15 noiembrie - 15 decembrie 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 6 • Nr. 5424 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Adio tarife de roaming înUniunea Europeanã!

Interviu cu Vasile Stoicatemerarul român care astrãbãtut 70.000 de km într-unscaun rulant

“Toamna culturalã româneascã”la Wiener Neustadt-Austria

10 ani de comunicare UE cucetãþenii, prin reþeaua CentrelorEurope Direct. ADR Centru, laevenimentul de la Bruxelles

Olanda desfiinþeazã opt puºcãriidin lipsã de deþinuþi

DIN SUMAR

Pagina 3

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 6

Pagina 15

Angel Tîlvãr, ministrudelegat pentru Relaþia cuRomânii de Pretutindeni: „Noi aºteptãm o relaþie de parteneriat cucomunitãþile ºi cu mediile asociative”

ªpagã. Un cuvânt atât de întâlnit ºi folosit în ultimele zile, încât

m-am hotãrât sã scriu aceste rânduri. Cui se dã aceastã ºpagã ºi

mai ales, cine o dã? Pânã în urmã cu 8 ani, am locuit ºi eu în

România ºi trebuie sã recunosc cã nu am dat ºpagã niciodatã. Nu

am suportat acest cuvânt de la început ºi nu am încurajat niciodatã

acest lucru. Îmi amintesc cã în urmã cu aproximativ 20 ani, când

am dat examen pentru permisul auto, toatã lumea îmi spunea cã

dacã nu dau ºpagã, nu voi lua permisul niciodatã. M-am

ambiþionat ºi le-am dovedit celor care erau cu mine în maºinã cã

se poate lua permisul auto fãrã a-i stimula material pe poliþiºti. Din

toþi cei patru care eram în maºinã, mare mi-a fost uimirea sã aud

din gura poliþistului: "Zota, admisã, restul respinºi". M-am mirat,

ºtiind cã o persoanã care era cu mine în maºinã era sigurã cã va

trece examenul cu brio, mai ales cã dãduse ºpagã. Am zâmbit ºi

am înþeles cã totuºi mai sunt ºi oameni care trãiesc corect, care au

coloanã vertebralã ºi apreciazã corectitudinea. Nu aveam cum sã

nu iau examenul, având la acea vreme mai bine de 8 ani de karting,

din care 6 ani, campioanã naþionalã. Acest lucru m-a încurajat ºi

m-a fãcut sã-mi clãdesc un viitor corect, mergând vertical, în faþa

tuturor, fãrã a momi pe nimeni. Dacã am meritat nota 2 la

facultate, atât am luat, dacã am meritat 10, la fel! Sunt mândrã cã

ceea ce am fãcut ºi am reuºit în viaþã, am clãdit pe corectitudine ºi

transparenþã. Mã miram mereu când auzeam cunoºtinþe, rude,

vecini, colegi care îmi spuneau cã a trebuit sã dea ºpagã, altfel

lucrul ce trebuia rezolvat nu se definitiva. Am încercat de fiecare

datã sã-i conving cã nu este aºa. Cã nu are cum, ca toþi

funcþionarii, medicii ºi lista poate continua, avându-se în vedere cã

ºi eu m-am izbit de ei de atâtea ori, iar de fiecare datã fãrã a-i

stimula material. Am avut norocul cã, din anul 1997, am tot venit

în Germania, am vizitat þãri cvilizate unde cuvântul ºpagã este tabu.

Mi-a plãcut modul lor de gândire ºi m-am adaptat cu uºurinþã

locului unde trãiesc acum. Niciodatã nu mi s-a pãrut cã cineva ar

aºtepta ceva de la mine, atât în þarã, cât ºi

aici. Niciodatã nu m-am simþit datoare cu

ceva anume. Am ºtiut cã sunt tratatã aºa

cum trebuie, iar la sfârºit, dacã am considerat, am dus un buchet

de flori. Cunoºtinþele îmi spuneau cã de la mine nu se aºteaptã

nimeni la ºpagã datoritã faptului cã lucrez în presã, ºi le e fricã.

Dar nu este aºa, pentru cã au fost nenumãrate cazurile când am

avut nevoie de ceva, fãrã a se ºti în ce domeniu activez, ºi nimeni

nu mi-a condiþionat vreun serviciu de darea unei ºpãgi. Mai cred

cã sunt de vinã ºi cei care dau.., nu cei care cer. Este ºi o zicalã:

"Nu e prost cel care cere, ci cel care dã"...aºa cã, vã rog dragii mei,

nu mai încurajaþi ºpaga. Dacã nimeni nu ar mai da nimic...,

nimãnui, cum credeþi cã va fi? Vor demisiona toþi? Vor sta în

scaunele lor fãrã a mai face ceva? Nu cred! Sunt convinsã cã vom

avea un trai decent ºi normal, aºa cum trebuie, de fapt sã se

întâmple!

BREF de Ionela van Rees- Zota

Cine a inventat cuvântul "ºpagã"?

ÎPS Pãrinte Arhiepiscop ºi Mitropolit Dr. Serafim Joantã a primit pe data de 14 octombrie 2015, în sala „Antiquarium” aMuzeului Rezidenþial din München, Ordinul de merit bavarez (Bayerischen Verdienstorden),oferit de cãtre Primul ministrual landului Bavaria, domnul Horst Seehofer (CSU). Ceremonia oficialã de conferire a celui mai înalt ordinconferit de cãtrelandul bavarez este organizatã în fiecare an în luna octombrie. Anul acesta, 38 de personalitãþi din diverse domenii deactivitate ale landului Bavaria au fost distinse cu aceastã distincþie de mare onoare. PAGINA 4

Pagina 7

ÎPS Mitropolit

Serafim, distins cu cel mai

înalt ordin bavarez

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Exodul islamic poate genera o catastrofãeuropeanã?

Cu siguranþã cã distinºii noºtri cititori sevor întreba: „ce legãturã are Exodul islamic cuo catastrofã europeanã“?

Rãspunsul este simplu: tragedia pe care otrãiesc astãzi sutele de mii de imigranþi dinSiria, Irak, Afganistan ºi þãrile africane – caredoresc sã se stabileascã în Germania –, acestEXOD islamic se va transforma în curând într-o catastrofã europeanã pe care politicieniiþãrilor membre ale Uniunii Europene nureuºesc sã o împiedice.

ExodulExodul înseamnã pãrãsirea în masã a unei

þãri sau a unui teritoriu de cãtre populaþiarespectivã ºi este descris, pentru prima oarã, înVechiul Testament (Ieºirea – a doua carte a luiMoise, care urmeazã Genezei), în care se aratãcum Dumnezeu s-a coborât în scena lumii (prinsecolul 11 î.H.) pentru a izbãvi poporul iubit,poporul lui Israel, pe care l-a ajutat sãpãrãseascã Egiptul, traversând Marea Roºie ºisã se stabileascã pe malul rãsãritean al MãriiMediterane.

Exodul se petrece din nou ºi acum, dupã3.000 de ani, prin migraþia celor peste4.000.000 de sirieni, irakieni ºi afgani, care ºi-au pãrãsit locurile de baºtinã, iar mulþi dintre eitraverseazã Marea Mediteranã, pentru a sestabili în centrul Europei, în Germania!

Cancelarul federal german Angela Merkelestima – în ziua de 29 August 2015, laConferinþa „Western Balkan Summit“ de laViena – cã se aºteaptã ca, pânã la sfârºitulanului 2015, circa 80.000 de refugiaþi sã cearãazil politic în Germania.

Calculele greºite pe care le-a fãcut audeterminat-o pe doamna Merkel sã impunã,câteva zile mai târziu, altor 22 de þãri membreale Uniunii Europene, cote (procente) de

primire a mii de azilanþi (România esteobligatã sã primeascã peste 6.000 demusulmani!), fãrã voia populaþiei acestor þãri ºifãrã acordul imigranþilor, de a pleca dinGermania, þara bogatã în care au fost invitaþi dedomnia sa ºi pe care aceºtia nu vor acum sã omai pãrãseascã.

CatastrofaO catastrofã este un eveniment tragic de

mari proporþii (spre exemplu: erupþievulcanicã, rãzboi, cutremur, tsunami), cuurmãri dezastruoase, de care omenirea a maiavut parte, ºi care se soldeazã cu pierdereavieþilor a sute de mii de fiinþe nevinovate.

O catastrofã europeanã este ceea cepregãtesc, împotriva Europei, adepþii fanatici aiStatului Islamic ISIS, condus de cãtre teologulirakian Abu Bakr al-Baghdadi (n. 1 iulie1971, în localitatea Samara), care pretinde cãeste descendent din profetul Mahomed ºi cares-a autointitulat Calif al Statului Islamic,transformând astfel, la data de 20 iunie 2014,funcþia de Emir al Statului Jihadist Islamic dinIrak, pe care ºi-o crease singur, în ziua de 16mai 2010.

Cine-i sponsorizeazã pe aceºti teroriºti?Deunde îºi procurã ei armamentul?Ce faceOrganizaþia Naþiunilor Unite (din care fac parteºi Siria-locul 77, ºi Irakul – locul 33) pentru aopri rãzboiul din aceste þãri?Sunt întrebãri lacare nu numai europenii aºteaptã un rãspuns.

ªi iatã cã, odatã cu începerea exoduluiislamic – însoþit de momente tragice, care i-auîngrozit pe omenii care vãd imaginilezdrobitoare cu pãrinþii disperaþi ce-ºi poartã pebraþe copiii morþi, sau cu gardurile de sârmãghimpatã, care-i þin la distanþã pe refugiaþi, cape niºte animale– a început ºi catastrofaeuropeanã. ªi cum poate sã nu se cutremure unpãrinte, când vede asemenea imaginidureroase? Siria a devenit mormântul

civilizaþiei secolului XXI.Fanaticii religioºi fãrã inimã, fãrã suflet,

fãrã educaþie, membri ai organizaþiei teroristeISIS au transformat teritorii siriene recunoscutede secole în pustiuri, au distrus monumenteistorice ale civilizaþiei mondiale, au curmatmilioane de vieþi nevinovate. Primele semneale acestei catastrofe s-au înregistrat deja, încãde anul trecut, de când mii de fugari ºi-aupierdut viaþa în apele Mãrii Mediterane, înapropiere de þãrmurile Italiei, apoi ale Greciei,culminând cu sutele de oameni nevinovaþi,condamnaþi la moarte de lipsa de inimã ºi dedorinþa de îmbogãþire a unor traficanþi depersoane – aºa cum s-a întâmplat cu cei 71 derefugiaþi morþi, descoperiþi pe autostrada A4din Austria, în apropiere de localitatea Pandorf,în ziua de 29 august 2015, pe care, o bandã detraficanþi bulgari, fãrã inimã, i-a închis într-ofurgonetã fãrã aerisire ºi i-a pãrãsit pe margineadrumului.

Traficanþii de persoane – o altã palmãpe obrazul României

La numai o zi dupã aceastã întâmplare,poliþia austriacã a arestat, în apropiere deViena, un român care transporta ilegal 26 derefugiaþi, iar autoritãþile maghiare au confirmatcã 27 de cetãþeni români au fost reþinuþi, din 26august 2015, numai în Ungaria, subsuspiciunea de trafic de persoane. Ce mãsuri iaGuvernul României (þarã membrã a UniuniiEuropene !) pentru pedepsirea acestortraficanþi de persoane ºi pentru ajutorarearefugiaþilor?

Prim-ministrul Victor Ponta a anunþat cã:responsabil pentru gestionarea problemeiimigranþilor, care ar urma sã vinã pe teritoriulRomâniei, este vicepremierul Gabriel Oprea.Numai cã aceºti imigranþi vor sã ajungã cu toþiiîn Germania, pentru cã, spun ei, România:„Este o þarã prea sãracã, nu are bani!”.

Tragediaumanã asecolului XXI

De peste 4ani Siria estedistrusã derãzboiul dintre forþele guvernamentale ale lulBaºar al Asaad ºi trupele ISIS. Victimeleacestui conflict armat sunt, din pãcate, oameninevinovaþi, femei ºi copii, care au avutnenorocul sã se nascã pe acele meleaguri, ºidintre care, peste 4.000.000 au luat deja caleapribegiei.

GardulDupã ce Cancelarul Austriei Werner

Faymann l-a comparat pe Premierul UngarieiVictor Orban chiar cu Adolf Hitler, pentruîndrãzneala sa de a respecta ”Convenþiile de laGeneva” ºi ”Convenþia de laDublin”–construind un gard, între Ungaria ºiþãrile vecine din sud: Croaþia ºi Serbia, înscopul apãrãrii integritãþii Europei – ºipoliticienii austrieci, incompetenþi sã rezolveproblema invaziei islamice pe teritoriulAustriei, au hotãrât sã apere graniþele þãrii,chiar cu ajutorul unui gard, dacã va finevoie!

Cancelarul Germaniei Angela Merkel,care nu a reuºit sã împiedice afluxul deimigranþi islamiºti, a hotãrât astãzi,03noiembrie 2015, ca sutele de mii deimigranþi sã rãmânã pe teritoriul Austriei, lagraniþa cu Germania, unde sã fie ”triaþi” (dupãcare criterii, de cãtre cine ºi pe banii cui, a uitatdoamna Cancelar sã lãmureascã!),astfel încât,numai cei care trebuie sã primeascã azil, sã fielãsaþi sã treacã graniþa, iar ceilalþi sã fie trimiºiînapoi, de unde au venit! Aºa cã,parafrazându-l pe Sfântul Petru, ne întrebãm ºinoi: Quo vadis, imigranþi?

