Anul ÏX. Arad, Sâmbătă 15/2 Iulie 1ÍW5 Nr. 122.

R E D A C Ţ I A ratOeak Ferencz-u. Nr. » .

ABONAMENTUL psalm Aairtre-l/'ogerlm

• M ІѴІІЯ _ . . . | « и lehnt M 4« DumisccA рг an < ce*. Mn RwnAoia si «trMnttate ^ n

« (rmcf. ItMwiIpi» o> M ІаароімА.

20 c « ie cet S ce» 2 ctr

A D M I N I S T R A Ţ I A »mal, Deák P*r*ac*-«. Nr. »

INSERTIUNUi «• м «a сатммі : jMfcam «ntt ы M ; « . « M * Met й Г м и Т к т * !

Anul IX. NUMËR île DUMINECI Xr. 27

Coaliţia şi jţomâniî. (*) » Programul coaliţiei îi mulţumeşte

desăvârşire pe Români! Zadarnic se imântă d alde Mihali-Russu, ei nu vor ûea să facă pe Români să se arete ca iiivnici ai coaliţiei*, — scrie »"udapest«, aia în fruntea căruia stă Kossuth căpetenia iliţieî... 1 Trebue că numita foaie îl crede pe ce-m foarte mărginiţi la minte şi slabi din ie afară în ceea-ce priveşte judecala. Nu adecă mult de când chiar foile tovărăşiei Etice din Budapesta învinuiau aspru Ro-mimea întreagă pentru-că se ia după alde Mihali-Russu« (pe când de altfel tevărul este că Romăoimea nu se ia după merd, ci deputaţii Mihali-Russu, cu toţi arăşiî lor de luptă se cred datori a in­sa în Dietă şi pretutindeni ceea-ce este

nţul şi judecata obşteî române!), după-ffi tot partidele meigiiiare -lin eoaftţre stri-u asupra deputaţilor români pentru-că în • n'au primit programul coaliţiei (proiec-de adresă cătră Coroană) ci s a u înfăţi-cu program deosebit, s'au arătat M.

I că au alte dorinţe decât a d-lor Kos-h—Bânffy şi Andrássy.

Şi au alte vederi anume în afacerea tăpeteni-, pentru care s a u întovărăşit rlidele ungureşti : în ce priveşte armata, i m a n i i t o ţ i , nu-s adecă de părere că mata împărătească şi crăiască trebue dală mâna Dietei în care azt e stăpân Kos-

ih, ci să rămână aşa cum el Şi mai lin dorim comanda ungurească. Mal ales bine ştim care e gândul kossulhiştilor : manda ungurească ar fi pasul întâiu a ie din oştire o unealtă cu ajutorul că­ii să ne abată mal uşor înspre apele un-îşfl'

Român şuchiat, care să dorească aşa ta, nu se găseşte în sînul neamului nostru.

De unde-şl ia, cu toate acestea, «Bu­kest» (delà 6 Iulie) prilejul şi îndrăzneala scrie că Românil-s mulţumiţi cu progra-coaliţiel ? ! Eată de unde. Mal zilele trecute kossuthiştii din comi-

il Bihorului au ţinut adunare în Oradea-I. Şi-au dat silinţă să strîngă în jurul şi ţărani români, ceea-ce nu le era toc-aşa greu, pe de o parte pentru-că în

mânii de p'acolo s'a lăţit credinţa că nu­li <balpárt»-ul (adică partidele din stânga) fia împotriva « kormány >-ului (a stăpânirii

Budapesta), ear pe de altă parte pen­

tru-că în cele mai multe părţi se găsesc oameni gură-cască, gata a merge la ori-ce tămbălău (mal ales dacă li-se plăteşte dru­mul şi pe d'asupra li-se mal dă şi beutură. ba chiar — ţigări domneşti !). . . Ba in Bihor s'a găsit şi un preot român, cel greco-catolic din Sâmbătşag, care nu s 'a sfiit să scrie şi să îndemne pe toţi Bomânil «a părtini stea­gul Iul Kossuth*.

Nu e pentru întâia oară când acest preot rătăcit încearcă să prostească şi pe alţi Români. Din fericire însă, afară doar de ne­fericiţii săteni ajunşi u^b păstorirea lui, ni­meni nu-1 ascută. Şi i ' intem încredinţaţi că şi aceştia l'ar lua la .toană dacă ar fi lu­minaţi şi li s'ar spune că ce vrea Kossuth s \ facă din Români , si — prin urmare — că la ce car vrea să-I înjuge cinstitul lor — părinte.

Nimeni până acum iv.t uat însemnătate purtării lui Ardelean Jenő (cine se subscrie părintele) din Sâmbătşag. Kosşnihic(ii«-treoue nisa acum. CÜ ori-ce preţ, R o m â n i ! Să poată zice că nu numai Ungurimea, dar eată, şi — naţionalitatea cea maî tare ţine cu el . . Prin u rmare M. Sa e dator să dea comanda Ungurească în armată, căci aşa cere - - ţara !

Eată cum scrisele neghioabe ale lui Ar­delean Jeno din Sâmbătşag au ajuns prin toate foile coaliţiei, eată cum părerea unul Român rătăcit este înfăţişată obşteî ungureşti ca părerea tuturor Românilor şi un preot zăpăcit este pus mal presus decât a Uşii po­porului : foaia de căpetenie a Iul Kossuth scrie anume, că Românimea nu se maî ia după de alde Mihali-Russu Şirianu, ci este foarte mulţumită cu programul coaliţiei!...

Trebue că nici Ungurii nu-s încântaţi însă de acest program, dacă numai prin ast­fel de apucături crede Kossuth să câştige lumea, ori mal bine: puterea! Programul coaliţiei poate să placă celor doritori s'ajungă la căpătuială. Românii iubitori de neam nu pot avea nici în clin nici in mânecă cu acest program !

Acuză respinsă. In procesul in tenta t d-lul depu ta t dictai Dr. Aure l Vlad pen t ru agi ta ­ţ ie, comisă pr in vorbi r i rost i te In faţa alegă­tor i lo r r o m â n i din Banat , — t r ibuna lu l regesc din Biser ica-Albă pe r t r ac t ând în 5 Iulie n . es -cep ţ iun i le date din par tea acuza tu lu i în con t r a ac tu lu i de acuza re , le-a a f lu des tu l de t e m e i ­nice, p e n t r u ca pe baza lor să r e s p i n g ă actul de acuzare al p r o c u r o r u l u i si să s is teze p r o c e d u r a , d u p ă ce nu este mot iv , ca depu ta tu l Vlad să fie u rmăr i t . P r o c u r o r u l însă a apela t .

Un interviev desminţit. Ziarul din loc * Aradi Rirlapy publicase în numărul delà 24 Iunie curent o convorbire, ce unul din colaboratorii săi ar fi avut cu M. M. LL. Regele şi Regina României cu prilejul tre­cere! Auguştilor Suverani prin Arad, Ia în­toarcerea din Sigmaringen.

Drept ilustrare a apucăturilor de cari se serveşte jurnalistica maghiară, iată ce scrie « Conservatorul > foaia semioficioasă a guvernului român despre acest interviev :

< Suntem în deplină măsura a desminţi în mod categoric cele spuse de sus zisul ziar. Majestoţile Lor, în trecerea Lor pe, ţa Arad, nau vă\ut, nici n'au vorbit absolut cu ni­meni şi mal puţin în orî-ce caz cu un re­porter de {iar.»

S. D. T. şi criza Cineva scrisese în S D. T. un articol; „Bud. Hirlap" a profitat de prilej

şi-a spus, că Saşii voesc a se alătura la disidenţi. S. D. T. a spus, că Saşii îşi au voliüiy i~*

г „ л ѵ . - . , « . , v u fj,, o i » u t i u i i u U i u a ' ( t : convine. Aceasta o spune şi în numărul de Luni.

* Pretensiunile Croaţilor. Se anunţă din Za­

g r e b : in cercuri le partidelor opoziţ ionale croate de o vreme mai îndelungata se ţin consfătuiri intime în chest iunea crizei consti tuţ ionale ungare . Dezbat eventuali tăţ i le de rcsolvare favorabilă ori nefavorabilă a crizei pentru Maghiari şi deşi n-au ajuns la vre-o hotăr î re formală, totuşi e sigur că vor pret inde lărgirea autonomiei Croa­ţiei, folosirea esclusivă a limbel croate la căile fe­rate, posta şi telegraf, întrebuinţarea proporţio­nală a veniturilor de armată comună şi cea maî ardenta dorinţă a l o r : resolvirea definitivă a ches-tiunei Fiumei.

*

Candidaţii din Liptoszentmiklós. In fine partidul independist a spus cuvântul de or­dine. Alături de anticonstituţionalul Lányi ş i naţionalistul Stodola, candidează şi inde-pendistul Mocsáry Géza, care a şi început a da raite prin cerc. Drept captatio bene-volentae a dăruit zece mii de coroane pen­tru oficianţii comitatenzî, cari din partea gu­vernului anticonstituţional ar suferi vr'o pagubă materială. Ce a vrut Mocsáry prin asta? Să câştige doar pe Slovacii din L i p t o ­szentmiklós, ori să se recomande ca inde­pendist înfocat?

P. S. Ziarele de Mercur! spun, că Mo­csáry nu maî candidează, fiind-că e bolnav. Noul candidat independist e Turáns\ky Ta­man.

*

Regatul Bulgariei. Ziarul berlinez » Klei­nes JournaU crede, că ştie, că în 2 Au­gust se va proclama regat în Bulgaria. In 2 August 1887 adecă a jurat principele

ÉÍ institut de asigurare mutuala pe viată in Viena — s ' a f o n d a t tn a n u l 1839, d in p a r t e a n n u ï g r u p d e b ă r b a ţ i n o b i l i —

este cel mai v e c h ï institut mutual de asigurare pe viaţă І в а д д д а и а а и і м і і — — — — — — p e n t r u A u s t r o - l ' n g a r i a . — — — — ^ ^ ^ ^ ^

Joîre'dă" A 9 e n t u r a generala pentru ungaria de sud în T i m i ş o a r a - F a b r i k ^ ( Ö K S a í

Janus S e b a s e a z ă p e l e g i l e m u t a a l i t ă ţ i t . t n p u t e r e a c ă r o r a a c e i - Premii eftine. d e n t u l c a p i t a l u l u i a n u a l t r e c e In f a v o r u l c e l u i a s i g u r a t . '

C o n d i ţ i i d e a s i g u r a r e f a v o r a b i l e . I m p r e s c r i p t i b i l i t a t e a p o l i ţ e l o r d u p ă 3 a n i . P l ä t i r e a tn c a z de d u e l şi s i n u c i d e r e d u p ă 5 a n i . — A s i g u r a r e g r a t u i t ă p e n t r u c a z d e r ă z ­b o i — F ă r ă t i m b r u d e p o l i ţ ă şl t a x ă d e s t a t . - P l ä t i r e a la m o m e n t .

S t a r e a d e a s i g u r a r e 111.000,000 c o r . S u m e l e d e a» ig ii r a r e p l ă t i t e p ă u n nrniu 5 6 . 0 0 0 , 0 0 0 , , А т е г е а inKt i tntn ln i 8 1 . 0 0 0 . 0 0 0 ,,

Pag. 2. ,.1 R i ß ü N A' Nr. 122

Ferdinand pe constituţia bulgară şi în Tir-nova a luat în mână frânele cârmuirii.

An de an se iveşte câte-un aşa svon, de aceea nici acum nu-1 crede nimeni, fi­ind-că la aşă ceva nu s'ar învoi nici Au-stro-Ungaria, or Italia, dar nici Rusia. De altă parte Turcia nu ar sta cu manile în sân.

>Po/. Cor.< a şi primit şiirea. că svo-nul acesta e lipsit de ori-ce temeiu.

Conferinţa interparlamentară. Conferinţa in­te rpar lamentară pentru arbitragiu internaţ ional , va avea loc anul acesta în Bruxelles, la 15 August st. V. în palatul Naţiuneî.

C R I Z A . Budapesta, 13 Iulie.

Se ştie câ ministrul preşedinte Jejér văry a fost primit în audienţă Li Ischl, de­spre care audienţă s'a raportat numai atât. că ministrul s'a dus să refereze M. Sale afacerile curente de stat.

Din Viena se comunica insă. că Ma­jestatea Sa a discutat cu prilegiul acesta şi alte lucruri însemnate cu sfetnicul seu. In-tâiu de toate ministrul preşedinte 1-a liniştit pe Suveran, câ până-n Septemvrie va fi lini­şte pe ioatt liniile. In Septemvrie vor începe ear' tratativele de împăciuire. Aceste se vor dovedi şi de astă-dată zadarnice, şi guver­nul va proroga pe urmă din nou di< ta pe timp nedetermiiiat.

