FORMA CITATULUI JURIDIC - ulici.ro · online, regulile de citare și chiar redactare a textului ce cuprinde informația juridică trebuiesc încadrate în anumite standarde, care

FORMA CITATULUIJURIDIC

avocat Claudiu-Octavian Ulici

Cluj-Napoca 2014online: www.ulici.ro

ISBN 978-973-0-18097-8

FORMA CITATULUI JURIDIC - avocat Claudiu-Octavian Ulici - pagina 1

Grafica copertei:Die klassischen Säulenordnungen der Antike – Tafel zum Artikel „Baukunst“, S.194Meyers Kleines Konversationslexikon. Fünfte, umgearbeitete und vermehrte Auflage. Bd. 1. Bibliographisches Institut, Leipzig und Wien 1892.


SUMAR

1. INTRODUCERE

2. UTILIZAREA LUCRĂRII

3. REGULI GENERALE DE CITARE

3.1. Punctuația și ortografia în scrierea juridică

3.2. Punctuația limbii și ortografia în sens restrâns

4. CITAREA TEXTELOR NORMATIVE

4.1. Dispoziții normative naționale

4.2. Dispoziții normative de origine internațională sau supranațională

5. CITAREA DE CAZ

5.1. Generalități în citarea cazurilor

5.2. Citarea de caz CEDO

5.3. Citarea de caz CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE

5.4. Citarea de caz în alte jurisdicții

5.5. Variante de citare de caz utilizate în România

6. CITAREA DOCTRINEI

6.1. Citarea publicațiilor de specialitate

6.2. Citarea enciclopediilor și cărților de specialitate

6.3. Citarea altor surse


7. APENDICE

I. Abrevierile uzuale

II. Acte normative din România

III. Acte normative din diferite alte legislații naționale

IV. Lista instituțiilor și organelor de stat din România

V. Lista instituțiilor și organelor de stat din Europa

VI. Lista regiunilor statelor membre ale Uniunii Europene

VII. Lista instituțiilor și organelor din Uniunea Europeană

VII. Simboluri, denumiri și abrevieri unități de măsură

VIII. Instanțele naționale

IX. Lista statelor din Uniunea Europeană

X. Lista statelor lumii

XI. Publicații juridice din România

XII. Publicații juridice de referință din Uniunea Europeană și din lume

XIII. Referințe latine

8. BIBLIOGRAFIE

GHID RAPID DE CITA RE JURIDI CĂ


1. INTRODUCERE

Înțelegerea unei norme legale, articol din aceasta sau carte de specialitate

juridică, ori a modului în care legea se aplică concret pentru un caz, presupune

adoptarea și respectarea unei serii de convenții de redactare și interpretare a

textului. Acesta este scopul lucrări, care încearcă a se ocupa succesiv de modul

corect de citare și referință asupra unei legi sau altui act cu valoare normativă,

idee sau opinie, acronime și abrevieri, majuscule și italice, semne de punctuație,

formatul textului, numele unor instituții și alte asemenea chestiuni referitoare în

special la tipografie.

Astfel, de fiecare dată când avocați expun argumente legale în sprijinul

clientului, iar judecătorii redactează considerentele unei hotărâri, ei citează

Autoritatea (Peter § 1100). În demersurile lor, prin urmare, aceștia își formează

convingerile, printro referire cât mai exactă la un anumit text normativ, opinie

judiciară sau hotărâre precedentă a unei Instanțe de judecată. Reprezentarea a

ceea ce legea este și cum se aplică ea la o anumită situație, rezultă așadar prin

referire la alte părți din cuprinsul acesteia sau prevederi normative conexe, cu

normele metodologice de aplicare ale fiecăruia, hotărâri și alte decizii ale

autorităților administrative, hotărâri judecătorești pronunțate anterior ori

doctrină; dacă fiecare din acestea acestea sunt considerate pertinente și utile

cauzei.

"Citatul juridic" ca atare, ar trebui cuprins întro lucrare de referință pentru

munca juridică și se justifică în România un astfel manual scris, care ar trebui

publicat și recomandat pentru întreg grupul profesiilor juridice, această lucrare


mărgininduse la a fi doar o susținere pentru acest deziderat. În Statele Unite ale

Americii, spre exemplu, generații de studenți la drept, avocați, oameni de știință,

judecători și alți profesioniști din domeniul juridic se bazează pe ”Bluebook”,

sistem unic de citare utilizat în lucrările lor. Pentru diversele profesii juridice,

aflate întro schimbare rapidă, ”Bluebook” continuă să ofere o metodă sistematică

prin care membrii acestor profesii comunică între ei informații importante

privind sursele autorității legale, pe care se bazează în activitatea lor.

Lucrarea de față se dorește o scurtă introducere, concepută în scopul unei

familiarizări în principiile de bază ale citatului juridic și oferă de asemenea

câteva formule de citare de acest tip. Aceasta introducere în formele de citare

legale se dorește a fi axată pe variantele de citare folosite mai frecvent în practica

profesională și indispensabile, de altfel, în practicarea avocaturii.

Citatul juridic ca atare, poate fi confundat cu un dialect sau altă formă de

exprimare, nonstandardizată (Peter § 1100), iar utilizarea activă a acestui

limbaj tehnic necesită o pregătire mai consistentă decât citirea și înțelegerea sa.

Atunci când este folosit un citat juridic, este necesară afișarea tuturor

referințelor, posibil de verificat sub aspectul autenticității sursei și reflectate în

munca altor juriști. Acestea includ cel mai adesea citări din cuprinsul legilor,

hotărârilor Instanțelor publice de judecată, dar și doctrina juridică ori alte lucrări

sau articole de specialitate. Prin urmare profesioniștii, ce urmăresc aplicarea

legii, trebuie să stăpânească un limbaj tehnic specific "citatul juridic", prin care

în speța pendentă sunt incluse referințe la texte normative, doctrinare sau

comparații cu hotărâri deja pronunțate în situații de fapt, ce prezintă o relativă

similitudine.


2. UTILIZAREA LUCRĂRII

Cartea se dorește schița unui sistem uniform de citare a informației juridice, un

ghid de stil pentru domeniul juridic de activitate. Citare unei surse a autorității

legale, este o parte esențială a oricărei scrieri legale. Citarea corectă presupune

nu numai cunoașterea formei de bază pentru citarea unui anumit caz, a

constituției, legii, hotărârii, cărții sau unui articol de specialitate, ci necesită, de

asemenea înțelegerea scopurilor și utilizarea celor mai bune practici pentru a cita

o autoritate legală (Susan 49). Scopul este acela de a oferi un sprijin în

dezvoltarea unui stil de citare mai convingător și mai eficient, prin discutarea și

dezvoltarea unui plan de citare, stabilirea unei ierarhii de autoritate a instanțelor

și a precedentului; utilizarea formulelor de citare și plasarea acestor citări în text.

Majoritatea studiilor juridice utilizează pe scară largă citatele, identificate prin

trimiteri prezentate de obicei sub forma de note subsol. Fie că este un instrument

național sau internațional, constituțional, legislativ sau o altă reglementare, ori

trimitere la doctrină, citatul juridic poate fi definit ca reproducere parțială a unui

text scris, cu indicarea sursei, întro notă de subsol (Suijkerbuijk 1). Citatele

susțin un punct de vedere sau fac o afirmație și permit o anumită interpretare

sau prezintă o critică. Ele cuprind în linii mari, legile și regulamentele sau

precedentul care face obiectul unei examinări, dar în nici un caz nu ar trebui să

se abuzeze de citat, pentru a nu permite cititorului formarea propriei sinteze.


Nici în Statele Unite ale Americii nu există o standardizare a regulilor de citare

întocmită de o autoritate la nivel național (Peter § 1600) și în ciuda tendinței din

diversele manuale de citare pentru utilizarea frecventă a cuvântul "regula"

pentru practicile lor de citare, autoritatea lor se rezumă, în cel mai bun caz la un

anumit sector de activitate.

"Citarea legală", ca de altfel cea mai mare parte a oricărei limbi, este stabilită

prin utilizarea frecventă și continuă, aflânduse întro permanentă evoluție (Peter

§ 1600).

Cu privire la doctrina juridică, este important să se nu fie acceptat plagiatul și,

prin urmare, trebuie să fie indicat în mod cât clar faptul că textul reprodus sau

utilizat este împrumutat de la un alt autor. Nota de subsol, trebuie să specifice

sursa exactă a citatului. Citate trebuie să fie întotdeauna preluate din textul

original și încadrate contextul lucrării. Unele pasaje ale textului citat, pot fi

omise, de exemplu pentru a simplifica sau scurta anumite propoziții. În acest caz,

textul eliminat trebuie să fie semnalizat cu "[...]". Această obligație de loialitate

față de textul citat, implică de obicei aceea că, în cazul în care se oferă o traducere

liberă a textului unui autor, citarea de subsol în cauză, trebuie să fie făcută în

limba și editarea originală. Această traducere trebuie să fie, de asemenea, închisă

în ghilimele.

Cartea, alăturat unei introduceri, sumar, ghid rapid pentru citatul juridic și

referințelor bibliografice, este structurată în patru secțiuni de bază, la care se

adaugă un apendice, ce cuprinde tabelele de referință cu privire la regulile

generale de citare și citarea textelor normative, a cazurilor ori a doctrinei.


Citarea textelor normative și a diferitelor materiilor materii ale dreptului,

consultate în diverse formate, este o provocare pentru utilizatorii de informații

juridice, iar regulile de citare trebuie să țină pasul cu accesul la tehnologia de

comunicații utilizată. Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii

române stabilește regulile ortografice obligatorii conform Academiei Române, dar

scrierea unor termeni, a unor abrevieri și simboluri din domeniul legale, nu fac

încă obiectul unor astfel de reguli. Lucrarea de față încercă să aducă în atenție o

reguli acceptate pentru semnele ortografice și de punctuație, în scriere juridică.

Legislația cuprinde atât normele de drept intern (național) scrise conform

standardelor acceptate la acest nivel cât și norme de dreptul european și/sau

internațional. Modul de referință pentru legislație depinde întro mare măsură de

practica curentă în sistemele juridice din care fac parte dispozițiile citate. Cu

toate acestea pentru normele de drept internaționale sau supranaționale

referințele sunt indicate de organismele care leau generat și prin urmare va

trebui urmărită și citarea recomandată de emitent conform Capitolului 4.

În capitolul 5 sunt expuse câteva exemple de citare, din practica instanțelor

naționale sau europene. Se înaintează apoi anumite propuneri de referință

pentru citarea cazurilor în România.

Capitolul 6, expune moduri de citare utilizate pentru cartea de specialitate,

tratate, publicații periodice de specialitate broșuri și alte materiale.


Apendicele, în prima variantă a textului tipărit, va conține informații referitoare

la abrevierile uzuale, actele legislative din România cu codul lor literal, acte

legislative din diferite legislații naționale, lista instituțiilor și organelor de stat

românești și europene, o lisă a agențiilor cu codul literal, sigle simboluri și

denumiri ale unităților de măsură, instanțele naționale cu codul literal, lista

statelor UE și lista statelor lumii cu codul literal, periodicele juridice cu codul

literal, lista regiunilor UE și referințe latine.


”Scrierea clară și concisă ar trebui să fie obiectivul fiecărui avocat”

vol 8 Perspectives: Teaching Legal Research and Writing Winter 2000, 99


Tehnologia a extins mult accesul la informația juridică. Deciziile Înaltei Curți de

Casație și Justiție și a celorlalte Instanțe sunt disponibile nu numai prin servicii

comerciale, dar de asemenea și prin intermediul web siteuri operate de către

instanțele judecătorești și facultățile de drept. Publicarea pe format tipărit și prin

servicii online a făcut ca informația legislativă să poată fi pusă la dispoziția

cetățenilor, care nu au avut anterior deloc sau limitat acces la ea. Citarea textelor

normative și a diferitelor materiilor materii ale dreptului consultate în diverse

formate, este o provocare pentru utilizatorii de informații juridice. Regulile de

citare trebuie să țină pasul cu accesul la tehnologie ca schimbare a modului de

transmitere al informațiilor.

Necesitatea identificării unor forme de citare a textelor legale, precedentului și a

doctrinei, este independentă de furnizor informației legale sau formatul folosit de

acesta, dar a devenit evident faptul că furnizorii de materiale vor trebui să își

schimbe opțiunile de paginare, pentru toate sursele dreptului. Până acum citarea

a depins în mare măsură de numerotarea paginilor, dar cum în prezent,

referințele sunt făcute mai ales pentru informații din diferite surse în special cele


online, regulile de citare și chiar redactare a textului ce cuprinde informația

juridică trebuiesc încadrate în anumite standarde, care încep cu regulile generale

pentru utilizarea semnelor de punctuație și a abrevierilor, indicarea sursei

citatului, informația locației geografice și descrierea tehnică, indicarea

diviziunilor timpului, prezentarea autorităților, aranjarea frazeologică, denuirea

textelor normative și diverse alte informații tehnice legislative.


Secțiuni:





Punctuația limbii române, ca și ortografia în sens restrâns, este reglementată de

Academia Română (http://www.academiaromana.ro – dec 2014). Ele nu fac

obiectul noii ediții a Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic al limbii

române, ediția a IIa (DOOM2), 2005, ci este reglementată în continuare oficial

prin Îndreptarul ortografic, ortoepic și de punctuația, ediția a Va, 1995, apărut

sub egida Academiei Române (de remarcat că Îndreptarul nu mai trebuie

respectat sub primele două aspecte incluse în titlul său, față de care DOOM2 a

adus unele modificări).

În ce privește ghilimelele sau semnele citării, în Îndreptar, § 268 (p. 79), se indică

singura formă admisă pentru ghilimelele românești: „...” (numită, familiar, forma

„99...99”). La acestea se adaugă ghilimelele «» (zise și „franțuzești”) care se

folosesc, în general, în scrisul românesc pentru a marca un pasaj care se dorește a

fi pus între ghilimele în cadrul unui enunț mai mare plasat între ghilimelele

românești.

Absența acestor semne de pe tastatura obișnuită a calculatoarelor care respectă

uzul altor limbi, de cele mai multe ori al englezei nu trebuie să ducă la

înlocuirea ghilimelelor românești cu variante străine și cu atât mai puțin cu

forme hibride.


http://www.academiaromana.ro/

Ghilimelele românești pot fi introduse în text, în programul de editare al textului,

prin comenzile Insert, Symbols sau prin comanda Alt urmată de codul semnului

respectiv. Pentru mai multă ușurință, ele se pot adăuga pe bara de unelte. Noul

standard pentru tastatura românească, în curs de adoptare, prevede plasarea

acestor semne pe tastatură și presupune respectarea de către fabricanți a acestei

norme. Până la impunerea ei trebuie să se recurgă în continuare la soluțiile de

mai sus.

Ghilimelele pot părea un aspect minor; cu atât mai mult, dacă ar fi așa, nu există

motive pentru a nu respecta reglementările simple care le privesc și care respectă

tradiția scrisului românesc. În cel mai rău caz, sar putea accepta și folosirea

altor forme, cu condiția, cel puțin, să nu se recurgă la combinații hibride (precum

„...' etc.) și să se procedeze consecvent în cadrul aceluiași text.



Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române este considerat a fi

singura lucrare normativă în domeniu. Academia Română este forul care

stabilește regulile ortografice, acestea fiind obligatorii. Normele actuale în acest

sens sunt enunțate în Dicționarul ortografic, ortoepic și morfologic al limbii

române, ediția a IIa revăzută și adăugită (DOOM). Nu fac însă obiectul unor

norme propriuzise, scrierea unor termeni, a unor abrevieri și simboluri din

domeniul științific și tehnic (de exemplu, numele abreviat al surselor legale),

reglementată prin standarde internaționale sau prin standarde interne de

specialitate, care sunt obligatorii.

„Punctuația este un sistem de semne grafice, care au rolul de a marca în scris

anumite caracteristici [...] de organizare sintagmatică ale enunțurilor”(GALR

2005, vol. 2, p. 947); prin urmare în scrierea de specialitate juridică, semnele de

punctuație trebuiesc utilizate conform standardului indicat, pentru comunicarea

corectă a mesajului (GHID PRACTIC 4) .

