Geografie Proiect2003 Final

5/24/2018 Geografie Proiect2003 Final

1/30

Universitatea Dunarea de Jos Galati

Facultatea de Stiinta si Ingineria Alimentelor

Specializarea: I.M.A..A.

!"I#$% &A

G#"G!AFIA !#SU!S#&"!

AG!"%U!IS%I$#

Studenta:"pria "ana'Andreea

Grupa: ())*(

An )+(+')+((


2/30

Cuprins

Analizati din punct de vedere al resurselor turistice ,udetul Mures

(-!eliearea principalelor resurse turistice naturale ale zonei.

)-!elieati principalele resurse antropice ale ,udetului Mures.

*-#valuarea patrimoniului etnograic si olcloric al zonei.

/-Analiza inrastructurii turistice a ,udetului Mures.0-#valuarea impactului activitatilor turistice asupra zonei.

1-ropuneri de solutii pentru integrarea zonei respective in circuitul

turistic national si european.

2-!ealizarea unui pliant de prezentare al ,udetului respectiv

3-4i5liograia


3/30

Judetul Mures

Mures este un,udetin regiunea %ransilvaniadin !omania. Are o supraata totala

de 1.2(/ 6m7 care reprezinta )839 din supraata totala a tarii. umele ,udetului provine

de la raul Mures8 rau care stra5ate ,udetul de la # la S;.

Cadru geografic

Judetul Mures este situat in zona central'nordica a tarii in centrul odisului%ransivaniei8 iind cuprins intre meridianele )*


4/30

Reliefarea principalelor resurse naturale

Relieful

!elieul colinar si de podis deluros este prezent pe supraata ,udetului intr'o proportie de0+9. Din cealalta ,umatate ac parte dealurile su5carpatice transilvanene si muntii vulcanici

$alimani ' Gurg?iu. roilul topograic al relieului apare su5 orma unei cur5e ?ipsograice

ascendente cu relative ec?ili5rari orizontale si salturi altimetrice pe sectoare avand ca punct de

minim ;alea Muresului din apropierea &udusului cu o altitudine de *++ m si ca punct de ma@im

creasta Muntilor $alimani la )(++ m. e supraata ,udetului pot i identiicate urmatoarele unitati

de relie: Muntii vulcanici $alimani'Gurg?iu8 Dealurile su5carpatice transilvanene ale

!eg?inului si %arnavei Mici8 podisul %arnavelor si $ampia colinara a %ransilvaniei.

Cele mai inalte varfuri muntoase

Varf Munte Altitudine

Pietrosu $alimani )(++ m

Rachitis $alimani )+)) m

Bistricioru $alimani (>>+ m

Varful Saca Gurg?iului (222 m

Tatarca Gurg?iului (133 m

Fanacelu Gurg?iului (13/ m

Batrana Gurg?iului (1*/ m

Crucii Gurg?iului (0(0 m

Muntii Calimaniocupa o arie de )+++6m7 pe teritoriul ,udetului. Sectorul alat pe teritoriul

,udetului Mures este descris de v. ietrosu8 v.

!ac?itisu8 v. 4istricioru pana la raul Mures spre sud8paraiele &omas si$alimanelin est8 iar spre vest v.

oiana %omii si oiana 4istrii. $restele muntoase sunt

ormate din andezitepe supraata acestora o5servandu'

se urme ale glaciatiunii mai ales in zona v. ietrosu darsi din aglomerate pe platourile vulcanice acoperite de

pasuni alpine. De mentionat este si v. Scaunul C(*3( m-a carui contur poate i admirat in intregime dindepresiunea ;alenii de Mures.

Descriere
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_C%C4%83limanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_C%C4%83limanihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Loma%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83nelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83nelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andezithttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_C%C4%83limanihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Loma%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83lim%C4%83nelhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Andezit


5/30

Muntii $alimani apartin lantului vulcanic ce captuseste latura interna a $arpatilor

"rientali8 situat in zona de contact a muntilor de incretire cu marile depresiuni de pra5usire ale%ransilvaniei si annoniei. $alimanul Cinclusiv Gurg?iu si Barg?ita- se incadreaza in grupa

sudica a celor mai tineri munti din tara noastra8 cu cratere stinse acum circa (83 ' 0 milioane de

ani C$uaternarul inerior-8 care s'au ormat in liocenul superior Cinele eogenului'%ertiar-.

Intensa activitate vulcanica neogena a dus la aparitia unor imense acumulari de lava desasuratepe o lungime de /0+ 6m Cdintre care *20 pe teritoriul tarii noastre-. $onstituit din alternante de

lave8 aglomerate si cenusa Cstratovulcan-8 $alimanul apartine grupei sudice ' cea mai importantamasa vulcanica ' cu o supraata de apro@imativ 1./++ 6m78 cu latimea de circa /+ 6m Cpeste 0+ in

sectorul $alimanului- si lungimea de aproape (1+ 6m. Acest masiv este caracterizat prin

prezenta celor mai mari altitudini Cietrosul $alimanului ' )(++ m8 Gurg?iu ' (221 m8 Barg?ita '

(3++ m-8 care co5oara treptat catre %usnad C$iomatu ' (.*+( m-. In acest sector apar aliniatenumeroase conuri vulcanice distruse partial de eroziune8 dar mai ales datorita pra5usirilor care au

dus la desc?iderea unor cratere Ccaldere- imense Ccu un diametru de circa (+ 6m in $aliman-.

Asezare si Limite

$alimanul ocupa partea nord'vestica a grupei centrale a $arpatilor "rientali8reprezentand cel mai e@tins masiv vulcanic din tara noastra. #l se desasoara pe directia nord'

vest'sud'est8 iind delimitat la miazanoapte de zona depresionara a Dornelor C;atra Dornei- si

muntii marunti ai 4argaului la est ' sirul depresiunilor altinis8 Dragoiasa8 4il5or8 Secu il separade muntii inalti ai 4istritei si de muntii Giurgeului Csud'est- la sud ' deileul Muresului

constituie limita spre muntii vulcanici ai Gurg?iului in vest ' piemontul colinar al $alimanului

ace trecerea spre partea estica a odisului %ransilvaniei. &imita septentrionala este greu detrasat8 datorita caracterelor comple@e ale unitatilor ce vin in contact: zona $alimanului in sud si

aceea a Muntilor 4argausi Depresiunea Dornelor in nord.

#a trece la nord de Dealul %anasa C(.++( m-8 intersecteaza cursul mi,lociu al vaii

ietroasa de Jos8 urcand spre nord pana la localitatea 4istrita 4argaului. In continuare8 catre est8urmareste valea 4istritei pana in apropiere de $oli5ita8 de unde se a5ate spre sud8 si intretaie

cursul superior al anuletului si paraul $ol5ul8 pe su5 ;. %iganca. &imita se orienteaza catre

nord'est8 ocolind ;. Dal5idanu C(.1/3 m-8 ;. %omnatec C(.0/) m-8 ;. 4u5a C(.12+ m-8 sitraversand cursul superior al raului Dorna pana in valea egrisoarei8 pe care o insoteste catre

nord pana la Magura Mica C(.))1 m-8 ocolind in continuare8 pe la nord'nord'est8 ;. 4uza Ser5ii

C(.0*+ m-. Spre comuna Saru Dornei8 limita sud'estica a depresiunii cu acelasi nume patrundeadine in masiv pana in apropiere de conluenta paraului Baitii cu eagra Sarului8 de unde se

a5ate catre nord'est8 pe langa iciorul $er5ului C(.10+ m- si piciorul %iganului C(.2++ m-8 pana

in valea $alimanului. &imita estica marc?eaza contactul dintre muntii cristalini ai 4istritei simasivul vulcanic al $alimanului. De la localitatea anaci ea se indreapta catre sud'est de'a

lungul paraului $alimanelul si stra5ate depresiunile altinis8 Dragoiasa8 4il5or8 pentru a seorienta apoi spre sud'est urmarind valea Secului si cea a %oplitei8 pana la localitatea cu acelasi

nume. &imita sudica este ,alonata de valea transversala a Muresului Cdeileul %oplita'Deda-8 caresepara $alimanul de Muntii Gurg?iului8 ormata dintr'o serie de 5azinete presarate de asezari

umane8 intre care se interpun sectoare mai inguste8 cu aspect de c?ei.

&imita vestica incepe la nord de Dealul %anase8 trece pe la vest de varurile altinului sauar,oliturii C(.(/2 m-8 Dealul egru sau !aglitci C(.(0) m-8 lesa C(.(*1 m-8 4istrei C(.(// m-8

la sud de Dealul ;atavii pana in valea 4istrei8 pe care o urmareste pana la conluenta cu
http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba_B%C3%A2rg%C4%83uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba_B%C3%A2rg%C4%83uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_B%C3%A2rg%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C8%9Ba_B%C3%A2rg%C4%83uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Ba


6/30

Muresul. $ontactul $alimanului cu odisul %ransilvaniei se ace prin intermediul unei prispe

largi ' iemontul $alimanului ' ce realizeaza trecerea spre depresiunile &ivezile'4argau8 4udac8Deda'orcesti delimitate la vest de $ulmea Sieului si alte coline din dealurile 4istritei. Aceasta

delimitare corespunde Masivului $aliman privit ca unitate montana propriu'zisa8 dar8 din punct

de vedere turistic8 aria lui de inluenta graviteaza spre ;atra Dornei Cpunct de plecare in traseele

( si 3-8 cuprinzand %ara Dornelor Cdrenata de raurile eagra Sarului si Dorna cu Dornisoara-.Situata pe lancul nordic al masivului8 %ara Dornelor co5oara treptat alcatuind o depresiune

larga8 cui5arita in inima muntilor. Spre nord'est zona de inluenta cuprinde si valea 4istritei cuviitoarea statiune climaterica$oli5ita' poarta de intrare spre potecile ce duc spre creasta inalta a

$alimanului.