Contele Zsclenszky şi — criza. Depu ta tu l Lipovei , contele Zse lénszky, a

tu rbura t în zilele din u r m ă circul i ! coali ţ ie! , „ n i-iisrurs ţ inut cătră a legător i i sal din Ыроѵа. In acest Ш 5 с и і 5 і . и ш с і с ^ и і ч к , . л ,

brează de revo lu ţ ionar i pe corifeii coali ţ iei , căci vor chiar cu preţul revoluţ ie i să-'şî real iseze scopur i le . F i r e ş t e a fost hu idu i t rău Zse lénszkv p e n t r u curagiui de a s p u n e adevăru l .

Resistente pesivă au decretat-o până acum :

Comitatele; 1. Borsod. 2. Pest Puis-Sol-Kiskun. 3. Jász-Nagykun-Szolnok. 4. Mosony. 5. Abauj-Torna. 6. Csanád. 7. Bács-Bodrog. 8. Arad. 0. Veszprém. 10. Vas. I I . Sáros. 12. Ugocia. 13. Târnava-micà. 14. Hont. 15 . Nógrád. 16. Hajdú. .17. Săhigiu. 18. Baranya şi

Oraşele: i. Budapesta. 2. Kecskemét. 3. Aiba-regală. 4. Cincl-bisericï. 5. Caşovia. 6. Cluj. 7. Şopron. 8. Debreţin. 9. H.-M.-Vásárhely. Ю. Seghedin. 1 1 . Szentes. 12. Turda. 13 . Macău. 14. Vîrşeţ. 15. Sza­badka. 16. Zombor. 17 . Beszterczebánya. 18. Pojon. 19. Fiume. 20. Kiskun-Halas.

2 1 . Nyitra. 22. Czegléd. 23. Sătmar. 24. Ciongrad. 25. Baja. 26. Diós-Györ.

Contele Tisza — scrie. Contele Tisza István a început o serie

de articole în «Az Újság ». Lumea politică aşteaptă cu mare inte­

res părerile mai nouă a şefului partidului liberal. îndeosebi ceea-ce promite Tisza : sâ desemne misiunea viitoare a partidului li­beral.

Oradea şi Tisza. Se depeşează din Oradea : Partidul li­

beral în şedinţa de ieri a decis unanim, câ din incidentul retragerii delà guvern a contelui Tisza, îl asigura despre neclintita sa încredere.

Din tara răsvrătitilor. — Revoluţia Rusă. —

Pentru Rusia săptămâna asta a fost săptă­mâna grelelor încercări.

Focul revoluţiei se întinde ca şi o boală

lipicioasa. Potemkin răzvrătita după ce a bombardat Odesa. cuib de revoluţionari, a mers la oraşul lui Ovidiu, Constanţa sa ca ­pete de ale mâncării. De aici a luat-o spre Feodosia pe care a bombardat-o, ear apoi s'a întors iarăşi la Constanţa, unde marinarii răsvrâtiţl s'au predat României libere, care, o tară a libertăţii i-a pus pe picior liber şi i-a împrăştiat prin Iară.

La lucru gata a u venit deci vasele de sub amiralul Pizarevski de a u luat delà Româ­nia în primire pe Potemkin, acum hodoro­git şi stricat. România s 'a purtat ca stat de civilizaţie şi ordine : drept aceea toată lumea a admirat ţinuta el. Vasele ruse s ' au depăr­tat cu Potemkin Iară sâ facă cuvenitele s a ­luturi — veclnica nerecunoştinţa şi obrăz­nicie ruseasca. Tarul, ce e drept, a mtilţămit călduros regelui Carol.

Dar obrăznicia rusească, a suferit şi acum infrîngere. Pe când împuterniciţii Ja­poniei şi Rusiei se pregătesc de drum, ca să s e înţeleagă undeva, lângă Washington în privinţa condiţiilor de pace, Japonezii a u pus mâna pe insula Sahaliv, iar Oyama, mull temut de Ruşi. strînge tot mai mult lanţul impresurârii în jurul armatei lui Li-nevicl. Acesta nici pu ştie măcar, unde s e află Japonezii, iar o parte din armată i-s'a lâsvrâtit.

Pe când Francia s ' a înţeles cu (ierma-nia cu privire la Marroco din ceea ce se spera un război, pe când Norvegia vrea să s e în­ţeleagă c u Şvedia chemând pe tron pe un Bernadotle, ruda. ori fiu al regelui Svediel, numai la noi şi in Rusia e neînţelegere.

A r W s în Husia e curată râsmiriţâ. Ca­zacii din Lodz au fost pus! Oe o a m e n i la. închisoare, in Odesa s'a ridicat şi fâlfăe cu putere steagul roşu al revoluţiei, ear în Moscva, în Kreml e ferbere mare, căci că­pitanul oraşului Suvnfrv a ajuns soartea marelui duce Sergius : a fost omorît. Acum ţarule Nicolae îndrăsneşte şi mal mergi în vechea capitală a Rusiei, cetatea c u sute de turle, a căror aureola sclipeşte dtn depăr­tare : Moscva. Marii duc! vreau doar să le dea jos. iar alţii, zemstvourile încă o vreau.

Tu şi înaintaşii tăi aţi sămanat vânt. c u ­legeţi dec! acum furtuna'

„Kneaz Potemkin" predat Rusiei, >Conservatorul* de Marţi scrie: Eri a sosit la Constanţa o escadră rusă

compusă din cuirasatele Sinope şi Cestma Şi patru torpiloare. Escadra a salutat, la sosire cu 21 focuri de tun, arborând tot-de-odată drapelul român. Crucişătorul Eli-sabeta a răspuns la salut arborând drape­lul rusesc.

Escadra rusă, comandata de contra­amiralul Pisarevszky. venea în urmărirea vasului Kneaz Potemkin.

Dl locot. comandor Negru s'a dus pe bordul torpilorului 264, care intrase in port şi a comunicat vice amiralului, că echipagiul lui Kneaz-Potemkin s'a predat şi că vasul urmează să fie restituit Rusiei.

• Restituirea vasului Knea\-Potemkin s'a

făcut — cu toate formele cuvenite. La oara 1, 6 bărci mari ale cuirasa-

tulul »Sinope« au transportat pe oficeril şi marinarii ruşi, cari trebuiau să ia vasul » Potemkin» în primire. După ce s'au îm­barcat şi s'a făcut predarea de cătră ma­iori! lorgulescu şi Negru, colonelului rus

Nicolaevici, garda românească precum trupele ruseşti s'au aşezat pe două rândi la pupa vaporului şi au dat onorurile, sc borându-se drapelele româneşti, ce eraui borate ; iar după un sfert de oară cu ai leaşl onoruri s'a ridicat drapelul rusesc.

Noul echipagiu al lui »Potemkin« compune din 20 oficerl şi 200 marini luaţi pe de alte vase.

Cu o şalupă, având arborat drapel amiral, a sosit şi Amiralul Pisarewschi.

După ce i-s'tu dat onorurile cuvin şi i-s'au presentat oficeril român! aminl a făcut o vizita cuirasatulu! »Potemki care este aproape devastat de foştii I rinarl.

La oarele 2, echipagiul provisoriu 1 mân, a debarcat, rămânând numai 3 1 cer! români, car! sunt ataşaţi pentru a relatiunile necesare.

Imediat după aceasta, preotul rus pe »Sinope« a oficiat un serviciu religi

Contra-amiralul Pisarewski s'a ins! pe Kneaz-Potemkin.

După o telegramă primită de un corn contra-amiralul Pisarewski ar fi anunţat ini oficial autorităţilor române, că aşteaptă sosire, Constanţa a vaselor 12 Aposto l i , Rotislav, T le telni şi P o b e d o n o s z e w din escadra măra gre delà Sebastopoi.

Această stire, până în momentul puneri presă a ţ itv ului, nu ne-a fost confirmata.

Trimisul nostru special la Conâ ne anunţă, că plecarea Iul Kneaz-Potem este întârziată, de oare-ce vasul are m de câte-va mid renaraţiuni şi trebue Ш oJatá să se aprovisione^e cu cărbuni şi mente.

5 j marinari din echipagiu s au a contra-amiVaiului Pisareivsţky.

Întreaga escadră, după toate prol lităţile. va pleca Mercuri.

— 12 Iulij Omorârea lui Susalov.

Moscva. Audienţa înaintase bine li pilanul oraşului Susalov, când a întrall om înlăuntru si de trel-orl a puşcat col revolver asupra lui. Primul glonţ l'a m in mâna stângă, al doilea străbătând pe • inimă nimeri şi braţul adjutantului lull salov. Al treilea glonţ l a rănit pe utl funcţionar în picior. Susalov nu peste • a murit. Ucigaşul a fost prins şi dai mâna poliţiei. E om cam de 50 de anii bun. cu haine cam zdrămto ase si muffl Nu se ştie, ce l'a îndemnat să omoaitl Susalov.

Petersburg. Vestea omorârii lui Sas» a produs mare spaimă la curtea ţarului! s 'a bolnăvit aşa de rău, ca acum păzi patul. Cel din jurul lui sunt foarte um raţi de viaţa lui.

Detronarea familiei Romanei. I Bruxella. Azi a sosit aici unul dinЛ

comitetului revoluţionar rus, б е ш ш . І vrea să se pue în legătură telegraficii comitetele revoluţionare din Paris şi LoJ şi a spus, că revoluţionarii au făcut loi pregătirile, pentru ca mai târziu în Aal, să detroneze pe Romanovi.

Berlin. « Russische Korrespondem>\ blicâ următoarele despre începutul mm constituţionale în Rusia:

Adunarea zemstvourilor, ce se va mii în 19 Iulie în Moscva are de gâad să sili» pe ţar, ca să dea constituţie ţării. Până m

i guvern provisor să ia in mână frânele car­eţii. Al tă tabără voeşte , ca ţarui p e n t r u scur t Dp să fie lipsit de c â r m u i r e a t r eb i io r î m p ă -

Aid, alţii v reau , ca el sa fie dat jos de pe Ton şi un sfat de stat să ocâ rmuia scă Rus i a , loă-ce creşte m o ş t e n i t o r u l . Se spe ră , ca pla­ţi acesta îl va sprigini şi miliţia. îndeosebi garda.

Bombe şi răscoale. Lodz. Mişcarea revoluţionară creşte ^ de

0 mare parte din Cazacii de aici sunt ţinuţi prinsoare.

— Ultime telegrame. —

II duc pe Potenikin. Constanţa. Eri sara la 6 ore a părăsit

terakin dimpreună cu celelaite corăbii por-: Maşinile şi cazanele el sunt cu totul

ricate. A făcut o impresie rea, că flota li s'a depărtat din port fără a da onoru-e cuvenite.

'Iiflis. E r l d u p ă amiaz pe una d in cele ia! umbla te străzi ale o ra şu lu i un t inăr a a runca t bombă. C i n d - s p r e z e c e pe r soane , în t re car i lai mult ; poli ţ iş t i au mur i t . A ten ta to ru l a fost

technic, care fu restât .

tă

D I N R O M Â N I A . Serbarea delà inst i tutul Oteteleşanu. Zilele

tecutc a avut loc, la ins t i tu tu l O te t e l e şanu , din ton. M ă g u r e l e , jud . Ilfov, o f rumoasă s e r b a r e pară, dată în o n o a r e a ce lor 15 eleve cari au isolvat şcoala.

Au azistat la această s o l e m n i t a t e : dl I. inderu, p re şed in te l e A c a d e m i e i r o m â n e , M.

ádescu, min i s t ru l ins t ruc ţ iune! , pă r in t e l e Na-ie, d i r ec to ru l s e m i n a r u l u i cent ra l , p ro fesoru l

hilfu şi alţi i . Vizi tatori i m e r s e r ă de văzură m a î întâi

ipoziţia de luc ru manua l a e levelor , expoz i ţ i a desemn, expoz i ţ i a secţiei de menaj a şcoale i ,

radina de l egume , cul t ivată de eleve, etc. La de jun s'a servit o m a s ă bogată , p regă -

de elevele abso lven te , ear d u p ă dejun ele-au cântat în cor şi au dansa t . D-ra S idon i a A n t o n e s c u , a rost i t o cuvân-

e în n u m e l e abso lven te lo r , m u l ţ u m i n d d-luî i a l inderu p e n t r u că a b inevoi t a le acorda anul de prac t ică , m u l ţ u m i n d şi d i r ec to ru lu i directoarei şcoalei p e n t r u îngr i j i rea dată în 6 anî de s tudiu .