În scriere se folosesc următoarele semne ortografice și de punctuație, în

continuare în ordine alfabetică (GHID PRACTIC 48):

apostrof [’] conform DOOM „are forma unei virgule plasate după literă, la

umărul acesteia” (DOOM 2005, p. XXXVII), iar DIN că „nu trebuie înlocuit cu

prima [']” (DIN 2009, p. 74). Utilizați funcția ”insert simbol”.

bară oblică [/] pentru despărțirea numărului actului de anul acestuia; În textele

Uniunii Europene: în redarea numărului actelor normative; în cauzele Curții de

Justiție a Comunităților Europene, pentru a indica numărul cauzelor și părțile în


proces; în formule distributive care cuprind unități de măsură abreviate (km/h)

sau neabreviate (kilometri/oră) și în abrevierile c/val (contravaloare) și m/n

(motonavă); pentru a indica alternativa sau mai multe opțiuni; pentru a indica

anii financiari, anii de comercializare etc. care nu coincid cu anii calendaristici;

pentru a indica un raport.

spațiu [ ] absența oricărui semn; în uzanțele limbii române, spațiul nu

precedă celelalte semne de punctuație, dar le urmează. Prin spații se delimitează

formele sau elementele componente ale unor indicații diferite ex: ”an de pagina

lucrării”. Absența spațiului marchează unitatea.

cratima (liniuță de unire sau de despărțire) [] . Cratima redă în scris rostirea

împreună a două cuvinte alăturate. Cratima se folosește la scrierea cuvintelor

compuse. Cratima leagă desinența sau articolul hotărât de cuvinte care

reprezintă împrumuturi sau nume proprii din alte limbi, a căror parte finală

prezintă diferențe între scriere și pronunțare: acquisul, Bruxellesul, showul,

serviceul, siteul. Se recomandă atașarea fără cratimă a articolului sau a

desinenței la împrumuturile terminate în consoane sau vocale, redate prin litere

din alfabetul limbii române, pronunțate ca în limba română: boardul, clickul,

cardul, summitul, trendul, leasingul, serverul, versoul, rectoul, logoul. Cratima

poate fi utilizată între cuvinte care indică limitele în spațiu sau în timp și pentru

a reda relația dintre două părți, ex: ”articol 58 din LEGEA ...”

două puncte [:]. Semnul de punctuație precedă o enumerare care cuprinde mai

multe elemente, introduse sau nu prin cifre, litere sau liniuțe sau poate introduce

un citat .

linie (de dialog și) de pauză [−]. Linia de pauză este utilizată în cadrul titlurilor

de capitole, anexe etc. Compuse din două sau mai multe părți și utilizată în

interiorul propoziției sau al frazei, delimitează cuvintele sau construcțiile


incidente sau apozițiile explicative. Poate fi utilizată în construcțiile eliptice,

pentru a marca lipsa predicatului sau a verbului copulativ. Ca semn ortografic,

linia de pauză este utilizată în scrierea unor cuvinte compuse complexe care

cuprind cel puțin un cuvânt compus scris cu cratimă: nord–nordest, sudest–

nordvest.

ghilimele (semnele citării) [„ ” ], uneori având formă unghiulară [« »]; În limba

română se folosește următorul tip de ghilimele: „...”. Pentru citate incluse în

cadrul unui alt citat se folosesc ghilimelele «...». În cazul (rar) în care un citat

este inclus întrun citat care, la rândul său, este inclus în alt citat, ghilimelele se

vor utiliza după următoarea schemă: „... «... „...” ...» ...”. Se scriu între ghilimele

termenii rezultați dintro convenție de scriere, internă actului, o singură dată,

atunci când se anunță convenția. În citatul juridic ca atare nu vor fi incluse

ghilimele, decât dacă acesta este urmat sau precedat de o porțiune din textul citat

și îl încadrează pe acesta.

paranteze rotunde ( ) și, în anumite cazuri paranteze drepte [ ] sau unghiulare

< >; utilizate pentru a intercala o precizare a perioadei întrun citat. Parantezele

pătrate se utilizează convențional pentru a insera un text care conține deja o

intercalare între paranteze. Când încadrează punctele de suspensie [...],

marchează lipsa unor cuvinte sau a unui fragment din textul citat. În textele din

legislația UE parantezele drepte care încadrează punctele de suspensie, indică

absența unui fragment de text .

punct [.] Punctul încheie o propoziție sau o frază cu conținut asertiv. În cazul

grupurilor de cuvinte, al propozițiilor sau al frazelor aflate între ghilimele sau

între paranteze, se pune punct în interiorul ghilimelelor de închidere sau înainte

de a doua paranteză dacă avem dea face cu o propoziție independentă sau cu o

frază completă. Se folosește punctul în exteriorul ghilimelelor de închidere și


după paranteza a doua dacă în interiorul ghilimelelor sau în paranteză se află un

grup de cuvinte care nu formează o propoziție independentă sau o frază completă.

Notele de subsol se încheie cu punct.

Punctul poate fi omis atunci când la sfârșitul unei propoziții se află o adresă de

internet sau de email.

Ca semn ortografic, punctul se folosește:

pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor a datei;

pentru exprimarea cu ajutorul cifrelor a orei;

după majoritatea abrevierilor, și anume după cele care păstrează una sau mai

multe litere din partea inițială a cuvântului abreviat, nu și ultima literă a

acestuia: etc. (etcetera, et caetera), ian. (ianuarie), id. (idem), nr. (număr/ul), ing.

(inginer), inclusiv în abrevierile de la prenume (I. pentru Ion). Nu se folosește

punct în abrevierile care păstrează finala cuvântului abreviat: cca (circa), dl

(domnul), dle (domnule), dna (doamna). Excepție: dr. (doctor).

Deoarece scopul abrevierilor este acela de a face economie de spațiu, după

abrevieri, punctul nu este precedat de spațiu , iar în interiorul abrevierilor

complexe nu este în general precedat, nici urmat de spațiu (a.c. – anul curent, ș.a.

– și alții/și altele, dar nr. crt. pentru numărul curent).

În unele abrevieri complexe, punctul interior este urmat de cratimă când se

abreviază un compus scris cu cratimă (lt.maj. pentru locotenentmajor).

Nu se folosește punct în următoarele cazuri:

după abrevierile punctelor cardinale: N, E, S, V și combinațiile acestora:

NV, SE;

în simbolurile științifice (chimie, matematică, fizică, muzică): H2O (apă),

H (hidrogen), O (oxigen), Ag (argint), CP (calputere), mf (mezzoforte), pp

(pianissimo)


după denumirile prescurtate ale unităților de măsură: cm (centimetru),

gal (galon), m (metru), kg (kilogram), l (litru), ha (hectar), t (tonă), kW

(kilowatt);

siglele (unele împrumutate) care au dobândit statut de cuvânt se scriu

întotdeauna fără puncte: se scriu totdeauna fără punct: UNESCO, HIV,

SIDA, IMM, TVA, AGA, PFL, PVC;

la sfârșitul unei propoziții sau fraze al cărei ultim cuvânt este abrevierea

etc.

punct și virgulă [;]; Semnul punct și virgulă se folosește pentru a separa două

părți importante întro frază. Se folosește, de asemenea, în citări consecutive sau

pentru a separa elementele unei enumerări precedate de o teză introductivă

urmată de două puncte și introduse prin (−).

puncte de suspensie [...]; Sunt utilizate în citate, punctele de suspensie între

paranteze pătrate [...] marchează lipsa unor cuvinte sau a unui fragment.

semnul întrebării [?]

semnul exclamării [!]

virgulă [,] Utilizarea virgulei în interiorul citatul desparte componentele

individuale ale acestuia .



Textul normativ sau "legislația" (în sens larg), cuprinde atât normele de drept

intern (național) scrise conform standardelor acceptate pentru acest nivel cât și

norme de dreptul european și/sau internațional. Modul de referință la legislație

depinde întro mare măsură de practica curentă în sistemele juridice din care fac

parte dispozițiile citate. Cu toate acestea pentru normele de drept internaționale

sau supranaționale referințele sunt indicate de organismele care leau generat și

prin urmare va trebui urmărită și citarea recomandată de emitent.

Atunci când mai multe trimiteri la diverse texte normative trebuie să fi afișate

consecutiv în aceeași notă, este important ca acestea să fie prezentate în ordinea

cea mai potrivită pentru subiectul pus în discuție, în funcție de ierarhia

normativă sau perioada în care acestea au fost în vigoare (Suijkerbuijk 29).

Trimiterea la textul normativ trebuie să indice și sursa de documentare, iar

modalitățile electronice de comunicare ocupă aici un loc privilegiat.


Secțiuni:





Trimiterea la diverse legi, acte cu valoare de lege, hotărâri și regulamente

de drept național este supusă indicațiilor specifice ale legiuitorului. În general,

elaborarea unei referințe legislative trebuie să cuprindă o serie de elemente care

identifică cu precizie textul citat și instrumentul de publicare.

Citarea textului normativ cuprinde două componente esențiale. Prima este

identificarea textului în ansamblul său, iar cea de a doua este identificarea părții

aplicabile.

Identificarea textului se face prin menționarea tipului actului. Identificarea

textului include mai multe referiri:

Natura actului: Constituție, lege organică, acord de cooperare, lege, decret,

ordonanță, ordonanță de urgență, hotărâre de guvern, ordin al ministrului, ordin

sau reglementare a unei comisii, reglementări sau hotărâri ale unui organism

descentralizat municipal, orășenesc, comunal, etc. Pentru trimiterea la aceste

acte se pot utiliza abrevieri conform trimiterilor din apendice, sau poate fi indicat

titlul integral, ceea ce poate duce însă la scăderea coerenței textului profesional.

Data actului cu mențiunea ”din” sau ”din data de” indicând ziua în cifre arabe,

luna și în cele din urmă în anul. Se poate utiliza folosirea prescurtată sau prin

cifre arabe a datei actului normativ.


În timp ce sistemele legislative de origine franceză recomandă includerea în

citare a titlului complet al actului, așa cum apare în versiunea oficială și data

exactă cuprinzând ziua luna și anul fără nici o prescurtare; cele de origine

engleză preferă citarea scurtă a actului cu indicarea anului și abrevierea

emitentului sau jurisdicției.

Exemple:

l’article 1er de l’arrêté royal du 27 août 1993 d’exécution du Code des

impôts sur les revenus 1992

( pentru Articolul 1 din Decretul regal din 27 august 1993 pentru punerea

în aplicare a normelor privind veniturile din Codul Fiscal 1992)

sau

Human Rights Act 1998 s 15(1)(b)

(pentru Legea Drepturilor Omului din 1998 paragraful 15 sunsecțiunea 1

litera b. Se foloseste citarea integrală la începutul unei propoziții, și

formele integrale sau abreviate în cuprinsul unui text, iar în notele de

subsol se folosesc întotdeauna abrevieri)

A se observa APENDICELE, pentru variantele de abreviere a textelor normative.

În cazul cel mai frecvent întâlnit în practică, în care este necesară citarea

articolul dintrun text normativ, este necesară adoptarea unor metode privind

menționarea articolului, alineatului sau literei aplicabile. Numerotarea

articolelor se face prin cifre arabe cu excepția actelor care cuprind o numerotare

în cifre romane. Când articolul este compus din subdiviziuni (punct, paragraf,

alineat, literă), fiecare element poate fi separat printro virgulă. Dacă sunt citate


mai multe articole acestea pot fi separate prin conjuncție sau numai prin virgule,

iar citarea unui șir de articole cu linie despărțitoare, sau cu indicația ”de la” ,

”până la”.

Aceste tehnici de citare pot fi combinate, în cazul în care sunt menționate mai

multe articole și mai multe subdiviziuni în cadrul acestora.

LEGEA privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor

normative (24 din 27 martie 2000 / dec. 2014), stabilește faptul că activitatea de

legiferare urmărește reglementarea relațiilor sociale prin lege și prin celelalte

categorii de acte normative și se realizează cu respectarea principiilor generale de

legiferare proprii sistemului dreptului românesc. Actele normative se inițiază, se

elaborează, se adoptă și se aplică în conformitate cu prevederile Constituției

României, republicată, cu dispozițiile prezentei legi, precum și cu principiile

ordinii de drept, iar activitatea de legiferare reprezintă principala modalitate de

implementare a politicilor publice, asigurând instrumentele necesare pentru

punerea în aplicare a soluțiilor de dezvoltare economică și socială, precum și

pentru exercitarea autorității publice.

Tehnica legislativă asigură sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației,

precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. )

Normele de tehnică legislativă definesc părțile constitutive ale actului normativ,

structura, forma și modul de sistematizare a conținutului acestuia, procedeele

tehnice privind modificarea, completarea, abrogarea, publicarea și republicarea

actelor normative, precum și limbajul și stilul actului normativ.


În vederea intrării lor în vigoare, legile și celelalte acte normative adoptate de

Parlament, hotărârile și ordonanțele Guvernului, deciziile primuluiministru,

actele normative ale autorităților administrative autonome, precum și ordinele,

instrucțiunile și alte acte normative emise de conducătorii organelor

administrației publice centrale de specialitate se publică în Monitorul Oficial al

României, Partea I. Nu sunt supuse regimului de publicare în Monitorul Oficial

al României deciziile primuluiministru clasificate, potrivit legii și actele

normative clasificate, potrivit legii, precum și cele cu caracter individual, emise

de autoritățile administrative autonome și de organele administrației publice

centrale de specialitate.

Fiecare actul normativ trebuie să se integreze organic în sistemul legislației, scop

în care proiectul de act normativ trebuie corelat cu prevederile actelor normative

de nivel superior sau de același nivel, cu care se află în conexiuneși de asemenea

corelat cu reglementările comunitare și cu tratatele internaționale la care

România este parte.

În privința structurii unui act normativ în lege (id.) se prevede faptul că orice act

normativ va avea un titlul și, dacă este cazul, preambulul, formula introductivă,

partea dispozitivă, formula de atestare a autenticității actului. Titlul actului

normativ cuprinde denumirea generică a actului, în funcție de categoria sa

juridică și de autoritatea emitentă, precum și obiectul reglementării exprimat

sintetic. Categoria juridică a actului normativ este determinată de regimul

competențelor stabilit prin Constituție, legi și prin alte acte normative prin care

se acordă prerogative de reglementare juridică autorităților publice. Autoritatea

publică este aceea învestită prin Constituție sau printrun alt act normativ. Ca


element de identificare, titlul se întregește, după adoptarea actului normativ, cu

un număr de ordine, la care se adaugă anul în care a fost adoptat acesta.

Partea dispozitivă a actului normativ reprezintă conținutul propriuzis al

reglementării, alcătuit din totalitatea normelor juridice instituite pentru sfera

raporturilor sociale ce fac obiectul acestuia.

Articolul, este elementul structural de bază al părții dispozitive, iar acesta

cuprinde, de regulă, o singură dispoziție normativă aplicabilă unei situații date.

Articolul se exprimă în textul legii prin abrevierea "art.". Articolele se

numerotează în continuare, în ordinea din text, de la începutul până la sfârșitul

actului normativ, cu cifre arabe. Dacă actul normativ cuprinde un singur articol,

acesta se va defini prin expresia "Articol unic". La coduri și la legi de mare

întindere, articolele pot fi prevăzute cu denumiri marginale, exprimând sintetic

obiectul lor; acestea nu au semnificație proprie în conținutul reglementării.

În cazul în care din dispoziția normativă primară a unui articol decurg, în mod

organic, mai multe ipoteze juridice, acestea vor fi prezentate în alineate distincte,

asigurânduse articolului o succesiune logică a ideilor și o coerență a

reglementării. În actele normative cu o anumită întindere, dacă un articol are

două sau mai multe alineate, acestea se numerotează la începutul fiecăruia cu

cifre arabe cuprinse în paranteză. Pentru claritatea, concizia și caracterul unitar

al textului unui articol se recomandă ca acesta să nu fie format dintrun număr

prea mare de alineate.


Dacă textul unui articol sau alineat conține enumerări prezentate distinct,

acestea se identifică prin utilizarea literelor alfabetului românesc și nu prin

liniuțe sau alte semne grafice. O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu

cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare și nici alineate noi.

Capitolele, titlurile, părțile și cărțile se numerotează cu cifre romane, în

succesiunea pe care o au în structura din care fac parte. Secțiunile și paragrafele

se numerotează cu cifre arabe. Titlurile, capitolele și secțiunile se denumesc prin

exprimarea sintetică a reglementărilor pe care le cuprind.

La redactarea textului unui proiect de act normativ se pot folosi, ca părți

componente ale acestuia, anexe care conțin prevederi ce cuprind exprimări cifrice,

desene, tabele, planuri sau altele asemenea. Titlul anexei cuprinde exprimarea

sintetică a ideii din textul de trimitere și dacă sunt prezente mai multe anexe,

acestea se numerotează cu cifre arabe, în ordinea în care au fost enunțate în

textul proiectului.

După intrarea în vigoare a unui act normativ, pe durata existenței acestuia pot

interveni diferite evenimente legislative, cum sunt: modificarea, completarea,

abrogarea, republicarea, suspendarea sau altele asemenea. Pentru exprimarea

normativă a modificării unui act normativ se nominalizează expres textul vizat,

cu toate elementele de identificare necesare, iar dispoziția propriuzisă se

formulează utilizânduse o expresie de genul "modificat”.

Completarea actului normativ constă în introducerea unor dispoziții noi,

cuprinzând soluții legislative și ipoteze suplimentare, exprimate în texte care se

adaugă elementelor structurale existente. Citarea completărilor se poate face


prin utilizarea unei formule de exprimare, cum ar fi: "După articolul ... a fost

introdus un nou articol,..., care prevede că ... ".

Abrogarea unui act normativ poate fi dispusă, de regulă, printro dispoziție

distinctă în finalul noului act normativ care reglementează o anumită

problematică, dacă aceasta afectează dispoziții normative anterioare, conexe cu

ultima reglementare. În vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie

determinate expres în cuprinsul citării. Identic se operează în cazul suspendării.

În cazuri deosebite, în care la elaborarea și adoptarea unei reglementări nu a fost

posibilă identificarea tuturor normelor contrare, se poate prezuma că acestea au

făcut obiectul modificării, completării ori abrogării lor implicite, chestiune care

trebuie în mod limpede evidențiată în cuprinsul citării și indicat actul normativ

care cuprinde norma tacită de abrogare, sau care lipsește de efecte actul aparent

aplicabil.

Actele normative pot avea aplicare limitată în timp, în spațiu sau privind obiectul

reglementării, caz în care în cuprinsul citării va fi specificat acest lucru.

Actul normativ modificat sau completat în mod substanțial în mod normal se

republică având la bază o dispoziție cuprinsă în actul de modificare, respectiv de

completare. Dacă actul a fost republicat aceasta se poate evidenția în cuprinsul

citării.


Dacă după publicarea actului normativ au fost descoperite erori materiale în

cuprinsul său, se procedează la publicarea unei note cuprinzând rectificările

necesare, caz în care citarea poate cuprinde aceste mențiuni.

Ordinele cu caracter normativ, instrucțiunile și alte asemenea acte ale

conducătorilor ministerelor și ai celorlalte organe ale administrației publice

centrale de specialitate sau ale autorităților administrative autonome se emit

numai pe baza și în executarea legilor, a hotărârilor și a ordonanțelor

Guvernului. Ordinele, instrucțiunile și alte asemenea acte se limitează strict la

cadrul stabilit de actele pe baza și în executarea cărora au fost emise și nu pot

conține soluții care să contravină prevederilor acestora.

