REGELE PETRU AL SERBIEI I A ROMA. — (Vezi explîcBţia).

2 . — N o . 7 U N I V E R S U L . L I T E R A R L u n i , l i F e b r u a r i e 1 9 ] 1.

MEU ДОДШ „ l a ş i H N e m ă r g ă r i t e 1 1

U n eveniment dte- seamii s'a petre­cut de e s r â a d î n literatura; n o a s t a eveniment p e care ţin să-1 montanes: cititorilor „ I t o i v w s u l u î Litera»"..

Teatrul Naţional din Bucureşti a jucat eicunăiî pomaul-foeric „Iaş i -ră-te mărgărite", a l cărui autor e un tânăr şi foare talentat poet, d. Victor Eit imiu.

Despre poemul acesta cronicarul dramatic ai ,,UmvesäU&sT ляашш-mătarele rânduri, pc cart M duc aci :

Pccmul acesta «fepswus eis- a o importanţă йШШжіаоеа, are- « M de filosofii: ca să тюжшдлршМтяЖ tinzând là a ар*»р*» aasaÉaAaieï noastre — ce'<n- ce ш ш ивай poves ­tesc bunicile b a s m e — e pewesJe te care să ^ c u n o a ş t e m raaSasarcădeai noştri si pe Făt-frunae» ş i pe I l e a n a şi pe Smeul Smeilor ş i să î n ţ e l e g e » ca mai a noastră fcturaeat- i*e**i axFe-tei de îmţ>ă«A.

Făt -F immase i <ЬШ E l i tes» afeaxgä el ca în basme a n î de-a rundul după Ileana, dar e ş i a lesgäterul tuturor vremurilor după. ídt-al. d e r e ş i «-coul victoriilor uşoare, ретШоачв o-nuî nume- de f r â n ă , p e саве ţ ia celor dies prejur u йвйваау fa ima ş i n o n e u l Я d& potesaţ, ••«&*-torul uivat ideal pe саш?.- marti iіЕПиц -•

Smeiil-Seaeíter ăl. dUBÊSatea fea ta i acel din ааыпа pe ca pe o аайіса pe Ileana, dar e ç t căţilor, dar c şi merge dsept l a ţjntă, n e şi oae*earaîşrafirmus»perio5E8a«r tea m e n t e * e ï , p s i s n d ІшмесЯе cum. |

tară

c a r e i ѵгя-

iá ш Ш г m m seară Cumnatei mele Venera.

Mâneam, de eâteva zile, într'o o-daie mai»; cu două şiruri de mese li*-piite de pefeţi, înep'unibirt.dintr'o strat-dă. în lueecoasăi fii l iaiştitâ. Ziua, la prânz, Sune paţlnăt Seara nu m a l ajungeau scaunele. L a mese cu feţele alte siăieau> îngesui^u, muşteriii , în ­cepusem să cunosc mutrele ; cea mai mare parte studenţi săraci, cu gule­rul totdeauna înegrit la cămaşă, cu ha ina roasă, 'n coate» çu privirile sla­be , îawmse, pierdutei Èa i f d m et m a i aasisu&ejí, a e a s ä tettama. mesele âăct íuurfl о г і ^ , auwefefe f»eassitreï

« — v i » perdii/lev e a am аШ ía-е а aas в ш я ш н de» an« te i n i m a ew*r» гфайи Ces s teaeS вГаД tec

e i . lüaev wumair » fem, a-«eaajt atme»-,, te б к а к sea*&. ЙІаМц. •mer i t öueajüar p u $ w aeşi f t ршгпе-gína, «fes, jiHpiitur Ok oefta Ѣ\шш0— dbaal prttjüÄ — sjâ se> arcuite, n ingt . ML Bu fiecare s*a*fe a l tă i m HT 7«tp1ffn»f « M i « s e î ~ - MesaaU,'

I singuB. Gel- cari n'aveau loc p r e f e r a u să* se înghesuiască' într'un colţ de c a t să vie là -masa mea. As ta .mă bucura. Puteam- m â n c a ' î n l i n i ş t e . Dar într's» seară geroasă o mutră noua* intrat d e o d a t ă V în b i r t u l * îmbâcsit dë aburi* S'a? a ş e s & t 1». masa вйеа după ce la , î m | claţt voe" al l u i , am rSspuns:

; mtf rog, cu: plăcere.. Nu s ' a reconnut. ' dat. In scurt timp< a m î n ţ e l e s că- n u masa l a adus aici ci muzica. După ce s-'a aşezat p e scaun, s'a î n t o r s că^ tre lăutari, adresându-se maestrului: Aici mi-ai fost Fănică ?... De când te c a u t . . . . Maestrul a strâmbat din nas, nemulţumit .

P t e ШВНІ& î n Umax» searu venea. М&яжа. pe ţ in nu beat п іюіс , nu vnr-ЫА* Ps io . platele mart,, d a s ţ . dafe pe­s t e c a p captat am dimcaib. t a t a » d e g e -tefe. i w 9йтй aiaäeg&at S» «шѵЦіе' в » gsnr сш ra«fi düa ашмдМе. läaar^, ЯМІ MWHÉacgb,. e». Êuae- eáfeadaee_ S E Ú ^ , e » seteisea іаімюаі ф Шаважтш §вяЛі-.Ш- Bsreaa» s * івСшх tei ve.ru& eu ef,

ас^дшеж Ьг* rea», hotărâtă, teii gwpa. n'o- sá « t . « n d e

reastra aburită treceau şuerături as-I cuţite şi luugî de vânt.

Cum se izbea vântul^ câte odată, i părea că- cineva, de afară, bate cr [degetele în fePeastră ca să-i deschi-I dem. Odaia era l inişt i tă şi l u m i n a becurilbc murdare juca pe pereţi! ş i pe mesélte acoperite cu feţe albe, pă­tate de mâncare. Instrumentele zdrângftniră. Coardele prinse a- scoa­te sunete răzleţe. Fănică , maestrul, cerca cu degetul cel mare, strunele pe gâtul viorii. Apoi se sculă în pi­cioare, în faţa lăutarilor, proptin-du-şi v ioara în umărul s tâng ş i ali-pindu-şj bărbia da pântecele lustruit , saga. Atcu&u$ âreepu a hiueca, rar, apSeâouf sËBUoda- IMinse: Beget ele de- l a a r ä stäsgu. tremaraft pe gâ-Ш ѵтвШ f s з ш » snbţM, dureroa­sa, efeutufte», ce тепли» p e x e a din ä r \ а ш Ш ' , шнуіяд mÊtÊÊL f f irtyrnl îneepu lata» I » я&аш* «ааг смгюА : Ташма^вшйінк— а м а * в « и _ tavan»-

d i a іг іаш£

f f c w e a t i g r ă b i ţ i ,

E iuta. a u t î : A N I Stik t s u b - C a k e e r MteSa^ * k t s a dir h i n g * «Aa , . a n u l cÄrura fesÇC-Ш me , . а ш eaaare e e a n a Iancule" o priveşte ew « d t t м а г Е 9ntem«a#[.. Ea mnl tc seri sm väantti e ă i-a рШі« ma­sa. Решвк» » a аіяпйШІ matas cu- a-

seacÉíjeieK^*, — Srat sculat, să^ t u B &..*.w0L

— M s a r ş i «,. k n аниі|ввб^в> ава-ва pe Äifus' Ьгосж.

— IWensh.. şj£ iac taafetfe й» - . muratr. e » іра&амааѵ da* расше da v ä a t квс» m рЯягтсж gţs ss>ÎL

IL» « іяеал шав& db- Htoea a n u » _ ^ stal im- fos t SecasC,. t a a n H t l a а о а ю -

sunt, deapfed^ШатЫжт^ -T^t-m і » і ш а й А a r t t o » а н а ш « e » B - ï m i de te* tt a * « y ^ l * сшчеа**-і ^ ^ щщ, , , , ţă, tä lmäcifoevl рвнЛяпві a l ideate- « а я ^ м «3*9*« fetuve şf lu'i omenesc. | Ш 9 & аіішШі &r Ішсгаыаг.. іиь шшаопй

Şi în aţa acestor fltaaft pro teogaa l , d. Eft imiu înal ţă iu tis*. an**g3J»s-m u l lo r celelalte douai o r c a t ü a i » k t t -mului , pe P a t a da-îmoăta*-- c u r » -sează iubirea contapüfea» de" soaMk şi ajunge zÄBiä. te i n a e a , flieritor ee

iCBMflatMiat; l i e s » ; t e ler тшшШтк ШВГеі, Сгш-«obeşte -екі

Ш с а і I e i ш а е ш ж а і

se iubesû m Cosinzeaaa: museţi i , d a r a* dintâi zmeü eu-vieţei.

Aceste patra- пегзааве і і d-lui Lftiiráu Ia realízítreai nou, unei cGncepţiî noui a truchipate d fantezie ca*e de câmă toaaa f*-a av vut isvorul $в>

Aşa cum m ріЁшяй bazmul Квпец. ѣя» făcu* copiii ce i я п Л , caaS tA tes* atûâE ţnevoc du- Saarn: a9mcaaaeses i& d^w. bazmul ISeiBetr fr» Seen« peweste «я> tâlc şi ÎBWalâMnrâ. C3Dc£ dupu ce -ai ascultat piiiwanub, ащЛ. ce $чгі düstiffls nervii l a pcţMbnar M S după ce t n a guire a Feti i dhr ei... „ m i * d e după ce a l îirţefea Ivorbele a»e î măsurat . «Sjaicui teytefc раабгк cu­cerirea WJraMfwti te Iui F ă te-ai lăsa* bire al zbucium ş i ШѵШ _ în faţa íavcdhüail а і Ъ о Ш s f M 1 Я М Frumos, , te feţe tt Ilenei,

baza р о і Я Й І м і і In a s e w n e a «mditiunr.

oesia e e* aaawnată ф foarte să tă lmaeter-a aasatalitätfi toare a de a fi o tru, este » re şi concepţie, p e care l iteratura noastră trebue să o ţină în seamă în mersul ei evolutiv de la literatura populară la arta în l iteratură.

с8шх*чЯ*& aifeii ut nraaafc. SMw m u s t e r n as ta temestr^tS, ЫйеЩ cu şaafarî n e r i M o ' tfe m i m a x e prinsr'Ri braut сш a*re*tfc p e nm&r„ trec сяШЩ. l U i i i i » im aa iwig ş i p> curamla»-te dfa: в и й и в s a s a i buca-

г і Ш с £ I t t

e s Biete

• тот, Baun care te f»*B шй E l

в а й а г ; . ф аяМ ^

— I a fjţbca, . ţ n i i i t f , mf-a жт. — K'aaa мііииаі 1 f a Ă . . doamnfe .„ — S S s f a a u . Bkar straşnic р я * d »

Мда t a i a te aetSasaaK. Äfu«t tel sttrfltena* ф se a^csrai

&t *%uä Btóugsie- aqaee. Тш-аа. v i a teftraK ааЬеиг авакѵ S dte daceä sü tevdtet в м а р й щ teK. Cändi go l i sti-«ftdtev cmaandfil afflefe «вакЦШ Iui pa-SeI săi TawHjH»- pu^Bji w rbonteat: i o emttta> ş i gat i n u a i U se- mi şcan fri s a » ş î a j e » Într 'o cadbnţjl regulată. Т З е і а * că a u Ьвая, в«й ржёюе de-m â « u : ^Йш Ш y i g f e a e f Ka. i e s ? û r t ţi-e g m i de m i n e t » ToaCS taatea

mourî grtef dfe l a m i n a Ь jpe»kle cen

ѴІПЕ««_' u сакас a

tef a t e m e d l . " 3s-1

ITisşadNL. a £ f i C -

e S de rate«;., to ţ i

» Ä a m , eâael te-аяв «Essai. Ш аЛявг «B-f» ataá să k ü arăşiT. # f c f B e a t ~ Bhafertă авйаааС brit aeaatet şi> dS-ta c e asä t«@, dbnurafir? Р е я а л і ca-» e t e a ^ L SB ma» $fi8 peafeu e e ? V e z l r a ief с а ш g r e u să-ti арчиь„ Ş i * t a a i r i - | «Ь 1» СЖО a«Li r is ttt^'caacwai ï e -am sea& i

c ü a câadl te b a ă cu pumnul ïn вюза. ф ШЛтж '

VSsape: de scas aapefi s c a t o r a # s p w

f H I V o b a a n e t e davdhrere... şi iar ur­c a * , c w • • • • i m sfâşietor ca scos din inasai. Ca. «acul rezemat în шаітщ n n s a n t d sta» ín faţa mea , í w n ü j i l t ШаЬшвіі Ш acopereau, faţa slabă iar fjatetife áe&mt. se prelun­geau. l a c r t e A glânfjsa). p lângea * cest яестяаиааЗД « a аакві швэе* dat peste cap;, ost « d â F adfaarfv îruaeoşţ, d e j cu pstalsiia s t t e s a dk ёшчіг*, pMngea, a a c a l s J t e e aatetieeul. Şi o-dwi m e i s a aaaesasS şi da odată m e a «eseu* a a t e a a b t e r Cine- s| ie ee asain-tam m tesajl ite aess t «ântec, -cine stas. c * fei'fHte- t d ü s edktiaí acest câÊater... ciae şjlw te ca dtere» 1-a-a-m m e a t a&eat câteCee! Am iwtins ntó-я а a i K«ax с Ш ш ш і uşor. „ P r i s m e . . . еЩ, arôtewg. . . e a aï?" nucgSseain es- t-uwiute sSmb spua-- aa Ш mângâi . C a а е Ш înAcrăHBiţi pr iveam la ţi­g a n e * ce , apsecat fa . vioară, mânuia аасяаак. fc» e â n # auick cântecul, c s t c < w eâsUa&^w enntra&as, ieşi ín