Muntii Gurghiuluipe teritoriului ,udetului se intind de la deileul Muresului pana lapartea nordica a Muntilor Barg?itei pana la aliniamnetul descris de varurile 4atrana8 $rucii8%atarea 8 Fancelu si Saca. Masivul este 5razdat de mici deilee create in urma eroziunii de catre

raurile care traverseaza masivul.Muntii Gurg?iu sunt o grupa muntoasa a$arpatilor Moldo'

%ransilvani8 apartinand de lantul muntos al $arpatilor "rientali.$el mai inaltpisceste ;arul

Saca Mare8 avand (.221 m. Al doilea var ca inaltime este Varful Fancelu8 cu (.13/ m. MuntiiGurg?iu sunt cuprinsi intre valea Muresuluisi raul %arnava Mare. $reasta are o orientare

generala ;'S#.

Defileul Muresuluise intinde intre %oplitasi Dedaeste lung de *0 6m8 iind sapat deraul Mures in catena ormata de muntii $alimani si Barg?ita. In acest sector valea Muresului esteingusta8 versantii iind oarte apropiati8 pe alocuri doar raul avand spatiu pentru trecere. Din acest

motiv stancile de andezit care marginesc deileul au ost strapunse de tuneluri pentru a permite

construirea caii erate.

Dealurile subcarpatice transilvanenesunt ormele de relie care ac trecerea de

la zona muntoasa la odisul %ransilvaniei. !egiunile deluroase si depresionare din ,udetul Muressunt: Depresiunea ;alenii de Mures 8 $uloarul intercolinar al !eg?inului CDealurile %eleacului-8

Depresiunea Sovata'raid8 Dealurile 4ic?is8 Depresiunea Damieni'$?i5ed'Solocna8 $ulmea %reiSate8 Depresiunea Sangeorgiu de adure.

Podisul ransilvanieipe teritoriul ,udetului este ormat din urmatoarele su5unitati:odisul %argu Mures8 odisul %arnavelor8 odisul Jacodului8 odisul ;anatorilor8 odisul

Barti5aciului8 odisul Dum5raveni.E

Campia ransilvanieieste situata in nordul ,udetului la altitudini medii de /++ miind 5razdata de vai sapate in argila8 marne8 nisipuri sarmatice8 alunecari care au 5locat raurile

ormand lacuri ' amena,ate ulterior in elestee. !elieul caracteristic este de domuri gazeieredegradate de apele curgatoare ormand lunci largi si colmatate. Interluviile sunt cultivate8

solurile iind ertile8 acesta iind si motivul pentru care culmile domoale au ost denumite

campie.

In partea de vest a ,udetului campia primeste un caracter de stepa8 iar in est creste gradul deimpadurire odata cu cresterea altitudinii8 acest apt permitand delimitare a doua su5unitati:

$ampia Sarmasului si Dealurile Madarasului.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Moldo-Transilvanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Moldo-Transilvanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Moldo-Transilvanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rfhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rful_Saca_Mare,_Mun%C8%9Bii_Gurghiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rful_Saca_Mare,_Mun%C8%9Bii_Gurghiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rful_Saca_Mare,_Mun%C8%9Bii_Gurghiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealurile_subcarpatice_transilv%C4%83nene&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealurile_subcarpatice_transilv%C4%83nene&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Colibi%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Mun%C8%9Bii_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Moldo-Transilvanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Moldo-Transilvanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Carpa%C8%9Bii_Orientalihttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2rfhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rful_Saca_Mare,_Mun%C8%9Bii_Gurghiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=V%C3%A2rful_Saca_Mare,_Mun%C8%9Bii_Gurghiu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Dealurile_subcarpatice_transilv%C4%83nene&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C8%99ul_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvaniei


7/30

Lacuri in !udetul Mures

rincipalele lacuri si iazuri din ,udetul Mures8 in mare parte create artiicial8 sunt:

%aureni ' iaz realizat pe araul de $ampie8 au de $ampie8 Saulia8 Faragau8 &acul Ursu' in

apropiere de acesta iind si lacurile: Alunis8 egru8 !osu si ;erde.

Alte lacuri cu scop piscicol in care este permis pescuitul sportiv: %oldal8 estisorul deAur Cde langa Sancraiu de Mures-8 Uilac Caproape de ;anatori-8 Uila Clanga 4atos-8 %oldalC*+

6m de Mures-8 %aureniC(2 6m de Mures-8 astravaria C(0 6m de Sovata-8 Mi?esu de $ampie C0

6m de au de $ampie-8 ;oivodeni8 Iernut si 4ezid.

Ape curgatoare

Raul Mureseste cel mai mare rau si principalul colector din 5azinul %ransilvaniei. De la

intrarea in ,udet8 la $io5otanisi pana la iesire8 in $?etani8 raul stra5ate o distanta de (3+ 6m.$olecteaza in al5ia sa apele mai multor paraie precum $alimanel8 Mermezeu8 e5rac8 Ilva Mare8

!astolita8 Galaoaia8 4istra Cdin muntii $alimani- si din muntii Gurg?iului principalii aluenti

Gudea8 Salard8 Iod8 Se5es 8 raul Gurg?iusi paraul 4eica.$eilalti aluenti ai Muresului de pe cuprinsul ,udetului sunt: &utul8&ec?inta8araul de

$ampie8ira,ul8$erg?id8 &ascud8Saulia8"zd.

4azinul ?idrograic al raului pe parcursul celor 21( 6m din !omana este de apro@imativ

)3 +++ 6mp8 iar de5itul mediu anual este de ()(8( mHs la Stanceni8*18> mHs la Glodenisi laiesirea din ,udet de /* mHs. De5itul ma@im inregistrat a ost de (03+m *s la Glodeni in anul

(>20. (datele statistice de mai sus reprezentative pentru anul 198!

arnava Micaizvoreste din Muntii Gurg?iului Cv. Soimus- si are o lungime totala de(30 6m8 o mare parte din drumul stra5atut alandu'se pe teritoriul ,udetului Mures. Aluentii

principali ai raului sunt paraiele: $orund8 Solocma8 $usmedu8;etea8ades8Agristeusi$und.De5itul mediu al raului este de >82 mHs la %arnaveni8 iar de5itul ma@im a ost atins in (>208

1*+m*s.Cdatele statistice de mai sus sunt reprezentative pentru anul (>3+-

Lac "uprafata ipau de $ampie (** ?a Iaz artiicial

;aleni 0* ?a Iaz artiicial

Saulia /3 ?a Iaz artiicialIernut ()) ?a Belesteu artiicial

%aureni 0* ?a Belesteu artiicial

Faragau *3 ?a Iaz natural

&acul Ursu 0 ?a atural Agrement
http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Ursu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ncraiu_de_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ncraiu_de_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Bato%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Bato%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Toldalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciobotanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Che%C8%9Banihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Che%C8%9Banihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lu%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lu%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lu%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lechin%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lechin%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lechin%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nirajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cerghidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L%C4%83scudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L%C4%83scudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ozdhttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ncenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ncenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ncenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glodenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1975http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Corundhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solocmahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu%C8%99medu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu%C8%99medu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu%C8%99medu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ve%C8%9Bea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ve%C8%9Bea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ve%C8%9Bea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nade%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Nade%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Nade%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Agri%C8%99teuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Agri%C8%99teuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cundhttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83r%C4%83g%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83r%C4%83g%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Ursu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Ursu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C4%83lenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/F%C4%83r%C4%83g%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lacul_Ursu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/S%C3%A2ncraiu_de_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Bato%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Toldalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C4%83urenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Ciobotanihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Che%C8%9Banihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lu%C8%9Bhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Lechin%C8%9Bahttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/P%C3%A2r%C3%A2ul_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Nirajhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cerghidhttp://ro.wikipedia.org/wiki/L%C4%83scudhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98%C4%83uliahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ozdhttp://ro.wikipedia.org/wiki/St%C3%A2ncenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Glodenihttp://ro.wikipedia.org/wiki/1975http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Corundhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solocmahttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Cu%C8%99medu&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ve%C8%9Bea&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Nade%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Agri%C8%99teuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cund


8/30

arnava Mareizvoraste din ,udetul Barg?ita si stra5ate ,udetul Mures pe o distanta

mica8 intre ;anatorisi Danes.e acest sector are urmatorii aluenti: Scroaa8 $ar5unari8

ag?iroc8 Sapartocsi Saes. De5itul mediu al %arnavei Mari este de >8/> mHs la ;anatori8 raul

inregistrand un ma@im de 2++ mHs in anul (>2+.

Raul #zaeste un aluent al%iseiin Maramures. Izvoraste de su5 varul 4atrana dinMuntii !odneila altitudinea de (*3+ m8 stra5ate de'a lungul depresiunea Maramuresuluisi serevarsa in %isa la vest de Sig?etu Marmatiei8 la )13 m altitudine.

Supraata 5azinului sau ?idrograic insumeaza (*+* 6m7 pe o lungime de 3* 6m. e cursul

superior8 Iza are o scurgere domoala8 ceea ce ii permite sa ormeze o vale larga8 ca in aval de

localitatea Stramturasa ormeze intre roci mai rezistente deileul de la stramtori.Aluentii sai mai importanti sunt cei din stanga: Mara unita cu $osaul8 4aicu8 4otiza si

Slatioara. e dreapta Iza primeste ca aluent principal !onisoara ce curge pe o lungime de )) 6m.

recipitatiile prezinta valori ridicate in 5azinul Izei8 intre 30* si (*0+ mman. De5itul oscileazaintre /0+ si 30+ mman.

Atractii turistice din impre!urimi

"caunul Domnului situat in Muntii Calimani$ la %&'() m inaltime$ traseul porneste

din satul *istra Muresului$ pe valea paraului *istra$ in directia nord&

Varful +ancelu din Muntii Gurghiului8 la (.13/ m inaltime ' traseul porneste din satul

Stanceni spre sud8 sau din satul Salard8 pe valea Salardului8 in directia nord'est

Varful "aca Mare din Muntii Gurghiului8 la (.222 m inaltime ' traseul porneste dinsatul Iliesi de langa Sovata8 in directia nord'est

Pasul *ucin la (.)32 m inaltime situat intre localitatile Sovata si G?eorg?eni.

*aile usnadla (3( 6m de %irgu'Mures pe #1+8 D(* si D() punct de atractie:

&acul Santa Ana

Cheile *icazuluila (0* 6m de %irgu'Mures pe !1+8 D(*8 D(*A8 D(*4 si D(*$

punct de atractie: &acul !osu.