Ordinele și instrucțiunile se vor elabora în termenul prevăzut de actul superior

sau, după caz, întrun termen util care să facă posibilă ducerea lor la îndeplinire,

în citare fiind amintit și acest act superior.

Actele normative ale autorităților administrației publice locale se adoptă ori se

emit pentru reglementarea unor activități de interes local, în limitele stabilite

prin Constituție și prin lege și numai în domeniile în care acestea au atribuții

legale. Hotărâri, ordine sau dispoziții sunt subordonate legilor, hotărârilor și

ordonanțelor Guvernului și altor acte de nivel superior, putând fi cuprinse în

citare în forma lor abreviată.

În vederea intrării lor în vigoare, actele normative adoptate de autoritățile

administrației publice locale se aduc la cunoștință publică, prin afișare în locuri

autorizate și prin publicare întrun cotidian local de mare tiraj, caz în care citarea

fa cuprinde și mențiunea sursei.


Publicitatea actului normativ

Citarea unui act normativ va include și mențiunea sursei de informare în

menționarea acestuia.

Pentru România principala sursă de informare oficială este Monitorul Oficial

(http://www.monitoruloficial.ro/ ). Monitorul Oficial R.A. A fost înființat în 1991

și continuă editarea publicației oficiale a statului român, al cărei prim număr a

apărut în anul 1832.

O informare corectă și actualizată asupra aparițiilor Monitorului Oficial al

României, Părțile IVII, se poate face aici prin expertmonitor, software legislativ

online, cu multiple facilități de căutare, care include forma text cu legături și

imaginea martor a Monitorului Oficial; autenticmonitor reprezintă formatul

clasic al Monitorului Oficial în format electronic, disponibil în cadrul unei

aplicații online. Permite accesul la Monitorul Oficial al României odată cu

apariția publicației, precum și la arhivă (pentru vizualizare și imprimare).

Produs electronic conținând actele publicate, poate fi accesat gratuit pe internet

și este disponibil, în varianta pentru citire, numai un timp limiat de 10 zile de la

publicarea respectivelor acte. O investiție oficială în păstrarea acestor monitoare

în formă electronică pe toată durata lor de valabilitate și chiar după accea, este o

chestiune ce ține de percepția eficienței guvernării și poate apărea chiar un prim

punct pe ordinea de zi, indiferent de platforma politică acceptată de conducerea

administrativă.

Surse de informare

Pentru România sunt disponibile mai multe variante de consultare a actelor

normative, care au chiar un cost mai redus decât cele oferite de Monitorul Oficial

și prezintă în plus variante sintetice ale actelor, ori formele aplicabile la o


http://www.monitoruloficial.ro/

anumită dată. Chiar și serviciile oferite de aceste entități private sprijină

necesitatea unei publicări gratuite în format electronic a actelor normative, fără

posibilitatea complexă de căutare în interiorul textului, sau verificare a versiunii

aplicabile în funcție de o anumită dată, necesare profesioniștilor.

Trimiterile la siteuri web

De cele mai multe ori informația este luată de pe un ecran de computer. În site

uri internet pot fi găsite informații oficiale sau care țin de un furnizor de servicii

privat. Potrivit standardelor, europene o astfel de referință ar trebui să fie citat în

mod obișnuit sub forma:

Natura, data și titlul cu trimiterea pe cât posibil la Monitorul Oficial sau în

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Nu se va menționa adresa siteului, cu excepția cazului în care textul scris

aparține unei entități private și este necesară clarificarea provenienței.

Anumite surse de informare sunt indicate în Apendice.

Exemple de citare a textelor normative

LEGE 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii 287/2009 privind Codul

civil

sau

LEGE pentru punerea în aplicare a Codul civil ( 71/2011)

abreviat

LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011

nu se recomandă folosirea abrevierilor ”Leg.” sau / și ”C. Civ.” , ”Cod Civ.”

sau cu referire a un anumită parte a actului normativ

CONSTITUȚIE, ARTICOL 27 (2) (b)

LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011, ARTICOL 8


sau

CONSTITUȚIE, 27 (2) (b)

LEGE 71/2011, 8

între actul normativ și numărul atribuit nu se pune virgulă.

nu se recomandă folosirea abrevierii ”art.” sau / și ”Art.” cu sau fără semn de

punctuație.

articolul poate apărea scris cu majuscule ”ARTICOL” sau / și ”articol”. Legea

poate fi scrisă anterior articolului, ca parte din aceasta, pentru a fixa atenția mai

degrabă pe mecanismul legal citat și nu pe un amănunt din aceasta. (Sistemele

de inspirație franceză, folosesc însă citarea de tipul: ”articol 8 din LEGEA de

aplicare a Codului Civil 71/2011”)

următoarele referiri în text la actul normativ

(IDEM, ARTICOL 8) sau (IDEM, articol 8) sau (IDEM, 8)

Pentru forma abreviată a actelor normative se va consulta Apendicele.

(IDEM Se va observa că, deși cuvântul "idem" este de origine latină, este scris în

context, în litere romane și nu italice și acest lucru este explicat prin faptul că

termenul "idem" amintește de un nume, care este citat anterior și acesta trebuie

să fie întotdeauna prezentat în caractere romane. Aceasta ajută, de asemenea,

pentru a se face distincție de următoarele informații înscrise cu caractere italice,

pentru a face evidențierea titlurilor, precum si numele sau anumite abrevieri.)

Pentru codurile frecvent citate:

CC 1864 pentru Cod Civil în vigoare din anul 1984

CPC 1865 pentru Codul de Procedură Civilă în vigoare din anul 1985


CC pentru Codul Civil în vigoare

CPC pentru Codul de Procedură Civilă în vigoare

Acestea sunt și variatele ce par a fi acceptate de legiuitor.

Variantele NCC (pentru Codul Civil în vigoare) sau NCPC (pentru Codul de

Procedură Civilă în vigoare ) par a fi eronate și pot crea confuzii și dificultății în

exprimare. Vezi și http://ulici.ro/index.php/blog/39nccncpcncpncppsamd


http://ulici.ro/index.php/blog/39-ncc-ncpc-ncp-ncpp-samd


Aplicarea normelor de tehnică legislativă se face în mod corespunzător și pentru

actele normative prin care se ratifică sau se aprobă tratate sau alte înțelegeri

internaționale.

Pentru a scrie o referință cu privire la o dispozițiile internaționale sau

supranaționale, aceasta trebuie să țină seama în mod necesar de normele speciale

care se aplică în sistemele juridice în care este publicată citarea, chiar dacă

sistemul de citare al tratatului spe exemplu este diferit.

Titlul actului normativ va cuprinde denumirea integrală a înțelegerii

internaționale, data și locul semnării acesteia; în funcție de situație, prin titlu se

exprimă ideea de ratificare, aderare sau aprobare a înțelegerii internaționale

respective. Titlul va fi cuprins în citare, în forma sa integrală sau abreviere

însoțit de actul normativ care a dispus ratificarea.

Astfel, pentru acordurile internaționale care au efect juridic în Româna este

necesară menționarea:

1.naturii actului normativ: tratat, convenție, protocolul, statutul, etc.;

2. titlul actului

3. locul și data semnării actului;

4. natura și data legii interne de adoptare;

5. Articolul, eventual urmat de o indicație a paragrafului,

punctul sau alte diviziuni ale textului.


Exemple:

CONVENTIA din 4 noiembrie 1950 pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale, amendata prin Protocoalele nr. 3, 5 și 8 și completata

prin Protocolul nr. 2, semnata la Roma și Protocolul adițional, semnat la Paris la

20 martie 1952, aprobată prin LEGEA nr. 30 din 18 mai 1994.

Legislația UNIUNII EUROPENE (UE)

Legislația UE este formată din:

• Tratatele fondatoare, care au instituit Uniunea Europeană și

reglementează modul de funcționare a acesteia• Regulamentele, directivele și deciziile UE, care au efect direct sau indirect

asupra statelor membre.

Uniunea Europeană se bazează pe norme de drept (http://europa.eu/eu

law/decisionmaking/treaties/index_ro.htm ). Aceasta înseamnă că orice măsură

luată de UE derivă din tratatele care au fost aprobate în mod voluntar și

democratic de toate țările membre. De exemplu, dacă un anumit domeniu politic

nu figurează întrun tratat, Comisia nu poate propune un act legislativ în

domeniul respectiv.

Tratatul este un acord cu forță juridică obligatorie între statele membre ale UE.

El stabilește obiectivele UE, regulile de funcționare a instituțiilor europene,

procedura de luare a deciziilor și relațiile existente între Uniune și statele

membre.


http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm

http://europa.eu/eu-law/decision-making/treaties/index_ro.htm

Tratatele sunt modificate pentru a permite creșterea eficienței și transparenței

UE, pentru a pregăti extinderile viitoare și pentru a introduce noi domenii de

cooperare cum ar fi moneda unică.

În baza tratatelor, instituțiile UE au posibilitatea de a adopta acte legislative, pe

care statele membre le aplică ulterior. Tratatele, legislația, jurisprudența și

propunerile legislative pot fi consultate în versiune integrală pe siteul EURLex,

baza de date a legislației UE.

http://europa.eu/eulaw/legislation/index_ro.htm

Procedura standard de luare a deciziilor la nivelul UE este cunoscută sub numele

de procedură legislativă ordinară (denumită anterior codecizie). Aceasta

înseamnă că Parlamentul European (instituția care îi reprezintă pe cetățenii

europeni și ai cărei membri sunt aleși prin vot direct) trebuie să aprobe legislația

UE împreună cu Consiliul (instituția reprezentând guvernele celor 28 de state

membre).

Înainte de a propune noi inițiative legislative, Comisia evaluează potențialele

consecințe economice, sociale și ecologice pe care lear putea avea acestea. Prin

urmare, Comisia realizează evaluări de impact care prezintă avantajele și

inconvenientele diferitelor opțiuni politice.

De asemenea, Comisia consultă părțile interesate cum ar fi organizațiile

neguvernamentale, autoritățile locale, reprezentanții industriei și ai societății

civile. Grupurile de experți sunt invitate să formuleze avize cu privire la aspectele

tehnice relevante. În acest fel, Comisia se asigură că propunerile legislative

răspund nevoilor celor vizați și evită procedurile birocratice inutile.


http://ec.europa.eu/yourvoice/consultations/index_ro.htm

http://www.europarl.europa.eu/aboutparliament/ro/0080a6d3d8/Ordinary-legislative-procedure.html

http://europa.eu/eu-law/legislation/index_ro.htm

http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm

http://eur-lex.europa.eu/ro/index.htm

Cetățenii, întreprinderile și organizațiile pot participa la procedura de consultare

prin intermediul siteului Consultări publice.

Parlamentele naționale își pot exprima în mod oficial rezervele în cazul în care

consideră că o problemă poate fi soluționată mai bine la nivel național decât la

nivelul UE.

Parlamentul European și Consiliul revizuiesc propunerile înaintate de către

Comisie și propun amendamente. Dacă cele două instituții nu cad de acord cu

privire la amendamente, are loc o a doua lectură.

În cadrul acesteia, Parlamentul și Consiliul pot propune din nou amendamente.

Parlamentul are puterea de a bloca propunerea legislativă dacă nu ajunge la un

acord cu Consiliul.

Dacă amendamentele sunt acceptate de către ambele instituții, proiectul

legislativ poate fi adoptat. În caz contrar, se reunește un comitet de conciliere

care încearcă să găsească o soluție. Atât Consiliul, cât și Parlamentul pot bloca

propunerea legislativă în cea dea doua lectură.

Sesiunile Parlamentului European și o parte din sesiunile Consiliului pot fi

urmărite online.

În cazul în care se face trimitere la un articol dintrun tratat în vigoare se indică:

1. numărul articolului;

2. imediat grupul de litere care indică tratatul. Acestea sunt: UE sau TUE pentru

Tratatul privind Uniunea Europeană, TFUE la Tratatul privind funcționarea

Uniunii Europene Uniunea, CE pentru Tratatul de instituire a Comunității

Europene, CA la Tratatul de instituire a Comunității Europene Cărbunelui și


http://www.consilium.europa.eu/council/open-sessions?lang=ro

http://www.europarl.europa.eu/wps-europarl-internet/frd/vod/research-by-date?language=ro

http://ec.europa.eu/yourvoice/consultations/index_ro.htm

Oțelului și EA pentru Tratatul de instituire a Comunitatea Europeană a Energiei

Atomice (Euratom).

Exemple:

Articolul 6 UE / UE 6;

Articolul 7 din TUE / TUE 7 ;

Articolul 9 din TFUE / TFUE 9;

Articolul 81 CE / CE 81;

Articolul 2 CA / CA 2 ;

Articolul 161 EA / EA 161.

Pentru legislația europeană

Actele ale instituțiilor Uniunii Europene vor avea în citat:

1. natura măsurii (regulament, directivă, recomandare, decizie, deciziecadru,

etc.) în abreviere;

2. comunitatea menționată în paranteze (CE sau CEE, CECO, Euratom);

3. Numărul măsurii precedat sau urmat, după caz, de anul de publicare a

măsurii: informația este separată de o bară oblică;

4. organismul responsabil pentru act;

5. data de actului;

6. titlul actului;

7. articolul dacă este cazul;

8. publicația oficială:

9. seria și numărul publicației;

10. data publicației;


11. pagina din publicație.

Exemple:

Regulamentul (CE, CECO, Euratom) nr 2120/1999 al Consiliului din 01

octombrie 1999 de stabilire a coeficienților aplicabil de la 1 ianuarie 1999

remunerațiilor Funcționarii Comunităților Europene repartizați în țări terțe

J.O.C.E., L.261, 07 octombrie 1999, p. 1.


5.CITAREA DE CAZ

Citarea unui caz precedent, presupune identificarea acestuia prin numele părților

sau un alt element relevant și indicarea sursei, alăturate dacă este cazul, unei

succinte expuneri a relevanței pentru speța pendentă. În acest capitol expun pe

scurt un punct de vedere cu privire la importanța precedentului judiciar și

reproduc câteva exemple de citare, din practica instanțelor naționale sau

europene. Înaintez cu prudență anumite propuneri de referință pentru citarea

cazurilor în România, în considerarea habitudinilor jurisprudențiale.

5. CITAREA DE CAZ

Secțiuni:





5.5. Variante de citare de caz utilizate în România



Prefer să nu utilizez în citarea unui anume caz, pentru care este deja pronunțată

o hotărâre a unei Instanțe, ce prezintă relevanță în speța pendentă, denumirea

generică alăturată tuturor celorlalte cazuri care au precedat, de ”jurisprudență”.

Acest termen este mai complex și semnifică teoria sau filosofia legii sau

desemnează chiar un întreg sistem legal. Originile sale conform Oxford English

Dictionary (http://www.oed.com/ dec. 2014) se găsesc în prima parte a secolului al

XVIIlea și provine din termenul latin de jus ”justitie/lege” + prudentia

”cunoaștere”.

Apoi particula ”v” ce desparte numele părților, așa cum este ea utilizată în

common law, nu o traduc prin ”contra” ci mai degrabă înțeleg aici termenul latin

inițial de direcție urmată de un ceva, în particular. Conform Dictionarului

”Gaffiot” latinfrancez (Hachette, Paris, 1934), ”versus” ca adverb ce exprimă

circumstanțele acțiunilor, semnifica inițial direcția și nu neapărat

contradictorialitatea, chestiune ultimă care ar fi perspectiva justițiabilului

orientat în direcția părții adverse. Pentru limba engleză însă, ”versus”, ca

prepoziție și termen tehnic, are înțelesul de împotriva sau în contrast cu ceva.

Judecătorul sau interpretul ulterior al deciziei se distanțează totuși de opiniile

exprimate de particulari în cadrul procedurilor și pentru aceștia ”versus” sau pe

scurt ”v.”, va semnifica nu simpla contradicție generatoare de dezechilibru în

aplicarea legii, ci un termen tehnic care permite afișarea importanței

precedentului, nu numai ca respect al muncii depusă anterior de un egal sau de

profesorul său, dar în primul rând ca temeinică aplicare a legii.


http://www.oed.com/

”Formarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și

procurorilor”, așa cum este aceasta stabilită de LEGEA privind statutul

judecătorilor și procurorilor (303/2004) trebuie să țină seama de dinamica

procesului legislativ și constă, în principal, în cunoașterea și aprofundarea

legislației interne, a documentelor europene și internaționale, a jurisprudenței

instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Pe de altă parte chiar admiterea în magistratură constă în probe scrise, cu

caracter teoretic și practic ce constau în verificarea cunoștințelor legate de

jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții

Constituționale, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și

jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene.

Aceste cunoștințe legate de jurisprudență, ar trebui extrase din culegeri de decizii

editate de autoritate, dar din păcate, în România nu avem disponibile rapoarte

oficiale sistematizate ale hotărârilor definitive pronunțate asupra unor

precedente judiciare, iar acest fapt pare a fi imputabil mai degrabă

profesioniștilor și nu unui factorului decizional. În orice caz, aceste rapoarte în

sine nu elimină necesitatea cunoașterii și aplicării regulilor de citare juridică

aplicabile.

Precedentul judiciar, este soluția deja pronunțată întro speță cu circumstanțe

asemănătoare, soluție ce prezintă un exemplu și o direcție pentru hotărârea

aflată în procedura pendentă. Decizia anterioară a Instanței prezintă autoritate

de lucru judiciar, fiind obligatorie, iar soluția care se poate pronunța de Instanța

națională română poate fi diferită numai atunci când este justificat un


reviriment jurisprudențial, așa cum este constatat și aplicat mecanismul

normativ de către Curțile Europene. Securitatea raporturilor juridice, conține

condiția respectării precedentului și este cea care dă coerența constitutivă

autorității publice, o fac perceptibilă și utilă, iar în acest fel cetățeanul poate

percepe legea ca având înțeles.