і р І Я а ф . st­ a t atee < Kgură în timp notele de ar­

ii de cele două

stefe „yda- dtawffi caS

«araeai n a i f

eu i-w de air-

şE»- dfetäf юяші, dte «Яайіь, p a «arf Ш Ш-sâs.. «fes, sft aa tneeK Stdar'aa- s â e t e t m a estes, cu caaad fleeat' p r aieafcu* váoaw*, таиаваАв алс»ГіЛ ,p? « £ л и 1 degfi-.Л de ^ шаию sftingat í rew-ahv

cap dc-î veni pSaat cav » .f»s*e йяяйв- in ja ţ , . l a b i o g u l etnaitV k>r. ü a b^iat î m i adaae móncanaa ş i aeumi atàflBànd; privtedavl , Жяал ah- -testet: DMa a s niHatfaarr,. p swtes f t f — Зйв?е»1 u s a * — &«atfaftaab~SK a i t cuiMiii «авяЁ te f « juintfi„ $ в ¥ «Ma е е а а а ѵйяай te seara aotef. . n a » ! p sü£ « t e , eme a 3teîL- Аов ѵаяяШ— Erai «s i la

fj£ţa>|eafa> еаааигеа:,, fMiv вш а ш ' с * «ж с§-авг!1.. ТШея »uStev Kate aaliaouî; » p a i ; L a - umnE atnalr «A su- «•& sa^.. Vtatite s £ «Гааш ГііщШ eu... Qa« sea-жшж& suQtai tenacii.Il , fapropiindu-s * « * э«аашо#«ІваюаЬі şoptiter). rup-Ш &авйбМ, іМіипішШ g Te u i # l a mi-

« s t e i Ц - « в <ednasf мЪігец tet- «eraaafj. î^ţteaafc Шекш Яш flaptf «m vise

Şi in tas j aä «а#аУ ^ w «Bar Tsaateníe WeMro» « й ^ ««rwid fо(гЛ 3te жи t e * » ««nattât.

p e aefc wstwaijne T w f s â cit euţajonse de Stenn« iet inse. Шк яаіааа aaeatä» an=-ea^al — e i y euaa s » rtÊSeb s i «akaaasl aawa c* дан&ка вгкамгШяМ/се: ce яеша>-ra sxntee vesefe- а а С а М й а ^ eiiine- das

î f é a t e I4bes«EUÈ s S saraaäftv i e se în i a ţ * Ä .eelö* cteeL. pateasf» a e s t e йвва». я»1а*-. ^ J a n l i i a j i a s&raaKfts d e ^ t n S eel ma»

t«r appf spsájraav ta- а ш * г « m » . ^ C a n t e r a a iSaeepr ««яШаех- « » um fú t

Тэеаіийа ssreflte васмше a s i r i e n e ' ««are. ВмыеаІ:'авзгі|аав£ — csssr í iuav «a£ — gesse., e » ateuiiiil teaaaaa^ mit teteuBr. diai. uliuaauBi яаяаве- eut ÄgetrdL aàvr ceMasai t w s ţ . t te^sal se -caandult аж- saaX das t a a e £ aScr.Uie, i w is-oai tea^teaat $b «ааважві f i v«sf

« ^ 0 * - rfSa^edl iítfc&r щ tm- tri*fte* d« aoas taa sa î i w a a t a ^ ^ , ^ , ^ ^ a j i j ^ g a« « г и ^ п і у

" аяаѣ.. a l o * d ¥ sfctav teraaccal йгеяю^ яа£ aJ câaSteeH

Locul m e u e r a îa o m a s ă l â n g ă lău­t a r i , în d r e p t u l une i fereşt i veşnic lă-crămătb&re . Multe daţi a m inAJtëat

d» e e n'am ur-domnufe, am

! armâimwi... dha » аок>й- s a urmăreşt i * ßemee. Eis sät eu woí u s e r а и п й -saajg a ваааа ааае аиа . tefegeaatoa, t a af. casat' dfepwsw? g e шааіі. аД te teaai <te u w f e » и и f Tânărul se scu fă db se d e s e Jav ШиіагІ. Il văzul vorbiad -si dând d i n

K mâin i şi. 1 a m aus i t rugându-1 pe Ffi-a i e » s ă i eâute. Maesirul nu. vroia se

Sâeaiaoficutol ѵогЬйа tare de-1 Txfisel cu n-

easaiefAp Vasdaä, ш s * fis euaeiBí*_ S S aetemes« da­ca, а а н і й сшвааас -5íu cânt răspun­se- iautastHL — Mă Fănică . uite, n a ш Щ n a cinci franci mal , c inci franci pentru ua cântec măî... Ş i sa nebu­nesc d e n'oiö fi cuminte. Eăutarul vâra piesa i n buzunar ş i e!ăi ină din rap j\Kiiiiuîlum!t. Nec uîWHtîutuI «"e-şeză, fje scaun. Era cam târziu. In birt inaî rămăsese câţ iva muşterii . Băieţi i nu m a i treceau cu şervetele pe umăr. In fund, la bucătărie, s'atizeau sunete de fmfúri i ş i cuţite. Pè la fe­

te picioare. 11 trenaaaaT t a r Umaaai;. ea- u n fir dte pa­purii. tMiiî adaac i ţ ţ te fundul' ca-palul , urneaţi aveau stealucitţ- scă-

' ^ 7 " f părătoare şi-atut d e duteaoaae e&^[ pătrundeau în iataatt^ teeleştând-w. ca'n a i ş t e gh iara da «t)e£ Cobora şi •Шса. capul d u p * «Ätt tre t , a căruţ •щтт g l t e e v «albe;; jathică, se vedba раагШ gOaäiteti în Raauha slabă a o-dffie&. ОЛ câţ iva raoçjtteriï ascultau tetoasjl sfBte muaicaaägü СапШе^і ) flaeat ааараь. ІЕізн potbp dé sunete de

ca » sjafcaadä d« gute» ав-е» сіиаашга Ui-

sfiraam. ТШаіхЛ вйвяк- Ш вааЬ S t e i сй? Ü ..fajpta-айіі Jana» «вшйаю&, cu чсшкг a u * dtenealäL

eV JÉaaaTif Of ШашШ Te-аяа tetreteí' m mrnas ét eţ Tat «8іш« яІЬаяааа

ói яше m шшк m шімаШ#*Іе*ШШ aies Axt/. teajUasf *! ЙЬ*Ш Ш МтШ -

Şl eând z i e e » „€К МляШ Ш Ha­rle" tanărnl înf igea тпДигіі* te per, tr'igea m jos sa- vapSL yavtaefe casta­ni i ş i suspinele, în pieptul luf, s ä înăduşeau , ca o furtună într'un co­dru. Se uita la lăutarf. cu t>ehH săl­bateci şi murmura, încet, d in c â n d în când :.... răspun.. . n u m a î ş i î î să m a l iubeşti. . . .

Fănică începu iar cânteeul. Necu­noscutul căzu pe scaun. Puse sticla la gură, dete capul pe spate, ş'o deşertă. , ,D-ta nu bei ! N'ai pentru ce bea!. Eu beau.. . straşnic beau.. . ca u a beţiv ordinar beau.. . . Beau,

l e i n , U Febr arie L U I . Г . М Ѵ П і М !. LITERAR — 3 .

beau s ă u i t ! Să ui t , d o m n u l e ! Să •iWl Aï a u z i t c â n t e c u l ? C â n t e c u l ăs ta - î v i a t a mea . El mi -a a d u s feric i-c-ea ş i neno roc i r ea . C â n d îl a scu l t )*arc'o văd i>e d â n s a , d o m n u l e , . . . pe d â n s a , cu ochi i s t r ă l u c i t o r i ca d ia -

«Batitul neg ru . 8 t u ce -a r e să zică acu ­m a ? Ac linia c h i a r ? T re ime s ă zică Л d a c ă n u ii speurşr c a p u l ! T r e i m e 3Û z k ă :

J*r cr mul rvi OTMn Ferner ttewală Su rcinriï trecutul Ce dits c «zi pe vccî. A таЧ -itthi zadarnic Cv focul. dc-аШ daUt Aiî, simnă c văpaia i ü in'miiU'-it reci.

toi c â n t a íÍBít«du-»KÍ de m â n ă щ. p l â n g â n d oá « n copi l . P l a n g e w m şa «fi, pfcùngetwn e m â e d o ï , c a doi s t r ă ­in i éfóirait í d e - i m a c e l a ş fior şi t r ă ­ind î n гнігіа «сйіотас v i su r i re-îm-pHtitte. Cei d i m p r e j a r se n t t a u l a noî , bceerţîî s 'wdtrnase ha u *ua«ă ve-fjhaă ş i г е а с а й , i a r b ă n i c ă i a r f ă c u SS. m o a r ă cân t ecu l .

•Veveastă tc deschide Sä văd pe-a mea iubită Să pot şi eu gusta O clipă fericită..

T â n ă r u l s ă r i , ca î n ţ e p a t S S c n e a , . a m e n i n ţ â n d cu p u m n î î ; N n «ija mu, 4o* i tocu le , n u a ş a . Aï sor i t , a ï s ă ­rit. iSa-l zici tot, nuz i t u ? Să-1 я ісі tot m ă i , tot . V r e a u su sort i t o a t ă o-•t t»va c â n t e c u l u i , t o a t ă ! D a r , cân ­t ă r e ţ u l zicea î n a i n t e . Voia s ă t e rmi ­n e ina î de g r a b ă şi c rezuse e a n u i se v a obse rva s ă r i t u r a .

— Zi m ă de l a -început. N'mizî ? Dc la începu t . E r a a t â t de fioros., cu p ă r u l r ă sco l i t , c u ochi i î n roş i ţ i de m â n i e , că te p r i n d e a u n t r e m u r c ă t i n ă l a ëL C a p u l Î m i a r d e a g ro ­zav. M 'ap lecasem peste m a s ă să-1 l ipesc d e s t ic la rece a ferestrei , d a r n ' a f i n s e s e n s t ic la c â n d o p o c n i t u r ă , ce d i n p i s to l , u m p l u odaia. C â n d observa i , pe f a ţ a c â n t ă r e ţ u l u i cor­de lu ţe d e s â n g e ferb in ie şuruiau , i a r gf&rm&tiarile d e st iciă păreau o-c h i u r l de a p ă pe p o s t a m e n t u l nevop­si t . B i r t a ş u l , u n om p â n t i c o s şi s c u r t veni i n a j u t o r u l celui lovit. Ѵеаігв şi cel c â ţ i v a m u ş t e r i i . O d a i a r ă m a s e t ă c u t ă , pus t i e . F ă n i c ă f ă c u : Ş t i a m că t r e b u e ш se Î n t â m p l e oeva. Aşa face de câ te or i m ă si leşte să-I c â n t cân t ecu l acesta.. Şi n e c u n o s c u t u l , dupe ce pr iv i p u ţ i n j»e cel lovi t , se a -prup ie de m i n e , ş e p t a a d u - m î : M ă d u r s ă -cercetez... P o a t e eă e r a c h i a r ea. . . S ă r m a n a r u - p t ă bucă- ţ i -câ d o m n u l e . . . .

D. Iov S o l f e r i n o

ilu iiiuiiiiti'iiI =rîitor i t rc t ţpeni pj i - | e l r e n r e a n i i v i a e i n h t e n u r l t e ГЯИППЛЧ' VI .VEI

I N S U S A T . . . u n u l t i i n r o m u m r t « i h f r t r e ï «eifii-t o a r e c a r e :a a v u t mirii n m w e u o " C « te -Aoattft U M i e a .

CUGETĂRI Amint i r i le s u n t crepusculul vieţi i

cfaeia spe ran ţa i -an "fost zori le. G. M. Valteur.

L»sûndu- te mân ie i , adesea гаяЬпш »smrra ta p r e sa t a a i t a i a .

Ііемп Steift.

F.ie-care «aude» xuunaï aceea ce to-Jelege. Goethe.

iPasiunitfi guverne lo r dovedesc s i ă -Ьійіпие ; p a s i u n i l e p o p o r u h ü a r a Ä -jsă-тіа hfí. * " В»ёгяе.

Sinmi rm n e a j u n s a l uoe ï in inai o-в ь й е e csedui t la tea. Philip Sidney.

fixe mp iul este î n v ă ţ ă t u r a cea m a î puternică . Imbriani.

IN V I S Ş l A I E V E A

Ce naiv am fost en, Dora. să-mi incliipuí r/i din umbre

Pot sei ţes o formă vie a. păgânului meu dor

Şi ele ea să-mi rtazăm viola, grea de-aUitea nimbttri sumbre

Ce-i tnoepureasă c-rnl, dându-i cel măi tritt decor 1

Ce naiv m-mi reastim dorul de-o vedenie-mimeitmă

Şi sâ crea cam dat un fußet urnii bvígére de Ш !..

Aii im'i vine ш rád singur de pornirea тея nehutw.

Şi îmi pare rău (te clijm când midi te-am cmtoicut.

Da. îmi -pave nău. tuci astăzi, éesvrqjit din visttt'i geale,

AMa mai etttez so ntămr tot гШсоЫІ Mser

Cârmi m mtzui vtclimé. r eé cazând •ртжіі tok,

Fâr' m см^бй üo/iíü-tfűeta сіыі -дй&чит .ш '« Іщзшіаг.

Şi ce tâtmr t ! Ce fraged ţi-ette сіщргй ! Ce fecioară

•Minimală, ám poveste, aţa etan cu te шшпі.

Paîfi $i atiurZi ! Stfii уЛеоаре râde parco primăvară

&e w.rsmtţc, ierna, nt&eml Іедагши^. Tt emtímipltim

Ca pe o marmură in care Michel-Angeio odată.

In extazul inspirarei. de-o vedenie vrăjit.

Puse-un suflet smuls din pieptu-intr'o clipă neuitată.

Să-î admire vremi de vremuri marmora ce l-ш umál.

Şi-mi -păreai шШ de xfâxitâ !.. Çlp&iprezeee ani — o nalbă

De marffâritare сшШ ta ши. floate, mi isvor

Punvrî limpede in «ave vttiaşt iu atât de alba

Te tírúvezi : o viată clarà m tai vis de -»iumrior...

ÖaMptwsece ani -*i Ши*і... Qe şa<-at ! Mm bine iica»ie

Ar fi fost in odú-ші ѵесЫіс şi-aştî fi stat dc-apururî ere

De cât nzi ncârbit de farsa unor ipocrite şoapte

Să 'nţeleg ш a шіяежті cupă fcn mi-a'i dat să mrrb.