Mihai ANTHONY,

EEDDIITTOORRIIAALL

…O nouã zi, un nou dar, unnou început, o nouã ºansã la iubire,rugãciune, iertare, smerenie,milostenie, etc…

Fiecare zi din viaþa noastrã esteun dar a lui Dumnezeu de caretrebuie sã ne bucurãm neîncetat.Fiecare zi este o binecuvântare, maiales atunci când sufletul ºtie acestlucru ºi este recunoscãtor pentrudarul primit. Primim în dar o nouãzi, o nouã dimineaþã, un nou rãsãrit,primim în dar începuturi ºiîntâmplãri ºi încercãri. Frumuseþea,cãldura, culoarea ºi naturaleþea suntdoar câteva dintre calitãþile unei zileminunate. Avem nevoie de unsuflet destul de mare ºi inocent ca sãputem vedea minunãþia zilei, sã o

putem simþi ºi trãi. Fiecare momenttrãit frumos este o amintire eternã!

Fiecare zi este un miracol,fiindcã oferã zeci de ºanse celorcare au nevoie, sute de oportunitãþicelor care le cer, mii de prilejuricelor care se roagã în tãcere. Fiecarezi este speranþa cu care trãim însuflet, braþul de care ne agãþãmpentru a ne ridica din mocirlapãcatului, pasul pe care îl facem îndirecþia fericirii, lumina care neconduce mai aproape de þelul dorit.Fiecare zi este o minune, un darinestimabil care are puterea de aschimba vieþi ºi de a transformasuflete.

Fiecare zi ar putea fitransformatã în cea mai bunã zi din

viaþa noastrã. De noi depinde cealegem! O zi care a trecut fãrã sens,este o zi pierdutã. Cuvintele,acþiunile, gândurile, gesturile pecare le facem determinã viaþa pecare o trãim. Sã trãim prezentul,indiferent de ora pe care o aratãceasul. Astãzi sã fim mai buni decâtieri, ºi mâine mai buni decât astãzi.Astãzi este cea mai frumoasã zi dinviaþa noastrã. ªi mâine maifrumoasã ca cea de astãzi. ªipoimâine. ªi tot aºa. Zilele devinsãptãmâni, sãptãmânile setransformã în luni, iar lunile în aniºi, chiar fãrã sã ne dãm seama,ajungem în Vârf.

Suntem binecuvântaþi în fiecareclipã a existenþei noastre cu iubireaºi grija Tatãlui Ceresc, cu dãruirea ºiîncrederea LUI. ”Deci, nu duceþigrijã, spunând: Ce vom mânca, orice vom bea, ori cu ce ne vomîmbrãca? Cã dupã toate acestea sestrãduiesc neamurile; ºtie doar Tatãlvostru Cel ceresc cã aveþi nevoie deele.” (Matei 6, 31-32).

Fiecare zi în care ne simþimbine ºi ne bucurãm de viaþã, în carene simþim binecuvântaþi, în care amiertat, în care nu am trecutnepãsãtori pe lângã oamenii înnevoie, în care ne-am înfruntat ºiînvins temerile ºi regretele, în carespunem ” te iubesc ”, în careemanãm bunã dispoziþie, armonie ºisperanþã pentru cei din jur, în caredescoperim câte ceva nou ºi frumosdespre noi, în care primim cubraþele deschise ºi inima împãcatãnoul ºi necunoscutul, în care nepasã de altcineva în afarã de noi, încare iubim, apreciem, înþelegem ºiajutãm, în care îi permitem luiDumnezeu sã pãtrundã în inimanoastrã, în care ne rugãm ºimulþumim Creatorului pentrudarurile primite, în care am reuºit sãaducem zâmbete pe chipul cuiva, încare am fãcut ceva pentru aproapelenostru, în care am ales adevãrul ºinu minciuna, cinstea ºi nu trãdarea,bunãtatea ºi nu invidia, în care ne-am bucurat de compania oamenilor

dragi ºi de dragostea lor este pentrunoi o zi câºtigatã.

Sã ne împãcãm cu Dumnezeu,cu noi înºine ºi cu cei din jur! Sã nefacem timp sã ne rugãm, sã iubim,sã râdem, sã credem, sã vedemlumina din viaþa oamenilor, sãprivim ºi sã învaþãm de la naturã ceînseamnã liniºtea! Sã fim mereu ocandelã aprinsã, iar prin pildapropriei vieþi sã facem lumea maifrumoasã în jurul nostru!

Sã profitãm de fiecare ziprimitã în dar, sã-L primim peDumnezeu în sufletul nostru ºi sã-Imulþumim pentru tot ceea ce avem!Omul mulþumit e cel mai fericitpentru cã”fericirea constã în a ºti sãîþi doreºti ceea ce ai deja”. (FericitulAugustin)

Dragi cititori fiecare zi este ominune ºi trebuie preþuitã, trãitã ºisimþitã în toatã splendoarea ei! Sãcelebrãm viaþa zâmbind, iubind,dãruind ºi sã fim plini derecunoºtinþã!

Adriana-Lucia Ciugudean

EXODUL – Quo vadis, imigranþi?

Fiecare zi este un dar a lui Dumnezeu

În data de 29 octombrie 2015 a avutloc la New Europe College conferinþacu tema „Germania ºi România –parteneri în politica energeticã înEuropa”, organizatã de AmbasadaGermaniei ºi New Europe College.

Discuþia între dr. José Schulz,directorul Direcþiei pentru politicaenergeticã externã a MinisteruluiFederal al Afacerilor Externe,domnul Mihai Adrian Albulescu,

secretar de stat în Ministerul Energieidin România ºi doamna ElenaPopescu, director general înMinisterul Energiei, a fost moderatãde cunoscutul jurnalist Ovidiu Nahoi.

Participanþii la discuþie au abordatteme actuale din domeniul resurselorenergetice ºi al tranziþiei energetice, aufãcut comparaþii între politicileenergetice ale ambelor þãri ºi audiscutat despre posibilitãþile de

identificare a cãilor energetice comuneîn viitor în înteriorul Europei. Publiculprezent (oaspeþi din economie, presã,facultãþi de specialitate ºi ambasade,dar ºi Alumni ai New Europe College)au fost foarte interesaþi de prezentãrileparticipanþilor la discuþie, iar runda deîntrebãri a devenit, în final, un schimbde idei ºi concepte.

Prezentarea domnului dr. JoséSchulz se gãseºte la adresa:

http://www.bukarest.diplo.de/contentblob/4652134/Daten/5986947/ddatei_vortrag_schultz.pdf ºi o foaie infor-mativã despre tranziþia energeticã dinGermania se gãseºte la adresa:http://www.bukarest.diplo.de/contentblob/4652136/Daten/5978611/ddatei_flyer_zukunftderenergiewendenec2.pdf

AmbasadaGermaniei Bucureºti

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Viitorul politicii energetice

Aceste 4 legi vor intra în vigoare înGermania de la 1 Noiembrie 2015.

- Meldegesetz. Pentu înregistrarea laprimãrie va fi nevoie de un act din parteaactualului proprietar. Mai pe larg despreasta la urmãtoarea adresã: http:// ajutor-integrare.eu/mutarea-fara-certificat-va-fi-ilegala-de-la-1-noiembrie

- Online-Shopping. Cumpãrãturile

online vor deveni mai sigure.Cumpãrãtorul va trebui sã se identificede 2 ori, pe lângã datele cardului, ei vortrebui sã se identifice ºi prin datepersonale sau prin Cod TÃN ( de laonline-Banking). Magazinele online autimp totuºi pânã la mijlocul anului 2016sã se alinieze noii legi.

- Elektroschrott. De la 1 noiembriemagazinele care vând produse electriceºi electrocasnice vor trebui sã ofere

cumpãrãtorilor posibilitatea de a predaaparatele vechi, care nu depãºesclungimea de 25 cm. Aparatele care au odimensiune mai mare vor fi preluatedoar în cazul achiziþionãrii unui aparatnou din acelaºi magazin. Pânã acumaparatele vechi trebuiau duse în locurispeciale pentru a putea fi reciclate(Recyclinghof).

- Asylrecht. Noua lege cu privire laazilanþi se referã la cei cãrora le-a fostrefuzat dreptul de azil. Astfel, ei vorpãrãsi teritoriul german mult mai repedeca pânã acum. De asemenea, 3 þãri aufost adãugate în lista þãrilor de originesigure: Albania, Kosovo ºi Muntenegru.

Sursã: Spiegel.deNe puteþi urmãri pe facebook la ur-

mãtoarea adresã: https://www.facebook.com/ajutorintegrare.eu/

http://ajutorintegrare.eu

Parlamentul European a aprobat unact normativ privind eliminarea tarifelorde roaming între graniþele celor 28 destate ale Uniunii Europene, începând cudata de 15 iunie 2017.

Pânã atunci, Parlamentul Europeana prevãzut cã, din aprilie 2016, taxele deroaming vor fi plafonate la 0,05 euro peminut, la apelurile vocale; 0,02 euro,pentru un SMS, ºi 0,05 euro permegabit, la utilizarea Internetului mobil.

Vicepreºedintele Comisiei Euro-pene, Andrus Ansip, a salutat adoptarealegii, pe care o considerã primul passpre o piaþã unicã de telecomunicaþii înUniunea Europeanã.

Dacã operatorii pot sã dovedeascãfaptul cã nu pot recupera costurile ºi cãacest lucru afecteazã preþurile interne,autoritãþile naþionale de reglementare îipot autoriza sã impunã taxesuplimentare minime în circumstanþeexcepþionale, pentru a acoperi acestecosturi.

Deputaþii au obþinut garanþii cãaceste autoritãþi naþionale vor aveainstrumente pentru a amenda sau arespinge aceste taxe suplimentare.

Pentru a proteja industria de abuzuricum ar fi ”roamingul permanent”,operatorii pot în anumite condiþii sã fieautorizaþi sã aplice o taxã modicã, maimicã decât limitele actuale, conform

unei politici de ”uz corect”. Detaliile vorfi definite de Comisie împreunã curegulatorii din telecom.

Recent, comisarul european pentrueconomia ºi societatea digitalã, GuntherOettinger, avertiza cã UE trebuie sã-ºiconsolideze piaþa de telecomunicaþii,întrucât Europa are nu mai puþin de 280de companii de telecomunicaþii, în timpce SUA au numai patru.

Oettinger punea în vedere cã, pentrua deveni mai competitive ºi a-ºiconsolida reþelele, multe companii dinEuropa ar trebui sã fuzioneze.

În urma acestor fuziuni, industriaeuropeanã de telecomunicaþii ar urma sãjoace un rol mai important pe scenaglobalã.

de Alexandra Stãnescuhttp://www.manager.ro

Adio tarife de roamingîn Uniunea Europeanã!

4 legi noi în Germaniade la 1 Noiembrie!

ÎPS Pãrinte Arhiepiscop ºiMitropolit Dr. Serafim Joantã aprimit pe data de 14 octombrie2015, în sala „Antiquarium” aMuzeului Rezidenþial din München,Ordinul de merit bavarez(Bayerischen Verdienstorden),oferit de cãtre Primul ministru allandului Bavaria, domnul HorstSeehofer (CSU). Ceremoniaoficialã de conferire a celui maiînalt ordin conferit de cãtre landulbavarez este organizatã în fiecarean în luna octombrie. Anul acesta,38 de personalitãþi din diversedomenii de activitate ale landuluiBavaria au fost distinse cu aceastãdistincþie de mare onoare.

Biserica este matriceanoastrã spiritualã ºi

naþionalãÎntr-un interviu oferit redacþiei

noastre, ÎPS Arhiepiscop ºiMitropolit Dr. Serafim Joantã, laîntrebarea noastrã, de ce crede cã is-a oferit aceastã distincþie, a spus:„Cred cã am fost ales pentru cã acontat foarte mult cã sunt de 21 aniîn Bavaria ºi cã am pornit înorganizarea Mitropoliei de la zero.În 1994 când am fost instalat laMünchen, Mitropolia nu existadecât pe hârtie. A trebuit sã caut euînsumi, apelþnd la preienei germaniun loc de gãzduire ºi existenþã.Încetul cu încetul, credincioºiiromâni au rãspuns apelului nostrude a ne uni eforturile în vedereacumpãrãrii unei biserici ca sediupentru Mitropolie. Este actualulsediu de la Nürnberg în care s-ainvestit aprox. 1 mil. de euro, ceimai mulþi adunaþi timp de 15 ani dela credincioºii noºtrii, dar ºi dindonaþiile primite de la BisericileEvanghelicã ºi Catolicã dinGermania. Paralel cu efortul de

cumpãrare ºi renovare substanþialãa proprietãþii de la Nürnberg, amînfiinþat zeci de noi parohii,numãrul lor ridicându-se astãzi lapeste 80, numai în Germania. În1994 existau doar nouã! În acesteparohii desfãºurãm nu numaiactivitãþi liturgice (slujbedeligioase), ci ºi catehetice,culturale ºi sociale. Ne preocupaîndeosebi educaþia copiilor ºi atinerilor. Ne preocupa identitatealor creºtinã ºi româneascã. Deaceea am înfiinþat AsociaþiaTineretului ortodox Român dinGermania (ATORG) caredesfãºoarã o foarte frumoasãactivitate. Pe linie caritativã nastrãduim sã venim în întâmpinareaoamenilor în lipsuri ºi suferinþã,mai ales din România. Avem unproiect de ajutorare lunarã (25euro/persoanã) a 300 de copiisãraci din judeþele Vaslui ºiBotoºani. Un alt proiect, încolaborare cu Instituþii germane,intitulat „Galaþi -2020“, urmãreºteînfrânarea emigrãrii în strãinãtatea românilor din aceastã zonã. Nesilim din toate puterile sã construimsau sã cumpãrãm biserici pentruparohiile noastre. În acest sens,mulþi preoþi fac eforturi, uneori,supraumane, pentru ca sã aibã unloc proriu de slujire. Sigur cã fãrãsprijinul credincioºilor nu putemface nimic. Însã adeseori este foartegreu sã-i sensibilizãm pecredincioºi sã participe la acestefort comun pentru binele nostru ºial copiilor noºtri. Cãci fãrã bisericiproprii nu putem avea un viitor aici,unde am ales sã trãim. Biserica estematricea noastrã spiritualã ºinaþionalã, „maica poporului“, cumo numeºte Eminescu. Ea reprezintãcel mai mare sprijin al omului, înzile bune, dar, mai cu seamã, în zilegrele. Iar acestea din urmã sunt tot