"ovata8 la 0/ 6m de %irgu'Mures pe #1+ si D(* puncte de atractie: &acul Ursu Ccu o

adancime de (38/ m-8 &acurile Alunis8 ;erde8 egru8 !osu8 Mierlei si Serpilor

"ingeorgiu de Muresla 1 6m de %irgu'Mures pe D(0 punct de atractie: 4aile Sarate

cu cel mai 5ogat continut de iod din #uropa

,au de Campiela /+ 6m de %irgu'Mures pe DJ ce leaga localitatile &udus si 4eclean

puncte de atractie: ?elesteele si rezervatia de 5u,or de stepa

Rezervatia Peisagistica Valea Muresului situata de'a lungul deileului raului Mures

intre localitatile Deda si %oplita Rezervatia +orestiera Padurea Mociar situata pe versantul stang al ;aii Gurg?iului8

la conluenta cu raul Muresul.
http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Dane%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Dane%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Dane%C8%99http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scroafa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunarihttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunarihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Naghiroc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98apartochttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98apartochttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ae%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ae%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Maramure%C8%99uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Maramure%C8%99uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Str%C3%A2mtura,_Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Str%C3%A2mtura,_Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rnava_Marehttp://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Dane%C8%99http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Scroafa&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C4%83rbunarihttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Naghiroc&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98apartochttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98ae%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/V%C3%A2n%C4%83tori,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/1970http://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Tisahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Maramure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C8%9Bii_Rodneihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Depresiunea_Maramure%C8%99uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighetu_Marma%C8%9Bieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Str%C3%A2mtura,_Maramure%C8%99


9/30

CL#MA

!egimul climatic ce caracterizeaza ,udetul Mures este continental'moderat8 cu dierentieri

in zona de deal8 ata de cea de munte. %emperaturile medii anuale se mentin intre 3 + ' >+$ in

partea de vest si )+' /+$ in partea de est. recipitatiile variaza intre 00+ mm pe an in partea de

vest si (+++'()++ mm pe an in zona montana. ;anturile predominante sunt cel de vest si nord'vest8 cu intensitate si recventa mi,locie.

+L-RA "# +A./A

Flora si auna caracteristice podisului %ransilvaniei8 sunt ocrotite in numeroase rezervatii:

adurea seculara de ste,ari de pe terenurile mlastinoase de la Mociar8 4u,orul !omanesc din;alea 4otei Mari de la au de $ampie8 oiana de narcise de langa Gurg?iu si arcul dendrologic

din Gurg?iu8 &aleaua pestrita din pa,istile de pe ;alea Gurg?iului.

Fauna cuprinde printre altele ursul 5run8 ursul carpatin8 mistretul8 iepurele8 azanul iar inapele curgatoare si lacustre8 pastravul si crapul.

V0G0A#A

e teritoriul ,udetului vegetatia este variata8 iind dispusa pe eta,e8 in unctie de treptele de

relie si inluentele climatice.

adurile si terenurile cu vegetatie orestiera insumeaza )+38/ mii ?a C*(8+ 9 din supraatatotala a ,udetului-. rincipalele surse orestiere sunt concentrate in ,umatatea estica a ,udetului8

in zona muntoasa8 zona dealurilor premontane si in partea estica mai inalta a odisului

%ransilvaniei. In zona muntoasa ponderea in cadrul speciilor silvice o detin 5radul si agul. #ta,ul de deal si podis este ocupat de paduri de gorun8 ag8 carpen8 tei8 rasin. ;egetatia

interzonala este reprezentata de paduri de lunca8 iar covorul vegetal spontan este util atat pentru

?rana animalelor8 cat si ca plante medicinale si meliere. Fondul unciar in concordanta cu relieul8 clima si vegetatia este oarte variat.

Rezervatii naturale adurea Mociar de la Solovastru8 alata pe;alea Gurg?iului ' supraata /3 ?a8 iind

inclusa in categoria I; conorm criteriilor IU$.Aici se ala unii din cei mai 5atraniar5ori din !omania8 peste 2++ de ani.

arcul dendrologic din Gurg?iu8alata pe ;alea Gurg?iului' alaturi de speciile auto?tone

e@ista si specii e@otice de ar5ori din Australia8 America de ord8 America de Sud8

Japonia. Amena,area parcului a avut loc (2/+ de amilia 4ornemisza8 in cadrul curtii

eudale de la Gurg?iu.

;alea 4otei Mari de la au de $ampie

Muntele de sare de laSovata
http://ro.wikipedia.org/wiki/Solov%C4%83struhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solov%C4%83struhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/IUCNhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Solov%C4%83struhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/IUCNhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Valea_Gurghiului&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovata


10/30

Reliefarea principalelor resurse antropice

Cetatea Medievala

rima ortareata din oras8 ridicata in anul (/>) din

dispozitia voievodului %ransilvaniei Istvan 4at?ori8 estedesavarsita intre anii (1+)'(10)8 su5 ,udele 4orsos %amas. In

plan pentagonal8 incon,urata de un zid de aparare8 cetatea are

sapte 5astioane8 cinci dintre ele purtand numele 5reslei care 'potrivit traditiei' l'a intretinut : al ta5acarilor8 croitorilor8

macelarilor8 ierarilor8 dogarilor. Dupa ocuparea cetatii de catre

trupele austriece8 ea a devenit sediul garnizoanei militarecantonate in oras. In acest timp se construieste cladirea in stil

5aroc Csituata in partea stanga a drumului din ata portii de intrare- iar in ultima parte a secolului

al K;III'lea incep lucralile de constructie la manutanta8 ane@a inc?eiata in secolul KIK.

urnul *isericii

"rdinul Franciscan s'a instalat pe valea superioara a

Muresului dupa navalirea tatara. e la sarsitul secolului al KI;'lea a

ost construita pe locul actualei 5iserici din cetate o manastire8prima cladire de piatra atestata documentar din oras. In anul (0018 in

urma raspandirii reormei8 ordinul a ost o5ligat sa paraseasca

orasul8 iar 5iserica a devenit8 prin ?otararea dietei de la %urda

C(011-8 5iserica reormata. Franciscanii s'au intors a5ia dupainstituirea administratiei ?a5s5urgice8 pe la mi,locul secolului al

K;III'lea 8 cand au construit8 in stil 5aroc8 o noua 5iserica si o noua

manastire8 intre (2/0'(2/28 in centrul orasului. %urnul e singurulcare a scapat de la demolarile si sistematizarea din (>2(.

Manastirea Recea 1 Mures&a praznicul Izvorul %LmLduirii8 )/ aprilie (>>08

s'a pus piatra de temelie pentru 5isericL8 cu ?ramul

asterea Macii Domnului. In anul (>>1 s'a terminat

constructia 5isericii si inisa,ul [email protected] manastirii numita asterea Maicii Domnului

este situata in centrul ansam5lului si este sectionata conormcaracteristicilor 5isericilor 5izantine : nava centrala cu

pridvor8 pronaosul8 naosul si altarul8 urmand apoi turla

principala situata deasupra naosului8 iar deasupra pronaosului se ala cele doua turle aleclopotnitei. In dreapta 5isericii se gaseste corpul de c?ilii8 avand orma literei & si doua nivele.

Aici unctioneaza 5ucataria8 trapeza8 ane@ele si c?iliile. e langa acestea mai e@ista $asa de


11/30

oaspeti care include o sala de protocol si doua

apartamente.%uristii care viziteaza Manastirea !ecea pot

merge si in orasul %argu Mures situat la o mica

distanta ata de comple@ul mona?al. In acest

minunat oras8 cu o istorie 5ogata8 turistii potalege sa viziteze 4iserica de piatra Cconstruita

in stil 5aroc-8 alatul $ulturii8 $asa pe arcuri84iserica de lemn Cun impresionant monument

care si'a pastrat inatisarea initiala inca din anul

(2>/- si 4i5lioteca %eles6i Creprezinta prima

5i5lioteca pu5lica desc?isa in !omania in anul(3+) si care detine un numar de apro@ ()+.+++

de volume-.

*iserici de lemn din Mures

4isericile de lemn8 adevarate monumente de arta populara romaneasca8 constituie8 in

prezent8 importante dovezi materiale ale permanentei romanesti in arealul carpatic. Fara a i un

enomen speciic doar unei anumite zone geograice locuite de romani8 lacasurile de cultrealizate din lemn se constituie intr'o caracteristica a vietii spirituale a romanilor din toate

regiunile istorice ale tarii C%ransilvania8 Maramures8 $risana8 4anat8 "ltenia8 Muntenia8

Moldova-. Indierent de zona geograica din care provin8 5isericile de lemn se caracterizeazaprintr'o unitate tipologica a te?nicii de constructie8 ormelor ar?itectonice si ornamentelor.

$u toate piedicile si greutatile rezultate din statutul de tolerati impus populatiei romanesti8

arealul transilvan a cunoscut de'a lungul secolelor trecute o a5undenta de lacasuri de cult

romanesti din lemn8 un numar prea mic dintre acestea pastrandu'se pana in zilele noastre8 inprincipal datorita perisa5ilitatii materialului din care au ost construite ori pierderii identitatii

romanesti a populatiei. Astel8 in ,udetul Mures8 la inele secolului KK8 mai e@istau doar 2+ de5iserici de lemn8 un numar de (0/ de astel de lacasuri cat si )0 de manastiri si sc?ituri

disparand.

entru datarea 5isericilor de lemn si8 mai ales8 pentru evidentierea procentului insemnat

pe care populatia romaneasca l'a avut in zona8 s'au dovedit a i de un real interes8 pentrucercetatorii care s'au aplecat asupra acestui domeniu8 conscriptiile intocmite in secolele K;III

KIK: $onscriptia din (2** a episcopului greco'catolic Ioan Inocentiu $lain8 din anul (20+ a

vicarului episcopesc etru avel Aaron8 dintre anii (21+'(21) a generalului austriac 4uccoN8 dinanul (3+0 intocmita pentru conesiunea ortodo@a de $omisia $onsistoriului din Si5iu. e langa

acestea8 un spri,in documentar important in sta5ilirea proportiei credinciosilor apartinandconesiunilor romanesti Cortodo@a si greco'catolica- il constituie Sematismul ,u5iliar greco'catolic din anul (>++ CSematism pu5licatie a episcopiei destinata cunoasterii paro?iilor si

5isericilor8 ce cuprinde: numarul credinciosilor8 date istorice8 date privind 5iserica si constructiile

aerente8 preotii care au slu,it etc.-.

