor, M. et al., 2019. Are we safe inside? Indoor air quality in relation to outdoor
concentration of PM10 and PM2.5 and to characteristics of homes. Sustainable Cities and
Society, Volume 48, p. 101537.
Social Progress Imperative, 2019. 2019 Social Progress Index. [online] Available at:
<https://www.socialprogress.org/> [Accessed 30 July 2019].
UNEP, 2009. Towards sustainable production and use of resources: assessing biofuels –
Summary. Paris: United Nations Environment Programme.
United Nations, 1987. Montreal Protocol on Substances that Deplete the Ozone Layer. [online]
Available at: <https://treaties.un.org/doc/Publication/MTDSG/Volume%20II/Chapter%
20XXVII/XXVII-2-a.en.pdf > [Accessed 30 July 2019].
Wendling, Z.A. et al., 2018. 2018 Environmental Performance Index (EPI). New Haven: Yale
Center for Environmental Law & Policy.
WHO Working Group on Volatile Organic Compounds (1995: Brussels, Belgium) & World
Health Organization. Regional Office for Europe, 1996. Updating and revision of the air
quality guidelines for Europe: report on a WHO Working Group on Volatile Organic
Compounds, Brussels, Belgium, 2-6 October 1995, Copenhagen: WHO Regional Office for
Europe.
World Health Organization, 1948. Constitution of the World Health Organization. New York:
World Health Organization.
World Health Organization, 1958. Air pollution: fifth report of the Expert Committee on
Environmental Sanitation [meeting held in Geneva from 18 to 23 November 1957].
Geneva: World Health Organization.
WWF and Ecofys, 2011. EU Climate Policy Tracker. Brussels: WWF-World Wide Fund for
Nature.
Xing, Y.F., Xu, Y.H., Shi, M.H. & Lian, Y.X., 2016. The impact of PM2.5 on the human
respiratory system. Journal of thoracic disease, 8(1), pp. E69-74.
Yang, Z., 2018. Practical lessons in vehicle efficiency policy: The 10-year evolution of
France's CO2-based bonus-malus (feebate) system. [Online] Available at:
<https://theicct.org/blog/staff/practical-lessons-vehicle-efficiency-policy-10-year-
evolution-frances-co2-based-bonus> [Accessed 27 July 2019].
AE Bune practici privind calitatea aerului, poluarea și impactul
asupra sănătății la nivelul Uniunii Europene
176 Amfiteatru Economic
Anexa nr. 1
Agglomeration Schedule
Stage Cluster Combined
Coefficients Stage Cluster First Appears
Next Stage Cluster 1 Cluster 2 Cluster 1 Cluster 2
1 2 20 2.072 0 0 5
2 6 24 3.132 0 0 9
3 22 26 4.042 0 0 10
4 13 23 4.986 0 0 17
5 2 10 5.197 1 0 12
6 15 25 5.281 0 0 15
7 9 27 5.558 0 0 22
8 1 11 5.824 0 0 12
9 6 21 7.249 2 0 16
10 12 22 8.357 0 3 18
11 7 28 9.357 0 0 13
12 1 2 10.425 8 5 15
13 7 14 10.777 11 0 20
14 16 17 11.452 0 0 21
15 1 15 12.398 12 6 20
16 4 6 14.999 0 9 21
17 3 13 15.043 0 4 24
18 12 19 15.409 10 0 19
19 5 12 19.980 0 18 25
20 1 7 25.702 15 13 22
21 4 16 27.147 16 14 24
22 1 9 30.199 20 7 23
23 1 18 36.079 22 0 25
24 3 4 43.316 17 21 26
25 1 5 50.562 23 19 27
26 3 8 54.419 24 0 27
27 1 3 110.811 25 26 0
Anexa nr. 2
Descrierea clusterelor cu ajutorul valorilor medii
Nr. cluster 1 2 3 4 5
Componență (nr. Țări) 13 5 3 6 1
IN1 11.55 13.52 21.70 17.73 5.30
IN2 18.01 24.04 30.13 25.90 10.50
IN3 85.65 114.84 56.20 61.37 48.60
IN4 4.50 26.17 52.67 40.71 0.00
IN5 117.13 112.34 124.13 124.52 132.80
IN6 21.41 15.79 18.84 21.55 29.21
IN7 216.72 250.47 336.07 303.24 621.85
IN8 115.38 85.00 55.33 74.17 62.00
IN9 129.08 83.40 60.00 73.67 79.00
IN10 81.85 82.20 75.37 77.15 78.40
IN11 0.58 0.61 13.55 4.81 9.00
IN12 17.09 19.27 56.93 42.58 15.02
IN13 84.83 113.07 80.83 68.79 42.88
IN14 377.79 319.52 956.66 619.94 665.68