Qpi&pra/eee ani şi Mittsi ee Mtomm aţii !.. Păcatul

E o mare de 'ntuneric fard ţărm ţii tn le pierzi

Printre valurile maréi şi din ele "ţi fa<& palatul

De speranţe şi speranţa la e -pftmfi să. deumerzi.

Să d-esnùerjii ce <sc reafuţă In podoaba de nuitaxe.

Să alinţi tot ce amorul nu te 'ndeamnă să alinţi,

Pentru mir sâ te mittui In orgii, nemţwase.

Sa-ţ.î mnzi vraja -tineretiî freniru ешг şi « ă minţi.

Ce mireasă fericită mi te 'mhipui eu nzi. Dora,

Şi le văd zâmbind sub vălul de fecioară, in altar.

Ba, frumoasă m sublimă, dar meeeasa tutartím.

Máudrii de -ршішЬа ciară ce natura 'M а»Ле n dar.

Curtezawi ce sc vinde •pentru pàiim — e rhniliux,

Ea « щмЬи^а fecieam •p-al ei suflet nu -e mort,

EŰ * -ea. uşa cum este. drag ettea -t e ipocrita..

Dar ţi-D spune că tc minte ţi-o 'wţelegi din ai eî port.

Dar iu ? Patima be roade iţi Щі mervii ţi-i aprinde,

Tu de nutlt sutrlhaa floare alba n'o mai porţi la iun,—

Şi făţarnică 'mi vii lotuşi, cu-a.eel zâmbet ce te prinde,

Şi în hlamida virtuţii te învălui ca — păgân.

Să te-ader şi la picioare rab iă-ţî cad pe vecînicie,

S'am iluzia că 'n faţă-mi stă fecioara din poveşti.

Când Uiu bine aii că 'n locu-« o tristă -parodie

A Vestalei fermecate •ce-am visat cândva că eştî.

' L c u n l i n I l i e s c u .

I» *• Fi A ï .

_ I

Bm llorrta n i s e a n u n ţ ă că l a cx-/jreesfţta ar t is t ică ce -se va deschide in enrând î n Capitala, Italiei va e x p u n e , între alţi artişti , şi t ânăru l nos t ru ceiapatr io t d i O . CJreşanu.

Lucra rea ícniptorul t l i r o m â n , după care yuMieäm o ге-ртодалтетс .fotogra­fi ea, es te u n Tnrm&s i»usl al lui De-cebal .

D-I Cr re ţanu este c u n o s c u t Ja E o r n a , u n d e a expus Ja Expozi ţ ia de artă modernii , ca şi in iîaerrreşfi, unde a re iac ra r î ki A t e n e u . •

D O Ï I V A 0 do ină , d o i n a r o m u n e a a e ü , c â n ­

tec s f ân t p e n t r u no i R o m â n i i , o a r e ca re rjiiniă n ' a t r e s ă r i t a u z i n d sune­tele ta le > du ioa se ?

JJoinfi, tu eşt i p l â n g e r e a u n u l su­flet t r i s t d a r î n d e p ă r t a t , u n u î t i m p Ujproape s t ins .

Sunete le ta le m a l î n t â i . . . încete , d u i o a s e . . . c a u n s u s p i n a d u s d in i d e p ă r t a r e , pe a r i p i l e v â n t u l u i , şi to t ' a ş a se r i d i c ă , încet , a c u m păţ i ş i mal -t a re , apo i i a r m a l t ăcu t , піаі dnifl&.i

Câte o d a t ă cu n u s u n e t t r e m u r â n d , pe u r m ă cu u n g l a s j a ln i c , a p o i cu! u n du© l u n g , Imiig..., n e s f â r ş i t dej l u n g .

Doină , diaină, t u eştî îai k i k a m p e n t r u o m i m îndufrera tă . pentarul un sufleît t r is t .

E a t â t a j a le , şi a â t a s b u c i u m în suf le tul t ău , o d o i n ă , în c â t Ja v ib ra ­rea- d u i o s u l u i t ă u gLis, .m in t ea n o a ­s t r ă r ă t ăce ş t e , d e p a r t e — d e p a r t e la t i m p u r i l e t r ecu te .

— .De u n d e vii tu , o suflete p r i b e a g şi j a t n i c , d in ce l u m e a e c u e o s c u t ă a d u c i t u p i â n g e r i i e aces te , qi le verşî[ c a u n nec ta r . . . . du lce î n in imi le noa ­s t r e ?

— Nu, tn n u eşt i ca u n a l t cân tec c o m p u s de ш і s i n g u r suflet , ci î n suf le tu l t ă u p l â n g , mi i de suf le te .

D a r tu n u eş t î n u m a i susp inuă ş i | p l â n g e r e a străms»şilor neşfr i , c a » au l u p t a t p e n t r u ţ a r ă ş i n e a m , d a r j eşti şi suf le tul sfeuciumat a l codr i ­lor ţ ă r e l nos t r e , ca re de a t â t e a or i î n luj»tele v r ă j m a ş e a u p^Mtsrt v l ă s -taarii lor tiamrL T u oşti bătrână, ş i tânăra, cu mi i ş i su t e de a n i inainte , ; Se-aî îacB .ibat iii o r i şi c a r e suflet і>ші şi a s a a l m e r s í l m t r ' u n suflet î n a l tu l , p u r t â n d cu t ine t â n g u i r i в а а і t r i s te , m a l j a ln i ce .

Locu l t ă u ce l m a l profesat a fost i n m u n ţ i , a ic i î n d e p ă r t a r e a l v r u t să ekaî d r u m u l p l â n s u r i l o r ta ie , a ï v r u t să poves teş t i n a t u r e l j a l e a su-* fl'etuluï t ău .

Apoî obos i t ă de a t â t a p r ibeg ie ţ i -a i ă c u t u n t r o n d i n t r ' u n v l ă s t a r t âmăr , ş i n ' a î v r u t s ă tac i , ci te-aî d u s la c i o b a n u l neş t iu to r , ţ i -a i a ş e z a t t re ­n u l l â n g ă suf le tul lu i n e p ă s ă t o r , a-p e i suf le tu l lu i să lba tec a t i n s de coar ­dele ta le v i b r a t o a r e ş i-a f ă u r i t u n

cava l , şi-a dret d r u m u l c â n t e c u l u i t ă u p l â n g ă t o r .

Şi a ş a a i m e r s tu f ă c â n d să p l ân ­g ă m i i şi m i i de i n i m i voinice la po­ves t i rea c â n t ă r i i t a le t r i s te .

Şi d u p ă a t â ţ i a a n î de p l â n g e r i , su­fletul t ă u tot rna'í t r ă e ş t e , şi p o a t e v a m a î t r ă i j s c ă mui ţ i . . . . muiţ i a n i î n a i n t e , pasă *» meű îi o su f l a r e

Mmn-ffî no9tvi С й я н ф îţi cunosc a-t â t d e 3b*»e e â s t e e u l . î ncâ t poves tesc şi Ы ѣтЦЦі i e r iadepărt^cli ю івшіса . ^бвішкб l i a .

Şi IndfE ter «яий at&t de dornici de a a « i e*a»ul tau miraicu 'os !

© Ймжба, do ină , suflet asroenios, sbeatÄ, a b o a r â d e p a r t e , éepeu-te l a al­te a*tftete î n ţâri Îndepărtate, r u d e cu s d â e t u l tău.

H j c ţ g w t e m i u

I Şedeau trtít iust la m a s i . : cocosa-

tul , 'Miss I i i i a n , ' і в з Ш в т й о в г е а s i Li t t le J o h n , m a i n e i ţ a . Otd i a c k , câi ­nele fitosof, era în «nfcu jn- t , p e j n -mata te do rmind , pe j ra r ră la te Srozo-fând .

•— Douăzeci şi şease garaş i *)—- zise cocoşatul — trebtte să moa ră om«i de foame. Cc fel de l u m e ! A m zbie­r a t p e n ă a m răguş i t : , . I n t r a t ! m ă rog ! In t ra ţ i m ă rog ! . . . Miss L í ü a n cu fiarele e i ! . . . C<r»ete ma te tna t i -c i an f — şi ieeă, d e n ' a r fi aces t m i c toTaîâş, a r т ге ія і -sa u t ó s p â n z u r , t i u гояпанеі. Li t t íe J o h n ? Nn. m â n â n d ? f t ren^arn le ?

Mairmiţoinl m o r m ă i и е я т Н ш п Л , rar Miss Li î ian n u l f e p u n s e .

— І*тісіпа tn twror reèekor e ВѳІ», -aeest s ă r m a n Bob — con t inua eocs -tjatul. — Nu ştie n i m i c şi m ă n â n c ă foarte muH. Ţ ă r a n u l îl p r r re^ te o -dafă ş ' a şo î s a slârşi t . Căci c e m m a l vedea a dc-ei « a r ă ? Бе î n t i nde k m r v o s din când î a c â n d ţ i cască toată z iua, in as ta coas tă to*lâ şt i in­ţa luî . Toată z iua doa rme aceas tă kesitie. I a r wn n e s t r ă d u i m arâlea; a-ces t mic ş t rengar se : f rămânîă de d i ­m i n e a ţ ă până 'n seara , a leargă , sa re şi -amazează p e domni i "vizatatorî. ; l a r cela JâoeeziMte toată ziua, c rapă i n el ş-i se rncăfeeşte. Mănencă m a i m n l t «a no i teţî ta n n Ioc. Şi câ t toc î î t r ebue p e n t r u ta&ăki t , © o a i a n e , cat foe ! Uneî Vestit bartrăne şi m u r -éa r« !. . . Nu*î adevă ra t , L n t l e J o h n ?

Lit t le J o h n m o r m ă i supura t , •ci Miss I i l i a n vorbi î n sfârşi t .

— E^fca urAtttí p e S o b şi eu pri­cep aceasta, fmnd-ca d-ta n u ştii să ui ţ i , Mr. Regina id . "Bob te-fl sper ia t i e m e a r t e ; fi-a înfipt gh ia ra t n car­n e a d-taie ş i diîcă din m t â m p k r e n u t receam p'acolo, ai şedea a z i i a d r e a p ­ta Sfântului P a u l , p r i n t r e eeî d rep ţ i . T e - a i «pairflantat ta re a tunc i , Mr . Regina id , ş i ş t iu e& boakt-ţî începe d m s u a asseea...

Gecoşatal o în t im 'npse . — Ntfrrfi m a l vorfei d e ziua aceea,

căeî петве sângele î n mij ie ; тгмй bine e dacă taeî despre aceasta S a a a n o . Să m ă a tace pe m i n e , s t ăpânu l s ă u , care îl h r ă n e s c ş i ' im dau u l t ima para , sp re a r l t ine ha Căldura ! Nici să n u vorb im desp re as ta , Suzano , căcî n u ştiu u n d e vot a j u n g e da-că m ă gândesc ba asta. Ţ i -o î ep-une ceva şi apoi n n ' m î m a i vorbeşt i despre asta . -Ştii l a ce m ă g â n d e a m din xhia aceea în care m'a nenoroc i t această d ihanie : Mă g â n d e a m să*î tai coada bucată cu bucată . Căci a n gtonte in cap c e ат fi ? Dar a'î tă ia coada bu­căţică cu bucăţ ică , p â n ă la r ă d ă c i n a , aceasta ar fi s imţi t -o n e m e r n i c u l !

Miss I i l i a n pufni de r â s . — B o a r că a«eaeta n ' a r fi fost a-

fât de uşor , p r e c u m gândeş te Mr . Regina ld . Bob e bă t rân şi b lând; cuşca, v r emea şi frigul i-au c a m do-

*) Gara?,-BBeaetă vecbe, eare valora Cât patru bani la noi Nota traú.

4 . — N o . 7 . U N I V E R S U L L I T E R A R L u n i , l i F e b r u a r i e H U I .

Galeria scriitorilor românî

D V I C T O R E F T I M Í U

D a m azi la «Galeria scri i tori lor ro­mâni» portretul tunaru lu i poet, d-1 Vic^ tor Eft imiu, autorul poemuluî-feeric « Inş i ră - t e mărgăr i te» ce se reprezintă a c u m u i deosebit succes pe scena Tea t ru lu i Na ţ iona l din Capitala, poem despre care se vorbeşte în «Notele « i p t ă m â n i b ale n u m ă r u l u i acesta.

fflolit ne rv i i . Dar nu- î p lace când se g l u m e ş t e cu dânsul şi n ' a avut încă •eevoe de dentis t .

— Nu l-aş fi în t rebat — spuse co -•eea tu l cu super ior i ta te—dacă aceas tă g l u m ă îî place sau ba. O, pe m i n e a ' e să m ă mai vadă în ap rop ie rea «uscei sale ! Dar a m plănui t ceva de ce aï să te mir i poate , atât e de s im-flu. A m plănui t ghi lo t ina cuscei . Un m i c mecan izm, ce se c o m p u n e din două cuţi te mobi le . U n u l din cuţite »e coboară din tavanul cuşteî , celait *6 r idică din podeală şi amândouă se în tâ lnesc p e la mijloc. Dobitocul n ic i a ' a r băga de seamă că-1 conduci în noua cuşcă, iar res tul mă pr iveş te .

— Şi crezï, Mr. Regnia ld , că aï fi p u t u t să faci să m ă hotărăsc la a-eeastâ crudă faptă ? P t iu ! De altfel aeta ar fi î n semna t să-mi dau demi­sia. Căci mî -a r plăcea să văd pe acel Îmblânzi tor , care s 'ar î n c u m e t a să i n ­t re în cuşcă după această operaţ ie . Şi e i -1 omori cu încetu l , dar ca să-1 eh inueş t î : ce idee ! Dacă ţî-e de p r i -«os impuşcă - i , aşa înţeleg ; căci tot nu- î mal serveşte luî viaţa la n imic . Dar aşa ! Asta a fost o p rea urâ tă Ыее, Mr . Reginald , şi n u n u m a i o idee cruda , ci şi proastă . Căci j u d e ­când , B o b iţi câştigă pâ inea .

— Adică, o câştiga r ă s p u n s e coco­ţ a tu l . P ' a tunc î maî câştiga. Insă azi n u ma î câştigă, ci doar m ă n â n c ă . Ne Wănâncă totul .