mai multe. Unde sã fugim înnecazuri ºi greutãþi decât laBisericã! Autoritãþile bavareze, ºigermane, în general, ºtiu prea binece rol important are Biserica înviaþã societãþii. De aceea înGermania, statul nu este despãrþitde Bisericã, ci colaboreazã cuBiserica ºi o sprijinã în împlinireamisiunii ei spirituale ºi sociale. În2006, Mitropolia noastrã a primitdin partea Guvernului Bavariei ceamai înaltã recunoaºtere, aceea deCorporaþie de drept public(Körperschaft des öffentlichenRechts) tocmai pentru aportul pecare ea în aduce societãþii prinprezenþa ºi lucrarea ei. Aceastãînaltã recunoaºtere puneMitropolia noastrã pe acelaºi planjuridic cu Bisericile tradiþionale dinGermania. Apoi, s-a þinut seama deangajarea mea ºi a preoþilor noºtriîn dialogul cu celelalte Biserici.Nimeni nu ne cere sã ne schimbãmceva din credinþa noastrã, dar toþise bucurã dacã suntem deschiºispre ceilalþi, dacã colaborãm îndiferite feluri. De pildã, eu suntpreºedintele grupului de teologiromâni în dialogul cu BisericãEvanghelica din Germania. Înacest dialog, ca în multe altele,avem ocazia sã ne facem cunoscutãcredinþa noastrã ortodoxã, careprin spiritualitatea ei poate ajuta peoricine o cunoaºte ºi o trãieºte sã-ºigãseascã echlibrul ºi pacealãuntricã. Astãzi, mulþi oamenisuferã de dezechilibre ºi traumesufleteºti pentru cã lumea modernãpune un accent exagerat pe raþiuneºi uitã de inimã. Ori, Ortodoxia,prin misticã ei, se adreseazã inimii,pe care o tãmãduieºte. Tocmai deaceea, un autor englez a numitOrtodoxia „religia mileniului III“.Noi primim la catedrala dinNürnberg nenumãrate grupuri de

germani dornici sã cunoascãspiritualitatea ortodoxã. Profesoride religie din oraº ºi chiar dinîmprejurimi vin sã þinã ora dereligie în biserica noastrã undecopiii sunt fascinaþi de prezenþaicoanelor ºi frescilor. Prin ºcoalade picturã de la centrul mitropo-litan facem cunoscutã artã icoa-nelor nemþilor catolici ºi evanghe-lici. Este minunat sã vezi cumaceºtia sunt pasionaþi de picturãicoanelor! Dar mai presus de toate,lucrarea noastrã permanentã esteaceea de a ne ruga pentrucredincioºii noºtri ºi împreunã cuei, de a-i primi la spovedanie ºi a-iîncuraja în necazurile lor. Este olucrare discretã, ºtiutã numai deDumnezeu, cu care nu ne putemlãuda pentru cã niciodatã nuîmplinim tot ceea ce ne cereDumnezeu. Aceastã smeritã lucrareo putem împlini ºi pentru cãbiserica noastrã din Nürnberg arestãtut de mânãstire cu slujbe zilnicedupã rânduiala mânãstirilor. Tot omânãstire dorim sã ne facem ºi laMünchen unde trãieºte PresfintitulSofian Braºoveanul. Dar pentruaceasta avem mare nevoie deajutorul tuturor românilor. “

Ordinul bavarez dateazãdin 1957

Nu trebuie omis faptul cã înscrisoarea în care sunt înºirateargumentele pentru care i-a fostconferit acest ordin, suntmenþionate doar câteva dinrealizãrile Înalpreasfinþiei Sale, dincei peste 21 de ani de când esteÎntâistãtãtorul Mitropoliei pentruEuropa Centralã ºi de Nord:cumpãrarea bisericii evanghelicedin Nürnberg ºi transformarea ei înCatedralã mitropolitanã ºi Sediuepiscopal, înfiinþarea ªcolii de

picturã, activitatea social-filantropicã desfãºuratã, creºtereanumãrului parohiilor de la 9 la 70,dar ºi anganjamentul în planecumenic ºi la nivel interortodox.Trebuie remarcat faptul cã doardouã dintre cele 38 de personalitãþidistinse ieri cu acest ordin, au altãnaþionalitate decât cea germanã:ÎPS Pãrinte Mitropolit Serafim ºipreºedintele Academiei greceºti dinMünchen.

Ordinul de merit bavarez a fostinstituit prin lege în anul 1957 ºieste conferit personalitãþilor care s-au evidenþiat prin „merite deosebiteaduse Statului ºi poporuluibavarez”. Momentan deþin 1.654 depersoane acest ordin, numãrul lorfiind limitat prin lege la maximum2000 în viaþã. Între cele 38 depersonalitãþi decorate s-a numãrat ºiArhiepiscopul Georg Gänswein,secretarul privat al papei Benedictal XVI-lea. La acest moment festiv,ÎPS Pãrinte Mitropolit Serafim afost însoþit de cãtre PS Dr. SofianBraºoveanul, Episcop vicar alArhiepiscopiei Ortodoxe Românepentru Germania, Austria ºiLuxemburg ºi pr. Alexandru Nan,protopop al Bavariei.

Landul Bavaria este cel maimare land din Germania, având osuprafaþã de 70.550 kmp ºi opopulaþie de 12.700.000 locuitori.Mitropolia a primit în acest landstatutul de Corporaþie de Dreptpublic („Körperschaft des öffentli-chen Rechts) în anul 2006, recu-noaºtere urmatã ºi în alte landurigermane. Potrivit statisticilor de la31.12.2014 în Bavaria locuiau96.057 cetãþeni români. Aceste datenu includ pe românii care nu maiposedã un act de identitate ro-mânesc. Românii din Bavaria suntdeserviþi de 15 parohii ºi 3 filii.

Ionela van Rees- Zota

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

ÎPS Mitropolit Serafim, distins cu cel mai înalt ordin bavarez

Pagina 5noiembrie - decembrie 2015 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Despre Vasile Stoica, temerarulromân care a strãbãtut 70.000 de kmîntr-un scaun rulant s-a scris atât demult ºi de frumos, încât stai sã teîntrebi ce ar mai fi de adãugat în cazullugojanului infestat cu microbulcãlãtoriilor solitare. Rãsfoind jurnalulexpediþiilor realizate de Vasile Stoica,lumea întreagã - cu continentele, þãrile,oraºele, strãzile ºi peisajele ei specta-culoase ºi variate - þi se dezvãluiedintr-o altã perspectivã impresionantã,neobiºnuitã, perspectiva lumii vãzutedintr-un scaun cu rotile.

Vasile Stoica a avut îndrãznealade a face înconjurul lumii, de unulsingur, într-un scaun rulant adaptat. Înaceste condiþii, a ajuns din Europapânã în Asia, din America de Nord ºipânã în Africa parcurgând, în perioadamai 1998 - mai 1999, 36000 de km.Datoritã perseverenþei ºi dorinþei de a-ºi depãºi limitele cu orice preþ, a intrat,în anul 2001, în „Cartea Recordurilor”parcurgând, în 24 de ore, cea mailungã distanþã realizatã de o persoanãaflatã într-un scaun cu rotile.

Pe americani i-a uimit, în 2003 cuperformanþa de a strãbate celebraRoute 66, de 3945 kilometri, în exact66 de zile, iar zece ani mai târziu atraversat Europa, alegând douã traseediferite pentru dus ºi întors, cu intenþiade a ajunge la Capul Nord.

Liliana Moldovan (L.M.): - Aþiîncheiat în luna iulie 2015 unultramaraton strãbãtând 1700 dekm, de la Lugoj la Strasbourg într-un fotoliu rulant adaptat. Cum ºicât timp v-aþi antrenat pentruaceastã temerarã încercare?

Vasile Stoica (V.S.): - Da, într-adevãr am cãlãtorit în fotoliu rulantmanual timp de 30 de zile pânã laStrasbourg ajutându-mã doar de forþabraþelor ºi a minþii ºi am fãcut maimulþi kilometri decât îmi propusesem,1970 (anul naºterii mele). Plecarea afost pe 30 iunie (ziua mea de naºtere)!A fost o cãlãtorie scurtã având învedere cã este a 10-a cãlãtorie de acestgen, iar cãlãtoriile anterioare au fostrealizate pe distanþe mult mai mari.Cel mai lung turneu a fost de 36.000km în jurul Lumii timp de un an. Deobicei mã antrenez 3 zile pe sãptãmâ-

nã pe distanþe de 50 pânã la 100 km. Prin ultima mea cãlãtorie am vrut

sã transmit Europei dorinþa noastrã, apersoanelor cu dizabilitãþi dinRomânia cã suntem ºi noi europeni ºiavem nevoie de aceleaºi drepturi ca ºirestul Þãrilor din CE. “Europa fãrãbariere” a fost deviza acestui proiect.În primul rând e vorba despre locurileºi spaþiile publice care nu suntaccesibile persoanelor în fotoliu rulant,persoanelor vârstnice sau mamelor cucopii în cãrucior. Apoi e ºi problemapensiilor ºi a indemnizaþiilor pentrupersoanele cu handicap, indemnizaþiecare e foarte micã. Preþurile la noi suntmai mari decât în majoritatea Þãrilordin Europa iar dacã vrei sã ai un servicica sã poþi supravieþui nu prea ai ºanse,din motive variate. În primul rândangajatorul, când vede cã eºti persoanãcu handicap, te refuzã. Pentru mine ºimulþi alþii aceste fapte înseamnãdiscriminare.

L.M. : - Ce ne puteþi spunedespre oamenii întâlniþi peparcursul cãlãtoriei? Cum s-aucomportat aflând cã aþi pornit, deunul singur, pe un traseu atât delung ºi periculos?

V.S.: - De obicei oamenii pe careîi întâlnesc în drumurile mele suntimpresionaþi de realizãrile mele ºi nuau decât cuvinte de apreciere la adresamea. Acest fapt se poate vedea ºi în„Cartea de Aur” pe care o dau lasemnat, ºtampilat peste tot încãlãtoriile mele.

L.M. : - Care a fost cel maidificil moment al expediþiei?

V.S.: - În aceastã cãlãtorie amavut un moment în care am crezut cãvoi muri dar nu mi-a fost teamã. S-aîntâmplat în Germania. De la izvorulDunãrii am plecat mai departe îndirecþia Freiburg pe un drum frumosplin de brazi dar numai în urcare.Astfel am ajuns pânã la 1100 maltitudine iar apoi am avut o coborârefoarte bruscã pe un drum cu pietriºunde cu tot cu frânele puse alunecamca pe o pârtie. Aproximativ 300 m amfost nevoit sã mã dau jos din cãruciorºi sã frânez ºi cu mâinile ºi picioare pecât a fost posibil. A fost cea maiobositoare zi din aceastã cãlãtorie ºi

dupã ce am ajuns în vale am realizat cãputeam sã mor acolo fãrã sã mãgãseascã cineva, zile la rând. Au fost ºialte momente, în cãlãtoriile pe care le-am întreprins, când se putea întâmplaacest lucru, în USA...undeva prinstatul Texas pe când fãceam cãlãtoriape Route 66, am fost la un pas demoarte deoarece un ºarpe cu clopoþei asãrit de pe marginea drumului ºi ascuipat veninul pe mâna mea ºi perucsac. Mai târziu am aflat cã puteamsã mor în 30 minute dacã erammuºcat. Pe acel drum trecea o maºinãtot la 2, 3 ore! Apoi la Chicago undeam înnoptat la un motel tipic american(unde poþi parca în faþa camerei) ºiunde am avut cazare gratuitã, am avutdouã evenimente impresionante pecare le vezi doar în filmele americane.Dupã ce mi-am lãsat bagajul la motelam plecat în cãutarea unui restaurantiar dupã ce am luat cina îndreptându-mã spre motel, pe o stradã destul deaglomeratã, la un moment dat a trecutcineva pe lângã mine în fugã (nu eraceva neobiºnuit deoarece americaniifac miºcare peste tot!) ºi apoi s-auauzit câteva împuºcãturi iar cel caretrecuse alergând pe lângã mine a cãzut,la câþiva metri în faþa mea, mort. Înaceeaºi zi am avut un „eveniment” lamotelul unde am fost cazat. Chiarlângã camera mea s-au cazat 3 indivizi(doi albi ºi un negru) ºi o blondã careau descãrcat din maºinã mai multesticle de alcool ºi câteva lãzi de bere.Spre dimineaþã au început sã secutremure pereþii ºi geamurile!Uitându-mã pe geam am vãzut în faþacamerei mele cum cei 3 indivizi se batºi la un moment dat unul din ei a scosdin maºinã o rangã ºi l-a lovit pe celnegru în cap, care a ºi murit pe loc.Poliþia ºi salvarea au apãrut în maipuþin de 5 minute dar acest fapt nu aajutat prea mult. Dupã ce s-a terminattotul, am vãzut ºi eu camera în carestãtuserã acele persoane. Era undezastru, aproape ca dupã cutremur.Tot mobilierul ºi chiar bucãþi din pereþierau fãcute „praf”! Ei se încãieraserã,probabil, toatã noaptea. Am aflatulterior cã fusesem peste noapte în celmai periculos cartier al oraºuluiChicago. Au mai fost ºi alte aventuri

sau locuri periculoase prin care amtrecut dar aº vrea sã le menþionez încartea pe care o voi scrie curând. Certe cã niciodatã nu mi-a fost teamã, cichiar am fost întãrâtat sã fac încontinuare ceea ce îmi place.

L.M. : - Dar cel mai emoþionatepisod?