Divergențele de jurisprudență sunt observate ambiguu, ca fiind determinate de

aprecierile diferite ale judecătorului asupra aplicării dispozițiilor legale, dar chiar

și în accepțiunea actuală, autoritatea nu poate fi apreciată de particulari fie ei

chiar și magistrați, ci doar urmată.

Fundamentul ultim al statului ”de drept, democratic și social” așa cum este el

definit constituțional pare a fi ”egalitatea în drepturi”, care conform

CONSTITUȚIE 16 presupune aceea că cetățenii sunt egali în fața legii și a

autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări și nimeni nu este mai

presus de lege. Divergența de jurisprudență presupune însă tocmai încălcarea

acestui principiu esențial al egalități, căci dreptul este atitudinea prestabilită

normativ a Statului sau a cetățenilor, față de cel care deține dreptul în

patrimoniu și prin urmare nu pot exista diferențieri calitative sau cantitative în

constrângerea publică la dreptate. În această privință este inadmisibilă vreo

diferențiere făcută de autoritate între cetățeni prin pronunțarea și obligarea la

respectarea unor hotărâri divergente și chiar o simplă întârziere a protecției

apare ca încălcare a dreptului fundamental.


Menținerea toleranței față de ”divergențele de jurisprudență”, presupune

aderarea la o oarecare atitudine colectivă, care permite redactorului sau

interpretului legii să mențină deschisă ”o portiță” și profesionistului în general,

să angajeze un efort mai redus în comprehensiunea legii.

Citarea unui caz precedent, presupune indicarea acestuia și a instanței care a

pronunțat soluția, prin diverse abrevieri ce ar trebui convenite profesional.



Actualizată în octombrie 2013, metoda de citare pentru o hotărâre pronunțată de

CURTEA EUROPEANĂ A DREPTURILOR OMULUI oferă date pentru

identificarea cazului și a sursei de citare. De la 1 noiembrie 1998, Culegerea de

hotărâri și decizii ale Curții Europene a Drepturilor Omului conține o selecție de

hotărâri pronunțate și deciziile adoptate de la data intrării în vigoare a

Protocolului 11 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților

fundamentale. Toate hotărârile și deciziile Curții (cu excepția deciziilor luate de

Comisiile trei judecători conform articolul 28 din Convenție), inclusiv cele care nu

au fost publicate în această serie, sunt disponibile în baza de date a Curții

(HUDOC) care este accesibilă gratui prin intermediul siteul Curții

(http://www.echr.coe.int/Documents/Note_citation_ENG.pdf).

Forma de citare pentru hotărârilor și deciziilor publicate în această serie de la 1

noiembrie 1998 și sfârșitul anului 2007 urmează modelul:

Numele părților (în italice), numărul aplicației, numărul alineatul (pentru

hotărârilor judecătorești), abrevierea Curții Europene a Drepturilor Omului

(CEDO), an și Număr de volum. De la începutul anului 2008, exista un numar de

volum (de exemplu, CEDO 2008, CEDO 2009, etc.).

În lipsa oricărei indicații contrare, textul citat este o hotărâre pe fond pronunțată

de o Cameră a Curții. Orice altă situație este indicată în paranteze după numele

cauzei, cu mențiunea că traducerile îmi aparțin și pot să nu concorde cu o viitoare

traducere oficială:


http://www.echr.coe.int/Documents/Note_citation_ENG.pdf

"(Dec.)" pentru o decizie privind admisibilitatea,

"(Obiecții preliminare)" pentru o hotărâre cu privire la obiecții preliminare,

"(Satisfacție echitabilă)" pentru o judecată în care a au fost admise cererile unei

părți,

"(Revizuire)" pentru o revizuire a hotărârii,

"(interpretare)" pentru o judecată de interpretare,

(fără interes)" pentru o hotărâre unde se constată că nu este necesară

intervenția curții situația fiind reglementată conform de legea națională,

"(reglementare amiabilă)" pentru o hotărâre în care se constată o soluționare

amiabilă,

"[MC]" este adăuga dacă hotărârea sau decizia a fost, pronunată de către Marea

Cameră a Curții.



CURTEA EUROPEANĂ DE JUSTIȚIE (CEJ), conform informațiilor oficiale

(http://curia.europa.eu) de la crearea sa, în 1952, cu misiunea de a garanta

„respectarea legii în interpretarea și aplicarea" tratatelor Uniunii Europene,

aceasta are sarcina de a:

controla legalitatea actelor instituțiilor Uniunii Europene;

se asigura că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din

tratate și

interpreta dreptul Uniunii la solicitarea instanțelor naționale.

CEJ reprezintă autoritatea judiciară a Uniunii Europene și, în colaborare cu

instanțele din statele membre, asigură aplicarea și interpretarea uniformă a

dreptului Uniunii.

CEJ cu sediu la Luxemburg, este compusă din trei instanțe: Curtea de Justiție,

Tribunalul (creat în 1988) și Tribunalul Funcției Publice (creat în 2004). De la

crearea acestora, au fost pronunțate de către cele trei instanțe aproximativ 28

000 de hotărâri (ref. Dec. 2014).

Întrucât fiecare stat membru are propria limbă și un sistem juridic specific,

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție multilingvă. Regimul său

lingvistic nu are echivalent în nicio altă instanță din lume, deoarece fiecare dintre

limbile oficiale ale Uniunii poate fi limbă de procedură. Astfel, Curtea are

obligația să respecte un multilingvism integral ca urmare a necesității de a


http://curia.europa.eu/

comunica cu părțile în limba procesului și de a asigura difuzarea jurisprudenței

sale în toate statele membre.

Întrucât fiecare stat membru are propria limbă și un sistem juridic specific,

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este o instituție multilingvă. Regimul său

lingvistic nu are echivalent în nicio altă instanță din lume, deoarece fiecare dintre

limbile oficiale ale Uniunii poate fi limbă de procedură. Astfel, Curtea are

obligația să respecte un multilingvism integral ca urmare a necesității de a

comunica cu părțile în limba procesului și de a asigura difuzarea jurisprudenței

sale în toate statele membre.

Raportul anual reprezintă o sinteză a activității Curții de Justiție, a Tribunalului

și a Tribunalului Funcției Publice în ceea ce privește jurisprudența și cuprinde

numeroase statistici judiciare. În continuare sunt prezentate extrase din acesta.

Versiunea integrală cuprinde, printre altele, curricula vitae ale membrilor,

ordinile protocolare, precum și o prezentare generală a activităților auxiliare ale

instituției (reuniuni și stagii pentru magistrați, vizite oficiale și vizite de

informare, vizite de studiu etc...). Versiune integrală

În temeiul Regulamentelor de procedură ale Curții de Justiție, Tribunalului și

Tribunalului Funcției Publice a Uniunii Europene, țin un Repertoriu al

jurisprudenței are se publică și în limba română. Repertoriul reprezintă

publicarea oficială a jurisprudenței instanțelor care compun Curtea de Justiție a

Uniunii Europene și este compus din Repertoriul general, care conține

jurisprudența Curții de Justiție și a Tribunalului, și din Repertoriul funcției


publice, care conține jurisprudența în materia funcției publice a Tribunalului și a

Tribunalului Funcției Publice.

Repertoriul general și Repertoriul funcției publice este asigurat exclusiv în

format electronic pe siteul EURLex întro publicare oficială accesibilă gratuit.

Pagina de acces la Repertoriu de pe siteul CURIA:

(http://curia.europa.eu/juris/recherche.jsf?language=ro)

Pagina de acces la Repertoriu prezintă documentele grupate pe cauze, în ordinea

cronologică a deciziilor.

Repertoriul general cuprinde elemente de informare privind deciziile care,

potrivit regulilor, nu se publică în Repertoriu. Aceste decizii sunt totuși accesibile,

în secțiunea „jurisprudență" a acestui site, în limbile disponibile, și anume limba

de procedură și limba de deliberare.

Modul de citare a jurisprudenței la Curtea de Justiție a Uniunii Europene

pe baza ECLI (identificator european de jurisprudență) conform informațiilor

(http://curia.europa.eu/jcms/jcms/P_125997/?lText=citare )

Consiliul a fost elaborat un identificator european al jurisprudenței (ECLI sau

European Case Law Identifier). Acest identificator are ca scop trimiterea la

jurisprudența națională și la cea europeană, precum și definirea unui set minim

de metadate uniforme pentru jurisprudență.

ECLI cuprinde, pe lângă prefixul „ECLI", care este adăugat fiecărei hotărâri,

patru elemente obligatorii:


http://curia.europa.eu/jcms/jcms/P_125997/?hlText=citare

http://curia.europa.eu/juris/recherche.jsf?language=ro

• codul care corespunde statului membru căruia îi aparține instanța

respectivă sau Uniunii Europene, în ceea ce privește instanțele acesteia;• abrevierea care corespunde instanței care a pronunțat decizia;• anul deciziei;• un număr de ordine format din maximum 25 de caractere alfanumerice,

prezentat potrivit unui format stabilit de fiecare stat membru sau de

instanța supranațională respectivă. Numărul de ordine nu poate cuprinde

niciun semn de punctuație în afară de punct („.") și două puncte („:"),

acesta din urmă separând părțile unui ECLI.

De exemplu, ECLI al Hotărârii Curții de Justiție din 12 iulie 2005 în cauza în

care sa pronunțat Hotărârea Schempp (C403/03) are următoarea formă:

„EU:C:2005:446".

ECLI este compus astfel:

• „EU" arată că este vorba despre o decizie pronunțată de o instanță a

Uniunii (dacă decizia ar fi a unei instanțe naționale, în locul acestei

indicații ar figura codul care corespunde statului membru căruia îi

aparține aceasta);• „C" arată că această decizie a fost pronunțată de Curtea de Justiție. Dacă

decizia ar fi fost pronunțată de Tribunal sau de Tribunalul Funcției

Publice, mențiunile ar fi fost „T", respectiv „F";• „2005" arată că decizia a fost pronunțată în cursul anului 2005;• „446" arată că este vorba despre al 446lea ECLI atribuit în anul respectiv.

Se susține oficial că, acest mod de citare:

ameliorează lizibilitatea deciziilor jurisdicționale prin aceea că

trimiterile la jurisprudență cuprind la fiecare ocurență elementele

necesare pentru a identifica fără echivoc decizia la care se face

trimitere;


prezintă o neutralitate lingvistică mai mare în măsura în care

formatul citării este aproape identic în toate limbile și, astfel, conține

mai puține elemente care trebuie traduse și

facilitează introducerea automată de hiperlinkuri atât pentru ECLI

al deciziei citate, cât și pentru punctul vizat din aceasta.

În plus, conform uzului actual, va rămâne o distincție pentru cele trei instanțe

între modul de citare de la prima ocurență și cel de la ocurențele următoare.

Astfel, în ceea ce privește Curtea și Tribunalul Funcției Publice, începând cu a

doua ocurență a trimiterii aceasta nu va mai cuprinde menționarea numărului de

înregistrare a cauzei. În ceea ce privește Tribunalul, trimiterea nu va mai conține

nici data deciziei, nici numărul de înregistrare și nici mențiunea privind

publicarea, dacă este cazul.

Modul de citare specific uneia dintre instanțele menționate poate fi folosit, în

deciziile pe care aceasta le adoptă, pentru trimiterile atât la propria

jurisprudență, cât și la cea a celorlalte două instanțe ale Uniunii.

Exemple citare:

Hotărârea Tribunalului (camera a șaptea) din 30 septembrie 2010.

Yassin Abdullah Kadi împotriva Comisiei Europene. Politica externă și de

securitate comună Măsuri restrictive împotriva anumitor persoane și entități

care au legătură cu Osama ben Laden, cu rețeaua AlQuaida și cu talibanii

Regulamentul (CE) nr. 881/2002 Înghețarea fondurilor și a resurselor economice

ale unei persoane ca urmare a includerii acesteia pe o listă stabilită de un organ

al Națiunilor Unite Comitetul pentru sancțiuni Includere ulterioară în anexa I

la Regulamentul (CE) nr. 881/2002 Acțiune în anulare Drepturi fundamentale


Dreptul de a fi ascultat, dreptul la un control jurisdicțional efectiv și dreptul la

respectarea proprietății.

Cauza T85/09.

Repertoriul de jurisprudență 2010 II05177

• Identificator ECLI: ECLI:EU:T:2010:418



Pentru Anglia în majoritatea cazurilor relevante, citarea unui caz se face cu

identificarea Raportului (culegerii de decizii) unde acesta poate fi găsit (Oxford 8).

De exemplu,

Pepper v Hart [1993] AC 593 (HL)

Indică faptul că speța a avut ca părți pe Pepper și Hart, a fost decisă de către

Camera Lorzilor (HLHouse of Lords ) și poate fi găsită în volumul anului 1993

din seria rapoartelor legale numite "Appeals Cases” la pagina 593.

Datele sunt puse între paranteze drepte atunci când volumul folosește anul

pentru identificare. Datele incluse în paranteze rotunde sunt informații

suplimentare despre data hotărârii. De exemplu, citarea

Pepper v Hart (1993) 143 NLJ 17

indică faptul că hotărârea este cuprinsă în Volumul 143 din New Law Journal la

pagina 17 și că acesta a fost publicat în 1993. Această practică cu paranteze

pătrate și rotunde se aplică și în publicațiile de specialitate juridică.

Se utilizează caractere italice pentru numele părților cu o v italic fără punct

pentru a separa numele părților cu interese opuse. Caracterele romane sunt

utilizare pentru restul citatului.

Semne de punctuație se vor utiliza numai în cazul în care informația furnizată nu

poate este în conexiune. Se va folosi prin urmare "srl" și nu ”S.R.L.”, sau pentru

numele părților Pepper și nu ”P.”.

Se folosește virgula pentru a separa diferite numere care cuprind indicații

diferite, cum ar fi numărul raportului de caz, de caz prima a cazului din acel


raport. Dacă sunt citate consecutive, se utilizează virgula pentru a le separa.

Pentru citarea unei instanțe de grad inferior, sau a unei decizii pronunțate de o

anumită secție a instanței, la începutul citării se indică prin inițiale numele

curții/secței.

În Statele Unite ale Americii ( The Bluebook 150), o citare completă a unui caz,

include numele părților, publicația unde poate fi găsit, dacă este cazul; indicații

asupra jurisdicției și datei pronunțării; ulterior se poate indica și istoria cazului,

dacă este cazul. Citarea poate de asemenea include informații suplimentare în

paranteză. Numele părților sunt indicate folosind caractere italice, fiind omise

cuvintele multiple pentru indicarea numelui dacă acestea nu sunt în asociere, sau

alte semnalizări ale unei coparticipații procesuale cum ar fi "ș.a." Se va lista de

obicei primul nume al părților cu aceleași interese. În general, citatarea

cazurilor cuprinde pe lângă numele părților, indicarea în paranteză a anului

deciziei, raportului de caz în care aceasta se găsește și referința paginilor.

Nu există o standardizare întocmită de o autoritate la nivel național (Peter § 1

600) și în ciuda tendinței din manualele de citare pentru a utiliza termenul

"regula" pentru practicile de citare, autoritatea lor este în cel mai bun caz,

limitată la un anumit sector de activitate. Pentru cei mai mulți profesioniști, în

redactarea unui text sunt utilizate regulile de uz profesional acceptate la scară

largă (id.). Manualele de citare creat de către editorii revistelor de drept,

cunoscute ca ”Bluebook” sunt cel mai frecvent folosite pentru citatul juridic.

Decizia pentru care se dorește citarea poate suferi în timp anumite modificări. O

citare completă trebuie să includă istoria ulterioară a intregii proceduri. Dacă o


hotărâre judecătorească a făcut obiectul unui recurs, în care a suferit modficări,

în citare vor fi incluse și aceste informații (id. 45).

Exemple

Meritor Sav. v Bank. Vinson, 477 U.S. 57, 60 (1986).

Gucci Am., Inc. v. Gold Ctr. Jewelry, 997 F. Supp. 399 (SDNY) Rev'd, 158 F.3d

631 (2d Cir. 1998).

(Curtea Supremă de Justiție pentru Statele Unite, Curtea Supremă este citată:

(US))

În Franța doctrina cuprinde trimiterile de caz în partea de jos a paginii, iar

atunci ând o notă de subsol conține o referință, acesta va fi plasat în paranteze,

de preferință la sfârșitul propoziției pentru citire mai ușoară. În practică

judiciară hotărârile, ordonanțele sau trimiterile de caz, pot fi incluse în text,

izolat în paranteze.

Ordinea de prezentare a unei hotărâri judecătorești, are următoarele principii:

1. Identificarea pentru început a locului exact de publicare.

Elementele componente de referință sunt ordonate întro progresie sistematică,

răspunzând la o preocupare tot mai mare pentru rafinament în identificarea

deciziei.

În citarea:

Cass. (1re ch.), 20 octobre 1978, Pas., 1979, I, p. 215

se face referire la o hotărâre a Curții de Casație, Camera întâi a Tribunalului,

pronunțată la 20 octombrie 1978. Decizia se va găsi în publicația Pasicrisie,


colecția anului 1979. Prima secțiune a hotărârii se găsește la pagina 215.

Pentru comoditate, se utilizează unele abrevieri.

Exemple :

Referința de caz: Cass. (1re ch.), 17 avril 2008, Pas., 2008, p. 916,

poate primi următoarele abrevieri uzuale:

Cass. = Curtea de Casație;

1re ch. = prima cameră;

Pas. = Pasicrisie ;

p. = pagina.