A m voit să c u m p ă r u n nou p a n t a ­lonaş roşu luî l o h n , şi nici p e n t r u asta n u mi-se a junge .Nu mi-se ajunge pen ­tru n imic . — N u ţi-î frig, Litlle l o h n ? Vino ş t rcngaru le , şezi acî în bra ţe . I ţ i

f lace berea.piş icherule? Aşa că-ţî place? eà decî ! l l e h o h e , ş t rengarule, ' s t r en ­

g e n d e ! . . . Şi'l mingîio pe maimuţo i pe faţa-î

păroasă . Astfel c u m sta el aplecat spre ma i ­

muţoi făcându-1 să bea, n u se putea deosebi în g rabă , care-î omul şi «are-î m a i m u ţ a . Fa ţa lui Litt lee l o h n era m a i desluşită ca luî M r . R e ­

g i n a l d şi m a i m u ţ a tiu se arată atât de ealbatică ca o m u l .

—Dealtfel e norocul său — cont inuă Mr. Reginald — că sun t aşa de sărac . Ghi lot ina lui m ' a r costa mul t , iar eu n ' a m ban i .

— Nici n u ' m i vorbi de asta, M r . R e -f i n a î d , căcî fie-care vorbă a d-tale îm i n â ş i e i n i m a . S ă r m a n u l Bob ! Ce se va el , când n u voiţi m a i fi aici ? ! Căci te părăsesc , Mr . Regina ld .

— Ce e s t e ? . . . Ce spuî , S u z a n o ? — Iţi spun că te parftsosc, Mr. Re­

ginald . Mäjmävit după bărbierul acela, pe care deunăzi 1 ni a lunga t din circ,

fiind-cä a m in t ra t in vorbă cu el . Toc­mai despre as ta a m vorbi t a tunc i .

— Ţi-ai pierdut min ţ i l e , Suzano ? •Asta e cu nepu t in ţă ! Cine n e găteşte a t u n c i ? Cine spală , n e calcă rufe le? Şi c ine va s tăpâni leul ?

— Se rv i toa re se găsesc destule,"iar pen t ru Bob îl poţi angaja pe Gol ia th , vechiu-ţ i îmblânzi tor . Goliath- ap r in s a îmbă t rân i , se poate vorbi cu dînsul Şi cred, că se va m u l ţ u m i cu ceva m a i pu ţ i n ca m i n e .

— Şi p e n t r u ce vrei să mâ pă ră ­seşti ? Aşa deodată ?

— Ştii Mr. Regina ld , eu s u n t o femee foarte l inişti tă şi n u ' m î sboarâ g îndur i le după aven tu r i . Dar şi m i e ' m i trebuc bărbat şi d-ta n u eşti bärbat , Mr . Regina ld , eşti s täp in .

Pu tea să zică ori-ce, Zuzana r ă m i -nea to t ne îndupleca tă . L a rugămin ţ i l e , la ameni ţă r i l e lui ii r ă s p u n d e a aceleaşi cuvinte , cu încăpă ţâna re şi mono ton :

— La Crăciun plec. Mr. Reg ina ld , - în s t r îmtoarea- î , se

întoarce către câine : — Auzit-aî aşa ceva, Old J a c k ?

11 părăsesc pe s tăpânul t ău . C u m , n ' a m fost eü bun cu voi toţi ? Nu v ' am dat de m â n c a r e ? V am lovit , v ' am bătut ? Da, v ' am bătut , însă n u din in imă , ci in interesul ş t i inţei .

Aceste cuvinte : , , in interesul ş t i in­ţei", le pr icepea Old Jack ; se sculă şi începu a lă l ra .

La vederea atâtor je lan i i se î n d u r ă şi Suzana . Işî plecă capul în jos şi zise cu glasul p rea târziei că in ţe :

— Nu se poale altfel, bărbierul a luat şi bani ! cu dânsu l .

Cocoşatuluî îî r ă m a s e vorba in gât­le j . Pr icepu că ceea-ce s'a făcut n u se ma i poate îndrep ta .

— A luat bărbierul şi bani î ? ! A-tuncï e zadarnică orî-ce r u g ă m i n t e . Bine, zise cu o furie s t ăpân i tă—plea­că, dar ia'ţl şi dobitocul acela de leu. Mie nu ' m î t r ebue . Cumpără ' ! , ţi-1 dau eftin. Ia-1 repede , n ic i să nu ' l maî v ă d .

— Ge aş face eu cu dânsu l i n bărbier ie ? — întrebă Suzana . Aş fi isgonită din sat din pr ic ina luî . P e când d-tale ţ i -ar fi de folos. Sau dacr nu ' l poţi şuier i , poţî să'l vinzî iu oraş când vre i .

— Martur iseş te-mî că m ă părăseş t i fiind-că te temi că in t r 'o bună zi te va sfâşia şi pe t ine bestia, când o veî găsi în toane re le . Şi dacă voeşte să sfâşie p e c ineva , a tunci ma î bine p e m i n e de cât pe t ine .

— Nu , Bob n ' a r e porn i r i re le . E supăra t n u m a î când e f l ămând .

— Dar în to tdeauna e f l ămând , desmăţa tu l ! Şi e cel maî curat să r ă -mâî aci. Alungă ' l pe bărbier ; de ce să in t r i in vorbă cu bărbier i ?!

— Asta n u se poa te . I -am dat bani î .

— Fi reş te , fireşte, i-aî dat şi bani î . Eî b ine , pleacă.

Apoî se întoarse către Litt le J o h n şi spuse :

— Această bestie îmî i n g r ă m â -dpşte pe fie-ce zi nouî boclucur î . î m ­prăşt ie societatea şi n e m ă n â n c ă to­tu l , n u ştie n imic , n u face n i m i c , doarme toată ziua şi to tuş i voeşte să t ră iască. Dar n u te t e m e , Lit t le J o h n , voi aranja eu totul , Litt le J o h n , n u te t eme !

Maimuţoiul , care era sârgui tor , scrâş­ni din dinţî cu pu te re .

II

In seara de C r ă c i u n , cu o oră m a î . târziu, după plecarea missel L i l i an ,— din botez : Suzana—in casa bă rb ie ru ­lui, cocoşatul îşi luă m a n t a u a , s t ră­bă tu curtea Îngheţa ta şi in t ră in graj ­dul an imale lor .

îş i luase cu dinsul un felinar orb şi a l ip indu-se de zid, inaiută cu bă­gare de seamă. N u voi să se apropie de cuşcă ; îl u ra , dar îl respecta pe Bob. . •

Leul do rmea . Cocoşatul , ia slaba l u m i n ă a felina­

ru lu i , a runcă o pr iv i re in cuşcă , u n d e se od ihnea m a ^ a neag ră . Paş i i săi uşor i abia se auzeau: ilara dormi maî donarto. Dormea *i nu se gândea că cel ce nu ştie sii-şi câştige pâ inea , n ' s r e dreptul să trăia-rcu.

— D o r m i — m o r m ă i cocoşatul— azi dormi pen t ru u l t ima oară aşa de dulce ! C u m , pr ie tene , ici h r a n a şi căldura d ina in te-ne , şi ca sup l imen t îmi î m ­prăştia soc i e t a t ea? ! Nu, amice Bob, asta n u m e r g e , asta e p rea mul t . Cu aceasta r u p e m pr ie tenia . P e n t r u ce aş mai chel tui pe t ine bănuţ i i câştigaţi cu atâta a m a r ? Ca intr 'o bună zi să 'mi rup i braţul ? Iţi m u l ţ u m e s c . Miss L i ­lian pen t ru m i n e e moar tă , decî s'a sfârşit cu cumet r i a . Miss Li l ian poate s p u n e orî-ce. Să te duc la oraş şi să te vând gradinei zoologice sau muzău-l u i ? Oare cine ar da baa î pen t ru t ine , pentf u u n leu bă t rân şi ciufulit ? N 'aş p r inde pe t ine nic i atât cât. aş chel tui până in ziua când te-oî putea v i n d e . Nu , diu, Bob, să sfârşim cât. maî cu­rând ' ş i ' să sfârşim în mod discret, cum se cuvine, în t re boerî . P e n t r u ce să ştie l umea că în t re noi există deo­sebire de părer i ? Asta-Î de pr isos . Să s p u n e m , că eşti bolnav Bob, că eşti ta re bo lnav . Nu ma î eşti pul nou năs­c u t ; n u -se poate n u m i nenoroc i re ne­aşteptată că ţi s'a împlinit, t impul şi ti-a sosit ceasul . Şi sfârşitul î ţ i vă 11 fără durer i . Ştii, ghi lot ina mi-a r li plă­cut mai mul t , dar s'o l ă săm la o par te . M'aî înţeles ? Nu ? Indiferent . Să sfâr­ş im, Bob.

Se duse lângă soba care încălzea cuşca şi st inse-focul I n tăcere-. *

In sp re zori leul se trezi şi 'ş" scu­tură coarna. Ii e ra fr ig.

III

A doua zi Mr . Reginai făcu o vizită în g ra jd .

Cum deschise uşa se iviră din în­tunec ime donî ochi gălbui şi o massă enormă se t rân t i cu o aşa furie de grilajul cuşecî, încât toată cons t ruc ţ ia de fler se cu t remură din temel ie .

Fiori recî t recură p r in sp ina rea co­coşatuluî . Dacă cedează flerul, din în­t â m p l a r e ! . . Trânt i uşa şi se depăr ta .

Un urlet spă imân tă to r r ă spunse la sgomotul uşi i .

U n urlet, atât de pu te rn ic şi tîoros, în cât cocoşatul îl auzi toată noaptea . Nu pu tu dormi până în zori. 11 înşe ­lase auzul o a r e ? Sau leul ur iaşe în -t r ' u n a ?

Insfârşi t ur le tul con ten i . După sărbători — t recuse 56 ore de

când osânditul la moar t e î n d u r a foa­mea şi f r i g u l — M r . Reginald îşi ma î vizită odată v ic t ima. De astădată pu tu să in t re . Bob n u s'a năpus t i t a supra grilajului ; zăcea neput inc ios în colţul cel maî apropia t de soba rece.

Soarele de amiazi l u m i n a p r in cră­pături le şopronulu i de scândur i . Mr . Reginald putu vedea destul do bine animalu l p răpădi t de foame şi frig. Trăia încă , dar n u maî răgea , ci doar susp ina .

Când se deschise uşa , el îşi deschise ochii . I n s ă în pr iv i rea sa n u era alta decât t r is teţă de moar t e . Se s t insese dint r ' insa şi u l t ima scântee de u ră şi r ă s b u n a r e .

Şi această tristă pr iv i re par ' că spu­nea :

— O, vaî mie , că eu — sunt eu şi n ' a m putut fi altul : câine înţelept sau m a i m u ţ ă caraghioasă ! O, vai m i e , că abia pe patu-mî de moar t e aflu cât de neghiobeşte am t r ă i t ! De ce a t rebui t să cad în cursă şi robie şi n u m ' a m putut t ransforma în l r ' un an imal folo­sitor de c a s ă ? P e n t r u ce în cunoscu­tul desiş a m înainta t drept , l iniştit şi cu paşi mar i , fără s ă b ă n u e s c că mi -am săpa t o cursă sub picioare? P e n t r u ce trebue să aflu aşa de târziu că n u e bine să merg î drept , de ce n ' a m în­ţeles maî din v r e m e , c 'ar fi t rebui t să m ă târăsc-, incet , cu băgare de seamă , c u m se t i răşte ş e a r p e l e ? ! De ce n u mi s'au deschis minţ i le î n bezna a-celei curse , de ce n u mi -am dat s eama de în tunerecu l ca re m ' a înghi ţ i t p e n ­tru to tdeauna , de cv n u m 'a cupr ins t eama în acea t e m n i ţ ă , de ce m i - a m zis l in i ş t i t : «E î n t u n e r i c ; tot u n a » ? ! De ce a m stat nepăsă tor faţă de acei l i l iput ieni a rmaţ i , cari m ' a u înconjura t şi m ' a u ademeni t din cursă in cuşca de fier cu neput in ţă de z d r o b i t ? ! Do ce n ' a m învăţa t ma i apoi meş teşugul robiei, de ce n u m i - a m însuş i t ar ta jocului , p r iceperea de a n u m ă r a pana

la zece, de ce n ' am învăţa t sä umblu cu pan ta lon i roşi şi să m ă percese/ ' ! Adio, deacum, voioasă muzică a lua ­tei , ;:le fiarelor urlete voioase r e c u ­t r e m u r ă p ă d u r e a ; adio-, pădure in lla-cărî , raze arzătoare de soare , pocnet de puşcă , sune t d e a r m e , a d i o ! Adio , f rumoase leoaice, cu carnea ta re , şi fălcile largi ! N ' a m să m ă mai l u p t cu voi , în duelur i de d r a g o s t e ; n ' a m să mai tr întesc c o a m a - m i inv igă loare de corpul vos t ru ! Adio, f rumoaso le ­oaice şi voi, tigri pl ini de laşi tate j elefanţi ce fugiţi dinaintea g lasului ' războinic , n u ma i vă temeţ i : eu îmi iau r ămas b u n d ' acum ! O, în ce ch ip mizerabil t r ebue să p i e r ! Dirdi i . -mor din pr ic ina frigului, eu ce m ' a m năs ­cut sub arşiţa soarelui şi mă prăpiidese foame, eu, care t rebuia să sfîşii în­t reaga l u m e ! Dar eu sun t oare «eu» şi toată Africa n ' a fost u n s imp lu vis ? ! Iacă, această pereche clipitoaru de oebi , mă ucide, P e m i n e ! . . . Nu, eu n u sun t «eu»; f rumoasa-mi pair ie Afr icană, lupte le s ingeroase , nopţi le de Martie pl ina de răgete de d ragos te , toslo acestea au fost m i n c i u n i , iar eu sun t o pisică obişnui tă , care o dobo­râ tă la p ă m â n t de foame şi care . I;î-crămează, de frig !

Când Mr. Rfg ina ld . îşi vizită pen ­tru cea din u r m ă oară • v ic t ima, Hob n u se ma i miş.:a. Cocoşatul deschise uşa cuşceî, se sui cu picioarele pe corpul neînsufleţi t al leului şi făcând u n gest larg cu bagbeta- î , zise indái ­ná l :

— Quos ego ! l o s U ' S a r v a r v

PAI"I, YERLAINK

Ç A V I T E I

МЛИЛВЛП \ TA Qavilrl se legase—voind să-şî mânliti-ncâ Soţul— su sica trei zile si írét nopţi nemiş­

cata 'Npicioare, 'neremen/ttî şi fără sä clipească, Stâncă, cum cere Yya<'a,—cu inima piccata.