V.S.: - Au fost mai multemomente emoþionante în turneele pecare le-am realizat dar din aceastãultima cãlãtorie pot remarca episoduldin Germania când eram disperat sãgãsesc un loc sã mã odihnesc pestenoapte ºi sã fac un duº ºi se înnoptaseiar toate pensiunile de acolo erauocupate. Am ajuns la o pensiune cudoar 3 camere care era ocupatã întotalitate dar doamna de acolo s-aoferit sã mã ajute ºi dupã ce a telefonatla vreo 20 de pensiuni ºi hoteluri dinzona a reuºit sã îmi gãseascã o camerãpentru noaptea respectivã. M-aimpresionat deoarece mi-a sãrit înajutor fãrã sã mã cunoascã mai ales cãera bolnavã de cancer de piele ºi piept.Mi-a zis cã m-ar duce cu maºinaoriunde doar sã mã ºtie în siguranþã ºisã nu dorm pe stradã. Ea nu ºtia cã eudeja aveam experienþã în a dormi subcerul liber!

L.M. : - Ce v-a motivat sãmergeþi mai departe în atingereaþelului final ºi care credeþi cã ar ficea mai importantã calitate a uneipersoane care îºi propune sãrealizeze un astfel de þel?

V.S.: - Motivaþia mea a fostdintotdeauna aceea de a arãta tuturorcã totul este posibil...trebuie doar sãvrei ºi sã ai încredere în tine.

L.M. : - Ce ecouri a avutvictoria dumneavoastrã în spaþiulpresei româneºti?

V.S.: - Din pãcate am prinsperioada vacanþelor în acest turneu iarpresa nu a fost prea receptivã nicimãcar în þãrile pe care le-am strãbãtut.E destul de greu deoarece sunt singurpe drum ºi nu am cum sã monitorizeztotul. Pentru cei care îºi imagineazã cãaceastã cãlãtorie e o distracþie pentrumine: nu e chiar aºa! Gândiþi-vã cum esã începi o nouã zi în altã locaþie, sã nuºtii ce te aºteaptã pe traseu, sã nu ainimic concret prestabilit; cazare,

mâncare, lichide...etc. Trebuie mareatenþie în trafic, atenþie la hoþi, atenþiela mâncare, atenþie la locurileaccesibile, fotografii, filmãri, mass-media, etc. Toate astea trebuiescmonitorizate doar de mine deoarecesunt singur pe drum. Ar fi mult maiuºor dacã aº avea un echipaj care sãfacã toate aceste treburi pentru mine.Sunt deja obiºnuit sã fiu singur înturneele mele ºi mã descurc din ce înce mai bine. Oricum eu fac acestecãlãtorii fãrã sã fiu forþat de cineva.Îmi place ceea ce fac!

L.M. : - Aþi primit vreo reacþieoficialã de la ParlamentulEuropean?

V.S.: - Pânã în prezent nu amprimit nici o reacþie. Am fost puþindezamãgit deoarece s-a nimerit sã trecprin Þãrile pe care le aveam în drumchiar în perioada concediilor ºi majo-ritatea prietenilor sau cunoºtinþelor pecare le aveam în anumite zone erauplecate în vacanþã ca ºi cei de laParlamentul European, de fapt. M-ambucurat totuºi cã am reuºit sã obþin oºtampila ºi 4 cuvinte de la P.E. :„Welcome to European Parlament”.

L.M. : - Probabil vã estecunoscutã concluzia lui J. F Kenedy,care considera cã „dacã porneºti peun drum fãrã obstacole, acesta nuduce nicãieri.“ Ce schimbãri credeþicã a produs sau va producefinalizarea proiectului “O Europãfãrã bariere”, atât în la nivelpersonal cât ºi în plan social, darmai ales la nivelul factorilor dedecizie ai societãþii româneºti?

V.S.: - Odatã cu finalizareaacestui proiect, sper cã am mai deschispuþin ochii ºi mintea unora care seocupã de problemele persoanelor cudizabilitãþi.

L.M.: - La ce visaþi în continu-are? Urmeazã sã publicaþi jurnalulde cãlãtorie într-o carte? Oriplãnuiþi deja o viitoare expediþie?

V.S.: - Doresc sã ajung ºi în Ame-rica Centralã, America de Sud ºi Afri-ca de Sud deoarece sunt zone ale Lu-mii pe care nu le-am vizitat încã. In-tenþionez sã public o carte cu povestiridin viaþã mea ºi cãlãtoriile mele.

LILIANA MOLDOVAN

IInn tteerrvv iiuu ccuu VVaass ii lleeSSttoo iiccaa tteemmeerraarruu llrroommâânn ccaarree aass tt rrããbbããttuu tt 7700 ..000000ddee kkmm îînn tt rr --uunnssccaauunn rruu llaann tt

Licenþiat în limbi strãine ºi deþinetitlul de doctor în ºtiinþe umaniste,având o carierã didacticã de aproapedouãzeci de ani. A absolvit cursuripost universitare la ªcoala Naþionalãde Studii Politice ºi Administrative,Colegiul Naþional de Apãrare,Academia Naþionalã de Informaþii„Mihai Viteazul” ºi InstitutulDiplomatic Român.

Proiect DPRRP: Reþeauainternaþionalã a

personalitãþilor româneºtiIonela van Rees-Zota: - Domnule

Ministru, care a fost scopul ºi agendavizitei dumneavoastrã în Spania? Aþiavut prevãzute întâlniri cu oficialitãþispaniole? Care au fost principalaleteme de discuþie?

Angel Tîlvãr: - În primul rândvreau sã vã salut pe dumneavoastrã ºi pecei care vã urmãresc ºi care ne urmãrescºi apreciez faptul cã vizita noastrã aici astârnit interesul. Sper sã vã dauinformaþii utile ºi în sensul dorit dedumneavoastrã. Vis-à-vis de agendã, eaa fost una foarte bogatã, eu mi-ampropus sã mã întâlnesc cu comunitãþilede români din Madrid Castellon de laPlana ºi din Sevilla. Acum în a treia zi avizitei mã aflu la Castellon dupã ce amîncheiat prima parte, cea de la Madrid,unde, pe lângã întâlnirea emoþionantã desuflet pe care o aºtept de fiecare datã cureprezentanþi ai comunitãþii ºi aimediului asociativ, am avut întâlniri ºi lanivel oficial cu autoritãþi comunitare,regionale, astfel încât lucrurile pe care lediscut cu românii sã poatã fi aduse înatenþia autoritãþilor cu sinceritate ºi cât sepoate de clar. În ceea ce priveºte discuþiape care am avut-o cu comunitatea, carede fiecare datã mi se pare cea maiimportantã, ea s-a axat pe probleme pecare de-a lungul vremii le ºtim ºi înlegãturã cu care am comunicat, chiardacã este prima mea vizitã aici ºi a avutîn vedere sau s-a bazat ºi am luat ºidecizia ca în componenþa delegaþiei sãam un reprezentat al ministeruluimuncii, pentru cã o serie din problemesunt legate de legislaþia muncii sau delucruri care privesc componenta socialãa sprijinului pe care îl oferã românilor ºila care aceºtia au drepturi în calitate decetãþeni europeni. Am avut încomponenþa delegaþiei ºi unreprezentant al direcþiei consulare,pentru cã o serie dintre problemele pecare le discutãm þin de aceastã activitateºi îmi doresc ca la fiecare întâlnire sãputem da rãspunsuri punctuale ºi precisela toate problemele pe care românii leridicã ºi nu în ultimul rând am avut îndelegaþie ºi m-a însoþit, directoruldepartamentului politici pentru româniide pretutindeni, pentru cã nu de puþineori în discuþiile legate de proiectele pecare noi le finanþãm au nevoie de un

rãspuns imediat, direct ºi foarte precis.Deci, în felul acesta v-am spus ºitematica discuþiei, la asta am adãugat ocomponentã care þinea de votul princorespondenþã ºi posibilitatea pe caretoþi românii trebuie sã o aibã pentru a-ºiexprima un drept fundamental ºi anumedreptul la vot. Am discutat ºi amsubliniat faptul cã în România clasapoliticã ºi-a demonstrat cã arecapacitatea sã înveþe din greºelile trecuteºi sã avem o manierã de vot care sãgaranteze tuturor dreptul de a-ºi exercitavotul. O altã componentã a discuþiei avizat organizarea CongresuluiRomânilor de Pretutindeni, unangajament pe care l-am fãcut ºi de carevreau sã mã þin ºi îmi place sã cred cãsuntem foarte aproape de realizareaacestui deziderat.

Ionela van Rees- Zota: - Mi-aþianticipat câteva întrebãri. Una dintreurmãtoarele întrebãri se referã laconstituirea unei reþele internaþionalede personalitãþi româneºti. ªtiu cã DRPs-a implicat în aºa ceva. În ce fazã seaflã acest proiect ºi ce ne puteþi spunedespre obiectivele ºi rezultatele petermen mediu ºi lung?

Angel Tîlvãr: - Noi încercãm sãfacem o evidenþã a tuturorpersonalitãþilor care de-a lungul vremiiau marcat timpul. Trebuie cunoscutepersoanele care s-au remarcat îndomeniilor lor de activitate, pentru cã deprea multe ori cred cã sunt date exemplenegative vis-à-vis de români ºi cred cãavem un numãr de personalitãþi care potreprezenta ºi alte puncte de vedere ºi oaltã imagine a compatrioþilor noºtri.Pentru mine, sincer sã fiu, fiecare româneste o personalitate în sine; în schimb,unii români au reuºit mai bine îndomenii care pot sã ne dea vizibilitate ºipot sã ne dea respectul de care noi avemnevoie. În acest moment, colegii mei ºichiar comunitãþile cu care mã vãd ºichiar oamenii cu care mã vãd, pentru cãvorbim de un proiect despre carediscutam la începutul mandatului meu,acum suntem la 10 luni de mandat, ºtimmult mai multe lucruri ºi chiar dacã el nuare forma unui proiect sau chiar dacã nuam oameni specializaþi care sã derulezeaceastã iniþiativã, cred cã ideea de a aveao evidenþã a românilor de succes esteuna foarte bunã care se realizeazã înmod natural.

Agenþia de Presã AºiiRomâni promoveazã

România în lumeIonela van Rees- Zota: - Nu ºtiu

dacã dumneavoastrã cunoaºteþi faptulcã Agenþia noastrã de presã AºiiRomâni se orienteazã pentru apromova românii ºi România înstrãinãtate.

Angel Tîlvãr: - ªtiu ºi apreciezlucru acesta, ºi ãsta este ºi unul dintre

motivele pentru care în scurtul rãgaz pecare l-am avut de la ultima întâlnire,pâna la urmãtoarea care începe într-ojumãtate de orã am considerat cã estebine sã vorbesc cu dumneavoastrã ºi cucei care ne urmãresc pentru cã apreciezceea ce faceþi.

Ionela van Rees- Zota: - Vãmulþumim mult de tot. ªi acum revincu întrebarea: Presa de limba românãdin afara graniþelor, ºtiþi cã are mereuo problemã de actualitate. Cum veþisprijini publicaþiile de limbã românã,având în vedere cã presa de limbaromânã din afara graniþelor poatecontribui direct sau indirect lapromovarea imaginii României?

Angel Tîlvãr: - Eu cred cã are ocontribuþie importantã, ºi atunci cândcriticã lucrurile pe care le facem, cred cãinteligenþa ne obligã sã þinem seama deaceste critici ºi sã ne îmbunãtãþimactivitatea. Departamentul nostru are, pelângã educaþie, culturã, lângã societateacivilã, ºi o componentã clar dedicatãpresei de limba românã. Noi sprijinimacest lucru prin finanþarea unor proiecteºi nu în ultimul rând încurajãmcoagularea presei române de peste tot,pentru cã, aºa cum ºtiþi, uniþi suntem maiputernici ºi atunci când elementelepozitive legate de România suntpropagate prin mijloace de comunicareîntr-o dinamicã ºi într-un ritm susþinutcred cã efectul acestui demers esteamplificat. De aceea noi susþinem ca ºiîn cazul mediului asociativ susþinemformarea de colaborãri strânse întrediferitele publicaþii. Vreau sã subliniezfaptul cã noi nu ne implicãm în vreun felîn politica editorialã a publicaþiilorrespective.

Relaþie de parteneriat cucomunitãþile ºi cu mediile

asociativeIonela van Rees- Zota: - Aþi adus

în discuþie cuvântul „proiecte”. Dinpunctul dumneavoastrã de vedere, cemodificãri ar trebui aduse de cãtreDPRRP pentru ca fondurile alocatefinanþãrii proiectelor prezentate decãtre asociaþiile româneºti sã fie maibine repartizate ºi judicios folosite?

Angel Tîlvãr: - Nouã ne place sãcredem cã munca pe care o facem sebazeazã pe rigoare ºi pe discernãmânt.În acest moment sunt pregãtit sã propunParlamentului modificarea legii 321care reglementeazã finanþarea acestorproiecte, ºi îmi doresc ca începând deanul viitor prin modificãri legislative sãdau posibilitatea unei mai maritransparentizãri ºi a unei decizii care sãnu fie deloc umbritã de elemente deîndoialã. Eu am mare încredere în ce faccolegii mei de la Departament, le susþindemersurile, nu am motive sã cred cã nuºi-au fãcut treaba într-o manierãresponsabilã ºi corectã ºi în primul rând

legalã, pentru cã dacã interpretareaoportunitãþii þine de subiectivismulnostru, legalitatea trebuie îndeplinitã ºirespectatã ad-literam. Eu pun mare preþpe legalitate ºi sunt gata sã rãspundpentru toate deciziile pe care le-am luatdin punct de vedere legal. Mi-aº dori casã externalizez procesul de evaluare alproiectelor ºi sper sã reuºesc. Dacã aþiurmãrit cu atenþie activitatea mea depânã acum, probabil aþi remarcat cãtoate lucrurile pe care le-am promis,înþelegând prin asta ºi a doua sesiune definanþare ºi trimiterea de experþi direct ladiscuþii cu asociaþiile în þãrile lor dereºedinþã, pentru a-i consilia cum sãalcãtuiascã, cum sã propunã proiectemai bine scrise. Dacã ne gândim ºi lafaptul cã pentru prima datã am primit larectificarea bugetarã sume noi pentruactivitatea Departamentului, atunciputem trage o concluzie ºi anume cã decele mai multe ori dacã nu, de fiecaredatã, am pus în practicã tot ce ampromis.