Scena a fost mişcă toare . A r ă s p u n s dl m i n i s t r u V lădescu , s fă tu ind

eleve să ducă cu ele la ţară , toa te p recep-e ce au învăţa t şi să a ibă d ragos te de grădinii de căsnic ie . D-sa a dă ru i t 2 0 0 lei sp r e a se

Rumpăra câte ceva luc ru r i , e levelor abso lven te . Au m a î vo rb i t d-ni î Slavici , d i r ec to ru 1

(oalei şi I. K a l e n d e r u . Dl I. K a l e n d e r u a ofer i t câte o roch ie fie-

ireî d in t re e levele abso lven te . Dl As lan , a oferi t 1 0 0 lei, ca p r e m i u , ce­

rnai s i l i toare d i n t r e abso lven te . Viz i ta tor i i au m e r s în u r m ă de au văzut

ireul ins t i tu tu lu i şi apo i s 'au î n a p o i a t în Bu-[reştî.

Ce ne trebue? — D i n o p r e f a ţ ă . —

Entuziasm ne trebuie nouă Românilot, en tu -nsm şi conş t i in ţă naţ ională în tâ i de toa t e . Ituziasm care a p r i n d e şi conşt i in ţă care ţ ine iropiate şi un i te in imi le în t regulu i n e a m .

Numai l imba un i ta ră şi un i ta tea t e r i t o ru -! nu sunt de ajuns. P e acestea d o u ă le au, poate, şi t r ibur i l e n e a m u r i l o r p r imi t i ve .

Pen t ru a p r i n d e r e a e n t u z i a s m u l u i însă şi «ntru l impez i r ea conşt i inţei na ţ iona le , ne t r e -bue poezie. Accen te , care s i glorifice or ig inea , recutul is tor ic al n e a m u l u i , să p r e a m ă r e a s c ă aptele vitejeşti ale s t r ă m o ş i l o r şi s i insufle

m â n d r i e u rmaş i lo r , ca să lie vrednic i de pă ­r inţ i i lor

P e E len i , ce! aşa de împrăş t i a ţ i şi de a-p u r u r i gata de gâlceava în t re eî, i-au ţ inu t s t rânş i la un loc, ca ps un p o p o r un i t cu t o t u l , două l u c r u r i : H o m e r şi jocur i le o l imp ice .

P o e t u l celor doua e p o p e e le nut r ia ne­conten i t conş t i in ţa , că sunt o s ingură na ţ iune şi O l i m p i a d e l e le înflăcărau en tuz i a smu l p e n t r u tot cc era caracter is t ic elen, al t u tu ro r acelor locuitori al r i s ipi te lor insule din cele t re i con­tinente.

V o r b e l e luî M i r o n Gost in r ă m â n d e - a p u -rur i adevăra te . P r i n poez ie începe ori ce p o ­por să-şi p r i ceapă fiinţa. P r i n rel igie îşi p r i ­cepe rostui lut pe lumea aceasta în r a p o r t cu cea vi i toare , pr in poezie rostul lui în t re o a m e n i t ră i tor i a lă tur i cu el, d u ş m a n i o r i p r i e t in i .

Cân tecu l învaţă pe o a m e n î iub i re şi u r ă ; el îi învaţă să plângă or i să se bucu re d e viaţă

P o e ţ i i m e r g în fruntea p o p o a r e l o r , p r e ­c u m cân tă re ţ i i cu t r imbi ţ ă m e r g în fruntea ba­ta l ioane lor .

P e n t r u R o m â n i i delà D u n ă r e au făcut pe v r e m u r i mar i luc rur i p e n t r u e n t u z i a s m a r e a şi deş t ep t a r ea conşt i in ţe i na ţ ionale cei din u r m ă cronicar i şi poeţ i delà Ienăchi ţă Văcă rescu în­coace. Delà f rumosul t e s t amen t cu :

Vă l a s v o u e m o ş t e n i r e : C r e ş t e r e a l i m b e l r o m â n e ş t i Şi a n e a m u l u i i u b i r e .

Şi la energice le strigăte de răsbo iu ale iui Câr lova , până la înv ioră toare le t ângu i r i pe r u i n e ale lui A lexandrescu şi E l i ade -Rădu le scu , p â n ă la l egendare le fapte cântate în versur i de Bo-l in t ineanu şi până la sgudu i to ru l R ă s u n e t al lui A n d r e i u Murăşan , câtă pu t e re de viaţă a t recut din cântec în in imi le noas t r e !

Şi apoi P e n e ş C u r c a n u l şi toate acele înăl­ţă toare versur i ale m u l t cupr inză to ru lu i Ale ­x a n d r i . Şi de a tunci pană acum şi m e r e u de a c u m îna in te scri i tori i caută tot mal m u l t să se în toarcă cu in ima şi cu ochii sp re poezia t r e ­c u t u l u i , s p r r р я г Г Р Я , âf l l l l i l s a r . - c ă r i t a o a r c t . .

N u vor fi făcut poeţ i i noştr i p e n t r u un i rea P r i n c i p a t e l o r şi pen t ru r id icarea R o m â n i e i , atâta cât au făcut ai G e r m a n i e i şi al Italiei, p e n t r u un i ta tea acestor ţâr i , căci cu d r e p t cuvânt se zice că poeţ i lor lor naţ ional i li-se da to reş te pu t e r ea de astăzi a aces tor ţări . Negreş i t lor, pen t ru -că în tâ iu se îr alţă sufletul şi apoi b r a ţ u l ; î n t â iu r e sună cântecul şi apo i a rme le , p r e c u m m u z i c a e în tâ iu şi apo i jocul. N u vor fi făcut atâta ai noştri , da r o r i - c u m , cine ştie cum şi cât se cânta „ H o r a ü n i r e i " a lui A lexand r i , poa te b ă n u i , cu ce-a con t r ibu i t şi această poe­zie la însufleţirea i n imi lo r şi la grăbirea U-nireï. G. Coşhuc.

Didactice. Ziua dării de samă.

Şcoalele poporale de mult au închis uşile, au trimis pe la vetrile lor pe mititeii, cari alergaseră dornici de a se lumina să asculte cuvântul înţelept al bunilor lor dascăli. Avem multe şcoli poporale şi totuşi puţine. Se face în ele spor şi nu se face — spus-au comisarii trimişi pe la examene. Se face întru cât o samă destul de bună din vlăs­tarele tinere ale neamului nostru învaţă carte şi ne dă garanta, că putem spera un viitor mal bun. Nu se face întru cât în unele co mane nu toţi copiii cercetează şcoala, aşa că o parte din generaţiile viitoare rămâne în vecinie întunerec. Da, în vecinie întune-rec e omul, ce nu ştie carte Bătrânii, cari n'au avut fericirea să poată umbla la şcoală pot spune, ce greu e, când nu şti carte ; eşti asemenea vitei ce mănâncă, bea şi lu­

cră fără sâ ştie, cum şi de ce trăeşte. AI, de pildă, pe cine-va departe, vreai să-I scrii ceva, însâ îţi al şi tu tainele sufletului tău. Cum ii vei putea scrie? Cam ti vel putea citi o scrisoare, fără să te ştie nimeni?

S'apoî vedem pe toate celelalte neamuri, că cu rîvnâ n -bună s'an pus să mance cartea. Să nu urmam şi noi pilda cea bana?

Carie, c- te. de trei ori zic, învaţă, dragă Române, carte, dacă vrei, ca sâ mal poţi trăi şi fi pe lângă celelalte neamuri, căci omul ca carte are patra ochi.

In ziua sf. Apostoli Petru şi Pavel s'au sfârşit lecţiile şi pe la şcolile mal mari, ce le avem, pe la gimnazii. De acestea, drept, avem puţine ale noastre. Foarte mulţi din noi e silit a-'şi da copilul pe la alte şcoli, unde se dă învăţătura în altă limbă şi nu în dulcele graiu românesc.

E vorba însâ, ca avem câte-va şi fie­cine le poate cerceta: ba ar fi de dorit, ca cel puţin câţi-va ani tot insul sä treacă prin ele.

Din aceste şcoli an de an es frumoase stocuri de tineri cu carte, învăpăiaţi de do­rul de a ş i ferici naţia şi neamul. Vezi, asta-I bine! Oameni cu carte ne trebue, bărbaţi învăţaţi, ţărani cuminţi, curaţi la minte şi inimă: numai aşa putem fi neam fericit.

Azi şi-au dat samă aceste aşezăminte de încuminţire a neamului de munca lor de un an: mutică grea, dar frumoasa, fiind-că ţinta e deşteptarea mult încercatului neam din somnul, ce-1 dormia.

Au fost mari sărbărf, la cari au luat parte mic şi mare: şcolara! s'a bucurat de munca unul întreg an, ear părintele de fru-1 1 . i v a . 3 a o i u i u l l p r v i i i i t a t v a t c a î n m u g u r i r e а

vlăstarului lui.

Noi ne-am bucurat de bucuria amân­durora.

H O U Î Ă f Ï. A R A D , 14 Iulie 1 9 0 5 .

— Şicane în cercul Ghişineului. Ni-se comunică din cercui Ghişineului, că fibirăul Csukay nu-'şl încape în piele. Iscodeşte me­reu la apucături, cu cari sâ şicaneze pe cel-ce n'au votat la alegere cu dânsul. Pe părintele Aurel Iancu din Zarand bunăoară, l'a citat de vre-o patru-orî, voind cu ori-ce preţ să-I afle pricină. Că a aţâţat poporul, că a jurat pe oameni pe cruce, că teacă, că pungă. Pe învăţătorul Lazar Opreau, l'a chemat zilele trecute, până 'n Chişineu, pentru-ce? Că... Oprean ar persecuta pe dascălul de stat Balint David. Şi pentru atâta treabă, chiar adevărată de-ar fi, Oprean tre­bue să-şl peardă o zi, pe vreme de lucru şi să colinde pela dl Csukay.

Dar oare până când n'o să se găsească ac pentru cojocul d-luî Csukay?

— Noul jude cercual. in locul lui Ku-

gler István sinucis ministru de justiţia a nu­mit jude cercual conducător pe judele cer­cual Babó Iván.

— Noul rege al Norvegiei. (Telegramă). Se telegrafiază din Londra, că Norvegia va chema de rege pe prinţul danez Carol.

CANCELRIA ARCH1TECTULUI ROMÂN Pregăteşte planuri şi specificări de spese pentru edificii publice şi private, primeşte lucrări în sfera ar-

IQ A N N I G A* chitecturel mal înnalte, cenzurări, colaudări. Ca specialist în ritul nostru oriental edifică şi restaurează bi-

Arad, József föherezeg-ut. Nr. 1. (Lângă banca „Victoria").

serici în mod artistic, din care cauză o recomandăm îndeosebi d-lor parochl. Trimite planuri, schiţe, speci­

ficări şi serveşte tn lucrări architectonice cu desluşiri gratuit 456

Pag. 4 „ T R ! ß U N A' Nr. І Я

— Noul comandant ai corpului 12 de ar­mată. Ul t imul n u m ă r al foael oficsoa.se aduce şt irea, că M. Sa a n u m i t de c o m a n d a n t al cor­p u l u i 1 2 de armat'J pe generalul Gauderer. până acum inspectorul h u s ă r i m e i m a g h i a r e

— Censura de profesor p en t ru şcoalele m e d i i a depus -o dl C o m e i Liuka în Budapes t a , cu succes foarte bun .

Fel ic i tă r i le noas t re 1

— Necrolog- Di Vasi ie G O L D I Ş . s e c r e ­tar conzistorial a îndurat o g rea î n c e r c a r e . Şi-a perdut p e m a n i a sa , c a r e erl . d u p ă scurte suferinţe a d e c e d a t .

Despre regretabilul c az p r i m i m u r m ă ­t o r u l a n u n ţ funebral :

Subscrişii cu inima adânc Întristată, aducem la cunoştinţa tuturor rudeniilor, prietinilor şi cu­noscuţilor, t recere i din viaţă a mult iubitei şi stimatei lor soţie, respective mamă, soacra şi bunica F L O A R E A G O L D I Ş născ C O M E . care împăr­tăşita tiind cu Sf. Taine în 75-lea an al viaţii şi 56-lea al fericitei sale căsătorii , astăzi in 30 Iunie T . şi-a dat bunul şi blândul ei suflet în manile Domnului .

Rămăşiţele pământeşti se vor înmormân ia Vineri în 1 Iulie v. la oreie 10 a. m în morminţfî din Cermeiu. Cermeiu. 30 Iunie v, 1905. Fie-i ţărâna uşoara şi memoria b inecuvân ta tă !