Se vor indica, succesiv:

1 denumirea instanței;

2. dacă este necesar, numărul secția sau specializarea;

3. data deciziei;

4. Numele părților (opțional, cu excepția unei referințe la o hotărâre a Consiliului

de Stat, în cazul în care este de obicei specificat numele reclamantului);

5. numărul oficial al deciziei, în cazul în care este o decizie dată de Curtea

Constituțională sau Consiliul de Stat;

6. dacă este cazul, secțiunile hotărârii;

7. numele revistei care publică decizia;

8. anul de publicare;

9. partea revistei (dacă există);

10. pagina, coloana sau numărul de serie al publicației;

11. posibililele constatări sau avizul procurorului;

12. numele autorului unei note sau unui comentariu în textul deciziei.


În 1999, un comitetul canadian de citare a prezentat raportul său ce cuprinde un

standard de citare pentru jurisprudență. Documentul este rezultatul unui studiu

inițiat în primăvara anului 1998 de către massmedia publicarea, sistemul

judiciar și mediul academic, grupate în cadrul Comitetului (Robert Quel modèle

pour le Québec?). Raportul propune un standard de referințe neutru, cu "scopul

de a permite identificarea unei hotărâri judecătorești, indiferent de modul său de

publicare, pe hârtie sau în format electronic”. "Standardul poate fi utilizat de

către toate instanțele canadiene, inclusiv instituțiile cvasijudiciare sau

administrative”. Inițiativa a propus schimbarea sensibilă a practicilor existente

în citarea hotărârilor pentru Canada, deoarece metoda de referință utilizată nu

era adaptat la realitatea tehnologică.

Noile indicații de referință pentru hotărârile instanțelor de judecată, trebuie să

permită ca hotărârea să poată fi identificată "oficial" și facil, chiar dacă aceasta

este publicată doar pe internet și nu a făcut încă parte dintro colecție tipărită.

Standardul propus urmărește facilitarea identificării unei hotărâri judecătorești

de referință,” în mod complet, imediat și permanent”.

Standardul propus este simplu și se compune din trei elemente: referința de

procedură; corpul citatului ( care ar conține anul deciziei, codul sau denumirea

instanței și numărul de ordine de decizie); elementele opționale menite a crește

precizia referinței. Standardul propune o formă de documente electronice produse

de instanțele de judecată și recomandă numerotarea alineatelor în deciziile

judiciare. Practica elimină numărul paginii de referință pentru identificarea unei

secțiuni specifice a deciziei, iar avocații vor fi întotdeauna în măsură să identifice

pasajul citat cu numărul de paragraf (id).


Exemplu (id):

O hotărâre a Curții de Quebec întrun litigiu între domnul X și doamna X ar avea

o trimitere de genul:

" X v. X 1999 QCCQ ".

Dacă este necesară o referință la un pasaj din decizie inclus în al zecelea

paragraf, citatul ar avea forma:

"X v. X 1999 QCCQ 10 § ".

În sinteză se va ține seama că, "Citarea legală", ca de altfel cea mai mare parte a

oricărei limbi, este stabilită prin utilizarea continuă și se află întro permanentă

evoluție (Peter § 1600).


5.5. Variante citare de caz utilizate în România

Înalta Curte de Casație și Justiție

Pentru România din anul 2005, revista oficială a Înaltei Curți de Casație și

Justiție Buletinul Casatiei (dec.2014), publicată în colaborare cu Editura C.H.

Beck (dec.2014), dorește asigurarea accesului la deciziile instanței supreme și în

special la soluțiile cu valoare de principiu pronunțate de Înalta Curte de Casație

și Justiție în scopul unificarii practicii judiciare (http://www.scj.ro/1259/Buletinul

Casatiei) (dec.2014). Din ianuarie 2010, Buletinul Casației este publicat lunar,

iar în fiecare număr se regăsesc rezumate, deciziile prin care Înalta Curte de

Casație și Justiție a soluționat în perioada predentă, cu valoare de principiu,

probleme de drept, precum și cele mai noi decizii în interesul legii.

Înalta Curte de Casație și Justiție are disponibil și un formular de căutare a

deciziilor la adresa: http://www.scj.ro/736/Cautarejurisprudenta (dec.2014).

Fiecare decizie cuprinde indicatori de referință pentru clasificare pe instituții

juridice a speței și textul integral al deciziei.

Exemplu:

”Acțiune în pretenții. Contract de cesiune a drepturilor litigioase încheiată între

societatea cu răspundere limitată și asociatul unic al acesteia. Consecințe

Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Judecata

Index alfabetic: acțiune în pretenții, contract de cesiune de drepturi litigioase

excepția lipsei calității procesuale pasive

Indicarea normei de procedură: Codul de procedură civilă din 1865, art. 84, art.

129


http://www.scj.ro/736/Cautare-jurisprudenta

http://www.scj.ro/1259/Buletinul-Casatiei

http://www.scj.ro/1259/Buletinul-Casatiei

Indicarea normei materiale: Codul civil din 1864, art. 1391 și urm., Legea nr.

31/1990, art. 235, art. 2371

Sumar: Cesionarul din contractul de cesiune de drepturi litigioase nu poate să

preia de la cedent decât creanțele deduse judecății, și, prin urmare, în ipoteza în

care cealaltă parte litigantă ridică pretenții proprii față de cedentul de drepturi

litigioase, de exemplu, prin formularea unei cereri reconvenționale, cesionarul

introdus în cauză ca urmare a intervenirii unui contract de vânzare de drepturi

litigioase nu poate să fie tras la răspundere pentru datoriile contractate de cedent,

soluția fiind, sub aspect procedural, de respingere a pretențiilor invocate față de

cesionarul de drepturi litigioase, prin admiterea excepției lipsei calității

procesuale pasive, întrucât nu există identitate între partea care sa obligat în

raportul juridic dedus judecății și partea față de care a fost continuată judecata

ca urmare a unei convenții de vânzare de drepturi litigioase.

În ipoteza în care cesiunea drepturilor litigioase intervine între o societate cu

răspundere limitată, în calitate de cedent, și asociatul unic și administratorul

societății, în calitate de cesionar, la un moment ulterior deciziei de dizolvare și

lichidare a societății cu răspundere limitată, adoptată de asociatul unic,

cesionarul – în calitate de fost asociat unic și administrator – răspunde pentru

datoriile societății, dar nu în baza cesiunii de creanță, care îi transferă exclusiv

drepturile litigioase ale societății cu răspundere limitată, devenite astfel drepturi

proprii, ci în baza deciziei de dizolvare și lichidare a societății cu răspundere

limitată, prin care sa obligat să stingă pasivul societății cu activele preluate de la

aceasta, conform art. 235 din Legea nr. 31/1990, soluția corectă fiind aceea de

respingere a excepției lipsei calității procesuale pasive a acestuia.


Numărul soluției: Secția a IIa civilă, Decizia nr. 3311 din 29 octombrie 2014

(...)

Prin sentința nr. 848 din 16 iulie 2013, Tribunalul Dolj, (…)

Pentru considerentele mai sus invocate, în baza art. 312 C. proc. civ. raportat la

art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte a admis recursul și a casat decizia

atacată, dispunând trimiterea cauzei aceleiași instanțe de apel pentru rejudecarea

apelurilor. Totodată, Înalta Curte a menținut soluția pronunțată de instanța de

apel cu privire la dezlegarea dată de prima instanță de fond cererii introductive

formulată de SC E.I. SRL și continuată de cesionara V.T.”

Există un mecanism procedural, care asigură întrucâtva o numită ”unificare

jurisprudențială” și anume posibilitatea oferită completelor pentru dezlegarea

unor chestiuni de drept din cadrul Înaltei Curți, de pronunțare a unei hotărâri

prealabile, cu privire la chestiunea de drept supusă dezlegării. Dezlegarea

dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanța care a solicitat

dezlegarea de la data pronunțării deciziei, iar pentru celelalte instanțe, de la data

publicarii deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Reglementarea

legală este dată de Cod de procedură civilă 97, 519 – 521.

În scopul asigurării interpretării și aplicării unitare a legii de către toate

instanțele judecătorești, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta

Curte de Casație și Justiție, din oficiu sau la cererea ministrului justiției, Colegiul

de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, colegiile de conducere ale

curților de apel, precum și Avocatul Poporului au obligația de a solicita Înaltei

Curți de Casație și Justiție să se pronunțe asupra problemelor de drept care au


fost soluționate diferit de instanțele judecătorești, ceea ce oferă un alt mecanism de

”unificare jurisprudențială”. Recursul în interesul legii este admisibil numai dacă

se face dovada că problemele de drept care formează obiectul judecății au fost

soluționate în mod diferit prin hotărâri judecătorești definitive, care se anexează

cererii. Decizia se pronunță numai în interesul legii și nu are efecte asupra

hotărârilor judecătorești examinate și nici cu privire la situația părților din acele

procese. Decizia se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar

dezlegarea dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe de

la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României.

Reglementare legală este dată de 97, 514 art. 518 din Codul de procedură civilă,

din Codul de procedură penală 471 4741.

În informațiile oficiale prezentate de ÎCCJ nu sunt incluse nici un fel de referințe

cu privire la posibilitatea valorificării deciziilor ICCJ pentru un alt caz decât cel e

în care aceasta sa pronunțat asupra unor chestiuni de drept sau asupra unor

recursului în interesul legii; adică posibilitatea includerii deciziilor ca precedent

obligatoriu, pentru un caz pendent.

Formularul de căutare al unei decizii, include date referitoare la numărul și data

deciziei ori numărul și anul dosarului ori Monitorul Oficial în care decizia a fost

publicată, dar nu include un index de referință cu privire la o anumită hotărâre și

o sistematizare a deciziilor pe instituții juridice, pentru a facilita procesul de

identificare. Deși căutarea se poate face după cuvinte cheie acestea sunt cele

cuprinse în textul decizie și deci face mai dificilă încadrarea situației de fapt în


drept, iar de la această ultimă încadrare să fie posibilă circumscrierea cazului

pendent.

Ministerul Justiție (http://portal.just.ro )

Prin publicitatea proiectului intitulat ”Strategia de informatizare a sistemului

justiției pentru perioada 20132017” derulat de Ministerul Justiției, aflăm că în

România sunt incluse în sfera sistemului justiției 238 de instanțe judecătorești și

multe alte instituții de control. Pași importanți pentru o așanumită ”creștere a

gradului de transparenta a actului de justiție” sunt considerați aici parcurși, prin

darea in exploatare a unor aplicații cum ar fi portalului instanțelor

(portal.just.ro) sau ECRIS Infokiosk unde pot fi accesate informații extrase din

sistemul ECRIS privind dosarele aflate pe rol și de asemenea privind

precedentele judiciare.

Precedentul judiciar prezintă relevanță sub aspectul sursei sale și poate fi căutat

după criterii legate de tipul speței, materia juridică, număr sau dată și poate fi

acceasată chiar hotărârea întrun format editabil.

Jurindex

Conform informațiilor de la http://www.jurisprudenta.org/info.aspx, (valabil dec.

2014) ”jurindex” este un serviciu gratuit, careși propune să ofere accesul liber la

hotărârile judecătorești pronunțate de instanțe. Jurindex se află sub egida

Consiliului Superior al Magistraturii. Proiectul șia propus publicarea integrala

pe internet a hotărârilor judecătorești pronunțate de instantele judecătorești din

România. Deschiderea accesului publicului larg la hotărârile judecătorețti, în

mod gratuit și integral. Jurindex index de jurisprudență a fost dezvoltat încă de


http://www.jurisprudenta.org/info.aspx

http://portal.just.ro/

la început ca o aplicație care să faciliteze accesul gratuit și liber al profesioniștilor

și publicului larg la jurisprudența instanțelor judecătorești. Jurindex indexul

jurisprudenței naționale este un proiect in continua dezvoltare. La momentul

lansării versiunii naționale baza de date conține hotărârile judecătorești

pronunțate de curțile de apel din Romania (16) in cursul anului 2008. Derularea

proiectului Jurindex indexul jurisprudenței naționale poate fi urmărită și pe

websiteul dedicat acestuia, www.jurindex.ro.

Fiecare caz raportat aici avea un număr jurindex alocat, de tipul

JURINDEX2009321, cu indicarea instanței și numărului hotărârii cu data

acesteia, obiectul dosarului și materia juridicăîmpreună cu stadiul procesual și

componența completului. Spețele puteau fi identificate ca sursă și prezentate ca

relevante completului investit cu soluționarea cauzei pendente.

În prezent nu am observat să fie raportate decizii de practică judiciară, ulterioare

datei de 28 februarie 2010, ceea ce face ca materialul să fie inutil în mare parte,

după intrarea în vigoare a noilor pachete normative.

Jurisprudența Curții de Apel Cluj

La pagina: http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html (valabil dec. 2014)

au fost incluse hotărâri relevante din practica Curții de Apel Cluj, în materie

penală, civilă, comercială și de contencios administrativ, destinată atât

specialiștilor în drept, cât și cetățenilor interesați de modul în care au fost

rezolvate anumite cazuri în instanțele noastre. Deciziile sunt prezentate în text


http://www.curteadeapelcluj.ro/jurisprudenta.html

http://www.jurindex.ro/

integral, nu sunt indexate și nu cuprind mențiuni neechivoce ale instituțiilor

juridice tratate.

Mai sunt și altele locații în care pot fi primite informații mai mult sau mai puțin

credibile legate de un precedent judiciar, dar cele prezentate până aici oferă o

sursă relevantă asupra hotărârilor judecătorești în care deja a fost pronunțată o

soluție.

Ca orice citat juridic, citarea cazurilor trebui să ofere suficiente elemente pentru

identificarea sursei citării, ce trebuie să fie una oficială, alăturată unei succinte

motivați a acestei expuneri, raportat la relevanța ei în speță.

Folosiți caractere cursive pentru nume, cu un v italic fără punct pentru a separa

părțile adverse. Utilizați caractere romane pentru restul citării. Nu utilizați

semne de punctuație. Dacă sunt citate consecutive se va utiliza punctul și virgula

pentru a le separa.

Vasile v Vasile

Apoi trebui să urmeze numărul hotărârii, pentru o anumită relavanță asupra

legislației aplicabile și indicatorul instanței urmat de anul hotărârii cu indicarea

sursei între paranteze. Termenii sunt separații de spații.

VASILE v IOAN 120 ICCJ IIciv 2014 (Cas 120/2014) 916/5

Pentru cauza Vasile versus Voan hotărârea numărul numărul 120 a secției IIa

civilă a ICCJ din 2014, pagina 916 paragraful/alineatul 5 (în funcție de

aranjamentul textului).


Pentru sursa electronică se va indica și data la care a fost culeasă informația:

VASILE v IOAN 120 ICCJ IIciv 2014 (portal.just.ro dec 2014)

Pentru Vasile versus Vasile hotărârea numărul numărul 120 a secției IIa civilă

a ICCJ din 2014, publicată la http:// portal.just.ro informație valabilă în luna

decembrie a anului 2014.

(notă: indicațiile de mai sus sunt fictive)

Dacă hotărârea este menționată întrun raport oficial, se poat menționa numai

datele de identificare din raport.

Cas. 120/2010, 916/5

Pentru Vasile versus Vasile 120 ICCJ IIciv 2014 publicată în Buletinul Casației

numărul 120 din anul 2010, pagina 916 paragraful/alineatul 5 (în funcție de

aranjamentul textului).

(notă: indicațiile de mai sus sunt fictive)

Pentru abrevierile uzuale ale publicațiilor juridice și instanțelor de judecată se va

urmări Apendicele.

Un caz este mai facil de memorat, în situația utilizării sale repetate de către un

profesionist, dacă este memorat cel puțin numele părților și anul hotărârii, dar în

publicațiile românești de drept, informația este înlăturată, deși aceasta nu are a

justificare pertinentă.

În privința numelui părților este de menționat că, acestea odată ce au participat

la o ședință publică de judecată și nu la una desfășurată în camera de consiliu,


trebuie să cunoască faptul că sunt expuse unei proceduri publice și anumite

detalii ale cazului în care au participat pot fi cunoscute de un grup mai larg de

persoane.

Conform CONSTITUȚIE 127, toate ședințele de judecată sunt publice, afară de

cazurile anume prevazute de lege, iar conform Legii privind organizarea

judecătorească 304/2004, 11(2), pronunțarea hotărârilor se face în ședință

publică, cu excepția cazurilor prevazute de lege. Publicitatea ședințelor și a

pronunțării hotărârilor, este o garanție pentru un proces echitabil și aceasta

presupune că numele părților pot fi cunoscute de orice persoană sau făcute

publice prin intermediul massmedia și cunoscute de cei care nu participă la

ședința de judecată sau la pronunțarea soluției. Având în vedere această stare în

drept, a prescurta numele părților îngreunează citarea și face imposibilă sau

dificilă identificarea acestora, fapt ce nu are o justificare pertinentă, decât

conjunctural din perspectiva factorului decizional.



Legislația și precedentul nu sunt singurele surse ale dreptului care sunt citate în

considerentul hotărâri judecătorești. Doctrina, adică toate scrierile juriștilor care

studiază și practică drept, de asemenea, joacă un rol vital în drept. Doctrina,

chiar dacă aceasta nu este o sursă de drept, în sensul tehnic al termenului,

urmărește să lumineze spiritul legii prin interpretarea tăcerii legii sau chiar a

ambiguități acesteia ( Suijkerbuijk 86).