Ionela van Rees- Zota: - În urmãcu câþiva ani s-a înfiinþat o asociaþie ajurnaliºtilor de pretutindeni. Poatecunoaºteþi, ºi sunt sigur cã sunteþi întemã, acum câteva zile, s-a înfiinþat ouniune a jurnaliºtilor de pretutindeni.Credeþi cã mai era necesarã o a douauniune, având în vedere cã primaasociaþie este destul de compactã ºi credcã sunt peste 50 de publicaþii membreîn acea asociaþie?

Angel Tîlvãr: - Eu cred cã un lucrunou nu-l exclude pe celãlalt. În ceea cepriveºte sprijinul pe care statul român îldã românilor care trãiesc în afarahotarelor þãrii, se realizeazã ºi prinintermediul meu, dar ºi prin intermediulInstitutului Cultural Român, deexemplu. Asta înseamnã cã ºi noi ºidânºii desfãºurãm activitãþi cucomponentã culturalã. MinisterulEducaþiei, Ministerul Muncii, Ministerulde Interne sunt elemente decomplementaritate. Nu-i mai puþin deadevãrat cã îmi doresc ca, de mai multeori, sã se producã coagulãri ale mediuluiasociativ sau de presã românesc pentrucã acest lucru dã un plus de valoare ºi nu

este un handicap. În rest noi nu amintervenit în felul în care presa de limbaromânã se organizeazã, dar am datîntotdeauna mesaje de susþinere atuncicând am ºtiut cã existã demersuri înacest sens. Nu cred cã trebuie sã netemem de asta, cred cã avem cu toþii maimulte lucruri în comun decât lucruri carene despart ºi cred cã este loc pe lumeaasta pentru toatã lumea.

Ionela van Rees- Zota: - Caresunt obiectivele prioritare ale Departa-mentului pe care îl conduceþi, obiectivepentru anul 2016, ºi care sunt aºteptã-rile DPRRP din partea comunitãþilorromâneºti din afara graniþelor ?

Angel Tîlvãr: - Noi aºteptãm orelaþie de parteneriat cu comunitãþile ºicu mediile asociative, în rest vomformula proiectele noastre pe 2016þinând seama de experienþa anului 2015cã am fãcut foarte multe lucruri, sper sãputem continua ceea ce am început bun.Voi lua decizii de a opri ceea ce cred eucã nu a mers bine pentru cã vorbim debani publici ºi trebuie sã fim foarte atenþicu felul în care cheltuim banii publici.Îmi doresc foarte mult ca relaþiile bunepe care Departamentul le-a stabilit cufoarte multe asociaþii, cu foarte multecomunitãþi, sã continue pentru cã eu credcã avem cu toþii un scop comun ºianume acela de a promova România, dea iubi România ºi de a face cât mai multelucruri pentru românii din afarahotarelor þãrii.

Ionela van Rees- Zota: - Uncuvânt de încheiere pentru cititoriiziarului Vocea Ta ºi a Agenþiei de presãAºii Români?

Angel Tîlvãr: - Cuvântul meu esteunul pe care îl spun de fiecare datã cândmi se solicitã acest lucru. Oriunde amtrãi, nu trebuie sã uitãm sã iubimRomânia ºi sã fim mândri cã suntemromâni.

Ionela van Rees- Zota: - Vãmulþumesc pentru acest interviu ºi sãne reauzim cu bine. Toate cele bune, larevedere!

Angel Tîlvãr: - ªi eu vãmulþumesc! O zi bunã!

Ionela van Rees-Zota

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Angel Tîlvãr, ministru delegat pentru Relaþia cu Românii de Pretutindeni: „Noi aºteptãm o relaþie de parteneriat cu comunitãþile ºi cu mediile asociative”

Pagina 8

Comunitatea saºilor a contribuit laistoria Braºovului ºi a Europei prinpersonalitãþi de seamã în domeniileºtiinþelor, culturii ºi politicii.

De-a lungul a ºapte secole, saºii aureprezentat o comunitate care s-aimplicat crucial în destinul Braºovului.Au condus cetatea, au fost judecãtori,scriitori, preoþi, medici, pictori, istorici,luptãtori pentru dreptate ºi libertate.Mulþi au emigrat înainte de 1989, mulþiau plecat ºi dupã. Dar prezenþa lor laBraºov a lãsat urme în cultura ºi istorianoastrã, începând chiar cu primii ani deexistenþã ai cetãþii. Saºii au dat mulþioameni de seamã. Iatã câþiva dintreaceºti înaintaºi braºoveni de originegermanã care s-au nãscut la Braºov ºiau scris istorie pentru întreagaRomânie.

Sasul care a primit primascrisoare în limba românã Cea mai impresionantã

personalitate a saºilor transilvãnenieste cu siguranþã braºoveanul JohannesHonterus (1498-1549). A fost un

învãþat umanist, fondatorulgimnaziului sãsesc din Braºov, primuldin Sud-Estul Europei (1541), ºi alprimei biblioteci ºcolare din aceastãparte a Europei, tot la Braºov, în 1547.Honterus s-a nãscut într-o casã de peStrada Neagrã (actualmente, Str.Nicolae Bãlcescu nr. 40), în 1498, ºi amurit tot aici, în 1549. În 1522, aabsolvit Universitatea din Viena, iar înanul 1525 a primit titlul de „magisterartium“. A fost profesor laUniversitatea din Cracovia. Cãrþile luierau atât de cãutate încât au fostreeditate de circa 150 de ori în 100 deani. „Rudimenta Cosmographica“(1530) era manual de geografie decãpãtâi în Germania ºi în sud-estulEuropei. În anul 1533 s-a întors laBraºov, s-a cãsãtorit, a fost ales în„Adunarea celor o sutã“, apoi a devenitConsilier Comunal. A înfiinþat unadintre primele tipografii dinTransilvania. Spiritul lui reformator seregãseºte în „Regulamentul bisericilortuturor germanilor din Transilvania“(1547), care cuprindea principalele

teze ale reformei evanghelice abisericii saºilor din Transilvania, deinspiraþie luteranã. Umanistul s-apreocupat în mod deosebit de educaþiatineretului, tipãrind manuale ºireorganizând învãþãmântul. În 1543, ascris Constitutio Scholae Coronensis,care a rãmas primul regulament ºcolardin spaþiul românesc. JudeleBraºovului, Johann Benkner, a fostdestinatarul celebrei scrisori a lui

Neacºu din Câmpulung (29 iunie1521), primul document cunoscut scrisîn limba românã. Judele (primar) sasocupa aceastã funcþie încã din 1511 ºi afost cunoscut ca sprijinitor al scrierilorîn limba românã ºi al diaconuluiCoresi. De la el ne-a rãmas celebrafrazã: „mai bine a grãi cinci cuvinte cuînþeles decât o mie de cuvinteneînþelese în limbã strãinã“.

http://www.monitorulexpres.ro

ÎMPREUNÃ DE ªAPTE SECOLE.Saºi care au dat faimã Braºovului.

Pagina 9noiembrie - decembrie 2015 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Szabó Péter este un bãrbat dinMureº care are o mare pasiune pentrulemn. Cea mai recentã realizare a luise numeºte Julia ºi este un automobilfãcut din lemn de frasin.

Szabó Péter, un localnic dinCorunca (judeþul Mureº), sculpteazãîn lemn, în timpul liber. În urmã cucinci ani, a reuºit sã construiascã otrãsurã, dupã care ºi-a propus ceva ºimai interesant: o maºinã, unafuncþionalã. Aºa cã s-a pus pe treabã:a cumpãrat patru metri cubi de lemnde frasin, care s-a transformat, dupãmii de ore de muncã, într-o maºinã încare nu s-a folosit mai mult de unmetru cub de lemn.

„Mi-am dorit ceva unicat, cu ostructurã solidã, totul sã fie conceputde mine, sã nu iau tiparul de nicãieri.Am ales sã fac o maºinã din lemnmasiv. Nu pot spune cã a fost greu,dar a fost o muncã foarte meticuloasã.La partea mecanicã m-a ajutat unconsãtean pe nume Csaba, el fiindatât mecanic, cât ºi lãcãtuº. Lacaroserie am lucrat singur. Când amcãutat pe internet lemnul iniþial, amachiziþionat trei metri cubi, darapucându-mã de treabã am vãzut cãnu a fost suficient, aºa cã am maicomandat. La prima vedere pare mult,dar când începi sã realizezi ºi sãsculptezi în lemn, constaþi cã foartemult se aruncã pânã rãmâne câte obucatã bunã de montat“, povesteºte

realizatorul maºinii. ªasiul a fost creat de Matyus

Csaba, un bun prieten al artistului, pebaza punþilor preluate de pe un FordTaunus, apoi lemnul a fost ºlefuit ºilãcuit de Szabó Péter, care a realizatatât designul cât ºi caroseria maºinii.Tot de pe Fordul Taunus a fost preluatºi motorul V6, de pe un Ford Probe aufost luate scaunele, care au fostretapiþate ºi adaptate formei maºiniide cãtre un alt artizan, tot din TârguMureº. Parbrizul automobilului Juliaa fost preluat de pe un Mercedes-Benz Cobra ºi a fost nevoie de treiîncercãri pentru ca geamul sã fie tãiatcum trebuie, fãrã a se mai sparge.Partea electronicã este de fabricaþiegermanã. Deºi aspectul este unulclasic, maºina este adaptatã laultimele tehnologii.

Cum a ajuns la Frankfurt „Dacã mã întrebaþi ce pregãtire

am, pot sã vã spun cã am lucrat în maimulte domenii. În tinereþe am lucrat11 ani ca tâmplar, apoi am fost solistla Opera Maghiarã din Cluj, alþi 11ani m-am ocupat de o firmã deconstrucþii, iar în ultimii ani împreunãcu soþia ne ocupãm de o casã deoaspeþi. Cea mai mare pasiune o ampentru sculpturã. Când eram maitânãr, am avut norocul sã stau pelângã un unchi care era sculptor. De

asemenea, recunosc cã mereu m-afascinat designul“, completeazãmureºeanul Szabó Péter.

Bãrbatul a realizat, de-a lungultimpului, case de vacanþã din lemn ºis-a ocupat ºi de proiectãri în domeniu.Dupã ce a terminat de lucrat ineditamaºinã, Peter a ajuns sã o prezinte laSalonul Auto de la Frankfurt, care s-adesfãºurat în Germania în lunaseptembrie. Participarea lui laimportantul eveniment al industrieiautomobilelor s-a întâmplat graþieunui vizitator gãzduit la casa deoaspeþi, afacerea de familie din ultimiiani. „A venit un german, proprietarulunei companii de IT. El colabora cu ofirmã româneascã. S-au gândit iniþialsã îi facã maºinii un fel de «voice-control» (n.r. – control vocal), apoimi-a propus sã merg cu ea laexpoziþia de la Frankfurt. Eu m-amgândit cã meritã ºi iatã cã am ajuns ºiacolo“, mai spune sculptorul SzabóPéter Ajuns la Salonul Auto de laFrankfurt, mureºeanul Szabó Péter aatras a sute de curioºi. Majoritatea seopreau la standurile vecine pentrucâteva clipe, iar apoi se adunau cuzecile lângã invenþia româneascã. „Înpermanenþã erau 30-40 de oameni înjurul maºinii. La standurile vecinedacã erau 3-4 oameni la câteva ore.Majoritatea veneau ºi întrebau curioºidacã într-adevãr maºina e din lemn.Le-am explicat cât am muncit la ea ºi

cã e din lemn ºi toþi se mirau“, explicãrealizatorul maºinii.

De ce se numeºte Julia Realizarea maºinii din lemn de

frasin a costat 18.000 de euro, darpreþul ei adevãrat nu poate fi estimat,spune mureºeanul. „Am numit-oJulia, dupã soþie ºi este nepreþuitã, lafel ca ºi ea. Încã nu mi-a propuscineva o sumã pentru maºinã, dar m-a sfãtuit multã lume sã nu o vândvreodatã nici mãcar pe câteva sute demii de euro. Valoarea ei este multmai mare, mai ales în timp, deordinul milioanelor de euro“, maispune bãrbatul. Sculptorul vrea camãiestria lui pentru sculptat sãmeargã mai departe, din generaþie îngeneraþie, ºi adaugã cã cei patru copiiai lui ºtiu deja câte puþin din secretelepasiunii pentru lemn. Unul i-a cãlcat

deja pe urme ºi cântã ºi el la OperaMaghiarã din Cluj-Napoca, iar lasculptat se întrec toþi. Pânã laviitoarea operã de artã realizatã deartist, Szabó Péter vrea sã promovezeultima invenþie. Mureºeanul îºipropune acum sã scoatã bijuteria pepatru roþi în lume, la cât mai multeexpoziþii. A primit ºi o invitaþie, pecare vrea sã o onoreze: în primãvaraanului viitor va duce maºina Julia laBudapesta.