In cadrul unei analize a lacasurilor de cult din zona Satmarului8 Fr. Sc?ulz ace oapreciere ce releva valoarea intrinseca a 5isericilor de lemn romanesti: 4isericile norvegiene nu

oera nici pe departe8 in ormele lor esentiale8 claritatea si constiinta de sine ar?itecturala de a


12/30

ace eect prin masele principale8 precum este cazul aici8 ci se pierd in detalii e@agerate8

sal5atice8 romantice8 negli,and ormele de 5aza ... Impresia ce lasa aceste 5iserici de lemn esteneo5isnuita8 covarsitoare8 ...aceste cladiri de lemn perecte sunt opere de arta ar?itecturala in

elul lor8 ...simplul meserias a creat cladiri8 pe care posteritatea le poate aprecia ca

remarca5ile.

*iserica de Piatra

$onte@tul politic din %ransilvania8 la inceputul secolului al K;III'lea8 se dovedeste a i

avora5il populatiei de nationalitate romana8 care pana in acel moment avea statutul de populatie

tolerata8 ara drepturi egale cu restul nationalitatilor si ara a i se recunoaste religia ca iindoiciala in stat. "data ce Imperiul Ba5s5urgic isi largeste teritoriul inspre #st prin ocuparea

%ransilvaniei8 intrevede potentialul politic oerit de convertirea credinciosilor romani'ortodocsi

la religia catolica. Aceasta masura ar i dus la contracararea opozitiei acer5e pe care o maniestano5ilimea mag?iara reormata ata de $urtea ;ieneza8 prin reec?ili5rarea 5alantei numerice

dintre catolici si protestanti. Astel8 la inceputul secolului K;III va avea loc asa numitul procesde unire a unei parti dintre credinciosii ortodocsi cu 4iserica $atolica. In urma ruperiilegaturilor cu episcopatele din tarile romane si supunerii ata de papalitate8 clericii noii

conesiuni greco'catolice vor 5eneicia de unele privilegii8 printre

care si acordul dat de puterea centrala pentru construirea de 5iserici

si case paro?iale.Iniintarea unui protopopiat greco'catolic la %irgu'Mures este o

dovada a aptului ca orasul devine un important centru al noii

conesiuni. Intre (22> si (23)este numit protopop Ioan 4o58viitorul episcop de 4la,. u intamplator8 in (2>) dupa ce vec?ea

5iserica arsese intr'un incendiu8 Ion 4o5 va acorda spri,inul

material necesar pentru ridicarea unui lacas de cult din caramida8devenind astel ctitorul 5isericii cunoscute astazi su5 denumirea de

4iserica de iatra din %irgu'Mures8 asa cum o demonstreaza si

inscriptia alata deasupra usii.

&ucrarile conduse de ar?itectul %opler JOnos se vordesasura intre (2>* si (2>/. lanul are o orma simpla8 cu un turn

patrat pe latura vestica8 un naos dreptung?iular spatios si a5sida semicirculara a altarului. aosul

este acoperit cu o 5olta intarita de arcuri du5louri8 in timp ce pentru a5sida se adopta sistemulsemicalotei. eretii sunt articulati de pilastri cu capiteluri ionice8 adosati unor mase de zidarie

mai pronuntate8 cu rol in sustinerea arcurilor.

%urnul cu acoperis de orma 5ul5ara este o e@presie a plasticii 5aroce transilvanene8

aplicata si in cazul lacasurilor de cult romanesti. Alte elemente cu rol decorativ sunt pilastriiamplasati la colturi8 cornisa alata imediat su5 acoperisul turnului8 ormele ovoidale din stucatura

si ancadramentele erestrelor cu desc?idere semicirculara8 toate acestea iind marcate printr'o

tencuiala mai desc?isa la culoare. Deasupra intrarii se ala o placa decorata cu g?irlanda8inatisand in relie sim5olul ?eraldic al orasului si continand o inscriptie care atesta calitatea de

ctitor a lui Ioan 4o5.

*iserica -rtodo2a 3#naltarea Domnului3 4Catedrala Mare5


13/30

Unirea %ransilvaniei cu !omania in urma rimului !az5oi Mondial a avut consecinteimediate si asupra organizarii 4isericii "rtodo@e in principat. In (>)0 se emite o lege prin care

va i consolidata unitatea religioasa in intreaga tara. %ot in aceasta perioada se initiaza o

adevarata campanie de construire a unor ediicii ecleziastice in centrele ur5anistice

transilvanene8 care sa corespunda adevaratei situatii numerice a populatiei de religie [email protected] a inloririi spiritualitatii romanesti'ortodo@e dupa (>(3 sunt impunatoarele 5iserici

construite la $lu,8 Al5a'Iulia8 %imisoara si %irgu'Mures.Datorita dimensiunilor sale monumentale si a supraetei oarte mari de pictura murala interioara8

5iserica se numara printre cele mai importante ediicii ortodo@e de cult din !omania. Din punct

de vedere stilistic apartine neo5izantinului8 cu plan in cruce greaca8 o cupola centrala care

acopera traveea principala si patru cupole mai mici amplasate deasupra turnurilor de pe colturi.$ompartimentarea spatiului interior este cea speciica lacasurilor de cult ortodo@e: pronaos8 naos

si altar. entru o5tinerea unui eect de spatialitate s'a recurs la eliminarea zidului dintre pronaos

si naos8 delimitarea iind marcata doar de patru coloane. Deasupra pronaosului si a 5ratelorlaterale ale naosului se ala 5alcoane sustinute de coloane din marmura8 decorate cu motive

geometrice si vegetale8 sculptate in relie.&a e@terior atada principala este dominata de uriasul ronton semicircular in care

erestrele sunt asezate astel incat sa descrie

orma crucii. Usa cu desc?idere mare asigura

accesul intr'o anticamera de unde se patrunde

printr'o usa normala si doua usi rotative inspatiul propriu'zis al 5isericii. %am5ururile pe

care se spri,ina cupola centrala si cele patru

cupole ale turnurilor sunt stra5atute de erestresemicirculare cu arcul sustinut de coloane mici

si ro5uste8 avand sorgintea in stilul

5rancovenesc.aosul este despartit de altar printr'un

iconostas de mari dimensiuni. &a realizarea

acestuia si'au adus contri5utia mesterul %raian4o5letec din azna8 in ceea ce priveste

elementele sculpturale8 si pictorul ;irgil

Simionescu8 cel care a pictat panourile si usile imparatesti. #ste alcatuit din patru registre

orizontale de icoane8 despartite prin decoratiuni sculptate si aurite. Icoanele imparatesti: IsusBristos invatator8 Santul icolae8 Maica Domnului cu runcul8 Santul Ioan 4otezatorul

sunt despartite prin colonete rasucite cu capiteluri compozite si alcatuiesc alaturi de usile

imparatesti sirul inerior. Urmatorul registru de icoane ilustreaza scene din viata lui Isus8 in

panouri decorate cu motivul vitei de vie. $el de'al treilea rand de picturi este dominat de panoulcentral8 mult mai amplu decat celelalte. Acesta inatiseaza scena cu Isus in mi,locul celor

doisprezece apostoli. $el de'al patrulea sir este alcatuit din icoane cu scene din viata lui Isus si aFecioarei Maria8 iar ultimul ii inatiseaza pe cei doisprezece proroci.

$atedrala ortodo@a a ost primul ediiciu de actura romaneasca ridicat in centrul %irgu'

Muresului8 intr'o am5ianta dominata de stiluri ar?itecturale cu sorginte in Imperiul Austro'

Ungar. In partea dreapta se ala*iserica Romano6Catolica8 ridicata de ordinul calugariloriezuiti in stil 5aroc si Casa +erencz /ag7 "zab88 iar pe latura stanga se ala Casa 9:peczi
http://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/biserica-romano-catolica/biserica-romano-catolica-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/biserica-romano-catolica/biserica-romano-catolica-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-nagy-szabo/casa-nagy-szabo-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-koepeczi/casa-koepeczi-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/biserica-romano-catolica/biserica-romano-catolica-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-nagy-szabo/casa-nagy-szabo-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-koepeczi/casa-koepeczi-istoric.html


14/30

am;s8 Casa pe Arcuri8 Palatul Apollosi urnul *isericii +ranciscane8 demolat odata cu

construirea eatrului /ational&"5servand evolutia istorica a orasului de'a lungul secolelor este evident aptul ca ridicarea

acestei 5iserici reprezinta un act sim5olic prin care se conirma realitatea politica8 sociala si

religioasa de dupa Marea Unire.

*iserica Romano6Catolica

&a inceputul secolului al K;III'lea a ost construita la %irgu'Mures 5iserica iezuita

Santul Ioan 4otezatorul8 una dintre cele mai reprezentative 5iserici 5aroce din %ransilvania.

#ste plasata in partea nord'estica a centrului orasului si apartine paro?iei romano'catolice.asterea stilului 5aroc este in mod direct legata de atitudinea 4isericii $atolice ata de

su5minarea puterii sale din cauza !eormei religioase initiata de Martin &ut?er. evoia de a'si

reairma autoritatea in ata credinciosilor se maniesta si in domeniul artelor igurative8 care vori olosite ca mi,loc de inluentare a opiniei pu5lice in avoarea papalitatii. &a mi,locul secolului

al K;I'lea8 cu ocazia $onciliului de la %rento8 se va sta5ili de catre 4iserica un program oarte

clar in legatura noul gen de creatie artistica. In ceea ce priveste ar?itectura8 erau date ca directive

generale construirea de ediicii somptuoase8 decorarea a5undenta a atadelor si a interioarelor8olosirea marmurei policrome8 a 5ronzului si a stucaturilor aurite8 astel incat totul sa inspire

5ogatie si grandoare. S'a nascut astel o arta 5ogata si plina de ast care s'a raspandit in decursul

a doua secole in toata #uropa catolica. Un rol esential in acest sens l'a avut ordinul mona?aliezuit8 iniintat in (0*/ de Ignatiu de &oola. " alta situatie socio'politica stimulativa pentru

dezvoltarea stilului 5aroc a ost consolidarea monar?iilor a5solutiste europene.