Citatele din cărți, tratate, publicații periodice de specialitate broșuri și alte

materiale neperiodice ar trebui să includă elemente referitoare la numărul

volumului (utilizat numai pentru seturi de volume multiple); numele autorului

așa cum apare pe publicare; titlul publicației; în paranteză anul de publicare,

precum și numele editorului și ediția, dacă este cazul. Autorii trebuie să apară în

ordinea în care sunt listați în publicație. În cazul în care o lucrare are mai mult

de doi autori, fie utilizați primul nume al autorului, urmat de "și alții" sau lista

cu numele tuturor autorilor (The Bluebook 57).


secțiuni






Studiile juridice din publicațiile de specialitate au un puternic accent pedagogic și

aceste referințe pot fi foarte diferite, deoarece sunt de obicei incluse în tratate

voluminoase sau monografii, manuale și articole de specialitate ori periodice cu

diverse note și observații. Formatul citatelor implică respectarea unor norme

tehnice diferite care sunt destinate în principal găsirii cu ușurință a sursei

doctrinare consultate.

Pentru a da credibilitatea unei referințe doctrinare, citarea va fi pe cât posibil

completă, adică de natură să dea cititorului toate informațiile de care are nevoie

pentru a o identifica. Citarea ar trebui să urmeze câteva reguli.

În cazul în care este clar instanței la ce document vă referiți, ar trebui pe viitor să

utilizați abrevieri cu trimitere la titlul a acestui document. În cazul în care există

o înregistrare oficială, faceți trimitere la aceasta. Amintițivă de regula generală,

însă, să nu utilizați niciodată o abreviere dacă aceasta probabil ar putea induce în

eroare cititorul.

Când documentul conține referințe bibliografice la mai multe lucrări ale aceluiași

autor, se va include o trimitere prescurtată la titlului sursei citate.

Cele mai multe reviste de drept sunt paginate consecutiv dea lungul unui

întregului volum. Urmați acest format:


Autor titlul lucrării, (abrevierea numelui periodicului, Volum, număr, an) prima

pagina a articolului, anul și data publicării.

O listă informativă a publicațiilor de specialitate poate fi consultată în Apendice

Folosiți IDEM pentru a face o referire la o carte sau alt material neperiodice

invocat în citatul precedent. În caz contrar, utilizați ”supra”. Forma ”supra”

constă din includerea în citat al numelui autorului de mai sus, și un nou punct de

referință (pagină/ paragraf/ alineat șamd).



Uneori poate fi dificil a fi extrase trimiteri din surse care se află la granița între

articol și cartea, astfel încât pot exista ezitări asupra cuvintelor care trebuie

formatate cu italice sau cu privire la locul situării citatului în lucrarea de

referință. Acesta este situația enciclopediilor, sau lucrărilor prezentate în

seminarii publice sau conferințe, inclusiv atunci când o serie de autori au scris

fiecare câte un capitol specific, sau au contribuit la scrierea unui articol.

Pentru a stabili o linie de bază, numele autorului este înscris cu majuscule iar

titlul în italice.

De exemplu:

FLORIN SRETEANU, DANIEL NIȚU, Drept penal Partea generala Curs

universitar Vol I (Editura Universul Juridic, decembrie 2014), 34

pentru autorii lucrării Drept penal Partea generala Curs universitar Vol I, Florin

Streteanu și Daniel Nitu, lucrare publicată la Editura Universul Juridic în

decembrie 2014, pagina 34.

În general, elaborarea unei referințe la o enciclopedie sau o carte carte de

specailitate, ar trebui menționate:

a. inițiala prenumelui și numele autorului


b. titlul complet al cărții, cu caractere cursive;

c. indicație, dacă este cazul, publicația și volumul care le conțin (sau

numărul de volume publicate), cu titlul volumuluiîn cazul în care este

prevăzut;

d. locul și numele editurii;

e. data publicării;

f. acolo unde este cazul, pagina din carte sau numărul alineatul unde

începe să se dezvolte opinia la care se face referire.



În general, urmați regulile de citare pentru cărți și publicații de specialitate. Un

ghid util ar include în citat numărul ISBN sau / și sursa guvernamentală sau

comisia de specialitate. Folosiți italice pentru titlu. În cazul în care autorul nu

este identificat, citează organul care a produs documentul; în cazul în care un

astfel de organism nu poate fi identificat, se introduc trei puncte între două

paranteze de forma (...)


Facilități de comunicare oferite de comunicațiile internet permit o bună

documentare, sub condiția credibilității sursei. Multe reviste electronice, dar și

siteuri ale unor centre de cercetare, asociații sau organisme creat paginile

publice sau private, punândule la dispoziția publicului. În afară de precauția

necesară pentru identificarea sursei se reia, transmisiunea ar mai trebui să

conțin și autorul articolului sau notei marginale.

Trimiterea ar trebui să permită:

identificarea autorului;

titlul textului citat;

data textului sau data afișării online dacă este prevăzută această dată;

numele siteului; dacă acesta este un ziar sau un jurnal electronic, numele

trebuie să fie scrise cu caractere italice urmat dacă este cazul de numărul și data

publicării.


Adresa Adresa siteului poate să nu fie precedată de vreo mențiune.

Se poate omite:

informația "http //:" în indicația locației.

adresa completă de internet în cazul în care începe cu "www. ". în

Principiul este acela de a indica pagina de index (home) (pagina de start) la care

se face referire.

Exemple :

ULICI CLAUDIUOCTAVIAN, Sugestii pentru dezvoltarea activității în

cabinetele individuale de avocatură, 30 decembrie 2014,

(http://ulici.ro/index.php/avocat/sugestiipentruavocati)


http://ulici.ro/index.php/avocat/sugestii-pentru-avocati

7. APENDICE

NUMAI PENTRU VARIANTA TIPĂRITĂ !

Apendicele cuprinde referințele din capitolele anterioare cu privire la abrevierile

uzuale, un tabel al instanțelor cu codul literal, instituțiile românești și europene

cu codul lor literal, referințe latine cu codul lor literal ș.a.m.d.

Secțiuni:

I. Abrevierile uzuale

II. Acte normative din România

III. Acte normative din diferite alte legislații naționale

IV. Lista instituțiilor și organelor de stat din România

V. Lista instituțiilor și organelor de stat din Europa

VI. Lista regiunilor statelor membre ale Uniunii Europene

VII. Lista instituțiilor și organelor din Uniunea Europeană

VII. Simboluri, denumiri și abrevieri unități de măsură

VIII. Instanțele naționale

IX. Lista statelor din Uniunea Europeană

X. Lista statelor lumii

XI. Publicații juridice din România

XII. Publicații juridice de referință din Uniunea Europeană și din lume

XIII. Referințe latine

(...)


ANEXA ....

SIGLE ROMÂNEȘTI, EUROPENE ȘI INTERNAȚIONALE

EN, FR și RO (SURSA: GHIDUL IER, GRI, IATE)

EN: ACER − Agency for the Cooperation of Energy Regulators

FR: ACER − Agence de coopération des régulateurs de l'énergie

RO: ACER − Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din

Domeniul Energiei

EN: ACP − African, Caribbean and Pacific countries parties to the Lomé

Agreement

FR: ACP − États d’Afrique, des Caraїbes et du Pacifique associés à la

Communauté

dans le cadre de la convention de Lomé

RO: ACP − Țările din Africa, zona Caraibilor și Pacific asociate la Comunitatea

Europeană prin Convenția de la Lomé

EN: AESA − European Aviation Safety Agency

FR: AESA/EASA − Agence européenne de la sécurité aérienne

RO: AESA − Agenția Europeană de Siguranță a Aviației

EN: AIDS − acquired immune deficiency syndrome

FR: SIDA − syndrome d'immunodéficience acquise

RO: SIDA − sindromul imunodeficienței dobândite

EN: ASCII − American standard code for information interchange

FR: ASCII − American standard code for information interchange

RO: ASCII − American standard code for information interchange (Cod standard

american pentru schimbul de informații)


EN: ASEAN − Association of SouthEast Asian Nations

FR: ANASE − Association des nations de l’Asie du SudEst

RO: ASEAN − Asociația Națiunilor din Asia de SudEst

EN: BEPG − broad economic policy guidelines, broad guidelines of the economic

policies of the Member States and of the Union

FR: GOPE − grandes orientations de(s) politique(s) économique(s), grandes

orientations

des politiques économiques des Etats membres et de l'Union

RO: OGPE − orientări generale ale politicilor economice

EN: Benelux − Economic Union of Belgium, Luxembourg and the Netherlands

FR: Benelux − Union économique de la Belgique, des PaysBas et du Luxembourg

RO: Benelux − Uniunea Economică a Belgiei, Olandei și Luxemburgului

EN: BSE − bovine spongiform encephalopathy

FR: ESB − encéphalopathie spongiforme bovine (maladie des «vaches folles»)

RO: ESB − encefalopatie spongiformă bovină (boala „vacii nebune”)

EN: CA (c/a) − commitment appropriations

FR: CE/CEN − crédits d'engagement

RO: CA − credite de angajament

EN: CAP − common agricultural policy

FR: PAC − politique agricole commune

RO: PAC − politica agricolă comună

EN: CDROM − compact disc readonly memory

FR: CDROM − compact disc readonly memory (disque compact à mémoire

morte)

RO: CDROM − compact disc readonly memory (CD cu memorie readonly)

EN: CCT − Common Customs Tariff


FR: TDC − Tarif douanier commun

RO: TVC − Tariful Vamal Comun

EN: CECAF − Fishery Committee for the Eastern Central Atlantic

FR: Copace − Comité des pêches pour l’Atlantique CentreEst

RO: Copace − Comitetul pentru pescuit în Atlanticul de Centru și de Est

EN: CEEC(s) − central and eastern European countries

FR: PECO − pays de l’Europe centrale et orientale

RO: TECE − țările din Europa Centrală și de Est

EN: CEN − European Committee for Standardisation

FR: CEN − Comité européen de normalisation

RO: CEN − Comitetul European pentru Standardizare

EN: Cenelec − European Committee for Electrotechnical Standardisation

FR: Cenelec − Comité européen de normalisation électrotechnique

RO: Cenelec − Comitetul european pentru standardizare electrotehnică

EN: CERD − European Research and Development Committee

FR: CERD − Comité européen de la recherche et du développement

RO: CERD − Comitetul european pentru cercetare și dezvoltare

EN: CERN − European Organisation for Nuclear Research

FR: CERN − Organisation européenne pour la recherche nucléaire (anciennement

«Conseil européen pour la recherche nucléaire»)

RO: CERN − Organizația europeană pentru cercetarea nucleară (fostul „Consiliu

european pentru cercetarea nucleară”)

EN: CESDP/CSDP/ESDP − Common European Security and Defence

Policy/Common Security and Defence Policy/European Security and Defence

Policy


FR: PESD/PSDC − politique européenne en matière de sécurité et de

défense/politique de

sécurité et de défense commune

RO: PSAC/PESAC − politica de securitate și apărare comună/politica europeană

de securitate și apărare comună

EN: CFCs − chlorofluorocarbons

FR: CFC − chlorofluorocarbone

RO: CFC − clorofluorocarbon

EN: CFP − common fisheries policy

FR: PCP − politique commune de la pêche

RO: PCP − politica comună în domeniul pescuitului

EN: CFSP − Common foreign and security policy

FR: PESC − Politique étrangère et de sécurité commune

RO: PESC − Politica externă și de securitate comună

EN: CN − Combined tariff and statistical nomenclature; Combined Nomenclature

FR: NC − Nomenclature tarifaire et statistique; Nomenclature combinée

RO: NC − Nomenclatura tarifară și statistică combinată; Nomenclatura

Combinată

EN: cif − cost, insurance and freight

FR: caf − coût, assurance et fret

RO: caf − cost, asigurare și fret

EN: CORDIS − Community Research and Development Information Service

FR: CORDIS − Community research and development information service

(service communautaire d’information sur la recherche et le développement)

RO: CORDIS − Community research and development information service

(serviciu comunitar de informare în domeniul cercetării și dezvoltării) (se scrie cu


majuscule, în urma unui acord la care sa ajuns cu o organizație comercială având

aceeași siglă)

EN: Coreper − Permanent Representatives Committee

FR: Coreper − Comité des représentants permanents

RO: Coreper − Comitetul Reprezentanților Permanenți

EN: EAEC (Euratom) − European Atomic Energy Community

FR: CEEA (Euratom) − Communauté européenne de l’énergie atomique

RO: CEEA (Euratom) − Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

EN: EAFRD − European Agricultural Fund for Rural Development

FR: Feader − Fonds européen agricole pour le développement rural

RO: FEADR − Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

EN: EAGGF − European Agricultural Guidance and Guarantee Fund

FR: FEOGA − Fonds européen d’orientation et garantie agricole

RO: FEOGA − Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă

EN: EBRD − European Bank for Reconstruction and Development

FR: BERD − Banque européenne pour la reconstruction et le développement

RO: BERD − Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare

EN: ECB − European Central Bank

FR: BCE − Banque centrale européenne

RO: BCE − Banca Centrală Europeană

EN: ECHA − European Chemicals Agency

FR: ECHA − Agence européenne des produits chimiques

RO: ECHA − Agenția Europeană pentru Produse Chimice

EN: EDF − European Development Fund

FR: FED − Fonds éuropéen de développement

RO: FED − Fondul European de Dezvoltare


EN: EEA − European Economic Area

FR: EEE − Espace économique européen

RO: SEE − Spațiul Economic European

EN: EFSA − European Food Safety Authority

FR: EFSA − Autorité européenne de sécurité des aliments

RO: EFSA − Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară

EN: EFTA − European Free Trade Association

FR: AELE − Association européenne de libre échange

RO: AELS − Asociația Europeană a Liberului Schimb

EN: EIB − European Investment Bank

FR: BEI − Banque européenne d’investissement

RO: BEI − Banca Europeană de Investiții

EN: EIF − European Investment Fund

FR: FEI − Fonds européen d’investissement

RO: FEI − Fondul european de investiții

EN: EIOPA − European Insurance and Occupational Pensions Authority

FR: EIOPA − Autorité européenne des assurances et des pensions

professionnelles

RO: EIOPA − Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale

EN: EJN − European Judicial Network

FR: RJE − Réseau judiciaire européen

RO: RJE − Rețeaua judiciară europeană

EN: EMCDDA − EuropeanMonitoring Centre for Drugs and Drug Addiction

FR:EMCDDA − Observatoire européen des drogues et des toxicomanies

RO: EMCDDA − Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie

EN: EMI − EuropeanMonetary Institute


FR: IME − Institut monétaire européen

RO: IME − InstitutulMonetar European

EN: EMS − EuropeanMonetary System

FR: SME − Système monétaire européen

RO: SME − SistemulMonetar European

EN: EMU − economic and monetary union

FR: UEM − Union economique et monétaire

RO: UEM − Uniunea economică șimonetară

EN: ENEA − European Nuclear Energy Agency

FR: AEEN − Agence européenne pour l’énergie nucléaire

RO: AEEN − Agenția Europeană pentru Energia Nucleară

EN: ENISA − European Network and Information Security Agency

FR: ENISA −Agence européenne chargée de la sécurité des réseaux et de

l’information

RO: ENISA − Agenția Europeană pentru Securitatea Rețelelor Informatice și a

Datelor

(acronim identic pentru toate limbile)

EN: EPSO − European Personnel Selection Office

FR: EPSO − Office européen de sélection du personnel

RO: EPSO − Oficiul European pentru Selecția Personalului

EN: Erasmus − action scheme for the mobility of university students

FR: Erasmus − programme d’action de la Communauté européenne en matière de

mobilité des étudiants universitaires

RO: Erasmus − program de acțiune privind mobilitatea studenților

EN: ERDF − European Regional Development Fund

FR: FEDER − Fonds éuropéen de développement régional


RO: FEDR − Fondul European de Dezvoltare Regională

EN: ESA

FR:

RO:

1 − Euratom Supply Agency

2 − European Space Agency

3 − European system of integrated economic accounts

1 − Agence d’approvisionnement d’Euratom

2 − Agence spatiale européenne

3: SEC − système européen de comptes économiques intégrés

1 − Agenția de aprovizionare a Euratom

2 − Agenția Spațială Europeană (acronim identic pentru toate limbile; a nu

se folosi ASE)

3: SEC − sistem european al conturilor economice integrate

EN: ESCB − European Systemof Central Banks

FR: SEBC − Système européen des banques centrales

RO: SEBC − Sistemul European al Băncilor Centrale

EN: ESF − European Social Fund

FR: FSE − Fonds social européen

RO: FSE − Fondul Social European

EN: ESMA − European Securities and Markets Authority

FR: ESMA − Autorité européenne des marchés financiers

RO: ESMA − Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe

EN: ESSPROS − European System of Integrated Social Protection Statistics

FR: SESPROS − système européen de statistiques intégrées de la protection

sociale


RPO: SESPROS − sistem european de statistici integrate privind protecția socială

EN: EU − European Union

FR: UE − Union européenne

RO: UE − Uniunea Europeană

EN: EUMC − EuropeanMonitoring Centre on Racism and Xenophobia

FR: EUMC − Observatoire européen des phénomènes racistes et xénophobes

RO: EUMC − Observatorul European al Fenomenelor Rasiste și Xenofobe

EN: EUPM − European Union Police Mission

FR: MPUE − mission de police de l’Union européenne

RO: MPUE − Misiunea de Poliție a Uniunii Europene

EN: Euratom − European Atomic Energy Community

FR: Euratom − Communauté européenne de l energie atomique

RO: Euratom − Comunitatea Europeană a Energiei Atomice

EN: Eureka − European Research Coordination Agency

FR: Eureka − Agence européenne pour la coordination de la recherche

RO: Eureka − Agenția Europeană pentru Coordonarea Cercetării

EN: EURES − European employment services

FR: EURES − services européens de l’emploi

RO: EURES − Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă

EN: EURIBOR − Euro Interbank Offered Rate

FR: Euribor/Tibeur − taux interbancaire exprimé en euros/taux interbancaire

offert en euros

RO: EURIBOR/Euribor − rata dobânzii pe piața monetară pentru depozitele în

euro

EN: Eurocontrol − European Organisation for the Safety of Air Navigation


FR: Eurocontrol − Organisation européenne pour la sécurité de la navigation

aérienn

RO: Eurocontrol − Organizația Europeană pentru Securitatea Navigației Aeriene

EN: Europol − European Police Office

FR: Europol − Office européen de police

RO: Europol − Oficiul European de Poliție

EN: Eurostat − the statistical office of the European Union

FR: Eurostat − office statistique de l’Union européenne

RO: Eurostat − Oficiul pentru Statistică al Uniunii Europene

EN: Eurydice − information network on education in Europe

FR: Eurydice − réseau d’information sur l’éducation en Europe

RO: Eurydice − Rețea de informare privind educația în Europa

EN: EUSA European School of Administration

FR: EUSA École européenne d’administration

RO: EUSA Școala Europeană de Administrație

EN: FADN − farm accountancy data network

FR: RICA − réseau d’information comptable agricole

RO: RICA − Rețeaua de informații contabile agricole

EN: FAO − Food and Agriculture Organisation (UN)