De ce a ales sã foloseascã lemn de frasin

Lemnul de frasin este un lemn deesenþã tare, iar maºina a fost realizatãsã reziste în timp. Fiecare linie, a fostsculptatã cu mare grijã de artist, iarfinisãrile elegante atrag atenþiatuturor.

http://adevarul.ro

Un bãrbat din Mureº a construit o maºinã din lemn de frasinºi a ajuns vedetã la Salonul Auto de la Frankfurt. Fantasticulautomobil poartã numele soþiei lui

Proiectul „fifty/fifty –economisirea energiei în ºcoli”

În data de 21 octombrie 2015 a fost dat startulproiectului pilot „fifty/fifty – economisirea energiei înºcoli”. Proiectul sprijinã 4 ºcoli pilot în România ºi estemenit sã contribuie la scãderea costurilor de energie ºi sãsensibilizeze elevii în ceea ce priveºte consumul de energie.Ca o motivare în acest sens, vor fi plãtite 50% din costurilede energie economisite ale ºcolii. Parteneri ai proiectuluisunt Institutul Independent pentru Cercetarea Mediului/UfU ºi Organizaþia pentru protecþia climaticã Environ, cusprijinul Ambasadei Germaniei. Colegii noºtri de laserviciul economic, domnul Matthias Mau ºi doamna AlinaSolomon, au fost prezenþi la lansarea proiectului. “Prinintermediul acestui proiect, ºcolile îºi aduc contribuþia pen-tru un viitor mai prietenos cu clima. Din acest considerent,Ambasada Germaniei sprijinã cu mare plãcere un asemeneaproiect”, a subliniat colegul nostru, Matthias Mau.

http://www.ufu.de/http://www.environ.ro/

Ambasada Germaniei Bucureºti

D I A L O GDeutsch-Rumänischer Kulturkreis

Köln Cercul Cultural Româno-German www.kulturkreis-dialog-koeln.de Dragi prieteni ºi prietene ai/ale DIALOGULUI,

Vã invitãm la întâlnirea DIALOGULUI deduminicã 15 noiembrie a.c. la ora 16:00 ca de obiceila „Academia Melanchthon” (Kartäuserwall 24b,50678 Köln – lângã Ulrepforte) sala E 1, cu tema: AlII-lea rãzboi mondial ºi prezenþa ortodoxã înGermania

Referent: Protoiereu Radu Constantin Miron -resposabil pentru cooperare intercreºtinã în cadrulConferinþei Episcopale Ortodoxe din Germania(OBKD) ºi referent pentru activitãþi ecumenice alMitropoliei Ortodoxe din Germania (PatriarhatulEcumenic din Constantinopol).

La 70 de ani dupã sfârºitul celui de al doilea rãzboimondial protoiereul Radu Constantin Miron (Brühl),pornind de la descrierea ºi situaþia comunitãþilorortodoxe existente la sfârºitul rãzboiului în Germania,va prezenta evoluþia acestora inclusiv modul în careprezenþa de azi a Bisericii ortodoxe în Germania poatefi consideratã o urmare a acelor ani. În prezent existã înGermania 1,6 milioane de creºtini ortodocºi, împãrþiþiîn nouã dieceze.

Intrarea: 5,- EUR / Manifestare în limba germanãSperând ca tema anunþatã sã gãseascã ecou – prin

actualitatea ei - în rândul cât mai multora dintrecompatrioþii noºtri, vã aºteptãm cu plãcere laDIALOG!

Cu toatã prietenia Alex. ºi Renate Timoschenko

D I A L O GDeutsch-Rumänischer Kulturkreis

Köln Cercul Cultural Româno-German www.kulturkreis-dialog-koeln.de Liebe DIALOG-Freunde-innen!Wir laden herzlich die Interessenten am So. 15.

November 2015, 16.00 Uhr in der Melanchthon-Akademie (Kartäuserwall 24b, 50678 Köln – NäheUlrepforte), Raum E 1, zu einem Themenabend ein:

Der Zweite Weltkrieg und die orthodoxePräsenz in Deutschland

mit Erzpriester Radu Constantin Miron -Beauftragter für innerchristliche Zusammenarbeit derOrthodoxen Bischofskonferenz in Deutschland(OBKD), Ökumene-Referent der Gr.-Orth. Metropolievon Deutschland (Ökum. Patriarchat vonKonstantinopel).

70 Jahre nach Beendigung des ZweitenWeltkriegs geht Erzpriester Constantin Miron (Brühl)der Frage nach, welche orthodoxen Gemeinden es inder Zeit des Krieges in Deutschland gab und wie esihnen damals erging. Weiterhin soll es in dem Vortragdarum gehen, inwieweit die heutige Präsenz derorthodoxen Kirche eine Folge jener Jahre ist. Heutegibt es immerhin 1,6 Mio orthodoxe Christen inDeutschland, die in 9 Diözesen betreut werden.

Damit bietet diese Veranstaltung eine guteGelegenheit, mehr über die drittgrößte christlicheKonfession in Deutschland zu erfahren!

Eintritt: 5,-EUR / Veranstaltung in deutscherSprache

Mit freundlichen Grüßen,Alex. u. Renate Timoschenko

Reprezentantul Permanent alRomâniei la ONU, Ambasadorul dr IonJinga, a prezentat, în reuniunea plenarãdedicatã discutãrii revitalizãrii activitãþiiAdunãrii Generale (AG), câtevaconsiderente naþionale complementareintervenþiei reprezentantului DelegaþieiUE.

Salutând faptul cã PreºedinteleAdunãrii Generale a organizat dezbatereape aceastã temã la doar câteva zile dupãcea privind reforma Consiliului deSecuritate, diplomatul român a apreciat cãcele douã procese trebuie sã fie parteintegrantã a transformãrii ºi adaptãriistructurilor ONU la realitãþilecontemporane complexe, inclusiv dinperspectiva implementãrii obiectivelorAgendei 2030.

S-a referit, punctual, la douã dintrecele patru teme care fac obiectul activitãþiiGrupului ad hoc de lucru pe temarevitalizãrii activitãþii Adunãrii Generale:metodele de lucru ale AG ºi, respectiv,procesul de selecþie a viitorului SecretarGeneral al ONU.

Remarcând progresele înregistrate de-a lungul ultimilor ani în raþionalizareaagendei AG ºi a proiectelor de rezoluþie, aaccentuat necesitatea ca aceastã tendinþãsã continue, în contextul în care vorapãreau teme ºi documente noi, generatede implementarea Agendei 2030.

A exemplificat aceastã abordare cudecizia României ºi Germaniei de aprezenta, doar o datã la doi ani,tradiþionala rezoluþie comunã din ComisiaI a AG, intitulatã « Informaþii obiectiveprivind chestiuni militare, inclusivtransparenþa cheltuielilor militare ».

Europa de Est meritã postul deSecretar General al ONU

În ceea ce priveºte procesul deselecþie a viitorului Secretar General alONU, a salutat elementele concrete înmaterie incluse în Rezoluþia 69/321 din11.09.2015 privind revitalizarea AG,exprimând speranþa cã acestea vor fi puseîn aplicare imediat, astfel încât procesulsã fie transparent, predictibil ºi inclusiv

Ambasadorul României, Dr IonJinga, a pledat, totodatã, ca acest post sãrevinã, în 2016, Grupului Est-European:“Niciodatã în cei 70 de ani de existenþã aONU, postul de Secretar General nu a fostocupat de cãtre un reprezentat din Europade Est. Este timpul sã corectãm aceastãnedreptate istoricã. Statele est-europenedispun de acelaºi potenþial de a furnizacandidaþi care sã facã faþã cu succescerinþelor unui mandat de SecretarGeneral al ONU, ca toate celelalte grupurigeografice ai cãror reprezentanþi au avutonoarea ºi responsabilitatea de a ocupaacest post.”

Elena Chiriþã /UZPR

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Evident, fiecare dintre noi,privim viaþa altfel ; fiecare îºicroieºte un drum în viaþã [ lumea lui] luptând pentru mai bine . Noi,românii, suntem suflete pribegecãrora de foarte multe ori inima ledicteazã ce sã facã ignorândjudecata minþii . Trãind de foartemulþi ani printre ei, vã voi povesticâte ceva din viaþa romanului plecatde acasã ºi adãpostit într-o altã lume,o lume în care foarte mulþi dintre noiîºi pierd identitatea. Mergând pestrãzile acestea curate ale Germanieiîn lung ºi lat mulþi dintre cei rãmãºiacasã nu înþeleg cã departarea decasã ºi de cei dragi lasã în sufletulomului obiºnuit un gol imens .Oamenii aceºtia au plecat de acasã,lãsând în urmã pãrinþi obosiþi demuncã tânjind dupã o pensie umanã, „copii orfani de mame“ pentru untrãi mai bun . Dar oare destinulomului nu este un dar de laDumnezeu? Nu ne-am întrebat demulte ori ce cãutãm noi în colþuri delume aruncaþi în voia sorþii?!Suntem pierduþi, integraþi cu voia

sau nevoia printre alte popoareducând o luptã crâncenã cu noiînºine, cu sufletul omului care demulte ori nu cunoaºte lipsa banului.Sunt oameni pe care îi întâlneºti dinîntîmplare pe stradã sau în metroususpinând ºi bucurându-se de foartemulte ori cã îºi aud limbã maternã.M-aþi rugat sã scriu desprecomunitãþile românilor dinGermania. Eu va scriu, cã oriunde aipoposi în aceastã þarã, românultrãieºte, iubeºte ºi vorbeºteromâneºte. Oare de ce pleacãoamenii noºtri de acasã?! Oare de cene rãmân pãrinþii în prag plângând ºicopiii crescând fãrã noi?! Se apropiesãrbãtorile, oameni buni, ºi plângemde dor lângã mese îmbelºugate ºicadouri aruncate dupã câteva minuteîntr-un colþ de odaie . Aº putea sã vãscriu aici baliverne , sã vã mint cupoveºti frumoase, cu viaþa în roz, cupoveºti ale oamenilor realizaþi, darastea sunt valabile pentru 10% dinlumea celor care emigreazã.Românii noºtri sunt oameni tari cusuflete frumoase dar suferinde , sunt

oameni care muncesc pentru fiecarebãnuþ cu sudoarea frunþii ºi apalmelor ca sã îºi poate vedea copilul« cu o treaptã mai domn ». Timpultrece , urmele vieþii îºi lasã amprentape fiecare dintre noi , mulþi se mintgândindu-se cã visele lor vor devenirealitate, mulþi sfârºesc într-un colþde lume fãrã o slujbã creºtineascã lacãpãtâi , dar toþi sperãm cã ziua demâine sã le aducã o altã viaþã , oviaþã mai bunã alãturi de cei deacasã . Români de pretutindeni, nuuitaþi cã sunteþi români , cã oriundevã duce viaþa în lume, nicãieripâinea nu e mai bunã ca acasã !

Alina Arbajter

Români de pretutindeni, nuuitaþi cã sunteþi români

România se pronunþã pentru continuarea eforturilorde revitalizare a activitãþii Adunãrii Generale a ONU

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

54

E. S. Ambasador Ion Jinga, la ONU

Pagina 12

Cercul Cultural Româno-Austriac“UNIREA” cu sediul în oraºul Wiener-Neustadt din Austria, vã invitã în perioada27-29 noiembrie 2015, la festivitãþileculturale dedicate Marii Uniri.

Tradiþia acestei sãrbãtori a început dinanul 2003, la fiecare sfârºit al luniinoiembrie, an de an.

Este aniversarea la care tot românul seregãseºte mai bine ºi petrece cu multãbucurie alãturi de prieteni ºi cunoºtinþevenite din mai multe zone ale Austriei ºiale întregii Europe.

Colaboratorii noºtri din 2015 sunt:Asociaþia “Hora”-VienaAsociaþia “ªvabilor Bãnãþeni” din

VienaAsociaþia “Austro-Românã”-AustriaBisericile Romano-Catolicã ºi Greco-

Catolicã din Wiener NeustadtAsociaþia Literarã “Creneluri

Sighiºorene” – România.Dacã eºti român plecat departe de

þara mamã, nimic nu poate fi mai frumosdecât atunci când îþi întâlneºti semenii ºivorbeºti în limba ta, citeºti, asculþi poezieºi mai ales atunci când la ceas desãrbãtoare petreci cu adevãrat româneºte.Este nemaipomenit.

Avem plãcerea ºi vã invitãm cu dragsã luaþi parte la cele trei zile de artã,culturã, muzicã, sã împãrtãºim luminasufleteascã în vorba de ACASÃ.

În program:Vineri 27.11.2015 - Sala Episcopiei

Romano-Catolice Domplatz 1- seara culturalã:- expoziþii de graficã, picturã,

fotografie;- „ora de sãnãtate“;- seratã literar – muzicalã, prezentare

de carte, creaþii literare.Sâmbãtã 28 11.2015 – seara, începând

cu orele 18:00, spectacol - petrecerededicat Zilei Naþionale a României, ZiuaRomânilor de Pretutindeni precum ºiîmplinirii a 13 ani de activitate a CerculuiCultural Romano-Austriac „Unirea“.Locaþia:

Sala de spectacole Cafe RestaurantAdrienn, 2821 Lanzenkirchen,Schulgasse 63

Duminicã 29.11.2015 - ora 9.00Hramului Bisericii Greco-Catolice dinacest oraº. Sfânta Liturghie se vadesfãºura în Catedrala Dom din Wiener-Neustadt, Domplatz 1, recital Corul“Solemnis” din Bucureºti.

Dupã Liturghie va avea loc agapa ºiun program muzical foarte vast.

INFORMAÞII: RadioTV UNIREAwww.radiotvunirea.com

E-mail: office@radiotvunirea.comTelefon: +43(0) 664 3419664

INVITAÞIE

“Toamna culturalãromâneascã”

la WienerNeustadt-Austria

În cadrul evenimentelor dedicatesãrbãtoririi Zilei Armatei României,Ambasada României în RepublicaAustria ºi Biroul Ataºatului Apãrãrii,au organizat, la 29 octombrie 2015,ceremonii militare ºi religioase decomemorare a soldaþilor românicãzuþi pe teritoriul Austriei.Ceremoniile au avut loc la cimitirele

militare din localitãþile Bruckneudorf(Burgenland), unde sunt înmormântaþi100 de militari români cãzuþi în timpulPrimului Rãzboi Mondial, ºiSommerein (Niederösterreich) undesunt înmormântaþi 280 de militariromâni cãzuþi în luptã în timpul celuide-al Doilea Rãzboi Mondial.