Isaia Goldiş, par. gr.-ort. român în Cermeiu ca soţ. Vasilie Goldiş, secretar consistorial In Arad ca fiu. talia Oprea n. Goldiş, ca fică. Ioan Ju rca , Isaia Jurca . nepoţi de fică. Hiena Goldiş n. Luţai, noră . Ioan Oprea, ginere

Trimitem distinsului n o s t r u a m i c s i n c e r e condolenţe.

— Advocat nou. Dl Dr M. Schiau aduce la cunoştinţă, că şi a deschis c a n e - l a d a advoea-ţială în Mercurea (Szerdahely, c. Sibiiu).

— Logodnă. Dl ï r a i a n P O P E J I A s'a fidanţat Ma r ţ î , in 11 1. c. cu amabila d-şoară Kufosina jficiw. Felicitările noastre !

C u i l l l l u l u r i y o . r o r o m â n - С о п Я . с і

la hotar s'a ivit între România şi Ungaria pe care Agenţia telegrafică ungară — îl povesteşte după depeşile următoare :

Sâmbătă seara Românii din Poiana de lângă Petroşenî aveau j o c . Ua joc au ve­nit şi grăniţeril români delà hotar, in de­cursul petrecerii s'a iscat între aceştia ceartă, ear din ceartă bătae. Graniţerii au trecut hotarul, de unde la comanda u n u i sergent

B U R I C . (Schiţă).

Buric e un drac de băiat ; aşa-1 ştie aproape tot satul. Şi cu toate acestea nu e în sat un su­flet de creştin, ca să se mai întrebe, că oare de ce la băiatul ăsta îi zice Buric. De ai încerca numai să întrebi pe un tovarăş de joc al lui, că de ce lui Buric ii zice aşa, ai vedea, că se trage 'napoi căscând ochii ca un zimbet de mirare. Apoi se 'nţelege câ Buric e Buric. Aşa-i zice lu­mea. Şi altcum lumea nu-i mai ştie zice. Dar asta nu ' n seamnă , că Buric nu e copil de o lege cu ceilalţi. Dacă însă te vei ţ inea de capul bieţilor creştini, ca să afli cu ori-ce preţ dacă Buric e în adevăr Buric, apoi îţi răspund, că Buric e băiatul lui Alăman. Iar dacă le vei încumeta sâ-i mai întrebi , că cine-i Alăman, te cred nebun şi te lasă în plata Domnului . Alăman e Alăman, tată de copii, iar Buric e Buric, copil la părinţi : doi oameni , pe cari îi ştie toată lumea şi numai tu nu-i ştii.

Pe băiat l-a botezat popa la biserica Bucur şi tot Bucur e scris şi tn cartea popii. „Dragu mamii Bucure! ; Bucurelu mamii scump şi d r ag ; Bucuricu mami i ; dragu mamii Bu r i c ! Buricu lui Blăman. Băiatul a mai crescut, dar tot Buric a r ămas . Mamei lui Buric ii părea tare rău de ceea-ce făcuse cu dragostea ei prea mare, dar acum era prea târziu. Lumea ştie de Buricu lui Alăman ! Nu le-ai putea scoate numele ăsta din cap cu ni­mica din lume. Nu-i vorbă, că şi Buric e făcut să fie cu adevăra t Buric. Se răscoleşte pământul pe unde umblă el. Lumea ţine seamă mal mult de el decât de tată său. Nu mal zice nimeni „la Du­mitru Alăman" ci „la alde Buric".

major au slobozit foc asupra celor ce pe­treceau. Un om a murit, iar doi au fost greu răniţi. Patrula de jandarmi, care voia să facă pace a fost prinsă. Un căpitan de jandarmi şi solgăbirăul din Petroşeni au mers la faţa locului să afle. ce şi cum s'a întâmplat.

Mai în amănunte se povesteşte în chi­pul următor :

In 8 Iulie ta hotar locuitorii din P o -iana-Märulul aveau petrecere. Unul dintre el a trecut hotarul; acolo era o patrulă de grăniţerl de opt oameni, care a prins pe omul rătăcit pe acolo.

După acest om să-i ceară au mers doi jandarmi. Dar grăniţeril au prins pe jandarmi, le-au luat armele şi legaţi cobză i-au pus ia răcoare. Năcăjiţi de asta cel din Petroşeni au voit să meargă în ajuto-torul jandarmilor. Comandantul grăniţeri-ior a comandat atuncea foc. Zece cetă­ţeni ungari au fost nimeriţi, doi au murit, iar opt acum se luptă cu moartea.

Aşa povesteşte oAgentia telegrafică un­gară. Până ce nu avem date oficioase, ori-ce trebue primit cu réserva cuvenită.

— Logodnă- Dl Virgil Cosma şi D-şoara V e m r i a B laga înc red in ţ a ţ i . T o r n e a , în 3 Iulie 1905.

F4I ici tăr i i* n o a s t r e !

— Un parastas în Belgrad- Rudele decedatului rege Alexandru al Serbiei au or­ganizai un parastas în biserica Sf. Mar Cu din Belgrad. A oficiat un singur preot.

Printre coroane, s'a depus una de ad­vocatul B, Orescovici, in numele Reginei Natália si alla de cătră diferite persoane în numele Reginei Draga.

Ziaru l «IVarodni List» aiirmâ că în mo­mentul când preotul a pronunţat cuvintele: «Să pomenească Dumnezeu pe robii săi, Regele Alexandru şi Regina Draga», s'a au­zit o voce strigând: «Vei fi răzbunai nefe­ricitule Rege!

Tot cu această ocazie a apărut în zisul ziar un articol violent la adresa regicizilor, intitulat: «Umbrei răposatului Rege Ale­xandru ».

A crescut măricel băiatul, dar n imenea nu fa ştiut mai Buric ca acum. Prăpăden ia lui Dum­nezeu ! Mama lui nu ştie ce să i mai facă. Din cât l-a certat şi i'a biăstămat şi l-a bătut, cu ni­mic nu s'a ales. Alăman o mai îmbunează câte oda t ă : „Lasă, muere , că aşa ţi l'a dat Dumnezeu ! Vreai să scoţi tu firea sădită în e l ? ! S'o mai cuminţi el, când o cunoaşte necazuri le lumi i !" Şi pe vecine le îneacă veninul, când îşi văd copiii venind delà isprăvi făcute cu Buric. Par ' că- i vezi cum vin pe marginea drumului cu Buric în frunte, cine ştie de unde, şi numai când îi răsbeşte foa­mea. Apoi câte unul se desface din ceată, t rân­teşte o poartă, şi iată-! acasă. Ajung la gura sau pe mâna mamelor şi se fac nişte judecăţ i prin prejur de te cuprinde frica.

Băiat tocmai aşa rău de altfel nu e Buric, e numai ştrengar. Nici băiat prost nu e : După ce a întrat în curte , închide poarta binişor şi s'a-proprie de uşă târziu, unde măsa lucrează ceva sau găteşte mâncarea ; dar cum se face, că el ni­mereş te mal mult la gătitul mâncări i . Acum e cel mai as tâmpăra t copil. Se razimă de uşă şi stă li­niştit şi cu minte . Mamă-sa, când îl vede, îl în­carcă cu toate ocările şi blestemele, pe cari le şt e, dar el nu zice nici c â r c : „Unde mi-aï fo s t ? ! " Doamne fereşte, nici o vorbă nu scoate . Nu-i vorbă, că nici măsa nu aşteaptă nici un r ă s ­puns delà el. De al tădată nu i mai zice nimic, îl priveşte cu ochi plini de amărăc iune şi de ve­nin. Cu atâta scapă Buric. Pe urmă mănâncă şi el la o masă cu tată-său şi cu măsa, ca or î -ce om cinstit.

Nici nu s'a săturat bine şi-І plin de neas ­t âmpăr . Cum face, cum drege, că-şi face drum p'afară şi apoi, vâşti pe poartă. Nu mal vine apoi

— Regina Margareta despre Japonezi. Di C r e m o n a se a n u n ţ i , ca regina Margareta; vi duva regelui U m b e r t o t recând pr in oraş i i zitat pe ep i scopu l Bonomelli şi vorbind cui ar fi zis, că nu peste mu l t ă v r e m e va plecai J a p o n i a , ca să cunoască pe na ţ iunea , care aii de mult se ştie jertfi pen t ru pa t r i e .

—- Casa lulieT Gapuleti. Casa, ce a ajj atât de vestită p r in t ragedia lui Shakespeai voiau zilele t recute să o d ă r î m e . In Italia i po rn i t o mişca re cu scop, ca casa să fie cun para tă . O r a ş u l Verona a şi c u m p ă r a t - o .

— Catastrofă în mină. Se scrie din Bolim In baia Borusia din negrijă s'a iscat foc, care! scurtă vreme a luat proporţi i mari . Pe vremi aceea 287 muncitori lucrau în mină. dintre I treizeci şi şeapte au peni. Numai târziu sara putut stinge tocul.

— înmormântarea Iul Nothnagel. Savam profesor , decedat Vinerea t recută , a fost i m o r m â n t a t în Viena , cu deosebi ta p o m p ă şiî tre regre te genera le . Int^e publ ic e ra şi mii s trai de culte Har ţe i , p reşed in te l e Casei senii r i lor şi aite somită ţ i polit ice şi l i terare .

— 0 sută cincizeci de miî de oamenii un chip. Iu P a r i s se scrie în t i m p u l din un foarte m u l t d e s p r e cel din u r m ă ch ip făcut Van Driesten. C h i p u l arată bătălia delà Wateri

şi pe un m e t r u păt ra t sunt o sută cincizeci mi i de o a m e n i . C â n d te uiţi la ea de depai î ţ T p a r e , ca şi când figurile nu s'ar putea ( sebi una de alta, dar privi t ch ipu l cu bagi de samă, poţ i vedea fiece figură m i c ă ; fiece gură e de m ă r i m e a une i fu rn ic i ; în deosebi poa te vedea figura lui N a p o l e o n înconjurat ga rda lui.

— Anunţ . Recomandăm cu căldură atei rul de tâmplărie , sculptorie şi s t rungărie al fin I O N C O T Î R L Â ŞI FIUL din Oraviţa, în care se 1 fecţionează temple, s t rane, jeţuri, chivoturi, 1 pizi şi tot felui de utenziliî bisericeşti eu pi ţuri moderate şi pe lângă garantă desăvârşiţi

Reţetă americană împotriva căldui Locuitorii oraşelor mari amer icane au să Щ cu mult mai rnult din pricina căldurii, decât cel din Europa , căci în New-York, Chicago 1 e de bună seamă mai nesuporta tâ căldura. Di aceea oamenii de acolo se şi ştiu mai bine api împotriva acesteia. Fiecine poartă haine foi uşoare — s'a întâmplat, că preoţi umblau пш în cămaşa şi reverendă . In pă 'ăr ia , de au, poi câte un ştergar ud. înaintea caselor se stropi neîncetat , ear înaintea strajelor pompiereşii e nn pompier , ce din o tulumba scaldă pe caii,

până nu i-se face iar foame. Repede se întâi şte cu tovarăşii lui, cari ca potârnichii le răsar rişaţl de prin curţi şi 'ncep < âte un joc în dn că scoală tot satul cu rîsul, cu plânsu! şi cu petele lor nebunat ice , sau es afară din sat] dosul grădinilor şi acolo încep câte le vin în t

Buric e atot puternic aici în împărăţia Că face pe ceialalţi ca i ; îi prinde in ham de! de himeiu câte patru înaintaşi , „cum umblădi nii ăia mari" , ba vezi de multe ori şi câte j Să-I vezi pe Buric a tunc i ! doamne, doamne, mai vizitiu! Vezi ăsta-i vizit iu! Ţine cu pol de frâu — nărăvaşi cai ! — le strigă şi din cl in când îl arde pe câte unul cu biciul. Ei foarte rău Buric cu caii lui. Când e vorba scoboare , apoi ţine mai cu putere , ca să na repeadă caii şi să-şi facă vânt şi să se rupă] murile. Aoleo, când se rup hamuri le , apoi săi năcaz pe Buric ! Ce mai înoadă, ce mai desnoi ce cear tă pe cai, şi ce năcaz mare pe el, ci se 'n lâmplâ câte un cal aşa de 'nţelept ca răspundă pe limba omenească ! De multe orii» de seamă Buric singur că „calu ăs ta" d'aia I mereu, pentru că nu e locul lui acolo, şi odată-1 vezi pe cal ca, cu gând să scape de bit cere să-1 mute înainte şi atunci moare Buriei năcaz, că iar vorbeşte calu. Sufletul lui Barit plin de mulţumire , când caii iui se hotâresc meargă bine şi când o ia pe drumul mare pi praf, se uită lumea la ei ca la nimenea.