FR: FAO − Organisation des Nations unies pour l’alimentation et l’agriculture

RO: FAO − Organizație a Națiunilor Unite pentru alimentație și agricultură

EN: FNVA − farm net value added

FR: VANE − valeur ajoutée nette d’exploitation

RO: VANE − valoare adăugată netă de exploatare

EN: fob − free on board

FR: fob − free on board (franco à bord)


RO: fob − free on board (franco à bord)

EN: GATT − General Agreement on Tariffs and Trade

FR: GATT − Accord général sur les tarifs douaniers et le commerce

RO: GATT − Acordul General pentru Tarife și Comerț

EN: GDP − Gross domestic product

FR: PIB − Produit intérieur brut

RO: PIB − Produsul intern brut

EN: GNP − Gross national product

FR: PNB − Produit national brut

RO: PNB − Produsul național brut

EN: GSM − global system for mobile communications

FR: GSM − groupe spécial mobile

RO: GSM − grup special mobil

EN: GSP − generalized system of preferences/ system of generalised preferences

FR: SPG − système de préférences généralisées

RO: SPG – sistem de preferințe generalizate (instrument definit la Cnuced)

EN: GVA − gross value added

FR: VAB − valeur ajoutée brute

RO: VAB − valoare adăugată brută

EN: HCFCs − hydrochlorofluorocarbons

FR: HCFC − hydrochlorofluorocarbone

RO: HCFC − hidroclorofluorocarbon

EN: HIV − human immunodeficiency virus

FR: VVIH − virus d’immunodéficience humaine

RO: HIV − virusul Imunodeficientei Umane

EN: IBRD − International Bank for Reconstruction and Development


FR: BIRD − Banque internationale pour la reconstruction et le développement

RO: BIRD − Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvolta e

EN: ICT − information and communication technologies

FR: TIC − technologies de l’information et de la communication

RO: TIC − tehnologii ale informației și comunicațiilor

EN: IFC − International Finance Corporation

FR: SFI − Société financière internationale

RO: SFI − Societatea financiară internațională

EN: IGC − Intergovernmental Conference

FR: CIG − Conférence intergouvernementale

RO: CIG − Conferința interguvernamentală

EN: ILO − International Labour Organisation

FR: OIT − Organisation internationale du travail

RO: OIM − Organizația Internațională a Muncii

EN: IMF − InternationalMonetary Fund

FR: FMI − Fonds monétaire international

RO: FMI − FondulMonetar Internațional

EN: IMO − International Maritime Organisation

FR: OMI − Organisation maritime internationale

RO: OMI − Organizația Maritimă Internațională

EN: Intelsat − International Telecommunications Satellite Organisation

FR: Intelsat − Organisation internationale des télécommunications par satellites

RO: Intelsat − Organizația internațională a telecomunicațiilor prin satelit

EN: Interprise − programme for the improvement of the business environment

and the promotion of the development of enterprises, and in particular small and

mediumsized enterprises


FR: Interprise − programme dans le domaine de la coopération entre entreprises

RO: Interprise − program comunitar în domeniul cooperării între întreprinderi

EN: Interreg − initiative concerning border development

FR: Interreg − initiative concernant les zones frontalières

RO: Interreg − inițiativă comunitară privind zonele frontaliere

EN: IPM − Interactive Policy Making

FR: IPM − élaboration interactive des politiques

RO: IPM − elaborarea interactivă a politicilor

EN: ISO − International Organisation for Standardisation

FR: ISO − Organisation internationale de normalisation

RO: ISO − Organizația Internațională pentru Standardizare

EN: ISDN − integrated service digital network

FR: RNIS − réseau numérique avec intégration de service

RO: ISDN − rețea digitală cu servicii integrate

EN: JAI − justice and home affairs

FR: JAI − coopération policière et judiciaire en matière pénale

RO: JAI − cooperare polițienească și judiciară în materie penală

EN: JRC − Joint Research Centre

FR: JRC − Centre commun de recherche

RO: JRC − Centrul Comun de Cercetare (acronim identic pentru toate limbile; a

nu se utiliza CCC)

EN: LAES − Latin American Economic System

FR: SELA − Système économique latinoaméricain

RO: SELA − sistemul economic latinoamerican

EN: LAN − local area network

FR: LAN − (local area network) réseau local à bande élevée)


RO: LAN − (local area network) rețea locală în bandă înaltă)

EN: Leader − links between actions for the development of the rural economy

FR: Leader − liaison entre actions de développement de l’économie rurale

RO: Leader − Legături între acțiunile vizând dezvoltarea economiei rurale

(program comunitar)

EN: LIBOR − London InterBank Offered Rate

FR: Libor − taux interbancaire pratiqué à Londres

RO: LIBOR/Libor − rata dobânzii pe piața monetară pentru depozitele în lire

sterline

EN: LIFE − financial instrument for the environment

FR: LIFE − l’instrument financier pour l’environnement

RO: LIFE − instrumentul financiar pentru mediu

EN: LPG − liquefied petroleum gas

FR: GPL − gaz de pétrole liquéfié

RO: GPL − gaz petrolier lichefiat

EN: LU − livestock unit animal unit livestock equivalent

FR: UGB − unité de gros bétail/unitégrosbétail

RO: UVM − unitate vită mare

EN: Matthaeus − exchange programme of customs officials

MatthaeusTAX − programme of Community action on the subject of the

vocational training of indirect taxation officials

FR: Matthaeus − programme d’action en matière de formation professionnelle des

fonctionnaires des douanes

MatthaeusTAX − programme d’action en matière de formation professionnelle

des fonctionnaires en charge de la fiscalité indirecte

RO: Matthaeus − program de acțiune comunitar privind formarea profesională a


funcționarilor vamali

MatthaeusTAX − program de acțiune comunitar privind formarea profesională a

uncționarilor responsabili cu fiscalitatea indirectă

EN: MEDIA − action programme to promote the development of the European

audiovisual industry

FR: MEDIA − mesures pour encourager le développement de l’industrie

audiovisuelle (programme d’action)

RO: MEDIA − măsuri privind încurajarea dezvoltării industriei audiovizualului

(program de acțiune)

EN: Mercosur − Southern Cone Common Market/Common Market of the

South/Southern Common Market (ES: Mercado Común del Sur)

FR: Mercosur − Marché commun du Sud (organisation régionale sudaméricaine)

RO: Mercosur − Piața comună a Sudului (organizație regională sudamericană)

EN: METRE − measures, standards and reference techniques

FR: METRE − (programme de) mesures, étalons et techniques de référence

RO: METRE − (program de) măsuri, etaloane și tehnici de referință

EN: MFN − most favoured nation treatment

FR: NPF − traitement de la nation la plus favorisée principe de la nation la plus

favorisée

RO: CNF − clauza națiunii celei mai favorizate, principe/traitement NPF

EN: NABS − nomenclature for the analysis and comparison of science budgets

and programmes

FR: NABS − nomenclature pour l’analyse et la comparaison des budgets et

programmes scientifiques

RO: NABS − Nomenclatura privind analiza și comparația bugetelor și

programelor științifice


EN: NACE − general industrial classification of economic activities within the

European Union

FR: NACE − nomenclature générale des activités économiques dans les

Communautés européennes

RO: NACE − Nomenclatura generală a activităților economice în Uniunea

Europeană

EN: NAFO − NorthWest Atlantic Fisheries Organisation

FR: OPANO − Organisation des pêches de l’Atlantique du NordOuest

RO: OPANO − Organizația pentru pescuitul în Atlanticul de NordVest

EN: NAFTA − North American Free Trade Agreement

FR: ALENA − accord de libreéchange nordaméricain

RO: ALENA − Acordul de liber schimb nordamerican

EN: NEAFC − NorthEast Atlantic Fisheries Commission

FR: CPANE − Commission des pêches de l’Atlantique du NordEst

RO: CPANE − Comisia pentru pescuitul în Atlanticul de NordEst

EN: NGO − Nongovernmental organization

FR: ONG − Organisation non gouvernementale

RO: ONG − Organizație neguvernamentală

EN: NACE − Statistical classification of economic activities in the European

Community

FR: NACE − Nomenclature statistique des activités économiques dans la

Communauté européenne/Classification statistique des activités économiques

dans la Communauté européenne

RO: NACE − Nomenclatorul statistic al activităților economice din Comunitatea

Europeană

EN: NASCO − North Atlantic Salmon Conservation Organisation


FR: OCSAN − Organisation pour la conservation du saumon de l’Atlantique Nord

RO: OCSAN − Organizația pentru conservarea somonului din Atlanticul de Nord

EN: NATO − North Atlantic Treaty Organisation

FR: OTAN − Organisation du traité de l’Atlantique Nord

RO: NATO/OTAN − Organizația tratatului Atlanticului de Nord

EN: NEA − Nuclear Energy Agency

FR: AEN − Agence pour l’énergie nucléaire

RO: AEN − Agenția pentru Energie Nucleară

EN: NGO − nongovernmental organisation

FR: ONG − organisation non gouvernementale

RO: ONG − organizație neguvernamentală

FR: RMN − résonance magnétique nucléaire

RO: RMN − rezonanță magnetică nucleară

EN: NPT − Nuclear NonProliferation Treaty/NonProliferation Treaty/Treaty on

the NonProliferation of Nuclear Weapons

FR: TNP − Traité sur la nonprolifération des armes nucléaires/traité de non

prolifération/traité de non prolifération nucléaire

RO: − Tratatul de neproliferare a armelor nucleare/Tratatul de neproliferare

nucleară

EN: NUTS − Nomenclature of territorial units for statistics

FR: NUTS − Nomenclature des unités territoriales statistiques

RO: NUTS − Nomenclatorul unităților teritoriale de statistică

EN: OAPEC − Organisation of Arab Petroleum Exporting Countries

FR: OPAEP − Organisation des pays arabes exportateurs de pétrole

RO: OPAEP − Organizația țărilor arabe exportatoare de petrol

EN: OCTs − overseas countries and territories/OD − overseas department


FR: TOM − territoire d’outremer/DOMROM/COM − abréviations utilisées pour

qualifier certains territoires d’outremer de la France (fosta denumire DOMTOM

nu mai este utilizată în texterle oficiale)*

RO: TTPM − țări și teritorii de peste mări/DOM − departament de peste

mări/DOM

ROM − departament și regiune de peste mări (Franța)

EN: OECD − Organisation for Economic Cooperation and Development

FR: OCDE − Organisation de coopération et de développement économiques

RO: OCDE − Organizația pentru cooperare și dezvoltare economică

EN: OHIM − Office for Harmonization in the Internal Market (Trade Marks and

Design)

FR: OHMI − Office de l’harmonisation dans le marché intérieur (marques,

dessins et modèles) (forma scurtă: Office de l’harmonisation, iar nu Office des

marques)

RO: OAPI − Oficiul pentru armonizare în cadrul pieței interne (mărci, desene și

modele industriale) (forma scurtă: Oficiul pentru armonizare, iar nu Oficiul

pentru mărci)

EN: OJ − Official Journal of the European Union

FR: JO/JOUE − Journal officiel de l’Union européenne

RO: JO − Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

EN: ONP − open network provision

FR: ONP − (open network provision) réseau ouvert de télécommunications)

RO: − furnizarea unei rețele deschise

FR: OPEP − Organisation des pays exportateurs de pétrole

RO: OPEP − Organizația țărilor exportatoare de petrol

EN: OSCE − Organisation for Security and Cooperation in Europe


FR: OSCE − Organisation pour la sécurité et la coopération en Europe

RO: OSCE − Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa

EN: PDO − protected designation of origin

FR: AOP − appellation d’origine protégée

RO: DOP − denumire de origine protejată

EN: PGI − protected geographical indication

FR: IGP − indication géographique protégée

RO: IGP − indicație geografică protejată

EN: Phare − Assistance for Economic Restructuring in the Countries of Central

and Eastern Europe

FR: Phare − Soutien à la restructuration économique des pays d’Europe Centrale

RO: Phare − Asistență pentru restructurarea economică a țărilor din Europa

Centrală și de Est

EN: PLO − Palestine Liberation Organisation

FR: OLP − Organisation de Libération de la Palestine

RO: OEP − Organizația pentru Eliberarea Palestinei

EN: PPS − purchasing power standard

FR: SPA − standard de pouvoir d'achat

RO: SPC − standardul puterii de cumpărare

EN: PPP − purchasing power parity

FR: PPA − parité du pouvoir d'achat

RO: PPP − paritatea puterii de cumparare

EN: PPP − polluter pays’ principle

FR: PPP − principe du pollueurpayeur

− principiul „poluatorul plătește”

EN: PPP/P3 − publicprivate partnership


FR: PPA − partenariat publicprivé

RO: PPP − parteneriat publicprivat

EN: PVC − polyvinyl chloride

FR: PVC − polychlorure de vinyle

RO: PVC − clorură de polivinil

EN: IEFR − International Emergency Food Reserve

FR: RAIU − Réserve Alimentaire Internationale d'Urgence

RO: RAIU − Rezerva alimentară internațională de urgență

EN: RAM − random access memory

FR: RAM − (random access memory) mémoire à accès sélectif

RO: RAM − (random access memory) memorie cu acces selectiv

EN: R & D − research and development

FR: R & D − recherche et développement

RO: R & D − cercetare și dezvoltare

EN: RDD − research, development and demonstration

FR: RDD − recherche, développement et démonstration

RO: RDD − cercetare, dezvoltare și demonstrare

EN: RDT − research, development and technology

FR: RDT − recherche et développement technologique

RO: RDT − cercetare și dezvoltare tehnologică

EN: REA − Research Executive Agency

FR: REA − Agence exécutive pour la recherche

RO: REA − Agenția Executivă pentru Cercetare (acronim identic pentru toate

limbile; a nu se folosi AER)

EN: Recite − regions and cities for Europe

FR: Recite − régions et villes d’Europe


RO: Recite − regiuni și orașe europene

EN: Reitox − European information network on drugs and drug addiction

FR: Reitox − réseau européen d’information sur les drogues et les toxicomanies

RO: Reitox − Rețeaua europeană de informații privind drogurile și toxicomania

EN: ROM − readonly memory

FR: ROM − readonly memory (mémoire morte)

RO: ROM − readonly memory (memorie inertă)

EN: SAARC − South Asian Association for Regional Cooperation

FR: SAARC − Association de l’Asie du Sud pour la coopération régionale

RO: SAARC − Asociația pentru Cooperare Regională a Asiei de Sud

EN: SAD − single administrative document

FR: DAU − document administratif unique

RO: − document administrativ unic

EN: SADC − Southern African Development Community

FR: SADC − Communauté de développement de l’Afrique australe

RO: SADC − Comunitatea pentru Dezvoltare a Africii de Sud

EN: SE − European Company

FR: SAE − société anonyme européenne

RO: SAE − societate anonimă europeană

EN: SAF− structural adjustment facility

FR: FAS − facilité d'ajustement structurel

RO: − facilitate de ajustare structurală

EN: SALT − strategic arms limitation talks

FR: SALT − négociations sur la limitation des armements stratégiques

RO: SALT − negocieri privind limitarea armamentelor strategice

EN: SALT − strategic arms limitation talks


FR: SALT − négociations sur la limitation des armements stratégiques

RO: SALT − negocieri privind limitarea armamentelor strategice

EN: SAVE − specific actions for vigorous energy efficiency

FR: SAVE − actions déterminées en faveur d’une plus grande efficacité

énergétique

RO: SAVE − acțiuni determinate pentru o eficiență energetică sporită

EN: SCAD − automated central documentation service (database)

FR: SCAD − service central automatisé de documentation (base de données)

RO: SCAD − serviciu central automatizat de documentare (bază de date)