La monumentele dedicate eroilor

români, asigurate cu posturi de onoarede cãtre autoritãþile militare locale, audepus coroane de flori AmbasadorulRomâniei, E.S. Bogdan Mazuru,ataºatul apãrãrii, colonel i.G. Horia-Emanuel Mocioc, ºi presedinteleCrucii Negre Austriece (organizaþie

dedicatã îngrijirii mormintelor derãzboi) pentru Viena, Niederösterreichºi Burgenland, Ing. Otto Jaus.Serviciile religioase de pomenire aeroilor români au fost oficiate de cãtrepreotul Emanuel Nuþu. La ceremoniiau mai participat primarul localitãþiiBruckneudorf, Gerhard Dreiszker,primarului comunei Sommerein, KarlZwierschitz, membri ai AmbasadeiRomâniei ºi reprezentanþi aicomunitãþii româneºti din Austria.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Depuneri de coroane

Cu prilejul Zilei ArmateiRomâne, Ambasada României înRepublica Austria ºi BiroulAtaºatului Apãrãrii, au organizat, la27 octombrie 2015, în sediulambasadei, o recepþie la care auparticipat oficiali de rang înalt dincadrul ministerului Federal alApãrãrii ºi Sportului, ataºaþiiapãrãrii acreditaþi în Austria,diplomaþi, personalitãþi politico-militare, religioase ºi reprezentanþiai comunitãþii româneºti dinAustria.

AMBASADA ROMÂNIEIîn Republica Austria

Sãrbãtorirea Zilei Armatei Române

Depuneri de coroane

Era o zi însoritã deseptembrie a anului

1955. Copil fiind, de vreo 6aniºori, mi-am luat juvelniculºi undicioarele, de substreaºina casei pãrinteºti de laBuftea – situatã într-un peisajmirific, pe malul râuluiColentina – ºi am coborât,înpicioruºele goale ºi doar închiloþei, spre gârlã, pe potecadintre via plinã de struguri ºiporumbul aproape îngãlbenit,de douã ori mai înalt decâtmine, pânã în fundul grãdinii,pe malul apei care strãlucea cao oglindã de argint, în bãtaiarazelor de soare, cu speranþasã prind cât mai mult peºte. Deatâta stat în arºiþa soarelui, ovarã întreagã, eram negru caun drãcuºor, dar sãnãtos ºizburdalnic ca un tãuraº. ªieram tare iscusit în alepescuitului!

Bibanul trãgea foarte binetoamna, când apa Colentineiîncepea sã se mai rãceascã.

Toamna asta, însã, se cam lãsaaºteptatã. Cald ca vara ºi apa...încã bunã de baie! Iar peºte eraberechet: biban, caras, plãticã,ciortan,strapazan, ghiborþ,bãlos,roºioarã. Zvârlugã ºiboarþã(ca momealã pentrurãpitori), era din belºug!Dimineaþa, devreme ºi searatârziu trãgea peºtele mare: lin,ºtiucã, ºalãu, crap, aºa, ca la vreo3-4 kile, care mie îmi rupeamereu undiþele, pe care mi lemeºteºugeam singur, la începutdin pãr de cal, apoi din gutãveche, de la tata,cu cârlige negre,oþelite, plumb ciocãnit, plute dincocean de porumb ºi trestiiuscate, culese toamna dinbogatul stufãriº de pe gârlã.

De momealã pentru bibaninu-mi fãceam grijã. Pescarulpriceput (ãla eram eu!) sedescurcã. Chiar la malul apei, înmâlul de la rãdãcina stufului,miºunau o mulþime de râme degârlã vãrgate, lungi ºipãtrãþoase, ca niºte creioanenegre, cu care le speriam eu

(zicând cã sunt ºerpi)pe Bibica ºipe Lilica,douã colege de joacã,cu vreo 2-3 ani mai mici decâtmine, fetiþele lui nea GheorgheNecunoscutu, vecinul din spatelecasei noastre. ªi mai prindeam ºiboarþã ºi zvârlugi, cu halãul,pentru rãpitori, adicã pentru:biban, ºalãu, ºtiucã!

Am pus, deci,”sculele depescuit” pe mal, lângã pãpuriº,la locul meu preferat, apoi m-amdus la viroagã, câþiva paºi maiîncolo, unde m-am bãgat înapa,puþin cam rece, adâncã doarde vreo douã palme, dar care mieîmi ajungea deja pânã lachiloþei– pentru cã picioarele mise afundaserã, pânã la genunchi,în mâlul negru ºi urât mirositor,de la rãdãcina stufului – ºi amînceput sã scormonesc cumânuþele pe sub apã, scoþând peiarba de pe mal grãmãjoare demâl în care ºerpuiau râmele cuzecile. Dupã vreo douã-treicãutãri, cutia mea de conservedin tablã,de-o juma’ de kil, încare adunam râmele, era deja pejumãtate plinã.

Când m-am întors la sculelemele, ce sã vezi?! Unalt„pescar”, ceva mai bãtrândecât mine– aºa la vreo 70 deani, înalt ºi gras, cu pãrul bogat,alb ca neaua, ºi cu o faþãzâmbitoare, de bunic sfãtos – îºipregãtea sculele, lângã loculmeu de prins peºte.

Da ce scule avea? Mamã-mamã! Undiþe mufate,telescopice, cu mulinete noi ºigutã coloratã (franþuzeascã),plute din dopuri lãcuite ºi penefrumos colorate, o grãmadã decârlige galbene (de aur,gândeam eu), juvelnic cu burdufºi minciog cu prelungitor...Scule, nene, pe care eu nici nu levisasem vreodatã!

”Bunã ziua!” am salutat eucu glas tremurând ºi cu ochiiholbaþi la ”tehnica de luptã” cucare venise noul meu ”coleg depescuit”.

”Bunã! ªi tu tot pescar eºti?”– mi-a rãspuns ”colegul meu depescuit”, cu o întrebare.

”Daa!” – am replicat eu,crezând cã spun adevãrul.

”ªi ce peºte se prinde pe-aici?” – continuã ”colegul meude pescuit”.

”Pãi acu’, toamna, se dã binela rãpitor: biban, ºalãu, ºtiucã” –fãceam eu pe expertul.

”Daa?! Dar cum te cheamãpe tine ºi unde stai?” – s-ainteresat noul venit.

”Mã cheamã Mihai ºi stauacolo sus, în casa aia cu tablãroºie. Vedeþi?” – am rãspuns euarãtând cu degetul spre casapãrinteascã. ”Asta e grãdinamea!” – m-am lãudat eu,prinzând curaj. ”Da pe dumnea-voastrã cum vã cheamã ºi deunde veniþi?”– am continuat euconversaþia, ca... de la pescar lapescar, încercând sã fac ºi eu pebãrbatul, cu toate cã nu-iajungeam nici mãcar pânã laburic.

”Pe mine mã cheamã totMihai ºi vin de la Bucureºti.Sunt invitat de un vechi prieten,maiorul Mihai Simionescu, sãpescuim aici, împreunã” – mi-arãspuns ”colegul meu depescuit”,terminându-ºi depregãtit undiþele.

”Suntem mulþi Mihai!” – m-am gândit eu cu voce tare,cunoscându-l pe dom’ maior.

”Da, dar existã un Mihai maipresus decât noi toþi: MihaiEminescu!”

”ªtiu!”– i-am luat eu vorbadin gurã, cu un gest camnepoliticos. Eram foarte mândrucã ºtiam! ”Am auzit de MihaiEminescu. A scris un basmfrumos, care începe cu ”a fostodatã ca-n poveºti, a fost caniciodatã...”, da’ mai departe numai ºtiu. Mi l-a citit sora mea,Cici, care e-n clasa a IV-a...” –am turuit eu fãrã oprire, ca sã nu

uit ce vroiam sã-i spun. ”Da! Acesta este un poem,

”Luceafãrul”! Mihai Eminescu afost un poet! Cel mai mare poetal nostru!... ªi eu am scris...Romane ºi poveºti...”

”ªi ce poveºti aþi scris?”– amîntrebat eu,neîncrezãtor.

”Frumoase, deexemplu:Nada florilor”

”Nada florilor?!...Nu sepoate!” – l-am contrazis euhotãrât, aproape strigând,supãrat cã vrea sã mãpãcãleascã. ”ªtiþi, sora mea,Cici, care e-n clasa a IV-a, mi-acitit mie ”Nada florilor” ºi mi-aplãcut mult de tot. E cea maifrumoasã poveste cu pescari! Euºtiu ºi cine-a scris-o: MihailSadoveanu!” – am fãcut eu peatotºtiutorul.

”Eu sunt MihailSadoveanu!” – mi-a rãspunszâmbind ”colegul meu depescuit”, cu ochii aproapeînlãcrimaþi de o bucurielãuntricã, fiind plãcut surprins cãun bãieþel de la þarã, care numersese încã la ºcoalã, îi ºtienumele ºi îi iubeºte scrierile.

ªi am pescuit, pânã spreînserat, împreunã cu ”colegulmeu de pescuit”, carescrisese,cusiguranþã, „Nada florilor”.

Mihai ANTHONY, Jurnalist & literat

(În memoria lui MihailSadoveanu, cu prilejulaniversãrii a 135 de ani de lanaºterea sa!)

Amintiri de neuitat

Colegul meu de pescuit– Aºa l-am cunoscut eu pe Mihail Sadoveanu–

Pagina 13noiembrie - decembrie 2015 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Note biografice:

Mihail Sadoveanu– fiul avocatului Alexandru Sadoveanu –s-anãscut la Paºcani,în ziua de5 noiembrie 1880, ºi a decedat,cu puþinînainte de împlinirea vârstei de 81 de ani, pe 19 octombrie1961, laVânãtori-Neamþ.

Mihail Sadoveanu a fost cel mai important scriitor, povestitor,nuvelist, romancier, academician ºi om politic român din secolulXX. El a fost criticat, dupã evenimentele din decembrie 1989 dinRomânia, pentru ataºamentul sãu faþã de conducerea comunistã aþãrii, dupã cel de-al II-lea Rãzboi Mondial, trecând de la propriaversiune de realism la doctrina comunistã a realismului socialist,comportament care i-a permis sã primeascã cele mai înalte poziþiicare au fost acordate vreodatã unui scriitor român, însoþite debeneficii materiale substanþiale, precum funcþiile de membru înconducerea Academiei Române ºi Preºedinte la ParlamentuluiRomâniei.

Între 7 ºi 11 ianuarie 1958, Mihail Sadoveanu, împreunã cu IonGheorghe Maurer ºi Anton Moisescu sunt preºedinþii interimari aiPrezidiului Marii Adunãri Naþionale, funcþie care îlpropulseazã,pentru scurt timp, în poziþia de ºef al statului.

Mihail Sadoveanu rãmâne totuºi o personalitate marcantã înistoria literaturii române a secolului al XX-lea.

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Viena – PiaþaEroilor(Heldenplatz). În aceastãzi însoritã de 26 Octombrie2015, peste 130.000 de austrieciºi turiºti au participat lasãrbãtorirea Zilei Naþionale aAustriei, festivitate care aculminat cu depunereajurãmântului militar de un numãrde 1.360 de recruþi.

Manifestãrile dedicate celeide a 60-a sãrbãtoriri a ZileiNaþionale – proclamatã în anul1955,dupã 10 ani de ocupaþie decãtre trupele americane, engleze,franceze ºi ruseºti, rãmase peteritoriul Austriei dupãterminarea celui de-al doileaRãzboi Mondial – au durat, defapt, 4 zile, în care au fostorganizate serbãri câmpeneºti,expoziþii, concerte, vizitareagratuitã a muzeelor ºi ”ziuauºilor deschise”, care a prilejuitmiilor de participanþi posibili-tatea de a vizita instituþiileoficiale: Preºedinþia, Guvernul,Parlamentul, Ministerele ºi de afi întâmpinaþi de PreºedinteleDr. Heinz Fischer, deCancelarul Werner Faymann,de Preºedinta ParlamentuluiDoris Bures, de Miniºtri ºi dealþi politicieni.

La conferinþa de presã,desfãºuratã în ziua de vineri, 24octombrie 2015, MinistrulApãrãrii ºi al Sportului, Mag.Gerald Klug ne-a prezentatactivitatea armatei ºi succeseleobþinute de militarii austrieci, înspecial în situaþiile extreme,pentru îndepãrtarea urmãrilorunor catastrofe naturale(inundaþii, furtuni), precum ºi,starea de ultimã actualitate:

participarea a peste 1.200 demilitari la apãrarea graniþelorAustriei ºi la ajutorarea celorpeste 700.000 de imigranþiislamiºti, care au traversat înultimele 3 luni Austria, pentru aajunge acolo unde vor ei, înGermania.

***

ÖJC – Clubul JurnaliºtilorAustrieci, cu sediul în sectorul 1al Vienei, Blutgasse nr.3,împreunã cu landul Südtirol (dinnordul Italiei) ºi cu ”InstitutulRenner”acordã anual, celor maitalentaþi jurnaliºti, Premiul”Prof. Claus Gatterer”,pentru”jurnalism angajat social”.

Premiul ”Prof. ClausGatterer–2015”, în valoare de5.000 , a fost acordat ziaristuluiDietmar Telser, redactor, din2005, la ”Rein-Zeitung” în

Koblenz – pentru reportajul-online Gardul (Der Zaun), încare trateazã tragediaimigranþilor islamiºti, în drumullor spre Europa – ºi Redacþieimagazinului ”Blickpunkte”.

Premierea a avut loc înoraºul Linz(OÖ), în prezenþaGuvernatorului landului OberÖsterreich (Austria Superioarã),Dr. Josef Pühringer (ÖVP), ºi afost înmânat de PreºedinteleJuriului ºi al Clubului de PresãÖJC, jurnalistul Fred Turn-heim. Colegul Dietmar Telsera mulþumit Redacþiei ziaruluiVOCEA TA pentru prezenþa laacest eveniment.