Nici vântul tău, o, C'tryri, nie)' dulcea aro­mi re

Ce'n m?c: de noapte ('tandra nu ailii s'o pmarc,

N'au ixbutit, sa 'nfrângn 'n suiilima lor pornire

Mintea şi carnea acestei (cmc) cu suflet • mare.

Ingraapene XJilarca ,—omoràlor ce.rn.it,— înfigă 'n noî Dorinţa săgeata-i arzătoare. Să facem ca Çavilri,simndndca n'am simţii. Ca ca, aednd in suflet o ţinta 'năllatoare.

\ M i l . a i i .

POVESTE INEDITA de L e w T o l s t o i

In hâr t i i le pos tume aie iui Tols to i s'a găsit, u rmă toa rea mică poves te , care va fi publ icată iu c u r â n d do un ziar rusesc :

A fost odată u n o m foarte bun , a că ru i cea m a i m a r e dor in ţă era de a face b ine celorlalţ i o a m e n i .

Se puse p e gândur i c u m şi-ar pu ­tea at inge scopul fără să j icnească pe n i m e n i şi ca toţi să profite. Dacă dai din m â n ă , n u poţî şti cuî să dai m a î mul t , cuî să daï maî pu ţ in . Afară do asta. c u m h u poţî da la toată l u m e a , ceî cărora n u le veî da vor zice : «De ce ai dat acelora şi n u nouă» ?

Atunc i , iată ce se h o t ă r î să facă bmefăcaiorul . Alese o p ia ţă m a r e , goală, pe u n d e t recea l u m e mui t ă , şi acolo puse să. se clădească u n fel d« h a n . In h a n u l aces ta a d u n ă tel ce pu­tea li folositor şi p lăcu i omulu i . Erau odăî m a r i , sobe b u n e , coşuri cu l e m n e bine ga rn i s i t e , p a n e r e pl ine de fel de fel de pâ in i , rezerve in carî e rau g r ă ­mădi te l e g u m e , ceai, zahăr , m e r e şi tot felul de m â n c ă r u r i . In casă e r au pa tu r i , h a i n e , rufe, î ncă l ţ ămin te , î n ­l r ' u n cuvân t tot ce pu tea fi de t r e ­buin ţă omulu i . Merindele de tot felul g rămădi te acolo e rau îndestulat oare pen t ru o sută de inşi şi maî m u l ţ i cbiar . Şi b inefăcătorul gândea : «Tre ­cătorii vor trăi aci càl le va plăcea : vor m â n c a , vor bea , vor lua cu ci ce!»

L u n i , li- F e b r u a r i e J 9 1 Í . K M V E U S i L L I T E R A R No. 7 .

de t rebuinţa şi voiu reinoui proviziile pe măsu ră ce se vor i sp răv i» .

Aşa şi făcu. Rândui totul el însuşi şi plecă, aş teptând să vadă ce se va petrece.

Atunci o a m e n i cum se cade înce­pură a in t ra în h a n . Beau, m â n c a u , şedeau o noapte ; un i i şedeau două i i le, alţii o s ă p t ă m â n ă . Uni i luau îm­brăcăminte ; si lucrur i le erau puse la loc pen t rn ca alti t recător i să poată profita. Şi toţi p lecau b inecuvàn land pe binefăcătorul necunoscu t .

Aşa fu cât t i m p ven i ră la h a n o a ­m e n i paşnic i , conşt i incioş i . Şi b ine­făcătorul în locuia ce l ipsea, ceea co luaseră drumeţii ' , şi se bucura de o-«pera lui.

Iată insă că înfr 'o zi venirii la ban oameni bătaioşi , î nd răzne ţ i i , r ă i .

Se apucare de îndală să m ă n â n c e , să bea, să p u n ă ur ina -pe tot ce era acoio, şi cearta st; iscă repede intre ei. Do la injuri i a junseră la bătae ; apoi î ş i smulse ră unul altuia ceea ce luaseră , şi, înfuriaţi , se apucară să strice tot, să d i s t rugă tot, pen t ru c;i n ic i unu l să se folosească.

Ou chipul acesta nici unu i n 'avu n imic . După ce d is t ruseră tot , sfărâ­mară tot, î ncepură să sufere dc frig şi foame; şi a tunci în jurară pe stă­pânul care r ându i se atât dc răii lu­cruri le . De ce n u nusese paznici ! De ce pregăt i re a tâ t de pu ţ ine lu­cruri ? De ce lăsa pe lică-loşi să in­tre ? Căci fie-eare, crezându se bun , învinovăţea pe v e i n că e răii . Alţii spuneau că nici n u era s t ăpân , c a hanu l se instalase . s ingur .

Oameni i aceştia t rüirá asl-iel o zi, două zile; pe u r m ă , înfometaţ i , înfri­guraţ i , duşmănoş i , p lecară , in jurân-du-se unu l p e al tul , şi b les temând hanul şi pe cel care-1 clădise.

*

Tot. aşa fac şi oameni i pe l u m e . îşi pierd vieţile şi pe ale aîlora. dar n u fe du in gând să se învinovăţească pe ei înşişi ; el n u văd că viata le este rea, dar învinovăţesc pe alţii , şi uni i pe Dumnezeu , inv inevăţ indu- l de a ii .întocmit rău lumea . Alţii, înv inovă­ţesc lumea , ca re . după ei, s'a în toc­mit s ingură .

O a m e n i trebui; să înţeleagă că lu­mea nu s'a rândui t ea s ingură , ci că binefăcătorul lor , Dumneze i i , a r â n ­duit o pentru binele ior . Să nu facă oameni i aceea ce le strică şi le pier­de v ia ţa , şi vor cuuoaj te o fericire ce nu poate fi în t recută .

МЛХШ r.oHKI

— Bles t ema t sä i i i ! B l e s t e m a i ! B les temat ! s t r i gă Vasi le î n a p o i . A-ces ta insă făcu s e m n cu m â n a , mer -'se m a i depa r t e şi d i s p ă r u i a r ă ş i di-n n p o i a une i movile de n i s ip .

Vasile m a i p r iv i m u l t î n a c e a s t ă d i r ec ţ iune , p â n ă ce îl d u r u s p i n a r e a de pozi ţ ia i n c o m o d ă pe c a r e şi-o lua ­se, sp r i j in indu-so de ca ic şi în ţepc-n indu- so de p ă m â n t u l n i s ipos . Zdrobi t şi sleit., se r i d i c ă î n p ic ioa re şi şovă i dc d u r e r e a şovă i toa re d in oase . C i n g ă t o a r e a sa de piele se r i­d icase p â n ă la s u b s u o r i , o descinse cu degetele ţepene , o ţ i n u î n a i n t e a o-ch i lo r şi o a r u n c ă pe n i s ip . Apoi m e r s e sp re colibă, s t ă t u la. o cufun-d ă t u r ă a n i s i p u l u i , îşi a m i n t i cu a-colo căzuse si că d a c ă n u se î n t â m ­p la a c e a s t a a r fi a juns , poa t e pe fiul său . I n colibă e r a u a r u n c a t e toa te u n a pes te a l t a . C ă u t ă cu ochi i s t ic la de r a c h i u şi c â n d o găs i p r i n t r e sac i , o r id ică . Dopul s t ă t e a ţ e a p ă n in gâ­tu l sticlei şi r a c h i u l n u cursese . Scoa­se încet dopu l , b ă g ă g â t u l sticlei în g u r ă şi snps.e. D a r s t ic la îl lovea pes­te d in ţ i şi r a c h i u l îî c u r g e a d in g u r ă pe b a r b ă şi pe piept . R a c h i u l n 'a -vea nici un gus t . p a r ' c u a r ii fost apă. . .

Vasile avea c a p u l n ă d u ş i t . in ima-I era g rea . s p i n a r e a i *Î> încovoia d •> durere .

G A L E R I A A R T I S T I L O R R O M A N

S O Ţ I I ю я о й П Е З с и Amator i i şi cunoscător i i de

artă aii prilejul de a a á m i r a acum la Ateneul r o m â n din Capitală, o f rumoasa expoziţie de p ic tu ră şi scu lp tură a so­ţilor Io rdănescu .

D-l şi d-na Io rdănescu , cel d ' intâi scu lp tor şi d-na pictor , sunt absolvenţ i ai şcoaieî de ar te- f rumoase din Bucureş t i . Căsătoriţ i in 1906, soţii Ior­dănescu au plecat ta Pa r i s , u n d e aii urmat, Academia J u ­lien până în Ianuar ie Ш ) 8 , când aii plecat în Italia şi ş i -au cont inuat studiile la Academia din Neapole .

Amâf tdea i sun t expozanţ i la Salonul oficial din P a r i s .

P r ima expoziţie în Iară avi avut-o in Octombr ie 190Í). Aii expus apoi la Salorrwi oficial r o m â n ir; 1УЮ şi acum din noii in expoziţie p ropr ie .

Sculptorul Iordănescu es!e autorul m o n u m e n t u l u i lut O. Negri din Galaţ i , al m o n u -

Sărat , al bustului lui Г. Ghiea din. mentu iu i iui Tom a T â m p e a n u din R. Conslant inescu de la şcoala n o r m a l ă din Bucureş t i

rră ' i ina Ateneulu i şi al h a caret i naugu ra r e va avea loc in Mart ie .

— S u n t a c u m c h i a r b ă t r â n ! zise el t a r e si se t r â n t i pe n i s ip la i n t r a ­r ea colibei.

î n a i n t e a lui z ă c e a m a r e a , u r i a ş a m a r e . of tând a lene , p l i nă de -pu­tere şi f r u m o a s ă . Valur i le r â d e a u c a t o t d e a u n a vioiü şi zgomotos . Vasi le p r iv i mult. pe a p a şi-şl a m i n t i vorbe­le l acome abc f iu lu i s ă u : D a c ă t o a t ă a c e a s t a a r l i p ă m â n t ! Şi m a i a l e s p ă m â n t n e g r u ! Şi d a c ă s a r p u t e a a r a l'-

Un s e n t i m e n t r o z ă t o r de a p ă s a r e căzu pe o m u l aces ta . Is i frecă vio­lent piept ui, p r iv i î m p r e j u r u l s ă u si oftă a d â n s . (Japul ii c ă d e a g r e u şi s p i n a r e a i-sc. încovoia ca de o g r e u ­tate . Gât le ju l i-se s t r â n g e a s u b a t a ­cur i de înăbuşire. Vasi le îşi făcu cru­ce, p r i v i n d in s u s sp re cer. G â n d u r i gre le îl c u p r i n s e r ă .

P e n t r u aceas t a , p e n t r u o fenice d e s f r â n a t ă , îşi u i t a se soţ ia . cu ca r e t ră i se î m p r e u n ă p r i n mun<-ă c ins t i t a , m a i mul t do c incisprezece a n i ; p e n t r u a c e a s t a îl pedepsise D u m ­nezeu p r in r ă z v r ă t i r e a f iului său . Da, a c e a s t a e r a m â n a lu i D u m n e z e u ! P r o p r i u l s ă u fiu îl î n j u r a s e , cu m â n a a s p r ă îl a p u c a s e de piept — m o a r t e a m e r i t ă p e n t r u acea s t a , că i n s u l t a s e a ş a pe t a t ă l s ă u ! Din ce c a u z ă ? P e n ­t ru o m u e r e d e s f r â n a t ă , c a r e ducea o v i a ţ ă r u ş i o n a s ă !

. . .Ruş ine şi o c a r ă a s u p r a lui,, bă­t r â n u l , că se ocupase de d â n s a şi p e n t r u a c e a s t a u i t a s e pe soţ ia sa şi fiul s ă u !

Şi Dumnezeu cu s f â n t a sa m â n i e , îi amin t i s e de acea s t a , şi-I ce rcase 1-n i m a p r i n fiul s ău , pedepsindu-1 cu d rep ta te . Da, a c e a s t a e ra m â n a lu i D u m n e z e u ! Vasile s ă t e a încovoia t , îşi făcu c ruce şl c l ipi d in ochi , ş ter-g â n d u - ş i l ac r imi le cc-i c u r g e a u pe obraz .

Soare le zăcea în m a r e şi p e cer se s t inse a m u r g u l p u r p u r i u . Din depă r ­t a r e a t ă c u t ă suf la u n v â n t în f a ţ a l ă c r ă m a t ă a m u n c i t o r u l u i . A d â n c i t in g â n d u r i de că in ţ ă , s t ă t u a ş a m u l t , mu l t , p â n ă ce a d o r m i în sfârşi t . . .

A d o u a zi d u p ă c e a r t a cu t a t ă l s ă u , plecă I a n c u cu o cea tă de m u n c i t o r i i n ţ r ' o b a r c ă , p r i n s ă dc a n c o r a u n u i vapor , a p r o a p e treizeci de vers te do l a pescăr ie , î n t r ' u n golf la p r i n s u l peş te lu i . D u p ă cinci zile se î n t o a r s e s i n g u r î n t r ' u n caic — t r i m i s fi ind du­p ă provizi i . Sosi pe la amiazT, c â n d m u n c i t o r i i se o d i h n e a u d u p ă p r â n z . E r a o c ă l d u r ă nesufe r i t ă , n i« iou l f ie rb in te ii a r d e a p ic ioare le şi sol­zii de pe>te ii i n g h i m p a u tă lpi le . I an ­cu p ă ş i a p r e v ă z ă t o r spre b a r ă c i şi se în ju ra ca no-ş i î ncă l ţ a r e ciubotele. Nu vi'-«ia -ă s-e î n t o a r c ă la caic , v»fi­

i n d m a i î n a i n t e să cape te de m â n c a ­re ş i s ă v a d ă pe Malva . I n t i m p u l p l ic t i s i tor câ t pe t recuse pe m a r e , se g â n d i s e adesea la d â n s a . Vro ia a-e u m să afle, d a c ă ea văzuse pe t a tă ) său .şi d a c ă vorbise cu el. P o a t e o bă­t u s e ? Aceas ta n u p u t e a să strice^ ощ a r fi devenit a t u n c i m a i b l a j ina — căci e r a p r e a d â r z ă şi n e r u ş i n a t ă . . .