EN: SCENT − system for a customs enforcement network

FR: SCENT − réseau douanier pour la lutte contre la fraude

RO: SCENT − Rețeaua vamală pentru lupta împotriva fraudei

EN: SEAFO − SouthEast Atlantic Fisheries Organisation

FR: OPASE − Organisation des pêches de l'Atlantique SudEst

RO: SEAFO − Organizația de Pescuit în Atlanticul de SudEst

EN: SEA − Single European Act

FR: AUE − Acte unique éuropéen

RO: AUE − Actul Unic European

EN: SEDOC − European system for the international clearing of vacancies and

applications for employment

FR: SEDOC − système européen de diffusion des offres et des demandes d’emploi

enregistrées en compensation internationale

RO: SEDOC − sistem european de difuzare a ofertelor și a cererilor de locuri de

muncă înregistrate în compensație internațională

EN: SESAR − New generation European air traffic management system


FR: SESAR − Système européen de nouvelle génération pour la gestion du trafic

aérien

RO: SESAR − Sistemul european de nouă generație pentru gestionarea traficului

aerian

EN: SGML − standard generalised markup language

FR: SGML − langage de marquage général normalisé

RO: SGML − limbaj de marcare general standardizat

EN: SIMAP − Information system for public procurement

FR: SIMAP − système d’information sur les marchés publics

RO: SIMAP − Sistemul de informare cu privire la contractele de achiziții publice

europene

EN: SIS − Schengen information system

FR: SIS − Système d’information Schengen

RO: SIS − Sistemul de informații Schengen

EN: SME − small and mediumsized enterprises

FR: PME − petites et moyennes entreprises

RO: IMM − întreprinderi mici și mijlocii

EN: SOLAS − International Convention for the Safety of Life at Sea

FR: SOLAS − convention internationale pour la sauvegarde de la vie humaine en

mer

RO: SOLAS − Convenția internațională privind salvarea vieților omenești pe

mare

EN: Stabex − system for the stabilisation of ACP and OCT export earnings

FR: Stabex − système de stabilisation des recettes d’exportation (des ACP et des

PTOM)

RO: Stabex − sistem de stabilizare a rețetelor la export (a țărilor ACP și a TTPM)


EN: STOA − scientific and technological options assessment

FR: STOA − évaluation des choix scientifiques et technologiques

RO: STOA − unitatea de evaluare a alegerilor științifice și tehnologice

EN: Sysmin − special financing facility for ACP and OCT mining products

FR: Sysmin − système d’aide aux produits miniers (facilité de financement spécial

pour les produits miniers des ACP et des PTOM)

RO: Sysmin − sistem de ajutor pentru produsele miniere (instrument de finanțare

special pentru produsele miniere din țările ACP și din TTPM)

EN: TAC − total allowable catch

FR: TAC − total admissible des captures/prises totales admises/total des captures

permises

RO: TAC − captură totală admisibilă

EN: Tacis − Technical assistance to the Commonwealth of Independent States

FR: Tacis − Programme d’assistance technique à la Communauté des États

indépendants

RO: Tacis − Programul de asistență tehnică pentru Comunitatea Statelor

Independente

EN: TAIEX − Technical Assistance Information Exchange Office

FR: TAIEX − Bureau d’assistance technique et d’échange d’informations

RO: TAIEX − Oficiul de asistență tehnică și de schimb de informații

EN: Taric − Integrated customs tariff of the European Communities

FR: Taric − Tarif intégré communautaire

RO: Taric − Tariful vamal integrat al Comunităților Europene

EN: Tempus − TransEuropean mobility scheme for university studies

FR: Tempus − Programme de mobilité transeuropéenne pour l’enseignement

supérieur


RO: Tempus − Programul transeuropean de cooperare pentru învățământul

superior

EN: TENs − transEuropean networks

FR: RTE − réseaux transeuropéens

RO: RTE − rețele transeuropene

EN: TEU − Treaty on the European Union

FR: TUE − Traité sur l’Union européenne

RO: TUE − Tratatul privind Uniunea Europeană

EN: TFEU − Treaty on the Functioning of the European Union

FR: TFUE − Traité sur le fonctionnement de l'Union européenne

RO: TFUE − Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene

EN: Tempus − transEuropean mobility scheme for university studies

FR: Tempus − programme de mobilité transeuropéenne pour l’enseignement

supérieur

RO: Tempus − program de mobilitate transeuropean pentru învățământul

superior

EN: TIF − international transit by rail

FR: TIF − transport international par chemin de fer

RO: TIF − transport internațional pe căile ferate

EN: TIR − international carriage of goods by road

FR: TIR − transport international de marchandises par route

RO: TIR − transport internațional rutier de mărfuri

EN: UCLAF − Unit for the Coordination of Fraud Prevention

FR: UCLAF − unité de coordination de la lutte antifraude

RO: UCLAF − Unitatea de coordonare a luptei antifraudă


EN: UHT − ultraheattreated (milk or cream)/ultrahightemperature

pasteurization/ultra high temperature treatment

FR: UHT − chauffage à ultrahaute température

RO: UHT − pasteurizare la temperatură înaltă, ultrapasteurizare

EN: UMTS − universal mobile telecommunications system

FR: UMTS − système universel de télécommunications mobiles)

RO: UMTS − Sistem universal de telecomunicatii mobile

EN: UN − United Organisation

FR: ONU − Organisation des Nations unies

RO: ONU − Organizația Națiunilor Unite

EN: UNCED − United Nations Conference on Environment and Development

FR: CNUED − Conférence des Nations unies sur l’environnement et le

développement

RO: CNUED − Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru mediu și

dezvoltare

EN: UNCTAD/Unctad − UN Conference on Trade and Development/United

Nations Conference on Trade and Development

FR: CNUCED − Conférence des Nations unies sur le commerce et le

développement

RO: UNCTAD − Conferința Organizației Națiunilor Unite pentru Comerț și

Dezvoltare

EN: Unesco − United Nations Educational, Scientific and Cultural Organisation

FR: Unesco − Organisation des Nations unies pour l’éducation, la science et la

culture

RO: Unesco − Organizația Națiunilor Unite pentru educație, știință și cultură

EN: Unicef − United Nations Children’s Fund


FR: Unicef − Fonds des Nations unies pour l’enfance

RO: Unicef − Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru copii

EN: UPU − Universal Postal Union

FR: UPU − Union postale universelle

RO: UPU − Uniunea Poștală Universală

EN: URBAN − initiative concerning urban areas

FR: URBAN − initiative concernant les zones urbaines

RO: URBAN − inițiativă comunitară privind zonele urbane

EN: URL − uniform resource locator

FR: URL − adresse universelle

RO: URL − adresă universală

EN: VAT − value added tax

FR: TVA − taxe sur la valeur ajoutée

RO: TVA − taxa pe valoarea adăugată

EN: WEU − Western European Union

FR: UEO − Union de l’Europe occidentale

RO: UEO − Uniunea Europei Occidentale

EN: WHO − World Health Organisation

FR: OMS − Organisation mondiale de la santé

RO: OMS − Organizația Mondială a Sănătății

EN: WTO − World Trade Organisation

FR: OMC − Organisation mondiale du commerce

RO: OMC − OrganizațiaMondială a Comerțului

Sigle specifice unei anumite limbi:

DE: AG – Aktiengesellschaft (societate pe acțiuni)

DE: DIN – Deutsche Industrie Norm (indicativ pentru standarde germane)


DE: GmbH – Gesellschaft mit beschränkter Haftung (societate c răspundere

limitată)

ES: Mercosur – Mercado Común del Sur (Piața Comună a Sudului)

FR: ASBL – association sans but lucratif (asociație nonprofit)

FR: Cedex – courrier d’entreprise à distribution exceptionnelle (se folosește în

adrese< ex. Paris Cedex...)

FR: SICAV − société d’investissement à capital variable (societate de investiții cu

capital variabil)

FR: SMIC – salaire minimal interprofessionnel de croissance (salariu minim

garantat)

FR:TGV – train à grande vitesse (tren de mare viteză)

IT: ENEL – Ente nazionale energia elettrica (organism național pentru energia

electrică)


LISTA INSTITUȚIILOR JURIDICE DIN STATE MEMBRE (APUD ENGLISH

STYLE GUIDE, A HANDBOOK FOR AUTHORS AND TRANSLATORS IN THE

EUROPEAN COMMISSION)

DANEZĂ

Anklagemyndihed

Arbejdsret

Byret

Højesteret

Skifteret

Sø og Handelsret

Tinglysningsret

ENGLEZĂ

Supreme Court

County Courts

Magistrates' Court

Crown Court

High Court

Ordinary Court

Queen's Bench Division

Chancery Division

Family Division

Court of Appeal

Ministerul Public

tribunal pentru conflicte și litigii de muncă


tribunal districtual

Curtea Supremă

tribunal pentru procedura de reorganizare

judiciară și faliment

tribunal pentru probleme maritime și comerciale

tribunal pentru înregistrarea terenurilor

Curtea Supremă tribunale districtuale

Curtea Magistraților (tribunal în primă instanță,

judecătorie)

Tribunalul Coroanei

Curtea Supremă

instanță care judecă orice cauză civilă instanță competentă în materie de apel

instanță care judecă litigiile privitoare la administrarea proprietății persoanelor

decedate, ipoteci, interpretarea testamentelor, insolvabilitate și litigii privind

întreprinderile. instanță care judecă litigiile legate de dreptul familiei, cum sunt

cele privitoare la divorț, nulitatea căsătoriei, separarea de patrimonii,

adopția, încredințarea minorilor

Curtea de Apel (are două secții: Civil Division și Criminal Division.

NEERLANDEZĂ (BELGIA ȘI ȚĂRILE DE JOS)

Arbeidshof

Tribunalul Muncii

Arrondissement

circumscripție judiciară

Arrondissementsrechtbank



Centrale Raad van Beroep

tribunal care judecă în ultimă instanță cauze

legate de asigurările sociale

College van Beroep voor het Bedrijfsleven tribunal administrativ care judecă în

ultimă instanță cauze legate de comerț și de industrie

Correctionele Rechtbank

Curtea Penală

Economische Politierechter

magistrat care se ocupă de cauze/conflicte de natură comercială

Gerechtsgebouw

tribunale

Gerechtshof

Curtea de Apel

Curtea de Apel

Hof van Beroep

Hof van Cassatie

Curtea de Casație

Hoge Raad der Nederlanden

Kamer van Koophandel en Fabrieken

Kantongerecht

Officier van Justitie

Openbaar Ministerie

Procureur Generaal

Rechtbank van Eerste Aanleg

Rechtbank van Koophandel

Rijk


Rijks Sociale Verzekeringsraad

Tariefcommissie

Vredegerecht

Curtea Supremă a Țărilor de Jos

Camera de Comerț și Industrie

tribunal cantonal

procuror general

Ministerul public

Procuror Public Prosecutor

tribunal de primă instanță

Tribunalul Comercial

teritoriul național (Țările de Jos)

Consiliul Național de Asigurări Sociale

tribunal administrativ care judecă în ultimă

instanță în probleme legate de fiscalitate

tribunal cantonal

FRANCEZĂ (BELGIA, FRANȚA ȘI LUXEMBURG)

Commission de recours gracieux

comisie de apel

Commission des rentes

comisie pentru pensii (Luxemburg)

Conseil arbitral des assurances sociales

consiliu de arbitraj pentru asigurări sociale

(Luxemburg)

Conseil d’état


Consiliul de Stat

Conseil supérieur des assurances sociales Consiliul Superior al Asigurărilor

Sociale

(Luxemburg)

Cour d’appel

Curtea de Apel

Cour d’assises

tribunal pentru cauze grave sau de gravitate medie

Cour de cassation

Curtea de Casație

Cour du travail

Tribunalul Muncii

Cour supérieure de justice

Curtea Supremă de justiție (Luxemburg)

Tribunal d’arrondissement


Tribunal de commerce

tribunal de comerț

Tribunal correctionnel

tribunal corecțional

Tribunal de première instance

tribunal de primă instanță


GERMANĂ tribunal local, judecătorie

Amtsgericht tribunal pentru conflicte și litigii de muncă

Arbeitsgericht tribunalul federal al muncii

Bundesarbeitsgericht tribunal federal al finanțelor

Bundesfinanzhof Curtea Federală de Justiție

Bundesgerichtshof tribunal federal pentru probleme sociale

Bundessozialgericht Curtea Constituțională Federală

Bundesverfassungsgericht Curtea Administrativă Federală

Bundesverwaltunsgericht tribunal al finanțelor

Finanzgericht tribunal regional

Landgericht tribunal administrativ

Verwaltungsgericht

ITALIANĂ Administrația Finanțelor Statului

Ammin. delle Finanze dello Stato Consiliul de Stat

Consiglio di Stato Curtea Constituțională

Corte Costituzionale

Corte d’Appello

Corte di Cassazione

Pretore

Pretura (Civile e Penale)

Pubblico Ministero

Tribunale (Civile e Penale)

Tribunale Amministrativo Regionale

Curtea de Apel

Curtea de Casație


magistrat

Curtea Magistraților (drept civil și drept penal)

Ministerul Public

Tribunal (drept civil și drept penal)

tribunal administrativ regional

8. BIBLIOGRAFIE


BIBLIOGRAFIE

AUSTRALIAN GUIDE TO LEGAL CITATION Third Edition (Melbourne

University Law Review Association Inc, Melbourne Journal of International Law

Inc in collaboration, Melbourne 2010);

GHID PRACTIC AL DEPARTAMENTULUI DE LIMBA ROMÂNĂ DIN

DIRECȚIA GENERALĂ TRADUCERI A COMISIEI EUROPENE ( COMISIA

EUROPEANĂ Direcția Generală Traduceri , 2014)

MAROON BOOK, THE UNIVERSITY OF CHICAGO MANUAL OF LEGAL

CITATION , (EDITED BY THE UNIVERSITY OF CHICAGO LAW REVIEW –

2012)

OSCOLA, THE OXFORD STANDARD FOR CITATION OF LEGAL

AUTHORITIES ( Faculty of Law, University of Oxford, 2006)

( http://denning.law.ox.ac.uk/published/oscola.shtml), accesat dec. 2014;;

PETER W. MARTIN, Introduction to Basic Legal Citation (online ed. 2014)

( http://www.law.cornell.edu/citation/, accesat dec. 2014;);


ROBERT CASSIUS DE LINVAL Diffusion de l'information juridique Quel

modèle pour le Québec? (Barreau du Quebek Volume 31 numărul 16 1 octombrie

1999 (http://www.barreau.qc.ca/pdf/journal/vol31/no16/une.html), accesat dec.

2014;

STRATEGIA DE INFORMATIZARE A SISTEMULUI JUSTIȚIEI PENTRU

PERIOADA 20132017, ( Ministerul Justiției din România Octombrie 2012);

SUIJKERBUIJK HANS Editeur responsible par une équipe interuniversitaire ,

GUIDE DES CITATIONS RÉFÉRENCES ET ABRÉVIATIONS JURIDIQUES ,

Cinquième édition ( Wolters Kluwer Belgium SA 2010);

SUSAN W. FOX and WENDY LOQUASTO, The Art of Persuasion Through Legal

Citations The Florida Bar Journal, April, 2010 Volum 84, Nr. 4, p 49

(http://www.floridabar.org/divcom/jn/jnjournal01.nsf/Author/A8B63DC72FCE788

2852576F10068ECD6, accesat dec. 2014;);

THE BLUEBOOK A Uniform System of Citation Eighteenth Edition ( The

Harvard Law Review Association Gannett House, 2005 USA);

VALERIA GUȚUROMALO (coord.), Gramatica limbii române, (Academia

Română, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I și II) ( în text este

utilizată sigla GALR)


GHID RAPID DE CITARE JURIDICĂ

FORMA CITATULUI JURIDIC – avocat ClaudiuOctavian Ulici

SURSE PRIMARE SURSE SECUNDARE

Norme naționale

indicați actul prin număr și an / apoi articolul cu

eventualele diviziuni (alineat, litera), sau variantă

inversată

a) CONSTITUȚIE ARTICOL 27 (2) (b)

b) ARTICOL 27 (2) (b) CONSTITUȚIE

c) ARTICOL 8 din LEGEA pentru punerea în aplicare a

Codul civil (71/2011)

d) LEGE aplicare COD CIVIL 71/2011, ARTICOL 8

e) LEGE 71/2011 8

următoarele referiri: (IDEM, ARTICOL 8) / (IDEM, 8)

Precedent național

Indicați numele părții, număr hotărâre, instanța și secția,

pagina, paragraful sau alineatul:

VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 5/5

La sursa electronică se va indica și data identificării:

VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 (portal.just.ro 12/2014)

Dacă sursa este raportată oficial, indicați și pagina cu

paragraful și/sau alineatul:.

VASILE v IOAN 120 ICCJciv2 2014 (Cas 120/2014) 916/5

ori:

Cas 120/2014 916/5

Norme europene

trimitere la un articol dintrun tratat în vigoare:

Articolul 6 UE / UE 6

Articolul 7 din TUE / TUE 7

Legislația europeană

Regulamentul (CE, CECO, Euratom) nr 2120/1999 al

Consiliului din 01 octombrie 1999 de stabilire a

coeficienților aplicabil de la 1 ianuarie 1999 remunerațiilor

Funcționarii Comunităților Europene repartizați în țări

terțe J.O.C.E., L.261, 07 octombrie 1999, p. 1

Enciclopedii și cărți

Citarea cuprinde numele autorilor, titlul lucrării cu italice,

editura și anul apariției, pagina sau / și paragraful din

lucrare la care se face referința

FLORIN STRETEANU, DANIEL NIȚU, Drept penal Partea

generala Curs universitar Vol I (Editura Universul Juridic,

decembrie 2014), 34

Citare publicații de specialitate

ULICI CLAUDIUOCTAVIAN Justificarea unei alternative

viabile la procedurile publice de justiție (Curierul Judiciar

3/2013) 119

Curtea Europeană a Drepturilor Omului

Numele părților (în italice), numărul aplicației, alineat,

abrevierea curții, an și număr de volum.

Năstase v. România 80563/12 (CEDO, 2014)


ULICI CLAUDIUOCTAVIAN Sugestii pentru dezvoltarea

activității în cabinetele individuale de avocatură

(http://ulici.ro/index.php/avocat/sugestiipentruavocati)

30 decembrie 2014

Nu folosiți punctul în interiorul abrevierilor, dacă nu citați o adresă electronică.

Despărțiți cu spațiu termenii separați ai citării. Faceți distincție cu ” ; ” între două citări consecutive.


FORMA CITATULUI

JURIDIC

ClaudiuOctavian Ulici

ClujNapoca 2014

online: www.ulici.ro

ISBN 9789730180978