$alugarii iezuiti se vor sta5ili la %irgu'Mures in anul (2+) cu scopul de a repune pepicioare viata comunitatii catolice. In primii ani ai sederii in oras vor i gazduiti in casa lui 4oPr

Simon8 dar in (2+/ reusesc sa cumpere un teren in vecinatatea

Casei /ag7 "zab8in vederea construirii unui lacas de cult. rimiti

cu reticenta de populatia ma,oritar reormata8 dar sustinuti de;iena8 iezuitii vor incepe lucrarile la actuala 5iserica a5ia in (2)38

pana in acel moment slu,5ele tinandu'se intr'o capela mica de

lemn. Ar?itectul insarcinat cu ridicarea ediiciului este BammerQonrad din Sc?Nal5ac?8 cel care condusese si lucrarile de ridicare

a 5isericii iezuite clu,ene8 prima 5iserica in stil 5aroc din

%ransilvania. u este intamplator8 astel8 aptul ca cele douaediicii se aseamana atat ca plan8 cat si in ceea ce priveste aspectul

atadelor. $?iar daca iezuitii parasesc orasul in anul (2**8 inainte

de terminarea construirii lacasului de cult8 aceasta va i dusa la 5unsarsit din initiativa preotilor catolici in gri,a carora ramane.

lanul 5isericii din %irgu'Mures8 de orma dreptung?iulara8 este

compartimentat astel: spatiul altarului Cdeinitivat in anul (2)>- de dimensiuni destul de mari8

marginit pe lateral de incaperi mai restranse8 nava centrala Cridicata in (2*/ si acoperita in (2/+-lancata de cate trei capele8 spatiul de la intrare alat su5 tri5une8 delimitat de restul navei printr'o

arcada cu trei desc?ideri si avand de o parte si de alta cele doua turnuri Cridicate tot in (2*/- .

Spatiile centrale8 mai largi8 sunt acoperite cu 5olti cilindrice cu penetratii8 iar cele laterale8 cu5olti in cruce.
http://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-koepeczi/casa-koepeczi-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-pe-arcuri/casa-pe-arcuri-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/palatul-apollo/palatul-apollo-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/turnul-bisericii-franciscane/turnul-bisericii-franciscane-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/cladirea-teatrului-national/cladirea-teatrului-national-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-nagy-szabo/casa-nagy-szabo-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-koepeczi/casa-koepeczi-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-pe-arcuri/casa-pe-arcuri-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/palatul-apollo/palatul-apollo-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/turnul-bisericii-franciscane/turnul-bisericii-franciscane-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/cladirea-teatrului-national/cladirea-teatrului-national-istoric.htmlhttp://cultura.inmures.ro/monumente-arhitecturale/monumente-arhitecturale-din-tirgu-mures/casa-nagy-szabo/casa-nagy-szabo-istoric.html


15/30

Fatada este structurata in trei registre verticale si doua nivele orizontale. rimul nivel

cuprinde partea inerioara a turnurilor si atada pana la ronton. Desc?iderea dreptung?iulara aintrarii8 surmontata de un mic ronton semicircular8 erestrele semicirculare alungite ale

registrului median cu sprancenele de cornisa oarte plastic articulate8 erestrele dreptung?iulare

cu laturile lungi8 usor cur5ate8 nisele care adapostesc statuile Santului Ignatiu de &oola si a

Santului Francisc Kavierus8 pilastrii monumentali care delimiteaza pe verticala turnurile sunttoate elemente ale morologiei ar?itecturale tipic 5aroce. artea superioara a atadei8 delimitata

printr'o cornisa puternic proilata8 cuprinde rontonul triung?iular cu laturile usor cur5ate spree@terior si impodo5it cu volute si cele doua acoperisuri in orma de 5ul5i succesivi ale turnurilor.

e latura nordica a navei se ala o alta piesa de rezistenta a 5isericii. #ste vor5a despre

amvonul decorat cu statuile in lemn ale celor patru evang?elisti: S. Marcu8 S. Matei8 S. Ioan si

S. &uca si relieuri cu scena cruciicarii. Acesta a ost realizat in anii(21+'(21* de AntonSc?uc?5auer si Jo?annes ac?tigal8 autorii altarului8 din donatiile contelui 4et?len Mi6lRs si a

contesei $sO6 Qrisztina.

4iserica va i impodo5ita cu resca a5ia in anul (>++. ictorul Szirmai Antal va realiza8respectand principiile picturii 5aroce8 decorarea 5oltii cu o copie a operei Adorarea magilor de

aolo ;eronese8 cu portretele sintilor parinti8 ale S. #lisa5eta si S. Margareta si cu scenainaltarii Fecioarei Maria.

Casa ele


16/30

&a el ca in celelalte ,udete ale patriei noastre8marturiile ar?eologice descoperite pe

meleagurile ,udetului Mures aduc dovezile continuitatii de viata si cultura din cele mai vec?itimpuri.Sunt deose5it de graitoare materialele din asezarile dacice8din epoca roamana si secolele

urmatoare8iar mai tarziu dovezile istorico'documentare despre lupta dusa in comun importivaasupritorilor de catre romani8mag?iari8secui8precum si marturiile etnograicede spre raporturilereciproce relectate in modul de viata8civilizatie si cultura populara.

Fara a coincide cu limitele unei singure zone etnograice8pe intinsul ,udetului intanlim

elemente de cultura populara romaneasca caracteristice $ampiei %ransilvaniei8apoi in partea desud8cele speciice zonei etnograice a %arnavelor8 la care se adauga cele din zona Gurg?iului si

cele din zona su5montana a $alimanilor.

e meleagurile muresene se intanlesc inca locuinte si gospodarii tipice zonei de campie a

%ransilvaniei8tesaturi caracteristice interiorului traditionar al casei taranesti8costumul popular

speciic iecarei zone'mentinut mai ales in satele montane 8;atava8Sacalu de padure8!usiiMuntii8Bodac etc.'mesteri si creatori populari ale caror produse se 5ucura de o 5inemeritata

aima8datinisi o5iceiuri legate de sar5atorile de iarna intre care prin originalitate se disting capra

si turca 8'cantee si ,ocuri speciice ardelenestiponturile de eciori din $?imitelnic sunt vestite

pentru rumustea lor8iar maiestria interpretativa a eciorilor din aceasta comuna este5inevoitoare in intreaga tara.

In cadrul miscarii artistice de amatori 8care in intreg cuprinsul ,udetului cunoaste o ampla

dezvoltare in zilele noastre 8evolueaza ormatii olclorice din toate satele8artistii amatori

romani8mag?iari8secui punand in valoare cele mai rumoase si originale creatii popuparetraditioanale.

ARG. M.R0"'Frumoasa resedinta de pe ;alea Muresului8cu toate ca nu are oe@pozitie etnograica permanenta8dispune de o valoroasa colectie de piese etnograice in Muzeul

,udetean8care cuprinde e@ponate reprezentative8 caracteristice din categoria o5iectelor si

ustensilelor gospodaresti8al tesaturilor din interior8precum si piesele de port popular.In perioada de vara %irgu Mures gazduieste adesea maniestari cu caracter olcloric la

care ec?ipele de artisti amatori demonstreaza virtuozitatea si rumusetea cantecului si ,ocului

popular muresean8 originalitatea si splendoarea costumului popular autentic.

=-DAC6In stravec?ea si pitoreasca asezare romaneasca de pe;alea Gurg?iului se intalnesc inca in realitatea etnograica sicontemporana multiple aspecte de civilizatie si cultura

populara.Astel8ar?itectura speciica vec?ilor case din zona

Gurg?iului poate i inca vazuta in conte@tul sau natural8 interioarele

taranesti pastreaza numeroase elemente speciice traditonale8portulcaracteristic odinioara intregii populatii se im5raca o5isnuit si azi8

o5iceiurile si datinile se desasoara respectandu'se dupa traditie

momentele mai importante.Aspecte proprii8 aparte8 im5raca8 de pilda8o5iceiurile ce au loc in aprilie8 la care participa aproape intreaga

colectivitate din Bodac si care are sugestiva denumire udatul fetelor"


17/30

In Bodac recomandam sa se acorde atentie mestesugului constructorilor de luiere care au

a,uns de multa vreme renumiti in intreaga tara.#@ista aici cativa constructori talentati de luierecare pot descira momente c?eie in construierea unui asemenea instrument muzical popular8 care8

la prima vedere 8pare a i oarte simpla.

#*A/0"#In drum spre Bodac este recomanda5il un scurt popas in I5anesti pentru a

i cunoscuta o creatoare populara actuala8 Saveta Dan8 din a carei talentata mana ies costume

populare de o rara rumusete.

L./CA *RAD.L.#&ocalitatea cu trasaturi caracteristice asezarilor montane in

care a ost si este dezvoltata munca orestiera8intalnindu'se inca8 in comuna8aspecte de vec?e

traditie in domeniul lucrului la padure8precum si oameni cu o 5ogata e@perienta in acest

domeniu8. %ot aici se pot gasi unii din ultimii plutasi care odinioara co5orau cu plutele pe

Mures8continuind o stravec?e ocupatie pomenita in scrierile vremii inca din epoca romana.

R0G=#/ %uristul care stra5ate minunatele plaiuri ale Muresului va tre5ui sa se

opreasca si in !eg?in pentru a vizita indeose5i #uzeul etno$rafic"Aici sunt adunate valoroasepiese etnograice din domeniul ocupatiilor traditionale a populatiei din $ampia %ransilvaniei8

originale si ingenioase instalatii te?nice populare speciice satului de odinioara8 produse ale

mestesugarilor8 piese de mo5ilier8 de port populat traditional etc. &a Muzeul etnograic din

!eg?in vizitatorul are prile,ul sa cunoasca si sa admire o casa si diverse constructii taranesti

reprezentative amena,ate in muzeul in aer li5er.