Pe pescă r ie e r a l iniş te şi p u s t i u . Fe res t re le b a r ă c i l o r e r a u deschise şi aceste sicrie m a r i de l emn , p ă r e a u asemenea, a sufer i de d ă d u r ă , i n c a n c e l a r i a c o m p t a b i l u l u i , caro e r a a s c u n s ă p r i n t r e b a r ă c i , ţ i p a u n co­pil. De d i n a p o i a g r ămez i lo r de bu-toae , r ă s u n a u voci încete .

I a n c u p ă ş i h o t ă r â t sp re aces tea : ii se p ă r u că a r fi auz i t g l a s u l Malvei . D a r c â n d i n t r a s e p r i n t r e b u t o a e şi pr ivise încolo, se r e t r a se î n a p o i şi s t ă t u cu f r u n t e a sbâ rc i t ă .

I n dosul bu toae lo r , Ia u m b r a lor, zăcea Sergie cel r ă u , cu p iep tu l in sus , cu b r a ţ e l e s u b cap . I n l r ' o p a r ­te e ra Vas.ile, in cea l a l t ă Malva .

P e n t r u ce e b ă t r â n u l a i i ? g â n d i I a n c u . S ă fi lecat el d in l in i ş t i t u l să ii serviciu încoace sp re p e s c ă r i e p e n t r u a fi m a i a p r o a p e de M a l v a şi de a o ţ i n e a d e p a r t e de d â n s u l ? O b ă t r â n u l d i a v o l ! D a c ă m a m a a r şt i aceas ta! . . Să m e a r g ă spre d â n ş i i , s a u n u ?

— Aşa. . . spuse Sergie . Apoi — m e r g i cu b ine ! Ei du-ie şi scormone­şte p ă m â n t u l !

I a n c u a scu l t ă şi clipi vesel d in ochi . -

— Da, voiu pleca,. , zise t a t ă l . Acum î n a i n t a I a n c u obrazn ic şi

s a l u t ă , , D o a m n e a j u t ă ! " T a t ă l îl pr iv i î n t r e a c ă t şi se în­

toa r se în t r ' o p a r t e . M a l v a nic i nu-.şi r idică ochii . Sergie î n să dete d i n pi­cior şi spus.e cu vocea g r o a s ă : „ D i n t â r î î n d e p ă r t a t e s'a r e î n t o r s p r e a iu­b i tu l nos t ru fiu !" şi cu. vocea obiş­n u i t ă : „ P i e l e a t r ebuc să i se j u p o a e ca cojocul de pe oaie !"

Malva r â se încet . — Cald e ! zise I a n c u şi se aşeză

l â n g ă dânş i i . Vasi le p r iv i i a r ă ş i spre el, ca f ă r ă

voia lui . - - P e t ine I ancu le , te aş tept de azi

d i m i n e a ţ ă . E r i mi-a a p u s conip tabi -l u l că t r ebue să vii , î ncepu el.

Vocea sa p ă r u lu i I a n c u m a i do-m o a l ă decâ t a t u n c i şi fa ţa sa i se pă­r e a s c h i m b a t ă .

—.- E u a m veni t d u p ă provizi i , lă­m u r i el şi r u g ă pe Sergio de t u t u n p e n t r u o ţ i g a r ă .

— P e n i i LI n e b u n i ca t ine n ' a m tu­t u n , zise Sergie , f ă r ă a se mi şca .

- - Kii ѵе.ін p!"-ca acasă. I a n c u l e ! zise Vasile cu energ ie şi sfredeli cu

dege tu l î n n i s ip , E i , şi t u r ă m â i a ic i? — Da, eu r ă m â n , ce să facem u-

m â n d o i a c a s ă ? — Eî , n u s u p n n imic . F ă , ce vi;t .

n u m a i eşti copil . Dar , ce v ro i am >JNV' spun , n u u i t a că ou n u voiu m a i ţi­n e a m u l t t imp. P o a l e voiu m a i t r ă i .vreo c â ţ i v a a n i (iar n u şt iu d a c ă voiu m a i p u t e a m u n c i . . . E u n u ma i .-•unt ob ic inu i t cu m u n c a c â m p u l u i ..-Aşa d a r , n u u i t a , a i o m a m ă a . a s i e .

Vorb i rea p ă r e a a-î cădea greu -vorbele ii r ă m â n e a u i n g u r ă . î ş i ne­tezi b a r b a şi mâiu i le - î t r e m u r a u .

M a l v a îi p r iv i a p ă t r u n z ă t o r . Ser­gie închise u n ochhi , de-chise pe c..-. (• lait, p r iv ind pe I a n c u ; . a ce - t a se bu­c u r ă in s ine şi de t e a m ă a n u se t r ă ­da , t ăcu , u i t â n d u s e în jos la -picioa­rele sale.

- Aşa da r . nu u i t a I a n c u l e j e man ia . , u i te , t u eşti s i n g u r u l ei fiu, zise Vasile .

- P e n t r u ce a te i 'a vorbe z a d a r m c e ? zise I a n e u u r s u z , o ştiu s ingur .

- - Bine , r ă s p u n s e t a tă l , p r ivhufu :

cu ' ne încreder i ' . S p u n ' n u m a i să n c ui ţ i !

— Na. . . .Vasile oftă a d â n c . Câ teva m o m e n

te t ă c u r ă t u s - p a t r u . Apoi spuse M a l ve : , ,Acuşi se s u n ă p e n t r u l uc ru . . . "

- - KÍ, m ă duc , l ă m u r i Vasi le , ridi-cându-se . Şi toţ i cei la l ţ i se s c u l a r ă de a semenea ;

— R ă m â i cu b ine , Sergie. . . (iacă vei veni v r eoda t ă la Volga, m ă ve) vizi ta poate? I n d i s t r i c tu l S imb i r sk , c ă t u n u l Mazlo, c o m u n a Nikoln-Ly-cov. .

— Bine , zise Sergie , îl s c u t u r ă ma­n a , ţ inându- i -o m u l t în m â n a sa ne r ­voasă , a cope r i t ă cu puf r e ş ş i p r iv i z â m b i n d la fa ţa t r i s t ă şi s e r ioasă a lu i Vasile.

— Nikolo-Lyeov e u n sa t m a r e — îl cunosc toţi d i m p r e j u r şi no i lo­cu im n u m a i p a t r u vers te d e p a r t e de el, l ă m u r i Vasile .

— Bine. . . voi ii î n t r e b a — dacă ve l veni peacolo.

- L - R ă m â i cu bine ! — Cu b ine d r a g u l m e u í (Urmează) .

Trad. de A l . Ю й . ч с й l e s e n

SFATURI CASNICE

Un mijloc lesnicios penlru prinderea şoarecilor este a se p icura In p r i n z ă -toare puţ in ulei de roze.

Şoareci i , cari au un miros foarte fin, sunt a t raş i în cursă v r à n d - n e v r â n d de mirosul u le iului .

O. — No. 7 . CJMVERSUL l i t e r a r L u n i , 14 F e b r u a r i e 1 9 1 1

ILUSTRUL MATEIU — R O M A N D E G E » O L A » a М Я Е Т Т * —

m — i a Оааймыга! L a Gasaf tara?

Ш ю cu t e * la C a n t e a t Jteeeta fusese eevâartet «de eràtae mmaestMEttttor 4 e Oa frjaawraba.

'jjl a «hroa zi, toţi e r a * j»*«&etist$ ^Йв jurul rileî preşfi«fartehiî.

f t o u a mărunt

Urmare — El venise cu doi servita*! aï luV. — Stmt шаі Ьше iLăsaţi-mă,

zise el. Slugile îl lăsară, su se urce l a tră­

sură singur, dar M urmau de depa* te, pe jos. Când ajunse acaaă, po»-;: tar ui îl a jută sâ ee dea jos.

— E a ! E a ? m o r m ă i Casalbara, — D-na ducesă este acasă , Exca-

VBa, täcotö ş i iaelată, c u ieaestoete; l enta '? teeftfce, avea un aspect iasjefee».

Vestea evesùmeafceter fftme «te la Іагын&гейа, ajaaaese pună Ja ѵ Ш . Metro Laves , nu iaaeiriees* «efciij toata noaptea, müktót cu pwteae a-aiata î n « i a n ta şedinţa сввя»ч*н*аІ-. ; í íar na-ï e s » permis sa se âanâeteee de la Casa&aea, sepaseregïiia* «I ţ i nuit de Бѵейюа саже Sçi âreptwrile «te otlafcu.

Laner, m a l t a l , Smfe&iat de a m t m ű Noreï, redevenise neet .

~- Ш (te te îaAcaxS ¥ U a A e я м і a i pforï ? întwAta E w á i e a Lasar .

La Р я ш а к а а . . . L a şeafeaţa ca-mttetulKï... i

— Nu aï să. te duci. pentru că nu vreau să-tî ruinezi nevasta, în pro­fitul amantei tale.

— Evelino ! strigă Laner, cu pum­nii r id icat !

— Ce, crezî că nu ş t i u to t? Din ©rima ai a m v ă z u t ! Nn a ï să pleci, eftcï voî arăta toaste scrisorile, toate 1

anonimele, ducelui ş i «hscete nu e em de glumit, când e ve*ba de onoa­rea lai !

Astfel, d-na Laner îşî impusese voinţa soţului eî, şi aces ta era sflit isă tacă ş i sa rabde orice fle la Eve-Bna. Be altfel, cu s iguranţă, şi Ca­salbara începuse a bănui adevărul, i î e temea de Laner, de d-rul Forest i ai de Nora m a i cu seamă. Toţî î l în­şelau. Care te ei*a interesul?

Liniştea ş i despărţirea de soţia' lui îl făcu s ă vadă m a l limpede.

Nevastă-sa ацза un a m a n t ? E a aşa de rece, avea e a i n i m ă ?

P e când făcea aceste reflecţii, de odată auzi un zgomot care venea de afară i „Moarte lui Casalbara'! Moarte boţilor de la Cisalpina!"

Tot sângele i se sui la cap. — Ce iniaui m i n c i n o s ! strigă el. — Vrem po duce ' Vrem banii

aeş tr i ! Ducele de Casalbara, s ingur, ca

capul gol, apăru pe platforma tera­sei.

— Durasie ! Dusele ! ехсіавааг* toţî, toată multáttea care se aruncă î faţa lu i Casalbasra, îneonjarânunJ el aroenmţâathi-I

— Plătegte-*e ! — Hoţii Cisalpine! nc-aô furat le­

furile, sudoarea, sângele nostru !.. Noi cerem dreptate !

— Oa ! Du ! răspunse «teeele, mor-măind, ş i începu a pereepe tot!... D a ! dreptate pentru toţî !... P a n a la cel d in a r m ă ! Ea! . . . E a ! La MHanä

Comisarul a lergă cu agenţi i ş i a-pwcând în sbor cuvsmral ducelui : M i l a n ! se Sluji de el pentru a depăr­ta pericolul şi a aduce puţină l inişte tn spiritele celor turburaţi.

— Bietul d u c e ! L'aü minţ i t ! L'aă înşe la t ! . . .

Ş i când Casalbara trecu pciri mul­ţ ime ca să se ducă la gară, toţi stri­gară în cor :

— Trăiască Casalbara ! U r a ! Ducele fu dus până la staţie cu a-

eeste ехвіятжвгі de : Ura ! Trăiască Casa lbara! Dar din toate astea, el nu ţinea minte de cât cuvântul de : „Hoţ !"'üptt ée nemeJe de Casalbe-ra, şi revelaţia dezonoare! nevestei lui, în vociferările mulţ imeî , cari etrJgBse contra lu i Larrer, ca „a.-mantu l ducesei", fl făcea s ă cadă j o s !

-— Brepiate ! pentru toţî !—Ea! E a ! Sosit la Milan la gară , se simţi ea-î

vane rău. B a u trei păhăruţe de co­niac şi voi să rămâe absolut s ingur . ,

4 — Esle cu B. Cantasisena, z i » Victoeina care veni înaintea duce­lui.

In «e t idor , aaeeie porunci Victoni-;iieï au-l kiae singm*.

Лсвиі mergea s ingur, împieUcia-du-se. Abia se sprijinea de mobi la Ajusage i a s a i s i t in тктщ, unde « nevastă-aa.

• La revederea lui, Nora sceate um ţ i p ă t Pacele , rezemat de usc, îgi t intaşte a s u i » * eî o privire g m a v ă . . .

' -vrea să vorbească este trăsnit— ridică m â n a ca pentru a o blestema,, a o lovi. Cuvintele î a s ă îl rămân ia: gât . . . Cade... caută in aadar a se a-găţa de ceva, ci cade rost«g»to)du­se la nicioasele Norei.

— &-ne ! B-ae ! Ciovani ! Seumpul meii Gîovani !

Cantasirena îace sforţări şi-1 ridi­că de-1 pune pe un divan.

Npra rămâne Înlemnită. Casalbara cn ochU toi deschişi,

ţ intă; d u p ă frunte î î curge «odoare, din nări sânge, йетейте ş i o s p u m ă aibă îî ese din baaele centractatu şi strâmbe.

TI!

©eaormnete de ta Pehnare la şî de la Casalbara, fură i» provincie şi î n oraşul Мйші, suniectul tuturor een-vorbirUor. U n nou svon ae săepândi în public, dând loc la япрйгаіоаге eonrerrtairii : ©. GeîH, preeuristul bănceî lui Eloss , fugise în Ателгіса. luând două sute de miî de femei

Peste câteva afle însă , se pescui un cadavru, oribil muti lat , d in a-pel« negre a l Vettalăeî. Era bietul Gälli. N u fugise, cu nicî o dSnţair toare, după cum se spusese ci dé bună-voc îşî d S d w e moartea, îne-cândrirsc în Navigue.

— Cine Й împinsese la acest act disperat ?

Kloss s ingur ar fi putut d a satis­facţie curicv/itâţei pubfice. dând la lumină ttepeţa ducesei de Casalba ra, lui Galfi, care îşî zicea : Vin as tă-seară. ЛЙіІап. Aştept vrrzita d-tale. Eleonóra СтаТЪта.