La câte-un cal se întâmplă să-i sară câte potcoavă — ca la ori-ce cai potcoavele nu si veclnice şi chiar, dacă n 'a r sări, trebue să-i si odată, asta o ştie Buric — şi apoi să vezi náci ridică piciorul şi bate, bate cu putere, dar cil sare , scutură din picior că-l aruncă pe Buric i

1-22 ,,T R í B U N A Pag б.

i n j Şi societăţile pentru apăra rea animalelor j.Ä»rija mutelor tiuite. Ambulante sunt p re -jabiea, ca să poată da întâiul ajutor celor ce ерМГаге rău de arşiţa soarelui . 'njCele mai multe Îmbolnăviri prin arşi ţa soa-îtljinsolaţii) să în tâmplă sara în odăi, când

• i i dorm in aer înfundat De aceea iarăşi psj se predică vara oameni lor , aer .curat,

, s ă t puternic în odăile de durmit şi fourte e*l- häaturi alcoolice. ajLacrul din urmă s'ar putea observa şi In

l » Nu beţi nimici să fie nizuinţa fie cărui • oare lucrează in arşiţa soarelui.

: J - Copilul şi porcul. Ţăranca Vajda din Had­fi «i-a închis în o odae porcul şi copilul de trei a i-a plecat la lucru. Nu peste multa vreme au-"l leciniî in odae strigate şi plâns înfricoşat, á silu-se în lăunlru atlarâ pe copil zăcând plin

lr.;'0. Porcul îi rupsese o mână.

il - Călătorie de nuntă, orî nimic. Un ziar i- Paris a întrebat pe cet i toare, dacă sunt pen-I- ori împotriva călătoriei de nuntă . In unul din ii ггіі din u rmă aduce la cunoştinţă, că la nici - feebare uu i a u răspuns aşa de multe ceti-

i ca acum şi că tonte au zis, că nu le t rebue j brie de nuntă. ! E pagubă, câ nu a pus întrebarea aceasta ! lisoarelor: ele de bună seamă toate ar fi fost •

5 - Mobilisarea armatei francese în 1870 j im. Cu pri lejul ne în ţe leger i lo r d in t re F r a n ţ a

ismania să ne a d u c e m amin te de m o b i l i -i armatei francese î n 1 8 7 0 şi să v e d e m , in cc fel s ' a r pu t ea face astăzi mobi l iz -armatei f r a n c e z e ? In 1 8 7 0 nici u n d r u m aer nu ducea de-adrep t i i l d in lăuntrul F r a n -până la ho ta re le g e r m a n e . T o a t e t rupe le rebuit să treacă p r in Pa r i s , p r in ce s'a per-timp mul t . Din P a r i s ducea pană la ho ta re Jrum de ter cu linii dup le şi alte două d r u -! cu câte o linie s impla . P e linia d u p l ă ire Par i s şi S t r a s s b u r g m e r g e a u zi lnic 4 8 Irl ( 2 4 înco lo şi 2 5 î n d ă r ă t ) ; pe l ini i le s im-dintre P a r i s — T h i o n v i t l e şi P a r i s — M ü l h a u s

R a u n u m a i 3 6 t r enu r i ia zi ( 1 8 î nco lo şi ndărăt). In zece zile s 'au transporcai pe aceste í 196 oamen i . A c u m sunt 13 linii dup le d in-carî unele d i rec te . A 1 4 l inie, to t dup lă menită pen t ru t r anspor t a r ea p rov ian tu lu î .

itru t r anspor t a r ea u n u i corp de a rmată cer 1 2 0 t r enu r i , p e n t r u t r anspor t a rea a 13 cor-i de a r m a t ă 1 3 — - 1 2 0 — 1 5 6 0 t r e n u r i ; iar so­lid şi dusu l şi în torsu l 3 1 2 0 t r e n u r i . După le aceste p u t e m face socotea lă , că în t i m p o săptămână F r a n ţ a ar pu tea t r imi t e ia ho ­le germane o a r m a t ă de peste 4 0 0 , 0 0 0 oa-

1 până colo ; dar ' dacă se întâmplă să a runce le tare din picior, ca să-l lovească pe stă-

I, sau o fi calu atât de rău , ca sà-'i mai strice nuri Ie, apoi t rânteşte şi hamuri şi b ic iu : „Nu mai joc!" Destul îl roagă pe u r m a caii pe

pàn, ca sâ-şi reia dreptur i le , dar ' Bur ic nu i „să se mai j oace - ' .

Ce i t răsneşte- 'n cap odată lui Bur ic ! Ştia ta-'n luncă sunt atâţia şoareci , dar ' pe pisica el nu o vede cu şoareci , decât la zile m a r i ; le câte-ori a fost el cu copii vecinilor în luncă orau atâţia şoareci , că s'ar fi putut să tura toate Ele din sat.

A pus el ceva la cale în capul satului . El repezit In spre ca°ă, ear ' toţi ceialalţî au ră-! aşteptând nerăbdător i la cotul une i grădini, i trecut mult şi iatâ-1 pe Buric în fugă pe mar ­ea drumului, s trângând în sân pisica lor, care scosese capul afară şi se lupta să iasă. Cei-l când văd pisica şi aud miorlăit, încep să 4 de bucurie, de-şi pierd călcâile.

Buric merge nainte, ear ' ceialalţî tot în li in jurul lui. Au cupr ins tot di-umul cu ila lor. Ii vezi mergând cu pas iute, cu ochii treptaţi la pisica din sânul lui Buric împie-tându-se unul de altul. Nici unul dintre ei i mai văzut pisică să tura tă cu şoareci , şi acum I vedea, şi asta nu e lucru puţin.

— Aşa, Buric, că mie mi-o dai s'o ţiu până |1 prinde voi şoarec i .

— Par 'că ea nu ştie să p r i n d ă ' zic ceialalţî grabă

Buric nu zic nimic. T r e m u i â cu grijă şi de liositate, că oare ce-o face pisica, cum o să Inànce şi cât o să m ă n â n c e .

Un lucru 11 supără pe el : Pisica nu s'a-

men i . Mobi l i za re a r m a t e i g e r m a n e s 'ar face cu o zi or î d o u ă mai degrabă , p r in ce G e r m a n i i ar p u t e a să înceapă m a î iute ofensiva. Dar francezii au la ho ta re o p e r d e a deasă de în ta -r i tu r î î n t r e V e r d u n — T u l — E p i n a i şi Belfort . de s u b scutu l cărora p r imele t r u p e francese a iunse la ho ta re ar pu tea să pr ivească fără nici o t e a m ă în faţa u n u i n u m ă r mul t mai m a r e de g e r m a n i . In t i m p u l ma i nou se credea între m i ­litari, că faţă de a rmele de astăzi fortificaţiile n u ajung a p r o a p e nimic şi că un a tac , ori d o u ă zd ravene ar ajunge pen t ru a le lua. T o a t e p r e s u p u n e r i l e aceste au fost date de gol foarte urît p r in lup te le fără s eamăn de sânge roase , carî s 'au dat sub P o r t - A r t h u r . A r m a t a g e r m a n ă e de un mi l ion de o a m e n i şi p r in c b e m a r e a reze rve lo r s 'ar urca la d o u ă mi l ioane şi jumă­tate. A r m a t a franceză ar fi c a m cu V4 m a i pu ţ ină , având francezii ma i pu ţ ine réserve .

— O anecdotă picantă. Sa turday Review povesteşte o anecdota foarte picanta, al căre ! erou a fost un ataşat al ambasadei engleze din Petersburg. .

Ataşatul in chestie era poftit ia masă la Palatul de iarnă, când îl pică din mână un pa­har de vin roşu pe faţa de masă.

In Anglia, şi se întâmplă asta, îi striga Ţarul din capătul celalalt al mesei .

— Ah ! da, răspunse ataşatul , dar în Anglia asta nu se observă.

Si non e vero.. .

— 0 înmormântare originală. 0 înmormân­tare originală a avut loc la Chamtam în Anglia.

Un oare care Saylor era mare amator de câni. Éji dispuse înainte de a muri, ca cosciugul său să fie urmat „intâiu de cei 52 de câini şi apoi de că t ră membrii familiei sale" . In aceste condiţ iuni cortegiul nu putea decât să fie impo­sant . După ceremonie s'a servit cânilor un copios dejun, precum şi celorlalţi invitaţi.

Singurul lucru ce r ă m â n e de elucidat acum, este de a se ş t i : cânii au mâncat resturi le mesei „celor lalţi invitaţi" sau. . . . din contră .

— In fie-ce zi se poate căpăta bere proas-petâ de S c h u e h a t şi mîncări admirabile în res ­taurantul lui Korats şi Novotky.

Cronică judiciară. § L u p t a cu j a n d a r m i i . Sa întâmplat acum

un an, în 15 Apr i l i e : la o cearta în o cîrcimă din Micălaca câţ i -va feciori s'au bătut cu j an ­darmi i .

Era o după-amiazâ frumoasa. La jocul din cîrcîma lui Kis F e r e n c z a venit şi Tudor Nucu,

s tâmpăra-n sân. Cu cât se îndepăr tează de sat, cu atât mai îndrăci tă se face. Mereu se svârco-leşte şi îl sgârăe mereu. Buric se s t râmbă şi nu zice nimic.

Delà o vreme însă vede şi el, că nu mai merge. Pisica miorlăeşte tare năcăji tă şi-i face numai vărgi pe sân. 0 tîrî afară : dar ' acum fiind la larg, pe lângă nă şi-a înfipt ghiarele în manile lui. a început să-l şi muşte .

N'a mai avut ce ră facă: Pisica a tăiat-o d'a fuga peste câmp, drept spre casă ; câţiva copii s'au repezit după ea, ear ' ceialalţî au rămas ză­păciţi, uitându se pe u rma pisicii, ca re fugea mâncând pământul . Asta e mare p i e rde re ! Dacă nu spune nici unul acest lucru, apoi îl poţi ceti pe faţi tuturor. Acum văd ei, cât preţueşte o pisică. Şi fiecare a re acasă cel puţin u n a !

S'au s t râns împrejurul lui Buric, care e nă­căjit foc, nu atât de mult pentru urmele ce i-le-a lăsat pisica pe mâni şi pe piept, ci pent ru-ca i-a scăpat din mâni, mai cu seamă, că nu mal e ra mult până la locu cu norocu.

Totuşi el nu s 'aa oprit în drum : Când omul vrea sâ isprăvească o t reabă, nu t rebue să se împedece de orl-ce buturugă, şi asta o ştiu băeţii b ine . ЭТ0 з Ь Ш І Ц Ш Ш г п і ' 6 fteffoiî'lfi lirrf!

Când lumea se întoarce delà munca câm­pului, a tunci şi Buric întră în sat cu ceata lui. El e ca capul gol. Pă ' ă r i a şi-o ţine cu multă pară vârâtă sub cămaşă . Cu o mână o ţ ine strâns la gură, ear ' cu alta ţ ine aatupată spăr­tura delà fund. De-ar ştii mamă-sa acum cu ce a re să- i iasă înainte, ar sări ca muşca tă de şarpe !

Ea vine delà fântâna şi se miră foc, ce-i

ce de muH trăia in duşmănia cu Pet ru Păcurar, Sava Nadah m. F loare Soaie şi Tudor Bugar.

Din întâmplare Nucu s'a lovit de Păcurar , ca re l a pâlmu.t , la ceea-ce şi ceiia ' ţ i duşmani începură sá 1 bată pe Nucu, de a bolit 8 zile.

Nucu a arăta t pe bătăuşi la j anda rmi , cari le şi porunci ră să vie la cancelar ie . Aceştia nu s a u supus, iar când au venit j andarmi i după ei ş'au dus în casa lui Păcurar , unde fie-care şi-a luat în mâna ceva, cu ce să loviascâ pe j anda rmi . Când s'a băgat în lăuntru un j anda rm, a c . ia s'au îndreptat împotriva Iui cu ciomegile, ia ceea-ce ie-a ajutat şi Sava Păcurar .

Eşind jandarmul în uliţă şi mulţ imea mare de curioşi Vasile Tişler şi Petru Păcu ra r lua câte o lopata şi Iovi pe j anda rmi în cap, la ceea-ce şi ceilalţi începură să-i loviască : j andarmi i aa fost bolnavi 8 zile.