R."## M./# Aici pot i cunoscute aspecte inedite din viata

si cultura pastorilor romani8 populatia romaneasca a satului

continuand si acum sa se ocupe in principal cu

pastoritul.!ecomandam o vizita la stanele de pe pasunile montane

ceea ce oera vizitatorului contactul nemi,locit cu viata pastorala8 cu

tot armecul si vicisitudinile ei8 prile,uind totodata o directa

cunoastere a unor elemente de cultura populara

stravec?e8caracteristice acestei activitati.

In sat8mai ales in zilele de sar5atoare8pot i admirate originalitatea si rumusetea portului

popular local care isi mai mentine trasaturile esentiale traditionale8iar la unele din tesatoarele cele

mai talentate ca Gaina 4alan s.a se gasesc tesaturi speciice zonei.

;izitatorului8 cu timp disponi5il limitat8ii sugeram urmatoarele trasee:

a-%g. Mures'!eg?in

5-!eg?in'I5anesti'Bodac

c-!eg?in'!usii Munti.


18/30

Artizanat>

4aita de su5 $odru Clazi de zestre8 port

popular-

4ogdan ;oda Ccovoare8 impletituri de nuiele8 prelucrarea artistica a metalului-

Giulesti Cport popular8 porti sculptate- Ieud Cceramica ornamentata8 costum popular-

Sacele Cceramica dacica rosie nesmaltuita-

Sat Sugatag Ccostum popular8 ar?itectura traditionala din lemn-

4otiza Ctesutul scoartelor-

Sapanta Ctesaturi8 straite8 cergi maramuresene8 port popular8 5roderie-

Patrimoniul culturalcuprinde creatii olclorice8 datini sio5iceiuri speciice8 creatii cultural'artistice progresiste datorate unor

personalitati de seama ale culturii si artei. $aracterul dinamic si de

eervescenta al vietii culturale muresene s'a 5ucurat de suportulindelungatei traditii istorice si culturale8 etnograice si artistice

populare.

rintre cele mai vec?i asezaminte de cultura se numara5i5liotecile8 institutii cu o 5ogata traditie. rima 5i5lioteca in ,udetul

Mures s'a iniintat in anul (002 pe langa Sc?ola articula8 devenitala inceputul secolului al K;III'lea colegiu reormat. Un ond deose5it

de carte8 //>> mii volume8 se ala in cele /+2 5i5lioteci e@istente8 dincare 32 sunt 5i5lioteci pu5lice.

Se consemneaza e@istenta in ,udet a unor institutii culturale cu vec?i traditii8 cum sunt:

%eatrul ational8 %eatrul Ariel8 Ansam5lul artistic Muresul8 Filarmonica8 precum si al unorinstitutii mass'media: posturi locale de !adio'%v8 redactii ale unor cotidiene si reviste in lim5ile

romana si mag?iara si 2 unitati muzeale.

4ogatia etnograica si traditionala a locuitorilor ,udetului Mures este pusa in valoare ande an prin intermediul targurile a caror origini se pierd departe in timp. %argurile desasurate la

Sasc?izCDansul eciorilor-8 Gurg?iu C%argul etelor-8 Bodac CUdatul nevestelor-8 !usii Munti

C%argul portului popular-8 %argu Mures C%argul dansului 5atranesc-8 4rancovenesti C%argulcireselor- scot in evidenta varietatea de costume populare mostenite din stramosi precum si

cantecele si datinile populare.

"pecialitati gastronomice specifice zonei>

$ior5a taraneasca de vacuta8 cior5a de perisoare8 supa de taitei8 papricas8 sarmale8

par,oale8 ia?nie de asole.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Saschiz,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Hodac,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ru%C8%99ii_Mun%C8%9Bi,_Mure%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ru%C8%99ii_Mun%C8%9Bi,_Mure%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2ncovene%C8%99ti,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2ncovene%C8%99ti,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Saschiz,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Gurghiu,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Hodac,_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Ru%C8%99ii_Mun%C8%9Bi,_Mure%C8%99&action=edit&redlink=1http://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C8%99http://ro.wikipedia.org/wiki/Br%C3%A2ncovene%C8%99ti,_Mure%C8%99


19/30

Analiza infrastructurii turistice a !udetuluiMures

irgu6Mures 6 Cai de acces

#/+RA"R.C.RA Din totalul de (3/1 6m de drumuri pu5lice8 (39 reprezinta drumuri de interes national8

/+9 iind de importanta ,udeteana si /(9 de interes comunal. &iniile aeriene leaga municipiul

%argu'Mures de 4ucuresti8 4udapesta si Si5iu8 modernul aeroport iind amplasat in ;idrasau8 la() 6m de resedinta ,udetului8 pe drumul european #1+ ce leaga %argu'Mures de $lu,'apoca.

%urismul este sustinut de e@istenta unei inrastructuri moderne8 dezvoltate8 cuprinzand in total

(+2 unitati de cazare intre care (3 ?oteluri8 0 ?anuri si moteluri8 / campinguri8 3+ de vile si

pensiuni turistice si * ta5ere pentru elevi si studenti8 ce dispun de peste 2.+++ de locuri de cazare.

ransport local

%ransportul in municipiul %argu Mures este asigurat prinauto5uzesi ma@i'ta@i. $ele

doua mi,loace de transport au anumite rute pe care circula8 am5ele mi,loace acoperind orasul si

zonele limitroe8 ara ca liniile unui mi,loc sa se suprana cu liniile celuilalt mi,loc de transport.

Rutiere:

#1+ ' "radea ' $lu,'apoca ' %irgu'Mures ' Sig?isoara ' 4rasov ' 4ucuresti ' $onstanta.

D (0: %urda ' $ampia %urzii ' &udus ' %argu Mures ' !eg?in %oplita ' oiana &argului ' 4icaz

' iatra eamt 4acau.

D(*: 4rasov ' !upea ' Sig?isoara ' 4alauseri ' %argu Mures D(/: Sig?isoara ' Dum5raveni

' Medias ' $opsa Mica Si5iu.

D(/A: Iernut ' %arnaveni ' Medias8D(0 ' %irgu'Mures ' !eg?in ' %oplita ' 4orsec ' iatra eamt ' 4u?usi ' 4acau.

D(0A: !eg?in ' Saratel8

D(1: $lu,'apoca ' Apa?ida ' !eg?in.

rincipalele magistrale sunt reprezentatate de magistralele: *++: 4ucuresti Cnord- '

4rasov ' Sig?isoara ' %eius ' !az5oieni ' $lu, apoca ' "radea C1/2 6m-8 *+3: Sig?isoara '

"dor?ei C/2 6m-8 /+0: Deda ' %argu Mures ' &udus ' !az5oieni C((/ 6m-8 /+1: 4istrita4argaului ' Saratel ' Sieu ' &udus C(/+ 6m-. Municipiul %irgu'Mures 5eneiciaza de curse

regulate de auto5uz ce leaga municipiul de celelalte orase din ,udet: Sig?isoara8 Sovata8 !eg?in8

%irnaveni8 &udus8 Iernut8 dar si de alte orase ale tarii8 precum si de unele orase din Ungaria siGermania. Municipiul %irgu'Mures 5eneiciaza de curse regulate de auto5uz ce leaga municipiul

de celelalte orase din ,udet: Sig?isoara8 Sovata8 !eg?in8 %irnaveni8 &udus8 Iernut8 dar si de alte

orase ale tarii8 precum si de unele orase din Ungaria si Germania.
http://ro.wikipedia.org/wiki/Autobuzhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autobuz


20/30

Feroviare:

&inia /+0 !az5oieni ' %irgu'Mures ' Deda8 cu legaturi directe din !az5oieni Cmagistrala

*++- catre "radea8 Buedin8 $lu,'apoca8 %eius8 Medias8 Sig?isoara8 4rasov8 loiesti8 4ucuresti

si din Deda Cmagistrala /++- la Satu'Mare8 4aia Mare8 De,8 %oplita8 G?eorg?eni8 Miercurea$iuc8 Santu G?eorg?e8 4rasov8 loiesti8 4ucuresti.

Aeriene:

In ceea ce priveste caile de acces aeriene8 principalele lini aeriere sunt:%irgu'Mures C;idrasau- ' 4ucuresti C4aneasa-

4ucuresti C4aneasa- ' %irgu'Mures C;idrasau-

%irgu'Mures C;idrasau- ' 4udapesta

4udapesta ' %irgu'Mures C;idrasau-

Cazare Mures

PR0"#D0/ =-0L????

Hotelul va sta la dispozitie cu 132 de locuri de cazare in 60 de camere si 6 apartamente.Securitatea si confortul va sunt asigurate inca de la intrarea in camere, prin cartelele magnetice,unicul mijlocul de acces in spatiile de cazare. Legatura permanenta cu lumea va este asigurata

prin accesul nelimitat la internet de mare viteza, precum si la cele 50 de canale tv.n timpul in care dumneavoastra va !ucurati de conditiile de e"ceptie pe care vi le ofera

#otelul $%&S'&(), masina dumneavoastra va fi in siguranta, in parcarea pazita de 210 locuria #otelului.

*arul hotelului PR0"#D0/este conceput astel incat cele >+ de locuri sa oere cadrulintim pentru o discutie privata8 dar8 in acelasi timp sa reprezinte si locul ideal pentru o intalnire

cu prietenii.

Restaurantul PR0"#D0/va pune la dispozitie8 o sala eleganta de 0++ de locuri8 in

care veti gasii sisteme proesionale de sunet si lumini8 astel incat petrecerea organizata dedumneavoastra are toate premisele de a i o reusita.

Centrul "PA al ansamblului PR0"#D0/intregeste oerta de rela@are prin salile de

itness8 aero5ic8 step aero5ic8 pilates. rintre oertele speciale ale comple@ului !#SID#% senumara programele de masa, Cterapeutic si rela@ant-8 rele@oterapie8 presopunctura8 dusul

su5acvatic ' ?idromasa,8 5aile de plante si aromaterapia8 solar8 manic?iura8 coaura si cosmetica.