— Unul din principirl'e mele, î ş î zicea Kloss, este să amestec justiţia, cât mal puţin în afacerile mele.

Cel maï bun lucru este să lucrez prin mine singur.

Hotăra deci să se ducă l a du­cesa de Casalbara ciliar în ziua a* ceea.

— D-na este a c a s ă ? Fi i bună şi spuntí-í că comanduTul Francise KJoes doreşte să ï vorbească.

Nora era în odaia soţului eî, pe care nu-1 mal părăsea zi şi noapte ; nimeni nu avea dreptul să se apro­pie de bolnav, afară de d-rul Fo­resti. Cascarbara îşi recăpătase cu­noştinţa. . . . dar nu putea nici vorbi, n ic i s e mişca ; doctorul declarase ducesei că această stare de prostra­ţie, putea s ă înceteze dintr'un mo­ment într'altul.. . Nora îl îngrijea s ingură cu mânuţele eî, dar Casal-fiara nu pttrea de loc mişcat de nicî una din atenţiile el.

Gând veni Victorina şi anunţă pe Kiess , rămase ca trăsnită, cu toate că se aştepta. Kloss venea să-î vor­bească despre s inuciderea lui Galii.

— Vin n u m a i de cât, spune-î să m ă aştepte, porunci ea servitoarei. NOÎU se înfăţ işă luî Kloss, dreaptă şi s igură. II mul ţumi de viaită. Ş i

— Iţi mulţumesc, Giovanni te va primi bucuros, poftim !

— Nu, nu ! răspunse Kloss. D-na ducesă mă va scuza dacă a m venit numai pentru a-I cere un simplu a-mănunt. Cred că al aflat de tristul sfârşit.. . al luî Galii... despre sinuci-anvea l u i ? Xecrtă bamea wmbeşle, ai mee: jC&aW femetor » a apus eft ar ti f a g i i tn innerica„ . Шяис a-«tevarat a m toate astea. . . amucide-- m a'a айяащА... m dona ш chiar

êrteto l a И а ш . Cmda-a n a адо ачвД.?

— 9 s adevac, 9em toamu-rftnd, şi spraape g a t e aft-î aurit r â u .

— £& ашвюі d e câ t и ' «Aadit te. aVta.

— L a в « ю ? B e ce ? вайкявж No­ra, «ane f&cea atestări nentru a se affir*»^ s i c m ee ţngfttiaenea din ce i a ee m a i mult .

— Ca să-mi ааЗ câteva ЖтѵазігІ. jBeta»«89t8ţ|I c a -frâstee Jiânstiue lui fMK, a n dat ^ e t e e belegyemÄ tri-лмѳ4 â e d-ta, d-nu dJUceeă... i a l ' o : „Soaeac аяН (teacu, Ж З а а . âietept ѵіяйа. a-tale, Eheeeera Сааайииа".

©-ta emaasSK M e s i a siBueidereî. — E*r <te hffi 1 W j « r Г I-aaa depe-

şeA aea^m e ă v o i a m «йѴІ ѵовЬезс de aSacarife asete, ea á e вйсе ій .

— 9m, «Vnû, voioi afi-i cerf bani ! zise Kloss ridicând gtasul.

— Nu ş t i u n imic! . . . ş i nu pricep cuvintele d-tale ! Am chemat pe Gal Ii... este adevărat. . . i-am vorbit... de afacerile luî Giovanni.

— Nu, d-nă, d-ta і-aï cerut o sută cmcî т й d»; irancî .

ind»fii«)e.>la neru.şinaiă ce avuse­se Nora până aci, de astă dată, la a-ceste ultime e w i n t e , se domoli cu desăvârşire. I n i m a ï bătea, sângele ii îngheţase în vine.

— A#l deri. . . aşii vrea absolut aă-ţl aminteşW cele maiî mici amănunte. . . De pilda depeşu d-tate se complică cu aittă împrejurare. . . foarte gravă. , a-dicu cele două cecurî, de 105 т й de franci, cari au fost iscălite de Galii., procúristul meu, în ordinul d-luî Matei Cantasirena. . . erî , ariveşte-

mă bine, eu nu datoreäc nimic ni-,. mănuî. Cum explici d-ta eotecidenţa

depeşei cu cele două cec uni ? Şi umobul d-tale care a ridicat la Ban­ca iuenrieaiă, cei o sută cinci rai! de franci al mei

Aide isprăveşte cu lacnămile şi cu nervii !... Răspunde !

— Nu, nu, suspină Nora nebună râagându-ş i mâinile. Iertare ! Fie-ţ mi lă !

Lacrămile o orbeau ! spaima-î pa raliaa gândirea, nici nu mai încerca sä mintă , s ă nege.

£ l o s s o pnivea. Bătu din picior cu т а н г е , ca s'o facă sâ nu mat p lângă, şi cu asprime îi dictă condiţiiunile lu i , care toate fură primite, cu un aer umil, supus", reaemat, şoptit cu vocea înceată, întretăiată de p lâns şi de suspine.

Afacerile înainte de toate : pune rea în lichidare imediată a Cwartpi-nei; deplină putere acordată luî Francesco Kloss , s ingur lichidator. Nora trtebuia să se înţe leagă şi să convină cu Cantaeirenu, despre toate ş i sepoî să. aviseze pe Klose; eăcî ban­cherul nicî nu voia să intre în ra­porturi directe cu acest „domn'

Pe o foae de hârtie, rezumă in câte­va rânduri clausele unul tractat pe care і-Г impunea hiî Cantasirena şi declară că va veni sp*e seară a lua răspunsul .

Vezî, pe aceste baze, pacea este făcută. E u pierd Ю5 mii de franci ; şi d. Cantasirena nu merge la ocnă. D-tale trebue să-ţi mulţumească, doamnă.

începu a sălta, a se învârti apoî aproape de Nora, care se dete înapoi cu un gest de groază. . . dar care î n urmă tot ea se apropie de el, înv insă , ca atrasă de un sentiment de adânca recunoştinţă.

Ea' se uită la. el, cu teamă, apoi turburată ş i . , ruşinată îşî lăsă capul în jos .

Kloss , aproape culcat pe canapea ee prefăcu a crede că Kloss venise j s i fermecat la apropierea tinerei fe pentru a întreba de duce. | mei , aceasta înţelese numai de cât,

cu cu el era de prisos să-şi m a l dea1

ae re de ducesă, s a ü să facă pe co­pilita nevinovată.

— Apropo ! ce m a l ştii despre Schönfeld? Ce s'o fi făcut contesa noastră cea groasă ?

. . .Casalbara, în patul lui, cu corpul încovoiat în două, susţinut de un vraf de perne, îşi ţ inea ochii aţ intiţ i spre uşa pe care eşise nevastă-sa. . . cu ochii injectaţi, plini de sânge.

ѴІИ JUoss îe l făcu cu mul tă îngrijire

toate socotelile. Sacrificase o sută de mii de franci , dar era însărcinat să Kcbideze Ciscilpina. O afaGere ăi aur !

Scrise v ă d w e f lui Galii să treacă n u m a i de cât pe l a cabinetul lui. P e o foae de haarti«, stabili socoteala pvocuristului. Galii avea la creditul saft suma de c inci s a u şease mii de toanei, şi ataşă de asta, depusese l a Bancă o poliţă de asigurare pe viaţă pentru nevasta кы, cu un capital de 20 de mii de farncî. Un- total de 25 de mi î de francî, din ca*e Kloss se putea despăgubi.

Când veni d-na Galii, el nicî nu se ridică înaintea eî ca s'o primească. rîcI nu o salută cel puţin. In câtte-ve cuvinte, î l expuse situaţia. Satul ei îşî dăduse moartea , după ce furase băncii s u m a de Ш> mii de franci, i n onoarea memoriei safe, al era dispus să declare că găsise toate lucrurile în perfectă ordine şi chiar a da s inu-ciderei expneuţia cea mai naturală şi cea m a ï plaueibitó. Dur, bine în­ţeles, ca d-na Galii să renunţe la des­păgubiri şi reclamaţii . , ca astfel să repare paguba. Biata femee, plân­gând, dete din cap, zicând „da" ş i plecă tot p lângând, incapabilă de a scoate o vorbă mai mult.

— Bietul Galii săracul, era bun şi milos cu femeile ! chiar şi as ta a lui reuşis a se mărita cu el ş i a-î aduce ş i copilul a l tuia în spmc .re.

După m a s ă Kloss se duse iar la ducesă, ca s ă ia răspunsul la proiec­tul tractatului aprobat şi semnat de Cantasirena.

Stătu foarte mult de vorbă cu du­cesa, şi nu sosi de cât târziii de tot la restaurantul Cova, unde îşî luă cafeaua cu lapte, în tovărăşia priete­nilor lui : bancheri mari, industriaşi bogaţi, senatori şi deputaţi. Aducea două m a l noutăţi : punerea în li­chidare a CisaVpinn ş i starea dispe­rată a lui Casalbara. Lăudă şi urcă în s lava сегшиі devotamentul duce­sei, îngrijirile pline de afecţie pe care le d a soţului ei.

—• Este o femee admirabilă !... ad-micaai lă de curagiii şi de abeegare !

In sfârşit anunţă că a doua zi , va publica o notă în Italia, o notă espli-cită, şi care va pune capăt „cleveti­rilor absurde".

Cef ee faţa se ui tau miraţi , dar Kles s n u se temea de a părea în con­trazicere, nici de a modifica cele din­tâi adeverinţl , când era verba să a-ducă omagi i adevărului".

— F ă r ă Îndoială, &îau înşelat în a-plicare; dar ideea fundamenta lă a lui F a r a Bon era minunată . Pentru ce atâtea caeltuelî ? Pentru ce s ă re­curg la naxigoţie , când electricitatea; oferea mij ieace de transport m a i re­pezi şi m a l puţin cos t i s i toare? Cisal-pina voia să facă pe .^grozava" ş i Cantasirena era u n mega loman , u n poet, u n naiv. El a căzut cel dintâi în cursă! In comitet n u erau de cât oameni tacă expenienmţă. . . înoepând cu Casalbara ; bietul bătrân -şi plă­tea cu viaţa- i luziile !

Era o pievdeve pentru ţară. Interesul pe care îl inspira lu-

meï ilustrul bolnav, m e r g e a cres­când; în curând fu un concert una­n im de laude diirambice, o explozie de patriotică durere.

Disperarea lu i Cantas irena Iţi fă­cea mi lă; îngălbenise , slăbise, cu o-chii în fundul capului ş i disperat ; dar mândru n u înceta de a repeta :

— Sursinn corda ! S u s inimile ! Am conşti inţa, legit imul orgol iu de a fi eşit intact (fără nici un go logan) din afacerile politice.

L u n i , l i F e b r i a r i e 4

U N I V E R S U L U T E R A R No. 7. — 7.

Munca bingură procură uitarea «ѳ Ш&, шѵаемшфиЦ i ішші-г, de 'Care v iaţa este otrăvită.

ft-rul Foresti , cu sprunccűilö îa-eraetate, d a d i n cap ş i ofta, câaad îl tnttœba cncva despre starea i lustru­lui bolnav. N u m a i e r a nici ©speran­ţă; duce le se s t ingea încetul cu înce­tul, şi horcăitul s ingur indica un resi Ue wiaţă. Ducesa, pe care n u o puteai smulge de Vkngk c a p ă t u M so ţu la ! «î, diajpaia raaTţţaT cu o Înverşunata fi Mişcătoare <ee»ergie, cefe din c a ă Olipe a le acestei scumpo vieţi. I a po­nto, «ces tu l amor, mite legii o feteee tâaftră a t â t de tânără şi frumoasă de bătrânul patriot expirând, se ui­tă 'é£ d - ra Cantasirena, mica profe-aoaxă do cânt, prietena аѴвсі fiehuai-leM» Se u i tară a v e n t u r t e еАіщзе-titífü de l a vilă.

Chiar şi Eleonóra parva că uitase. De a c i încolo, tră ia n u m a i e u deve-aila 'de înnal tă s impatie publică şi de a d â n c respect.

I a c l ipele de agaaèe « i e mamentu-i\A s u p r e m veniră din Roina, de l a SeaaS, de l a Caa&cra, de la Quirinal, a uawroaso telegrame, aducând dtu-ceetí condoleanţe!* celor m a i masă a e r a m a g i î din Ttcgat.

Mens ignorul Maiaeguzzi hotărâse pe Ukiamua Alexandrina, venerabila marafe a kii F i o C a d a , su i a c ă v i s a * fluoBsei. D o a m n a Alexandrina , to-măjaaurită , în fa ta sublimelor vir­tuţi a le üúemí feroci, răspândi Ы toate saloanele aristrocraţieî , meră-tale rfueeseî, ridicând-o în triumf.

Mici n u ae a u f aaraea de (ЛШріпл Klaa» venea ajeaeu foarte iârziï: l a Com ca s£- ţ l bea> lactate.

Şi el. exa 1* cagSutâànl l u i C a s a i -bon», ţ inâad to«&c&»ie daneaeí: te­m e a » înocanparabil i , ш ѳ д е і и і tutm-ror ip-crfecţiuaBEIot.-.

Gaad prietenii Ш -de la /і»лп(.е Ш înaBJbau ées&re Jicaiäaraa Cimlpi-net, el declasa că merge -de minune . Eraifl oare-caro nereguli , pe cari, d'JIPFI cum o spusese î n tot-dauna, ie atr i**ia âaezgrarteBţeg mal n-tJt, á e cât re ' e i ciexlintj.

Ş i m a l a duo ga , cu dacă se săvâr­ş ise *âte-va ixaucte, fusese săvâr­ş i te de suca-etarii! part icular al bai Cavaasirena.f.

D a pârlit de iadividl. . . U n oaiift-сате I.ancr din TineL Dar acesta a * m a l aşteptase regularea socotelilor, o şjEarsese în munţ i i luî, cu o s u m ă de M de m i l a e ікавеі , p e cane <o şterpelise de t » aaeietate.

Ş i când voafcea de Laner, ochiî luî l u a * o expresie de o ură josnică, şi de • e iudată înverşunare .