Bătăuşii deci au fost traşi in cerce tare — Judecător ia mil i tară mai înainte spusese, că j an ­darmii s 'au amestecat pe nedrept ; de aceea Marţi la per t rac tarea procesului fură toţi pedesiţi cu câte o lună închisoare.

invitări şi {petreceri. C o m u n e l e biser . ort. r o m . G i u l a - m a g h i a r ă

şi g e r m a n ă cu concur su l C o r u l u i teologi lor d in A r a d sub c o n d u c e r e a p rofesoru lu i de muzica T r i t o n Lugo janu a rang iază în teatrul de vară şi s a l a cea m a r e a grad ine i pub l i ce din Giula D u m i n e c ă , la 1 0 / 2 3 It-ilie 1 9 0 5 cu ocazia a d u ­năr i i genera le a r e u n i u n i i învăţă tor i lor r o m â n i delà şcoalele con les . r o m â n e din p ro topop ia t e l e a r a d a n e I—VII, concer t î m p r e u n a t cu p e t r e ­cere cu joc. î ncepu tu l prec is la 8 oare seara . Bilet de i n t r a r e : L o g e cor 5 . — , p a r t e r ş irul 1 — i cor .—, pa r t e r şirul 5 — 1 0 cor. i .bo, pa r t e r celelalte locuri cor. 1 . 2 0 , galer ia cor. 1 .—. S u p r a -solvir l să p r i m e s c cu m u l ţ a m i t ă la adresa pă­r inte lui pa roch Petru Biberea, p reşed in te le co­mi te tu lu i a rang ia to r în G i u l a - g e r m a n ă şi se vor evita pub l i ce . Biletele î nd rep t ă ţ e sc şi la pe t r e ­cere. P/ogiama concertului: 1. T . L u g o j a n u a) U n u l e P ă s c u t . . . b) P r e tatăl . . . c) S l â n t . . d) P r e t ine te l ăudăm. . . IL L a c h n e r , Fa ru l . W a c h m a n n , F l o a r e , floricea. Ab t , Se renadă . G. D i m a , De­tunata . B ő n k b e , C o r o a n a cufundată . N e u b n e r , E p r i m a azi. III. T . Lugo j anu , a) Ca ' e a m â n ­drei b) F r u n z ă ve rde fol m ă r u n t e , c) S p u n e - m î m â n d r o . d) F ă - m ă D o a m n e , e) Ca la Breaza . IV. H e i n z c , O seară în r e u n i u n e a de cântăr i d i n Ş t r engă reş t i cu a c o m p a n i a m e n t d e p ian . In p a u z ă se vor j u c a jocur i le na ţ iona le „Bdlutau şi „Că-luşeruP.

atâta puzderie de copii la poarta ei. A înţeles ea , că aş teaptă vre-o ispravă d'a lui Buric, căci Buric nu e între ei. Când au văzut-o însă copii, au fugit în toate părţi le, râzând ca nişte vi­novaţi .

Când a întrat în casă a rămas lemn fără ca să poată zice o vorbă. Nişte şoareci mari furnică alergau prin casă, ear ' Buric, cu matura în т а я а , urcat pe un scaun, loveşte şi amenin ţă pisica, care stă sus pe sobă nemişcată, cu coada fuior de groaza şoarecilor.

Ce-a păţit atunci Bu r i c : O poveste pe ca re o ştie tot satul . A mâncat. . . Auleu, ce bătae a mâncat Buric a tunc i ! A plâns, a plâns cât n 'a mai plâns odată în vieaţa lui.

Buric stă culcat pe treptele pridvorului : obosit de bătae şi de atâta plâns şi mai plânge şi acum pe înfundate. Copii mulţi stau strînşi pe la p o a r t a : Unii rid de păţania lui, dar cei mai mulţi îl îmbunează pe Buric. Se simt atât de străini fără el : Nu pot să înceapă nimic fără Buric. Cu obrazii vărîţi între laţii palanului se uită cu milă şi vorbesc blând lui Buric, chemân-du 1 rugător să iasă.

La portiţa din gardul, care despar te cur tea lor de a vecinului , sunt alţi copii. Mama lui Buric eşise în curte şi înfrunta pe copiii, care păzeau la poartă.

Nu ştiu, ce a avut ea în grădină, că şi lor le-a dat mâna să deschidă poarta . S'au apropiat . S'a deschis şi porti ţa delà gardului veci mluî şi glasuri rugă toare şi glumeţe au tăbărî t pe B u r i c :

„Mă Buric, m ă ! " „ B u r i c : N'auzi , B u r i c ! "

Pag 6 J R î B O N A- Nr. 12

Convocare! Adunarea generala a XV-a a Keuniuneî

noas t re învăţătoreştî se va ţ inea în Giula (co­mitatul Bichiş), Duminecă şi Luni în 10 23 şi 1/24 Iulie a. c. cu următoarea programa :

Şedinţa Ia. 1. La 6 ore a. m. part la „Ut ren ie" în bis. par. din Giula-germană.

2. La 8 4 ore a. m. part . la „Sf. Li tur . u

în bis. par . din Giula-maghiară. 3 . După chemarea Duhului Sfânt, deschi­

derea adunăr i i generale , 3 Consta tarea presenţi lor şi susceperea

membri lor noi. 5. P resen ta rea rapoar te lor şi е з т И е г е а co-

misiunilor. 6. „Un monument" , d i ser tapune de Sever

Secula . 7. „Reforme în învăţământul nostru confe­

s iona l " diser tat iune d e : I. Roman . Şedinţa a II a.: 8. „Melodia sunetelor vii",

după Gabel disertat iune de : I. Moldovan. 9. „Pedepsele corpora le" , diser tat iune de :

Ersilia Cadar . 10. „Terminologia Matematicei - ' , disertat iune

de : Tra ian Givulescu. 11. „Necesitatea cunoştiinţei şi ambiţ iunel

în activitatea învăţă toru lu i ' 1 d iser tat iune de : Ioan Roşu.

Şedinja a Ill-a : 12. „Iubirea prea mare ca defect în educa ţ iune" , diser tat iune d e : G. P e -trescu.

13. „Societatea de consum" , disertat iune de Patr iciu Covaciu.

14. Rapoartele comisiunilor. 15. Propuner i şi interpelări . 16. Alegerea locului şi fixarea timpului pen­

tru aduna rea proximă. 17. Apel nominal şi legitimarea certificatelor

de pre/.entă. 18. Alegerea comisiei autentif icătoare. 19. închiderea adunări i generale . Arad, din şedinţa comitetului ţ inută Ia 25

Iunie (8 Iulie 1905

Iosif Moldovan, v i c e - p r e ş e d i n t e .

Dimitrie Poporicl, s e c r e t a r g e n e r a l .

Programa concertului : I. : T. Lugojan : a) „Unule născut. ." b) „Pre tatăl. . ." c) „Sfânt sfânt..." d) „Pre t ine le lăudăm.. ."

II. L a u c h n e r : „Fauru l" . W a c h m a n : „F loare , floricea". Abt : „Serenadă" . G. Dima: „Detunata" . Böniche : „Coroana cufundată". Neubner : „E prima azi" .

III. T. Lugojan : a) „Calea m â n d r e î \ b) „Frunză verde fol mărun t e " , c) „ S p u n e m ! mân-dro" . d) „Fă-mă Doamne" , e) „Ca la Breaza".

IV. He inze : „O seară în Reun iunea de căn-

„Hai să ne j u c ă m ! " Lasă, mă, nu mal p lânge!" „Auzi, Buric ! Nu mal plânge, Buric !"

Buric nici n 'a mişcat capul . Nu-î vorbă, că de plâns isprăvise el.

A pr ins unu să-1 mişte : „Hai, mă Buric, scoalăte , mă ! El, mă Buric,

ce om eşti şi tu ! Hal să ne jucă de-a hoţii ; tu să ne fii căpi tanu !"

Toţi îl roagă acum şi maî mari şi mal mă­runţei :

„Buric ! Scoală, Buric !" „Mă Buric, mă !" „N'auzI, Bul ic ! Coalăte, Bulic !" „Mă Bulic, mă ! Coalăte, mă Bulic !" Cu chiu cu val s'a urnit Buric şi-a pornit-o

spre poar tă , frecându-şl ochii lui plânşi, iar droaia de copil aleargă în jurul lui, ciripind vesel vorbe de joc :

„Şi eu, Buric. Aşa-I !" „Aşa-I, Bulic, că şi eu mă zoc !" Mama lui Buric venea din spre grădină. S'a

oprit în loc. Fa ţa i-s'a înduioşat şi două boabe marî de lacrimi i-au picat din ochî.

In capul lui Buric însă un gând se fră­mântă şi nu se desluşeşte : De ce pisica n 'a vrut să m ă n â n c e şoarec i? Romulus Cioflec.

C U G E T Ă R I S u n t t i m p u r i când or i -ce p o r t r e t dev ine o

sat i ră şi când is toria e o acuza re . G. Haubert.

tűri din Strengăreşi l" , cu acompaniament de pian. — In pauză se vor juca jocurile nat ionale „Batu ta" şi „Căluşerul" .

Bilet de in t r a r e : Loge 6 cor., par ter şirul 1—5 2 cor., par ter şirul 5—10 1.60 cor., pa r t e r celelalte locuri 1.20 cor., galeria 1 coroană . Su-PRASOLYIRÎ se pr imesc cu mulţărnită la adresa păr inte lui Petru Biberea, preşedintele comite­tului arangiator în Giula-germană şi se vor evita publice.

lnformaţiunl : P lecarea învăţători lor şi a oaspeţ i lor , în frunte cu comitetul reuniuni i , din Arad, va 15 Sâmbătă în 9/22 Iulie, cu trenul de 11 ore .

Sosirea şi pr imirea reuniuni i în Giula la 2 ore p. m.

După sosire încuar t i rarea . La 7 ore conveni re în grădina publică din

Giula. Duminecă după pr ima şedinţă prânz comun

în sala mare a gradinei publice, Duminecă seara la S o> e concert împreunat

cu petrecere de joc aranjat de comunele bis. Giula maghiară şi germană, cu concursul teologilor din Arad, în onoa rea şi favorul reuniuniuni i .

Luni după şedinţa Iii-a la 11 ore a. m., con­venire de despărţ i re în grădina publică ş: ple­care spre casă.

P e n t r u cvart i r şi banchet, să se însinue fie­care part ic ipant la domnii învăţători Iosif Ivan, ori Ioan lonescu secretar i i comitetului arangiator din Giula.

In cât vom primi delà direcţ iunile căilor fe­rate certificate pentru călătorie cu favor, vom tri­mite ad personam fie-eăruî membru câte un exem­plar. Cel ce au lipsă de maî multe certificate de călătorie să se adreseze v.-preşedintelui Iosif Moldovan, în Arad

Bibliografie. A a p ă r u t : „Transilvania" şi Analele Aso­

cia ţ iuni i pen t ru l i teratura r o m â n ă şi cu l tura po­poru lu i român . Nr . III. (Sibiu Ma iu—Iun ie 1 9 0 5 ) . An. X X X V I . Sub d i rec tora tu l Dr. C. Diaco-novich, cu următor i ; ! sumari i ) :

Transilvani"... Un registru al român i lo r de carte şi de in imă din anul 1 8 2 9 , de Virgi l O n i ţ i u pag. 1 2 1 — 1 2 3 . Seceta din 1 9 0 4 şi p lan­tele, de Dr. A m b r o s i u Che ţ ianu pag . 1 3 3 — 1 3 6 . Câteva date istorice pr iv i toare ia Banat şi ro ­m â n i i d in Bănăţen i , de N. Dobrescu pag . 1 3 7 — 1 4 5 . R e p e r t o r i u bibliografic ai p roduc ţ iun i i l i­te rare r o m â n e din ţară pe anul 1 9 0 4 pag ina 1 4 5 — 1 5 5 . L i t e ra tu ră şt i inţă şi a r t ă : Academia R o m â n a pag. 1 5 5 — 1 5 9 . C r o n i c a : înş t i in ţa re pag. 1 5 9 - 1 6 0 . B ib l iograf ie : A n u n ţ l i terar png. 1 5 0 O rebtificare pag, 1 6 0 .

Anale le . P r o c e s verbal din 1 8 Maiu 1 9 0 5 . Şedin ţa VI a comite tu lu i central al „Asocia­ţ iun i i " pag . 4 9 — 6 0 . P r o c e s verbal d in 13 I u n i e 1 9 0 3 . Şed in ţ e VII al comi te tu lu i centra i a! „ A -socia ţ iun i l " pag . 6 0 — 6 6 . R e g u l a m e n t p e n t r u folosirea local i tă ţ i lor din pala tu l Muzeu lu i „A-soc ia ţ iun i i " pag . 6 7 - 6 8 . Expoz i ţ i a Asoc ia ţ iun i i pag . 6 8 . Convoca re 6 9 . Concurs pag . 6 9 . C o n -t r ibuui r i pen t ru Muzeu l is tor ic şi etnografic pag . 7 0 .