In curand ne vom putea 5ucura impreuna de piscina8 sauna8 ,acuzzi.-ferta businessa $omple@ului este completata de sala de conerinte T meeting. Avand

o capacitate de *++ de locuri8 iind proiectata in scopul de a gazdui cele mai prestigioase

evenimente organizate in %irgu'Mures. Spatiul este dotat cu cele mai moderne ec?ipamente

audio si de videoproiectie Cvideoproiector8 ecran de proiectie8 lipc?art8 tv8 dvd plaer8 sistem de


21/30

sonorizare8 sistem de traducere simultana-8 iind recomandat organizatorilor de evenimente

pentru orice perioada a anului8 gratie instalaiei de climatizare8 deose5it de perormanta din punctde vedere te?nologic.

HOTEL BUSINESS***

4'dul ( Decem5rie (>(38 nr. )0+

Botel 4usiness ' 0) camere8 ) restaurante8 sali de conerinta8 Nelness8 spa8 piscina8 centru de

aaceri.%ariul la o camera du5la cu mic de,un inclus este de (20 !on pentru o persoana si pentru) persoane este de )+> !on.e perioada sezonului pretul este de *>+ persoanase,ur ) nopti.

!estaurant romanesc ' Salonul traditional romanesc vine in intampinarea gurmanzilor cu

preparate speciice8 e@ceptionale8 pe gustul tuturor8 indierent daca esti din !omania sau un

vizitator strain amator de 5ucatarie traditionala.

Si va spunem un secret: ingredientele si retetele olosite la preparare sunt naturale sinesc?im5ate de sute de ani.

!estaurant italian ' artea suspendata a restaurantului este rezervata cunoscatorilor si

amatorilor de 5ucatarie italiana cu preparate delicioase gatite de maistrul 5ucatar italian.

Degustand aceste delicatese8 mintea va va ugi catre oazele de rela@are siciliene si centreleculturale romane.

!estaurant mag?iar ' $ondimentele speciice reprezinta secretul 5ucatarului din Ungaria adusspecial pentru ca dvs. sa degustati o parte din retetele traditionale ale Ungariei.

Drept indiciu va spunem ca pentru intregirea gustului8 5ucatarul nostrum oloseste vinuri din

renumita podgorie %o6a,.

Hotel Concordia ****

iata %randairilor8 nr. /08 %argu Mures

Botelul $oncordia are urmatoarele spatii de cazare si unctiuni: )3 camere8 ) garsoniere ,unior

suite8 / apartamente de peste 1+ mp iecare.

Hotel Continental ***

iata %eatrului8 nr.18 %argu Mures8 Mures

Botel $ontinental are ((( spatii de cazare8 iecare dotate cu 5aie8 mini5ar8 uscator de par8

teleon8 internet8%; prin ca5lu iar )+ de camere dispun de aer conditionat.

Hotel Everest ***

Str. Uzinei8 nr. (1'(38 %argu Mures8 Mures

Botelul dispune de )+ de camere cu ) paturi si ) apartamente8 toate dotate cu ca5lu %;8 mini5ar8

teleon8 5aie proprie Ccu dus-.


22/30

Pensiune-Restaurant La Cupola ****

Str. Matei $orvin8 nr. )8 %argu Mures8 Muresensiunea &a $upola este dotata cu 0 camereCdin care * dou5le si ) single- si 0 apartamente al

caror decor diversiicat le relieeaza unicitatea.

Pensiunea Ana ***

Str. G?.Marinescu8 nr.0+Q8 %ragu Mures8 Mures

ensiunea asigura una dintre cele mai rumoase panorame ale orasului8 dispune de cazare in )2de camere8 ( sala de conerinta si un restaurant.

Pensiunea iana ***

$om. $orunca8 nr. *3s8 Jud. Mures

$azare: / camere cu ) paturi8 ) camere mansarda cu ) paturi8 ( apartament cu ) paturi du5le si )

single8 %erasa si gradina.

Pensiunea oina ! "eno ***

Str. #vreilor Martiri8 nr. )0$8 %argu Mures8 Mures

Ansam5lul este amplasat alaturi de o padure8 5eneiciind de liniste si aer curat. ensiunea Doina

T Jeno are o capacitate de cazare de )* de persoane in (+ camere.

Pensiunea Te#po ****

str.Morii nr. )28 %argu Mures

$ele (+ camere si apartamente ale pansiunii sunt amena,ate cu gust si dotate cu : 5aie proprie8teleon8 internet8 aer conditionat8 mini5ar si %; ca5lu.Alte acilitati : restaurant8 room service8

personal vor5itor de lim5a engleza8 mag?iara8 germana8 ital

$ila %onica ***

Str. &i5ertatii8 nr. *8 %argu Mures8 Mures

ensiunea dispune de > camere. $amerele sunt dotate cu ca5ina de dus si aer conditionat8

parcare.

$ila C&esa **

D #1+8 6m (8 $orunca8 Mures

$lasiicare de ) stele dar conditii de cazare deose5ite ec?ivalente cu ale unui ?otel de * stele.

Analiza "@-


23/30

P./C0 AR# P./C0 "LA*0

Pozitionarea in teritoriu6descrierea generala a !udetului

od importante de transport rutier

datorita situarii in centrul !omaniei

Aeroport international8 deservind /

,udete din !egiune

;arietatea ormelor de relie care permit

practicarea multiplelor orme de turism

umeroase o5iective turistice: castele8

cetati8 palate8 conace

!esurse naturale 5ogate

Flora si auna diversiicata

ona atractiva din punct de vedere al

investitiilor

ona cu potential industrial ridicat

!etea ?idrograica 5ine proportionata pe

teritoriul ,udetului

Datorita coniguratiei speciice a

relieului8 accesul eroviar se realizeaza

in aara principalelor trasee

Inrastructura de turism sla5 dezvoltata8

resursele in domeniu insuicient

e@ploatate

umeroase o5iective turistice istorice8

degradate

otential industrial insuicient

e@ploatat

!etea de comunicatii electronice sla5

raspandita

!etea de distri5utie a apei pota5ile sla5

dezvoltata

!etea de colectare a apei uzate sla5

dezvoltata8 in multe localitatiine@istenta

Unitati de asistenta sociala insuicient

modernizate8 neconorme din punct de

vedere sanitar Servicii de sanatate insuicient asigurate

in mediul rural

Asistenta medicala de urgenta inegal

raspandita teritorial

$entre amiliale pentru copii

institutionalizati insuiciente8

ingreunand astel integrarea acestora insocietate

Dezvoltare economica

#@istenta aeroportului international %irgu

Mures

!etea de 5aza a inrastructurii eroviare

satisacatoare

!etea 5ine reprezentata de drumuri

Inrastructura de transport local

necorespunzatoare

Densitatea mare a satelor creeaza

pro5leme in ce priveste inrastructura de

transport si utilitatile acestora


24/30

pu5lice traversata de principalele soseleeuropene C#0238 #1+-

$onstructia autostrazii 4ucuresti

4udapesta care va stra5ate trei din cele

sapte zone ale ,udetului

Finalizarea constructiei arcului

Industrial ;idrasau

Sector industrial diversiicat

"rientarea industriei spre prelucrarearesurselor si produselor e@istente in

regiune

#@istenta unei inrastructuri de productie

disponi5ila8 reprezentata de vec?ileamplasamente industriale a5andonate

Industrie caracterizata printr'o varietate

mare a ramurilor producatoare8 cu

specializari de importanta nationala

%endinta de crestere a numarului IMM'

urilor

otential de orta de munca ridicat8 5ine

caliicat in numeroase domenii

otential turistic ridicat utiliza5il pe tot

parcursul anului datorat peisa,ului

&ipsa centurilor ocolitoare produce

gatuiri ale traicului in orase C%irguMures8 !eg?in8 Sig?isoara-

ondere redusa a drumurilor ,udetene si

comunale modernizate

Densitate redusa a drumurilor pu5liceata de media la nivel national

Disparitati intre numarul de IMM'uri

iniintate intre mediul ur5an si cel rural

"erta serviciilor de consultanta in

domeniul aacerilor sla5 dezvoltate

Cserviciilor de consultanta pentru

ela5orarea de studii de mar6eting8management de proiect8 analize

inanciare8 etc.

umarul mic de IMM'uri active in

mediul rural si insuicienta dezvoltare aacestora in sectorul serviciilor8 in

general

Sectorul cercetare'dezvoltare8 transer

te?nologic si inovare sla5 dezvoltat

&ipsa serviciilor de cercetare'

dezvoltare8 transer te?nologic si

inovare din cadrul intreprinderilor

economice !elatiile de cola5orare dintre cercetarea

universitara si sectorul economic sunt

sla5 dezvoltate

Investitii reduse in te?nologie

perormanta

Desiintarea unor unitati industriale

traditionale si pierderea pietelor pe acestsegment

Su5valoriicarea resurselor turistice din,udet

$alitatea scazuta a serviciilor in

domeniul turistic

&ipsa unor itinerarii turistice tematice

care sa valoriice potentialul

naturalantropic

Durata redusa a sederii turistilor


25/30

montan8 traditiilor8 monumentelorar?itecturale si istorice

Densitate mare de centre

5alneoclimaterice care oera tratament

pentru toate tipurile de aectiuni

umeroase arii prote,ate ' parc national8parcuri naturale8 monumente ale naturii

si rezervatii

$apacitate turistica ridicata

Iniintarea serviciului salvamont la

nivelul ,udetului in anul )++/

#@istenta inrastructurii sociale sieducationale de 5aza in orase

4una retea de pregatire proesionala

uternic centru universitar in %irgu

Mures

umeroase unitati educationale

raspandite din punct de vedere teritorial

Utilitati turistice nemodernizate si

dotare te?nica necorespunzatoare.