— SFAfţŞTT —

Itefrajia noastră cokral! Raple Petra af «етЫеі la fim

«fEßiversul» a anunţat ia vreme v j -zita aţgeluî Р е й ч aî SeAie ï 5a Gertea regaă» din Roma, cu care se iaru-deijâb

I l p e l e Petru, se ştie, a fost primit In Caş itala Italiei cu mult fast şi en-tuáaam.

Iaaaraţia colorată din a r i d a pagină й raaBărului nostru de azi reprezintă ргіввжеа regelui Petru în gara din Koraa, unde 'i Ща intru. і и й т р і -naa* regele Victor-limanuei.

-—— • » ' — P Ä O V E f t B F

Jlt iunde nu cœjjee pică.

Mat bine en e n tirtéfept kt pagtrbă, de ea t cu un nearod ia <c»etäg.

Daa& foc ş i fkârjoL

D e m te t « a l a a «sapi .

QÉK vorbeşte seamănă, cine ascultă euleja.

dalául iaï Вшашегаа n u >а&агша. ,

DIN HAZUL ALTORA

O l e c ţ i e

tntr'HB Mrt ünde mănâaeă aarical nostru UaDoêwin P w e s c u , caalaeral. de oWcpfu nebacşişxiit de dânsul, i-a dat într'o zi o iecţie-

Când Napoleon i ş î plăti aocoteala, chelnerul nu se prea grăbi să'î dea re-Btul.

— Duaă СТИО se v e j e nu S*ea eşti tare în яшАрЫ, zise Napoiean;

— N a a a s t e u de aktä, cäspunse •cfaelnereî; n u a B n t o f e i s a u ä t n soco­teala.

— Cum se poate ? De cincï anî eşti chelner.

— Da, dar d i oMoeîu mnşterriî îmi spua : ojxăatEează restul».

J O O Ü R I C H v a i t t - s c a i ' ă - p f t t r a t de d. A m e Kirschen-Bráila

o ţuantă. un a s m e O pasăre п ш е turcesc In topţă la croitar

versai literair», Ш. 6 , este z

n ± R Регвоаойіе esaï, ргшйазеотлиі а а ^ ,

an cèft igat -cute « a u t din <иіе * § aa* ішве bioliatecă, aeardate ca р п а а З , BOB t HMButaafek! ;

BucuTeţftî. — D-пй M g b c á Cftstfiecu şi Tttică SăŢăiţeaau ; i - t a l e Шщвтл Q~ ©herm&n ş i ba la Popeacu.

Gaiaţî .—D. DvnmÄra Bariáeri. ФаиШеавса (găsi) .— ö . Hie C. 8 tee -

neseta. Раіааса.—D. в ѣ . Bejaa. «Cwaeaä.—ÖI NkäLat Scivriăteecu. Р а м і а . — 0 . QUta Damitru. SiobaZia.— D. N. M. Die»iesen.

5 1 0 0 L E I c i ş i i i i ш і z i iüű!

Afaeaae f©artereală paotruidasa de sus şi cea de jos, bogat şi să­rac, damă sau eărbat.

Cereţî g r a t i s detalii printr'o cartă peştaiâ de 10 baut de la

A. 8. gfţwrttorgiriiig, Щіет Kit-

*.«ЛДОТЬ f i D U P A tntrebirtrrîarea Cremei şi Pudrrl „FLORA"

P A S T A a\e d inf^

f left b u c o l ; A P A d «

ie» SM

s A p ü n d e t o a l e t a I „ F L O R A

De o eaMtate ircorsşaai i i . I biae parfemat, caiiîeiează ~

şi tenul. B u c a l a l e l '

ШШВШШІІ ^ К Г \ eai£iTALE

Paiiantează ad-

traf «Ä-ee «efce« cutt al şareî. Ga-J

4 « Awrva a a e a : «Фвайааі cuj

W $ £ H É ГАІ M P »

ta ta arán, eat Unat fatrtie and aaVt d» ам> fMt ţ i «• nata-rat, ai «tt aa а> аюоа^а 4* b t c l vitat «tto «iaaU. laUeaaiafHaa mal umatS fi ana eşoart «а la оЛ-et « l u «SjMa a ţ pír. L e l 3U»a> la dr»-

T U S 6 3 b r o n ^ i t e i e »c«te ai стедіісе, tusea mà-

găcească v i n d e c ă щаг PECTOS1N ITEAIVÜ

--Slicla M 3-—Draguerií ţi Farmacü-Алдеаы. CLAF(93a,r«ARASTEAIT, ЬіЛегі»,, ' Я , W , • * , SLAITFCÂAAAA GEAARALÀ «EA*atei

HEMOFER 1ТЕАЛИ Face poftă DE mâncare şi ESTE UNUL DIN cèle MAI JJULERNICE TECODSTITUAATE

tle eorpuâul sltóit. Sfida M 4 — La droguetli şi farmacii

„ A n f l a l c o l * 1

Recomandat аШ pentru ai-colicl, cât si pentru tineri spre л nu -deveni àkeMcï, preparat de cei mai bură Doctori din AnoHa şi care a scăpat, zeci de mii de oa­meni hcţini, — Castul JLJgr 5 —

Se recomandă pentru bol­navi care suferă de reuma­tism, resv&tatwl tigmr, să fie reumatismul cât ae vechiu. — C o s t a l 3LMI 6 —-

ffiOX P E E L S , hapuri cite 140 la cutie pentru ane-t t a c l , bttdreştt stammcwt, deschide pofta de mâncare. Cu prima -cutie apare pe buze şi obraz слаоахж roşie.

Q u t i a , Ь Б І 5 A se trimete prin mandat postai costul ia :

M & & Я. W a n b w « , 1 3 8

B r t L H Ä R d -primeşte medicamentul franco la domiciliu cu instruc­

ţiuni scrise româneşte. 6465

T o ţ i a b o n a ţ i i la

t l A R l L CÂLÂTORIIUR» par t ic ipă , cu începere de azi, la ur­mătoarele mar t şi de valoare f r e m i l :

1) O s o b ă « G o d i n », K # . 3 -«II m pătata áe la cunoscuta caaa : In, austria Metdaclt «Marcu», B-aal Eli-aabeta t Ho. S . .

2) Úaaa jaa^càv famt d e « n n ă -t o a r e f e a ÎJţevI, c t t ' 4 2 , dai Vechia şi renumita fabriet PIEPER Btegard.

3) U n p i s t o l a u t o m a t á i é b u ­z u n a r , Pieper Bayard. «aadelul «el mai acu, fiind de calibru m a r e , IJ6S , Jfesi format redus, fonie por­tativ.

U n a c a r a b i n ă d e m a n e p r é ­c i s é e , cal. 12, Pieper fíaymnd, se-mi-automatică.

Toate aceste arme sunt cuaapărate de la marele magazin B. D. ѣшпап. 4 i , «alea Victeosiet, jEuiaizoruI Curţei Regale.

5) U n a o g l i n d ă m a r e w e n e -ţ i a u ă die eristal ;

6) U n a m ă s u ţ ă d e t a a i l e t ă , cu oglinzi de cristal ;

1) U a a m a ş u L a u d e c u e t t t , de mână ;

8) D o u ă f r u m o a s e t a b i t u r î . Toate aceste 5 obiecte simt cum­

părate âe la marele magazin йе mo­bile Marco Dattelkremer, strada Ca-rol. No. 62

9) U n a p e n d u l ă d e Ы а г о й ; Ш) І іана c a n i a e a **** arg^amt d e

C h i n a , Toartefrnmoase оЫейв, cum­părate 4e ia magazinul de îaeredere Sckmith.A Siratulat, calei Victo­riei, Mo. 5 3 .

11) I n s p r a t i m f o a i p e r f e c ţ i o ­n a i ;

12) U n a m a n d o l i n ă im lemn de palisandro, omaää cu sidef, cum­părate de la marele magazin ée mu-ziei JEAN Feder, calea Victoriei, 54.

13) U n a f r u c t i e r ă , argjäöatä şi aurită, cu 12 cuţite pentru deaart, au­rite, cuinfărata de la cunoscataï ma­gazia ée biJHterèè Th. Ratlivoa, B-dul Elisebeta, 9 bis.

14) U n a t o a l e t a a l e b a m i b u ѵ е г й а М І , cumpărata de la Mne a-sortsftul magaxin de даоЬіІе 4e trestia şi Ьаягіш D. Lit mann, str. Lipscani, No. 3 .

15) O ^ i rYí r crema «Flora». «S) O » afcjao «Flora». 17) O » . <рш& «Fio»». 18) Ä c e a s o r n i c e de argínt pen­

tru bărbat. 19) 5 a b o H a m e n l e рѳ в iun!

ia zetartâ umeríítíc «Vaselia». 20) 5 a b o n a m e n t e pe 3 luni

la ziarul «Universul literar». Toate aceste frumoase preiau se o-

feră coi inoe^ere de aal prin iragere la iorfî, abonaţilor « Ziarului Cfeláto-riiler».

pEeţul аіаяаяшійіііи leï S pe un an 2 .50 , pe 6 lunï.

DE ÎNCHIRIAT In strada Labirint 87

U n s p l e n d i d a p a r t a ­m e n t , c o n s t r u c ţ i e и о -d e r n a , -apft* t o t t a c a n a l , p a r c h e t a t , seribe p o r ţ e l a n ş l t e r a c o t e , I n ­t r a r e a s e p a r a t ă , c u r t e a b e t o a a a a ă » efce .

 m a t o r l Y d ' a v i z i t a » -c e s t a p a r t a i H e m t g ă s a » c « t i e ^ H e l a d - o a МіІІвѢга H à r j e i i , a p a r t a m e á i k i l « l i a f u a d .

P r e ţ u l lnchirierel âm zfaaWl JD ШЖ9 S B S Ша*.

UNiVEftSUu LITERAR C u p o n Л'о. 7 .

8. — No. 7. UNIVERSUL LITERAR Lunî, 14 Februarie, 1911.

NOUILE MARI PREMII O F E R I T E D E Z I A R U L

UNIVERSUL" ABONAŢILOR SĂI, CU INCEPERE D E A Z I :

O NOUA VILA LA SINAIA „Vila Theodora", construită anume pentru tragerea viitoare, p e &tr. I. C. Biâtianu,

în poziţia cea mai spb-n<j[idă din localitate.

UN SALONAŞ MODERN compus diu'-:

1 canapea , 2 fôtoliuri, 4 scaune şi o masă de mij loc, foarte e legant , c u m p ă r a t delà fabrica de mobile de ar tă , / . Bre­zat, calea Rahovei , 30. unde se găseşte în per­manen ţ ă o bogată şi a-leasă expoziţie de mobile

de toate genur i le .

UN DORMITOR DE BRONZ . • :

.dé m a r e valoare, cum­păra t delà Industria me­talică «Marcu», Bule­vardul Ëlisabeta, No. 8.

0 garnitură de mobilă

PUPITRU I N T R A R E compusă din '•

\ canapea, 4 scaune , 2 foi.oliurî şi o ;masă, c u m -păra le delà cunoscutul magazin de mobile de trest ie şi hamhu, Lit-Iman. str. L ipscan i , 3 .

Un dormitor \ de lemn fin

i 'unsti'uit iii marea tV lirică de mobile*'de lemn Чагіи Y. Сгацеа. şo­

seaua Milnr Bravul, No 47 şi str . Şerb'ănicii, 10. Sucursala căita"Victorie'!.

No. 107,

0 SCORŢĂ ROIFLÂNESCĂ ii o

delà frázarul Naţional de ţesături r om ' âneş t fde sub conducerea doamne­lor Cosco şi Duţes'cu, ea-!ea Victoriei , 110. cel mai eftin şi mai bine a-sortat magazin în toate ' felurile de luorăr î r oma- ; neştf din pânză, lână şi

• mă tase -

(Jn salonaş da M u ( u m parat delà cunoscuta , fabrică de mobiie în a-cest gen , E. A., PiicKer, calea Vic to r ie i ,148 . Su- :

cursala Bu l tva rdu l *EH- ''. sabeta , No. 1 8 ; la «Go-

mela r laléy».

0 DORMEZĂ, DOUĂ FOTOLIURI ŞI UN PA AVAN ARTISTIC lucra te in vet Ifi ui a te l ie r de tap i ţ e r i e Іоап У ir »lesen, s t r . C â m p i n e a n u , 31 : ' '

0 pendulă de siejar alumal şi o lavă argintată f< І pereche dë cercei M diamante ţ ^ ^ l cumpărate de" Já magazinul de Încredere ' Schmiăl & "Sú-a- <> mare valoare.

• ffBffl»*si şi. preţioasă broşi,

6 ceasoarniee remontoir de argint cu 3 capace i ceasornic de metal emailat. In binoclu fin. ti ceasoarniee remontoir, de mêlai. I Două

ЯІІІМІПЯІ C U [ ï ) Parate de la marele magasin de biciclete e u i " , u a V şi arme ß . D. Zissmann, calea Victoriei 44.'

lin grauiofou, o vioarà. un Hani şi o harmonica cumpărate de là cunoscutul magazin de muzică Jean Feder,

, calea Victoriei 54. • - *

4 pendulă de perete şi Иін#шч(е de argint sul

0 Snléndidâ Ш т albă «Cllftülß fti ЯІІР :.сФпparale de la cunoscutul magazin N U h U r t u o l l l «Ceasornicăria Colţefr./y,

lucrată artistic în ajururî.

0 dormeuză, 2 Гоіпііііп şi un paravan artistic, lucrate. în vechiul ^atelier de tapiţerie «Ioan Niculescui»v -

' . . strada" Câmpineanu No. 31. „

lrieaSOrnÍC (IC aUr, c u ' t r e î capace, pentru bărbat.

( brăjară de aur H kt., cu S perle fine. 2 ceasoarniee U aur peiiirii doaiimo. ! inel de aur cu rubin, pentru bărbat.

> de mare valoare

economice de încălzit, а П % -tan Castano.

30 cutii de crema, pudra şi săpun „FLORA" I In cutiî speciale, făcute aiume pentru abonaţiî noştri. Ă

•)A nhphßtfi ЯГОІПЫѴ repreaintànd fotografiile Regelui 1 £V РМИІСІС d rg |Hld ş i Reginei, comandate anume

. - pentru premii. 'Toţi acei cart se abonează cu începere de azi,

mai primesc gratuit şi un volum din Memoriile Regeln! Carol I.