A p a r e în 6 n u m e r e pe an (la finea lun i lo r F e b r u a r i e , Apr i l i e , Iunie , Augus t , Oc tomvr ie şi Decemvrie) . P r e ţ u i a b o n a m e n t u l u i : P e n t r u A u -s t ro -Ungar i a 1 0 co roane , pen t ru s t ră ină ta te 12 franci. D ' rec î iunea : Sibi iu (Nagyszeben) s t rada Mor i i Nr . 6 .

CONVOCARE. După-ce tribunalul reg. din Beclche-

recul m a r e prin decisul säu Nr. 54О4 K / 1 9 0 5 ne provoacă să modificăm § 55 din statute privitor la cupoanele de acţil, cari. conform legii din 1881 art. XXXIII § 40, nu se prescriu în 3 ani, ci în 6 ani,

domnii acţionari al institutului de cre­dit şi de economii » Agricola* societate pe acţiî în Ecica, sunt convocaţi prin aceasta la adunarea generala estraordinarâ, ce se va ţinea în Écica la 3O Iulie 19О5, la 10 ore a. m. în localul institutului.

Obiect unic : Modificarea § 5 5 din statute în conglăsuire cu legea.

Direcţiunea.

£ C O Ü O , ARAD, U|

Secer i şu l . Secerişul a început in ţeati treagă şi dupâ veştile ce sosesc recolta estel atât cant i tatea cât şi cali tatea. In urma fl mari , prin unele ţ inuturi grâul a fost culcai ce a suferit cali tatea. — Cucuruzul, mal cel din vreme pus , e foarte frumos.

-Bănc i l e r o m â n e d in Transi lvania ţi g a r i a " . Dl Constantin Popp, autorul broşuri numele acesta, drept rectificare la obiecţium i-am făcut că a pus „Victoria" la urmă. cai nu se justifica nici prin măr imea nici veci insti tutului şi nicî măcar prin ordinea ALFA pent ru-că nici celelal te, nu urmau după o alfabetică, ne comunică spre or ientare că i pe rind bănci le mai de frunte : 1) din Tn vania , apoi 2) din Bănat şi în fine 3) din garia propriu zisă Intre acestea din urmăji ordinea alfabetică „Victoria" vine la fine.

Luăm act !

P o p u l a ţ i a u r b a n ă şi cea r u r a l ă . Un nomist italian a cercetat să vadă, care e porţia între locuitorii oraşelor şi cel ai st din diferite ţări şi a ajuns ia următorul rea

Populaţ ia Tărî Urbană Rurali

Austria 9.993.036 16,1571 Franc ia . . . . 15,025.812 23,492.1 Danemarca . . . 958 905 1,490.8 Bavaria . . . . 2,448.037 3,2281 S ta te le -Uni te . . . 30,688.322 45,0731 Germania . . . . 30.636.075 25,764.11 Prusia 19,144.609 15,3208 Belgia 6.023.468 1.670.1 Anglia 25,058.356 7,469.1 Scoţia 3,586.294 885.1

Din acest tablou se vede că proporţia ralilor e de 61"/., în Franci» . 46°/,, în Prai 4ö°/o în imperiul german, şi numai de 2i\ Belgia şi 2 3 % în Anglia, ceea-ce ar însemni Anglia, Belgia şi Prusia sunt ţări le cele ma dustr ial izate.

O r g a n i z a r e a e c o n o m i l o r m i c i . „REUNI economică din comitatul Timişoriî" în u l t i n rapor t anual a ra tă că 44 de cercuri economi) înfiinţat în acel an. Organizarea aceasta ei rizată şi de „Reun iunea agricolă din sudul gariel" , care număra peste 10,000 membri , Ce de activitate se est inde peste 4 comitate, se ţin 183 cercuri economice , 120 reuniuni! filiale.

B u r s a de m ă r f u r i şi efecte d in Budape* — Cota oficială pe \iua de 14 Iulie. —j

încheierea la 12 ore Gr îu pe O c t o m b r e 1 9 0 5 ( 1 0 0 clgr.) 15*32—t] Secară pe O c t o m b r e . . . 1 2 4 4 - 1 1 O r z pe O c t o m b r e . . . 1 r 2 0 - 1 1 C u c u r u z pe Iulie . . . . 1 5 * 8 4 -Cucîuruz nou 1 9 0 6 . . . 1 0 7 0 -

Incheerea la 5 ore: Grîu pe O c t o m b r e 1 9 0 5 . . 15 -44-1 ] Secară pe „ . . . 1 2 - 5 4 —ii O v ă s pe O c t o m b r e . . . 1 r 2 2 - 1 1 C u c u r u z pe Iulie C u c u r u z nou 1 9 0 6

1 5 - 1 2 - 1 ; 10-68-11

Piaţa d in Arad . S 'au vându t : ( 1 0 0 I

5 8 0 — 6 5 0 măjl me t r i ce g râu cor. 17.00—ij 3 2 0 — 3 4 0 „ „ cucu ruz „ 15.10-15

S e m n a r e n o m i n a l ă secară : 14 .68-14 m » orz : 14 .60-14 „ n ovăs: 13 -60 -1 ]

Piaţa din Aradul-nou. S'au v â n d u t :

3 0 0 — 3 4 0 măjl me t r i ce g râu cor. 7.80-8 1 8 0 — 2 5 0 „ „ cucu ruz 7 4 0 - 7

S e m n a r e n o m i n a l ă : secară . . . 7-00-7

B И O R Z : • 5'20-I „ A OVĂS: . 6-50-6'

Preţul alcoolului în Arad. Alcool rafinat în m a r e . . cor. 15Í

m i c . . .160' b ru t 1»

Я Я

m a r e mic

T R I B U N A P a g - 7-

Bursa de bucate din Timişoara . C o r . 15-40-- o — 1 0 0 k l g r

• S o - ,. „ 100

mercantil temut M v e c h i u

n o u

1 0 0 ilg.

15-50-

lo 2 0 -12-50 12 7 0 -

•15-50 •15*60 -13-40 - 1 0 3 0

1 2 6 0 • I 2 ' 8 o

1 5 * 3 0 — 1 5 4 0

Tîrgul de porci din Kőbánya.

; prima calitate ungară : Băt râni grei pa­lin greuta te pes te 4 0 0 ch lgr . 1 3 9 — 1 4 0 jtrînl mijlocii , pă r echea în greutate 3 0 0 chlgr. — fii ; t inar î grei în g reu ta te peste

blgr 1 4 0 — 1 4 1 lîl ; Cal i ta te s î rbeaşcă : grei , hea peste 2 6 0 klg. 142 — 1 4 3 fii. ; mijlocii hea 2 4 0 — 2 6 0 chlgr. greuta te 141 — 1 4 2 fii. până la 2 4 0 kgr . 142 — 143 fii.

POSTA A D M I N I S T R A Ţ I E I . Petru Cociuba, Kurtakér Nr. 248. Am primit abonament pe II sem. 1905.

Constantin Valea, Boroşineu. Am primit 2 pe II sem. 190-Y Constantin Cherdu, lam. AI plătit până acum oroane.

l o d i s t ă r i e r o m â n ă ! JAn onoare a atrage a tenţ iunea damelor ro­din loc şi provincie asupra

A T E L I E R U L U I ELE UIOCLU. I deschis în s trada Déák-Ferencz Nr. 4 în pun la dispoziţia damelor române mare asor-it de pălării gata din Par is pentru d a m e şi e cu preţuri foarte modeste. Primesc si servesc prompt şi ieftin t ransfoi-

jşi decorări a tot felul de pălării de dame ru toate anot impuri le conform modelor celor nouă. Cu stimă :

Aga t i a U r s u .

J E L E 1 2 L U N I . — B a s m tioem. —

0 ţărancă rămăsese văduvă cu două fete. bai mare, care era fată vitrigă, se n u m e a unea; pe cea mai mică, ca re e ra tot aşa de

1 şi mama el o chema Zloboga. Ţ ă r a n c a ipe fie-sa, însă îl era groaza de Dobrunca, ii fiindcă Dobrunca era aşa de frumoasă pe ira de urî tă sora-sa. Buna Dobrunca nici nu màcar, că e frumoasă ; de aceea nici nu pu-iricepe, pentru ce se înfuria mama ei vitrigă, 0 vedea. Biata copilă făcea toată t reaba K ea mătura , gătea buca te le , spăla rufele, n, teşea, cosea iarba, îngrijea vaca . Zglobcga iboereşte, adecă nu punea m â n a pe nimic. Dobrunca rmincea cu drag şi p r imea ocări le ândeţea mielului. Nimic nu îmbuna pe maş-fiindcă fiecare zi, care trecea, făcea pe cea mare mal frumoasă şi pe cea mal mică urîtă. I— Au crescut amândouă , îşi zise ţ ă r anca in kilsea ; au să vie peţitorii de acum încolo şi mul n 'a re să vrea să ia pe fata mea când «dea pe t icăloasa de Dobrunca. T rebue cu «preţ să mă scap de ea. Intr'o zi — era pe la jumăta tea lui l anua -

- Zgloboga pofti micşunele . 1 - Să te duci. Dobrunco , să-mi culegi mic-I din pădure , ca să mă gătesc cu e le .

- 0 ! Doamne! so ro ! ce i d e e ! Dar se gă-micsunele, sub zăpadă V - Taci, p roas to! zise ur î ta ; fă cum îţi spun Iacă nu te duci în pădure şi dacă nu-mî ii micşunele te bat de te fac piftie. Mama luă pe Dobrunca d'o aripă şi o zvîrli isj trase zăvorul la uşe. Biata fată plecă plângând. Peste tot locul numai zăpadă ; nici o pârt ie nu se vedea, rănea pierdu drumul, flămânzi, începu să «re de frig. Se rugă lui Dumnezeu s'o scape aţa asta t icăloasă. De odată zări o lumină depar te . Mergea spre

I aceia, se suie. ajunge pe vârful unui munte .

Acolo era un foc mare , înprejuru! focului erau douăsprezece pietre şi pe fiecare piatra şedea câte un om înfăşurat într 'o manta mare şi pe cap cu o glugă lăsată până pe urechi .

Trei aveau mantale albe, trei ie aveau verzi ca i a rba ; trei le aveau galbene ca spicul copt şi trei ie aveau violete ca strugurii. Acestea două­sprezece figuri, cari зе uitau la foc erau cele două-spreze luni aie anului .

Dobrunca cuuoscu pe Ianuar ie după barba lui lungă albă. El ţ inea un băţ în mână . Biata fată se sperie : s 'apropie însă şi zise cu sfială :

— Bunii mei domni, da{i-mî voe să mă în­călzesc la focul dumnea-voas t ră , am îngheţat de frig.

Ianuarie făcu un semn din cap. — Pen t ru ce ai venit aci, fata mea, ce cauţi ? — Am venit să caut micşunele. — Nu e vremea micşunelelor acum pe aşa

zăpadă mare ! răspunse Ianuarie cu glasul lui de viscol.

— Ştiu, răspunse fata, însă sora mea şi mama au să mă znopească de bătae. dacă nu le voiu aduce micşunele. Bunii mei domni îndrep-taţi-mâ unde-va să găsesc mişcunele.

Bătrânul Ianuarie se sculă şi zise unui t înăr cu glugă verde dându-5 băţul în m â n ă :

— F ra te Mar ie. asta te priveşte pe tine Martie se sculă îndată şi aţâţă focul cu bă­

ţul. Îndată ţâşneşte flacăra, zăpada se topeşte, pe ramuri se ivesc muguri, iarba înverzeşte, florile răsar , micşunele înfloresc. Este primăvară.

— Culege iute micşunclele, copila mea, zice Martie.

Dobrunca culege un mănunchiu gros. mul­ţumeşte celor douăsprezece luni şi a leargă vo­ioasă acasă .

Zloboga şi maştera încremenesc , când văd mic.şunelele Mirosul lor îmbată.

—- U n d e le ai gă s i t ? întrebă Zgloboga cu dispreţ.

— Sus pe munte , răspunse Dobrunca. Zloboga se găti cu micşunelele şi nu mul­

ţumi sorel sale. A doua zi Zloboga pofti З А mânânce fragi. — Düte sâ-mï culegi fragi din pădure ! zise

ea soref sale mai mare. Dac nu vii cU un paner cu fragi te fac piftie.

Muma luă pe Dobrunca d'o mână şi o zvirli afară şi t rase zăvoare le la uşe.