Indicele de utilizare a capacitatilor

turistice alate in unctiune este scazut

#@istenta unor unitati de cazare la

standarde calitative necorespunzatoare

&ipsa dotarii unitatilor de cazare cu

ec?ipamente %I$ C%e?nologia

inormatiei si comunicarii-

&ipsa programelor si a resurselor

inanciare necesare prote,arii

patrimoniului

Investitii reduse in te?nologii de

protectie a mediului

Statiuni turistice si 5alneo'climaterice

care au nevoie de investitii pentrurea5ilitare

!eteaua unitatilor de practicare a

agroturismului insuicient dezvoltata

Inrastructura educationala si sanitara

lipseste in unele zone rurale

&ipsa dotarilor in sistemul educational

si sanitar8 cu preponderenta in mediul

rural

Acces limitat la inrastructuraeducationala si sanitara in unele

localitati izolate

ro5leme educationale la grupele de

populatie sarace8 in special rromi

ecorelarea oertei educationale cu

nevoile de pe piata muncii

Su5inantarea unor unitati de

invatamant8 mai ales din mediul rural

Deicite si disparitati inregistrate in

sistemul de sanatate: mediul ur5an mediul rural

!educerea numarului de paturi la (+++

locuitori in sistemul medical

umar mare de unitati sanitare care

necesita rea5ilitarea cladirilor8 innoirea

ec?ipamentelor e@istente siac?izitionarea de aparatura de inalta


26/30

!etea de unitati sanitare in general 5ine

raspandita teritorial

Specialisti cu o oarte 5una pregatire

proesionala

$entre medicale de reerinta

!etea ec?ili5rat raspandita in teritoriu de

centre ur5ane8 cresterea numaruluiacestora

&ocalitati cu importanta istorica si

culturala in ce priveste patrimoniul

construit

Inc?eierea de acorduri de cola5orare8

inratire intre localitatile ,udetului Mures

si alte localitati din strainatate

perormanta

$resterea numarului de persoane

asistate

Mediu construit degradat Inrastructura edilitara invec?ita

Calimentare cu apa8 canalizare8 energie

termica8 gaz8 colectare deseuri8 etc-

&ipsa amena,arilor ur5ane

Amena,ari ur5ane necorespunzatoare

Cspatii de parcare8 trotuare8 spatiipu5lice8 parcuri8 alte spatii de recreere8

iluminat8 etc.-

&ipsa conditiilor de acces in institutii

pu5lice si mi,loace de transport pentrupersoane cu ?andicap

!etea de transport pu5lic local deicitar

in unele centre ur5ane

umeroase o5iective istorice si

culturale ur5ane in stare de degradare

Populatia$ resursele umane si forta de munca

$oncentrare de nationalitati care asigura

intererente culturale cu o mare varietatede traditii si o5iceiuri

Forta de munca 5ine pregatita

proesional

Forta de munca suicienta

Ampliicarea migratiei care cuprinde in

special populatia tanara Sporul natural negativ

Adancirea procesului de im5atranire a

populatiei din mediul rural8 pericolul de

depopulare a unor asezari rurale

rognoze demograice care evidentiaza

reducerea numarului de locuitori si


27/30

sc?im5area structurii pe grupe de varste

#@istenta unor zone cu nivel ridicat de

soma,

Sla5a dezvoltare a sistemului de

invatamant continuu

Agricultura

otential agricol ridicat atat in ceea ce

priveste zoote?nia8 cat si productia

vegetala

Supraete agricole intinse care permit

cultivarea dieritelor categorii de culturi

agricole

otential silvic ridicat8 constituind o zona

oarte importanta de aprovizionare la

nivel national

iata de desacere neorganizata pentru

produsele agricole8 care creeaza

diicultati in valoriicarea produseloragricole

!estrangerea productiei unor culturi

traditionale

%erenuri agricole de dimensiuni mici

care nu permit o e@ploatare eicienta8

cu productivitate ma@ima8 e@istentaunor zone nee@ploatate

onderea serviciilor agricole in totalul

productiei agricole este redusa

arc de masini si utila,e agricole

invec?it care determina o e@ploatareineicienta

onderea mare a produselor c?imice8

respectiv a ingrasamintelor c?imice

utilizate in ertilizarea solurilor8 indeavoarea celor naturale8 concomitent

cu scaderea terenurilor agricoleertilizate

#@istenta unor zone agricole inunda5ile8

cu producerea de pagu5e materiale

insemnate

Scaderea reimpaduririlor

Sla5a diversiicare a activitatilor

economice8 dependenta aproape

e@clusiva de agricultura

"ituatia mediului

$onstructia depozitului ecologic

regional8 care va urniza o alternativa

via5ila pentru realizarea punctelor decolectare selectiva la sursa a deseurilor8

racordate la statiile de transer

#@istenta peisa,elor alpine unice8 cu

elemente rare de lora si auna care

oluare produsa de traicul rutier din

marile aglomerari ur5ane: %irgu Mures8

!eg?in8 Sig?isoara

&ipsa investitiilor unitatilor economice

poluatoare pentru protectia mediului

&ipsa interventiilor de urgenta pentru

asigurarea sigurantei structurale8 a


28/30

determina e@istenta ariilor prote,ate

roiecte de includere a altor zone in

circuitul ariilor prote,ate

gospodaririi apelor si la seism

Utilizarea in cantitati mari a

ingrasamintelor c?imice si a

pesticidelor din grupa I si a II'a de

to@icitate8 pentru ertilizare8 respectiv

com5aterea 5olilor si a daunatorilor Ine@istenta sau rezistenta scazuta a

digurilor de protectie impotrivainundatiilor

rezenta alunecarilor de teren datorita

despaduririlor

Fonduri insuiciente alocate pentru

protectia mediului

#@istenta unor zone aectate de seceta8

necesitatea adoptarii unei politici

manageriale adaptate previziunilor

privind seceta

Statii de epurare a apelor uzate

insuicient modernizate sau ine@istente

Depozite de deseuri neconorme cu

standardele sanitare

ecolectarea deseurilor mena,ere la

nivelul multor zone rurale


29/30

P-L##C# D0 D0,V-LAR0 .R#"#CA

Municipiul %argu Mures a cunoscut o evolutie pozitiva in ultimii ani iar acest lucru a

ost posi5il prin implicarea eicienta a societatilor comerciale targumuresene8 prin

responsa5ilitatea si proesionalismul de care au dat dovada oamenii de aaceri.

Comple2ul de Agrement si "port MuresulB

$omple@ul de Sport si Agrement Muresul Cee6'end- se 5ucura de o larga audienta

inrandul locuitorilor orasului. Intrucat in zilele calde aluenta pu5licului se ridica la peste (++++

devizitatorizi8 se impune e@tinderea comple@ului8 rimaria %argu Mures preconizand

realizareaurmatoarelor proiecte:'e@tinderea 5azei de agreement cu un 5azin de apa sarata'

realizarea unui clu5 de activitati recreative si recuperatorii8 incluzand 5oNling8 tratament

naturist8itness8 sauna8 masa,8 etc.De asemenea8 vor i demarate procedurile necesare privind

e@tinderea $omple@ului Muresulla nord de araul Sarat pentru amena,area unui lac de

pescuit propice practicarii unor sporturinautice8 casute de odi?na tip camping8 terenuri de sport8

spatii de alimentatie pu5lica pe o supraata decca. *+ de ?a. entru lucrarile de e@tindere si

modernizare a comple@ului8 ca si pentru realizareaclu5ului cu proil recreativ este avuta in

vedere posi5ilitatea unei asocieri cu rimaria sau promovarea parteneriatului pu5lic privat.

Parcare peste paraul Poclos&

In vederea crearii unei noi imagini ur5ane atractive si pentru utilizarea eicienta aspatiuluiur5an e@istent pe traseul paraului oclos8 in zona aerenta centrului8 se urmareste

acoperirea paraului prin crearea unor spatii modulare cu unctiuni de comert8 5irouri si servicii.

Acestea se vor e@ecuta pe 5aza proiectelor si a autorizatiilor puse la dispozitie de primarie.Din

punct de vedere structural ele vor i realizate pe cadre din materiale usoare cu ) niveluriCparter si

eta,-. Spatiile modulare vor i amplasate pe portiunile paraului propuse a i acoperite. Fiecare

modul va i dotat cu un grup sanitar si centrala termica proprie8 compartimentele unctionale

urmand ai solutionate ulterior cu iecare utilizator in parte. Se vor intocmi si proiectele necesare

pentruasigurarea tuturor utilitatilor Capa8 canal8 electricitate8 teleonie8 gaz- la spatile comerciale

propuse.Intre aceste module comerciale se vor realiza spatii pietonale care sa aca legatura intre

cele douamaluri ale paraului. Se vor pune accent pe amena,arile e@terioare: mo5ilier ur5an8

iluminat am5iental8 ,ardiniere8 dala,e etc.In prezent8 sunt in curs de ela5orare studiile speciice

te?nice studiul deeza5ilitate8 e@pertiza te?nica8 ridicare topograica a zonei studiate8 studiul

geote?nic8 necesare invederea o5tinerii avizelor si acordurilor impuse de legislatie.entru

accesarea acestui proiect de catre investitori privati8 primaria oera mai multe posi5ilitati: licitatie

pu5lica pentru asociere cu rimaria in cadrul parteneriatului pu5lic privat8concesionarea

terenului sau inc?irierea spatiului amena,at de primarie.


30/30

*ibliografie

Administra ia a ionala Apelor !omane ' $adastrul Apelor ' 4ucure ti

Institutul de Meteorologie i Bidrologie ' !aurile !omaniei ' 4ucuresti (>2(

%rasee turistice ' ,udetul Maramures

%hidul turistic al municipiului Tar$u #ures. #ditat de $onsiliul &ocal si rimaria

Municipiului %argu Mures

&ude ul #ures . Ion Soneriu8 Ion Mac. #ditura Academiei !S!8 Institutul de geograie.

4ucure ti (>2*

op8 S. C)++1-8 Comorile Transilvaniei' &udetul #ures' #dit. !omg?id8 %argu Mures.

$ocean . C(>>1-'%eo$rafia Turismului8#dit. $arro8 4ucuresti.

$ocean . C(>>2 -'%eo$rafia turismului romanesc'#dit. Focul ;iu8 $lu,'apoca

Qovacs G. C(>1)- 8 Tar$u #ures8 #dit. Meridiane8 4ucuresti.

?ttp:ro.Ni6ipedia.orgNi6iJude9$39>4ulVMure9$39>>

?ttp:NNN.mures.insse.romain.p?pWidX/+/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99http://www.mures.insse.ro/main.php?id=404http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C8%9Bul_Mure%C8%99http://www.mures.insse.ro/main.php?id=404

Documents

Geografie Proiect2003 Final