Biata fete plecă iar in pădure căutând în-toate părţile lumina din ajun.

Cele dousprezece luni şedeau la locurile lor. — Bunii rnei domni, daţi 'mî voe să mă în­

călzesc la focul dumneavoas t ră , am îngheţat de frig.

— Pentru ce ai venit i a r ? o întrebă Ianuar ie . — iaut fragi. — Fragile nu cresc sub zăpadă ' răspunse

Ianuar ie cu glasul lui de viscol. — Ştiu, răspunse fata întristată ; însă mama

şi soru-mea au să mă bată rău , dacă nu !e duc fragi. Bunii mei domni, spuneţi-mî în ce loc pot să găsesc fragi.

Bătrînul Ianuar ie se scoală şi dând bastonul lui unul om cu gluga blondă îl zice : .

— Fra te Iunie, asta te priveşte. Iunie se scoală şi a ţâţă focul cu băţul . înda tă ţişneşte flacăra, se topeşte zăpada,

pământu l înverzeşte, arbori i se îmbracă în frunze, păsări le cântă, florile înfloresc, este vara . Mii de mii de steluţe albe zmăl ţează iarba, pe u rmă se schimbă în fragi, carî s trălucesc ca rubinele .

Culege iute copila mea. zise Iunie. Dobrunca işi umpluse şorţul. Mulţumeşte

celor douăsprezece luni şi fuge veselă acasă . A treia zi Zloboga pofti să mânânce mere roşii.

Iar amenin ţă pe sora sa, iar o ocăreşte , iar o goneşte. Dobrunca aleargă sus pe munte , găseşte iar pe cele douăsprezece luni împrejurul focului.

— Iar a i venit, copila mea, îi zise Ianuar ie fâcându-î loc lângă foc.

Dobrunca începu sâ plângă şi să-î spue, că sorusa a poftit să mânânce mere roşii şi că dacă nu-I va duce. are să fie bătută r ău .

— Fra te Sep tembre , asta te priveşte. . . гізе Ianuar ie unul om eu gluga violetă.

Sep tembre se scoală şi aţ i ţâ focul. F lacăra ţîşneşte, zăpada se topeşte, pe arbori se ivesc frunze galbene, cari se scutur suflate de vînt, e toamnă . Nu sunt alte flori, de cât nişte garoafe, nişte muşeţel . Dobrunca nu vede de cât ce c a u t ă : un măr cu mere roşii .

— Scutura iute pomul , copila mea, zise Septembre .

Fata scutura mărul odată şi la picioare-î pică un măr .

— Pen in i ce ai adus numai două mere ? îe ai mîncat pe drum pe celelalte ?

— Eu s o r o ? nici n 'am gustat măca r , n ' am avut voe sâ scutur mărul , de cât de două ori.

— Să te t răsnească Dumnezeu ! îi zise Zloboga.

Şi bate pe sorà-sa, care fuge piângând. Ticăloasa muşcă dintr 'un măr ; nici odată

nu mai gustase ea ceva aşa de delicat . Voi acum să aibă mai multe mere . Zloboga îmbracă îndată o scurteică lungă,

se îmbrobodeş te bine şi pleacă spre pădure sâ culeagă mere .

Pământu l era acoperi t cu zăpadă, nie: o pârt ie nu se vedea.

Zloboga pierde drumul . însă pofta şi fu­dulia o împing înainte.

Zăreşte o lumină în depăr tare sue muntele şi găsi pe cele două-spre-zece luni şezând îm­prejurul focului.

Fără să le ceară voe зе aşează jos lângă foc. — Ce cauţi a i c i ? Ce vrei ? t inde te d u c i ?

o în t reabă Ianuarie , foarte sec. — Ce'ţi pasă ţie. n e b u n u l e ! răspunse Zlo­

boga. „Nu ai voe să ştii de unde vii. nici unde

mă duc. Şi se înfundă în pădure Ianuarie încruntă spr inceana şi ridică bas­

tonul d 'asupra capului . Intr 'o clipă se în tunecă cerul, focul se stinge, ninge, viscoleşte.

Zlobogea nu mal vede înaintea ochilor şi caută în zădar să se în toarcă .

Ninge tot mal des, viscolul e groaznic. Strigă pe muma ei, blestemă pe sora-sa,

blestema pe Dumnezeu. Zăpada iar se în te­ţeşte, crivăţul o înghiaţă. Zloboga cade. Zăpada o îngroapă.

Muma văzând, că irece vremea pleacă să 'şi caute fata în pădure . Striga pe fie-sa.

Ninge grozav, crivăţul o înghiaţă, o cu!că zăpada o îngroapă.

Tocmai în pr imăvară fură găsite corpur i le lor tn pădure .

Dobruca rămase s tăpâna pe case, pe vacă şi pe livede.

O fată. care are casă şi câmp de arătură , nu r ămâne iată.

Dobrunca se mări tă în curând cu un moşier bogat, care o iubeşte.

Cele două-spre-zece luni nu părăsiră pe co­pila lor.

Şi iarna crivăţul şueră şi când se cu t remur geamuri le băt rânul Ianuar ie vine şi as tupă cu ză­padă toate crăpătur i le casei, pentru ca să nu răzbească frigul în casă.

Aşa trăi Dobrunca, tot -d 'auna bună şi fe­ricită, avînd, cum zice proverbul , iarna la uşe. vara în h a m b a r e , toamna în pivniţă şi pr imăvara în inimă. / . 5. S.

R e d a c t o r r e s p o n s a b i l : S e v e r B o e i : . E d l t o r - p r o p r i e t a r : O e e r i f e > ' i e k i n .

0=i ALEI. I POP s p e c i a l i s t în m e d i c i n a i n t e r n ă ; c o n s u l t ă z i ln ic d e l à 8 — 1 2 a. m . şi d e l à 3 — 6 p . m . — — în

B Ă I L E Е Е К С Ц Ш С Е (HERGULESFÜROŐ)

Kog pe ori-ciue sâ binevoiască a se convinge ce bine şi ce ieftin î ş i poate procura de la mine or ice orologiu şi gîuvaericaie din argint şi aur curat ~ de 14 carate. ZZZZZTZ s A B A D , Piaţa Libertăţii =

lunga edificiul teatrului vechiu.

Igaz Sándor ciasornicar şi giuvaergiu.

Pag. 8 ,T R 1 B U X A-

I n u n i !

= A m o n o a r e a a d n e e la c u n o ş t i n ţ ă c a а ш d e s c h i s lu =

Arad, — strada lemnului (Fa-utcza) — No. 1.

o fabrică de maşini agronomice / • u i s u b firma Î n r e g i s t r a t ă la t r ib t ina ln ) c o m e r c i a l • "

V J . 11.

- D i s p u n l n d d e m i j l o a c e I n d e s t n l i t o a r e şi s p i i j i n i t p e e x p e r i e n ­ţ e l e m e l e e x t i n s e f ă c n t e în • - - — : - - :

o o Austroungaria, Germania şl America o o m ă aflu In p l ă c u t a p o s i ţ i e a p r o d u c e şi s e r v i pe o n o r a t u l p u b l i c

o o o cu tot felul de maşini agronomice o o o

din material de prima (lasă şi pe lingă pre-o — o — o ţurile cele maî avantagioase o — o — o t t : In s p e c i a l f a b r i c , d i v e r s e m a ş i n î d e s ă m ă n a t , s e c e r a t , s t ă r â -

m ă t o a r e d e c u c u r u z , m a ş i n î d e s ă p a t , d e t ă i a t n u t r e ţ l a v i t e , c i u r u r i , p l u g u r i ( Ş e i t a n ă ) , p r e s e d e v i n , p o m p e p r e c u m ţ i a l t e a r t i c o l e de piv-n i ţ ă r i e şi i n s t a l a ţ i u n î d e m o r t , j o a g ă r e şi ţ i g l ă r i l m i c i şi m a r i , d u p ă c e l e m a l m o d e r n e şi m a l p r a c t i c o s i s t e m e r e c u n o s c u t e tn b r a n ş e l e m a ş i n ă r i i l o r s u s n u m i t e . - 1 — • P r o c u r , m i j l o c i n d p r e ţ u r i l e c e l e m a l a v a n t e j o n s e , m a ş i n i do a b o r şi t r e e r ă t o a r e , m o t o a r e de b e n z i n , p e t r o l e u , s p i r i t s a u g a z , g a r a n t â n d t o t d e o d a t ă , a t t t d e c o n s t r u c ţ i u n e a m a ş i n i l o r c â t şi d e m a ­t e r i a l u l c e l m a l Dun. — ~ ~ — E f e c t u e z t o t d e o d a t ă l u c r u r i de l ă c ă t u ş e r i e şi t o t fe lu l de r e ­p a r a t u r i d e m a ş i n i ,

cu preţuri foarte moderate, pe lingă serviciu cinsit o — O — o — o — o — o şi prompt, o — o — o - o — o — o

^ A s i g u r a ţ i c o n t r a griudinel : cucuruzul , grâul, secara , ovézul. şi toa te -p lan te le e conomice !

c

Ф

T ; —

£ ц a s

T5 g

—. s a a> CL 43 c6 o a m

r a; a s* GG a> , _ ' SJ я*

C

3-1

Я

•4

£ 5q

<

s .

~ es

J l fi •ci

C *2«5

CD

3S & <>•< s

* t •pH C5 » B - <j

Ы

•S CL

~ ai

..<§

S N

06 9Q

s ы

M) M

œ

"S ф Ъ л _ .3

••a '&." t i

o « g

.a s © OS , 0 ^2

1*1 S s —

a S S a -c g

» c «A Si

s s *

.g a g 3 2 g U Q ci o a g H œ . . a S • § s Ф eS

as p f ? "S

El I s o

* a .S

o p. я

c

35 5 g £ 2 3 S 1 a s И

P -c . 3 o s s S 9 Ф

.s 8,3

s p œ «Г «

2 x . o

p a! "7 ^

св O e

ci .Ь

S 'BV а c

^ s

2 £ A o

cfi ü

гл *- -* ̂ «

' S e s я Й o

1 п*І

O b *•.® o

I i i

* Щ

r iS І -3

P* a

<£ ta D 0

5 i 2 V eu i

O B

d 5 •e « -a

CD Л s 1

a

- B

*- a f f 9 S

•4 " £ S я 3

eu-

cp eu

>~ a

g" ai

? U Ш K u o

es 3 se •3 B d a

t> g •rr* S >> 1

rţj I

r 1

O -«

g . | -t-»

о э h o

jljnjJÇUI - Ő J U U U ) S 3 A 9 [ ţ q o m a ;B0nq ! ѳ я в о : ( n | n o c j 8 Д ţ П O Э i J r. .1 n 8 ; s y

Subsemnaţii după modelul străinătăţii şi a capitalei, pe baza concesiunii primită prin decisul 12686 din 1905 delà municipiul oraşului liber regesc Arad, înfiinţăm pe teritoriul oraşului Arad

® @ c§§3 o c o m u n i c a ţ i e d e a u t o m o b i l . @ @ @ La aceasta, în toate privinţele importantă şi împlinind o simţită exigenţă şi totodată foarte rentabilă întreprindere, invităm prin aceasta toate clasele publicului oraşului Arad. Cetăţenii îşi fac loruşi servie! creându-şî un mijloc de comunicaţie repede, sigur şi curat.

. Obiectul întreprindere! : comunicaţie de automobil şi susţinerea ei.

Capitalul fundamental constă din 1OOO acţiî a 1 0 0 cor. valoare nominală, prin urmare i O O , o c O . cor. Terminul subscrierilor până la 22 Iuliu 1905.

Întreprinderea porneşte cu şase trăsuri şi deocamdată circulaţia va fi introdusă pe linia delà gară până pe piaţa Libertăţii; în scurtă vreme însă întreprinderea prin o ridicare corespunzătoare a capitalului de acţiî, se va estinde şi pe celelalte linii acomodate ale oraşului, ş. a. în Bujac, pădurea Ciala, Pădurice, Aradul-nou etc. — La semnarea acţiilor este a se plăti i o 0 / , în numerar de fiecare acţie, 4 ° / 0 la 1 August a. crt. şi 5 0 % la 15 Oct. a. crt. — Semnarea de acţiî se t a c e în Arad, la institutele următoare de bănci : »Arad-csanádi Gazdasági tp.«, »Aradi Ipar- és Népbank*, »Victoria« şi în Aradul-nou la »Ujaradi takarékpénztár*.

A r a d , i o Iuliu 1905.

Béterffy Antal m. p. Kohn S. N. m. p. Rudas Samu m. p.

ARAD, Tipografia George Nichin.