***

Jurnaliºtii ºi scriitoriiGrigore Cartianu ºi LaurenþiuCiocãzanu s-au oprit, pentruscurt timp, la Viena –în ziua de

03 noiembrie 2015, dupã turneulde 30 de zile pe care l-au efectuatprin Europa, pentru a-ºi prezentanoul volum intitulat ”Miracoluldin noiembrie” – unde s-auîntâlnit cu câþiva prieteni,iubitori ºi creatori de literaturã ºiartã: pictoriþa Mariana Neu-

meyer (Alexis), cântãreaþa deoperã Aura Twarowska (de laOpera de Stat din Viena),jurnalistul Mihai Anthony.

În acest nou volum – carepoartã subtitlul ”Uimitoareapoveste a zilei în care Diasporaºi Facebook au obþinut o victorieeroicã” – sunt descriseevenimentele de la alegerileprezidenþiale din noiembrie 2014în diaspora, care au dus ladesfiinþarea, de facto, a PSD-ului(partid provenit, dupã cum seºtie, din fostul PCR) ºi laîmpiedicarea lui Victor Ponta sãdevinã Preºedintele României.

Crigore Cartianu ne-avorbit despre cele 35 de întâlniricu cititorii români din 7 þãri ºi 25de oraºe – printre care:Köln,Bruxelles, Paris, Madrid, Roma,Graz... –,despre cele peste 1.000

de autografe – oferite, pe cãrþilesale, iubitorilor de literaturã –,despre succesul acestui periplueuropean.

O altã temã de discuþie a fostincendiul de la clubul Colectiv,din Bucureºti, care s-a soldat cumoartea celor 33 de tinerinevinovaþi ºi cu peste 140 derãniþi, catastrofã care va duce, cusiguranþã, la schimbarea com-pletã a Guvernului României ºi,probabil, la o viaþã mai bunãpentru români. Dar cu ce preþîngrozitor?

***

În faþa Ambasadei Românieidin Viena vor avea loc, începândde Duminicã, 08 noiembrie2015, proteste de solidaritate curomânii din Piaþa Universitãþiidin Bucureºti – mi-a comunicatastãzi, 06.11.2015, doamnaMonica Funder, organizatoareaacestor manifestaþii.

Se estimeazã cã, la acesteproteste, vor participa ca. 100-

150 de tineri români dindiaspora, în majoritate studenþi,nemulþumiþi de faptul cã noulambasador Bogdan Mazuru nuºi-a exprimat încã poziþia faþã deGuvernul corupt de la Bucureºti,condus de un Prim-ministru cudosare penale, care l-a uns ºi pedomnia sa în funcþia deambasador în Austria.

Doamna Monica Funder,care este, de mulþi ani, oluptãtoare pentru dreptate ºiechitate printre românii dindiaspora de la Viena (fãrã sã fieplãtitã de DPRP, precum alþi fiide securiºti, care fac de ruºinenaþiunea românã!) a primit dejaaprobare, de la poliþia austriacã,pentru organizatoarea acestordemonstraþii.

Mihai ANTHONY Redactor literar

Cronica vienezã

Ministrul Gerald Klug, Jurnalistul Mihai ANTHONY, Generalul Kurt Wagner

Preºedintele Heinz Fischer, Cancelarul Werner Faymann, ºi Ministrul Gerald Klug trec în revistãtrupele de recruþi, în Piaþa Eroilor (Heldenplatz) din Viena.

Grigore Cartianu ºi Laurenþiu Ciocãzanu s-auîntâlnit cu câþiva prieteni la Viena: Mariana Neumeyer, Aura Twarowska, Mihai Anthony.

Triumf pentru muzica luiCantemir la Bruxelles 1300 despectatori au ovaþionat îndelungprestaþia maestrului Jordi Savall ºi aansamblului Hesperion XXI dupãconcertul ‘Istanbul. DimitrieCantemir’, organizat sâmbãtã 24octombrie la Bruxelles de InstitutulCultural Român Bruxelles, PalatulArtelor Frumoase (Bozar) ºi centrulcultural Yunus Emre în cadrulFestivalului Internaþional de ArteEuropalia-Turcia.

‘Am descoperit Cartea ºtiinþeimuzicii, tratatul lui DimitrieCantemir, precum ºi personalitateaacestui erudit în 2006 ºi am lucrat treiani la albumul ‘Istanbul. DimitrieCantemir’. Ansamblul cuprindeinstrumentiºti turci, armeni, spanioli,grec ºi bulgar, ceea ce aratãcapacitatea muzicii de a depãºibarierele naþionale. Dedic acestconcert victimelor tuturor conflictelortrecute sau prezente’, declarã JordiSavall.

Jordi Savall, violist ºi dirijor, adevenit cunoscut pe plan mondial înspecial pentru punerea în valoare apatrimoniului muzical baroc. Aînregistrat ºi editat peste 230 dealbume, iar repertoriul sãu cuprinde deasemenea muzicã medievalã,renascentistã sau a secolului XIX. În2009, a lansat albumul Istanbul.Dimitrie Cantemir 1673-1723. LeLivre de la Science de la Musique.

Festivalul Europalia (6.10.2015-31.01.2016), bienal, este cea maiamplã ºi prestigioasã manifestarededicatã artelor în Belgia, programândcâteva sute de evenimente de înaltãþinutã. Lansat în 1970, festivalul puneîn valoare la fiecare ediþie o þarãinvitatã patrimoniul ºi diversitateaculturalã a unei þãri invitate.

Sursa: agerpres.ro

Triumf pentrumuzica luiCantemir

Timp de patru zile a avut loc laBruxelles, în capitala UniuniiEuropene, un program intens deseminarii, ateliere, dar ºi o celebrarea celor 10 ani de activitate aCentrelor Europe Direct din Europa,precum ºi o ceremonie de decernarea premiilor pentru concursul decomunicare EuroPCom. Manifes-tarea anualã, la care a participat ºiADR Centru prin Centrul EuropeDirect Regiunea Centru, a avut locîn perioada 19-22 octombrie 2015 ºireunit aproximativ 900 deresponsabili din domeniulcomunicãrii ºi experþi regionali dincele 27 de state membre ale UE.

Proiectul Europe Directreprezintã o modalitate comple-mentarã de comunicare a UE cupublicul, realizat la nivelul RegiuniCentru prin intermediul experþilorADR Centru. Acest proiect face

legãtura între cetãþenii RegiuniiCentru ºi toate instituþiile UE, opunte care implicã sprijinul ºicooperarea altor parteneri deinformare activi, atât din þarã cât ºidin Europa. Cei peste 550 departicipanþi din partea CentrelorEurope Direct din Europa audiscutat, pe parcursul acestor patruzile, despre modalitãþile în care suntcreate ºi se pãstreazã funcþionalereþelele de comunicare, necesarepentru a deservi un numãr cât maimare de cetãþeni, care sunt cele maibune modalitãþi de comunicare ºievenimentele de impact, ce serviciiîi susþin pe comunicatori de lanivelul Comisiei ºi cum pot sprijiniaceste reþele Comisia Europeanã.

Aceastã întâlnire generalã aCentrelor Europe Direct din Europaa avut loc la Bruxelles pentru ca toþicei prezenþi sã aibã posibilitatea de a

participa ºi la Conferinþa Europeanãpentru Comunicare Publicã(EuroPCom) organizate deComitetul Regiunilor. Pe parcursulultimelor douã zile peste 1.000 dereprezentanþi Europe Direct, alãturide experþii Comisiei au participat lasesiuni comune ºi ateliere de lucru,oferite de specialiºti în diferitedomenii de comunicare ºiprofesioniºti din toatã Europa. Pelângã aprofundarea cunoºtinþelor îndomeniu, cei prezenþi au fructificatdin plin noile trenduri dincampaniile media ºi din mediul on-line, dar au putut oferi celor prezenþiºi posibilitatea de a cunoaºteCentrele de Informare EuropeDirect ºi cum reuºesc princomunicare ºi activitãþi sã transmitãinformaþii eficient cetãþenilor.(A.M.)

Sursa: ziarulunirea.ro

Pagina 15

10 ani de comunicare UE cucetãþenii, prin reþeaua CentrelorEurope Direct. ADR Centru, laevenimentul de la Bruxelles

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Designerii români RalucaBuzura, Ioana Ciolacu,

Iutta, Andra Lupu, ºi WagnerArte au participat la târgul EUNICde modã ºi design la centrulcultural De Markten din Bruxelles,în perioada 23-25 octombrie 2015.

Târgul a reunit peste 40 de tineridesigneri din Cehia, Estonia, Letonia,Olanda, Polonia, România, Slovenia,Turcia ºi Ungaria ºi se desfãºoarã încadrul Lunii modei de la Bruxelles.Evenimentul a fost organizatde EUNIC Bruxelles (reþeauaeuropeanã a institutelor culturalenaþionale din Bruxelles) ºi areprezentat o platformã pentrupromovarea creaþiilor tinerilordesigneri în capitala Europei.

Amatorii de design audescoperit tendinþele româneºti înaccesorizare din recentacolecþie “Tell Me Where It Hearts(Hurts) the Most / Spune-mi undedoare cel mai tare” semnatãde Raluca Buzura. Alãturi debijuteriile fanteziste din ceramicãale acesteia, Andra Lupuvine cuexponate care ilustreazã joculcontinuu al formelor, texturilor,

materialelor ºi contrastelor.Accesoriile ºi produsele de

marochinãrie ale brandului Iuttaexemplificã amprenta stilisticã deinspiraþie tradiþionalã a designuluiromânesc contemporan. Iubitorii de

fashion au admirat colecþiilevestimentare ale Ioanei Ciolacu încare culorile ºi formele emanãpasiunea artistei pentru arhitecturã.Colecþionarii de porþelan audescoperit produsele de lux ºi de

porþelan pictat manual alebranduluiWagner Arte.

Participarea româneascã a fostasiguratã de ICR Bruxelles cusprijinul Atlassib.

Sursa: icr.ro

Târgul de modã ºi design de la Bruxelles:vitrinã pentru designeri români

Vã invitãm pe data de 30 noiembrie, deSfântul Andrei, la o « ªezãtoare pentru suflet ».Cui îi este dor de « acasã », de atmosferaºezãtorilor , în care se torceau poveºti ºi fuioarede cânepã la gura sobei, este poftit la « ªezãtoarepentru suflet ». Vom povesti, ne vom lãsa seduºide muzicã clasicã ºi vom fi vegheaþi de icoaneleexpuse în spaþiul din inima Bruxellesului.Invitaþii noºtri vor fi :

Tudor Andrei - violonistLigia Despina Craciunescu – pictor,

restaurator de opere de artãMarcel Petrisor – profesor, scriitorPentru cã îl sãrbãtorim pe Sf Andrei ºi pentru

cã ne vom afla în preajma Zilei Naþionale aRomâniei, vom încheia evenimentul cu o micãpetrecere, la care se va servi mâncare pregatitã încasã, chiar de cãtre organizatoare.

Biletele costa 15 eur ºi se pot rezervatrimiþând un email la : agoraforlifeweb@gmail.com

Vã aºteptãm !Sursa: rombel.com

ªezãtoare pentrusuflet - 30noiembrie 2015 O companie belgianã recruteazã

din România zece ºoferiautocamion, salariul oferit fiindcuprins între 1.700 ºi 1.900 euro pelunã.

Programul de lucru este legal,cu respectarea timpilor de odihnã ºiconducere. Maºinile ce vor ficonduse de ºoferi sunt noi, cu omedie de 1,5 ani.

Candidaþii interesaþi trebuie sãdeþinã obligatoriu permisul deconducere categoria C, atestatulprofesional pentru transport demarfã ºi card digital pentru tahograf.De asemenea, aceºtia trebuie sã aibãexperienþã anterioarã ca ºoferi deTIR. Vor fi avantajaþi candidaþiicare cunosc la nivel conversaþionallimba englezã, germanã, francezãsau italianã.

Se va lucra în ComunitateaEuropeanã (în regim de 12sãptãmâni de lucru cu trei sãptãmânilibere sau opt sãptãmâni de lucru cu

douã sãptãmâni libere) sau curseRomânia-Europa de Sud-Est (treisãptãmâni lucrate cu un weekend de45 de ore sau ºase sãptãmânilucrate, urmate de o sãptãmânãliberã).

Jobul constã în livrarea sauridicarea operativã a mãrfurilor

conform comenzilor, minimalizareacheltuielilor de transport ºirespectarea condiþiilor de conducereºi de odihnã.

Interviurile au loc faþã în faþã laOradea, Piatra-Neamþ ºi înapropiere de Bucureºti.

Sursa: capital.ro

Salariu de 1.900 euro pe lunãpentru ºoferi pe autocamion

Da, un plâns bun te poate face sã tesimþi mai bine. La aceastã concluzie aajuns o echipã de cercetare de laUniversitatea din Tilburg din Olandacare a filmat un grup de persoane în timpce viziona filme emoþionante: La vita ebella ºi Hachi: Povestea unui câine, scriesciencedaily.com.

Ulterior, participanþii la studiu aufost rugaþi sã reflecteze asupra moduluiîn care s-au simþit.

Deºi oamenii sunt singura speciecare poate plânge emoþional, se ºtiepuþin despre funcþia plânsului. În timp ceunii cercetãtori vãd plânsul ca pe unstrigãt de sprijin, confort sau de ajutor,alþii cred cã rolul principal al plânsuleste de eliberare a emoþiilor. Cu toateacestea, diferite tipuri de studii axate peplânsul eliberator oferã rezultatecontradictorii. Pe de o parte, plânsulpoate influenþa starea cuiva in bine, pede altã parte studiile de laborator care aufolosit filme emoþionale au aratãt demulte ori o scãdere constanta a stãrii despirit, imediat dupa un evenimentemoþional.

Pentru a înþelege aceste rezultatediscrepante, echipa de cercetare aanalizat atât efectele imediate aleplânsului cât ºi pe cele pe termen mailung evaluând starea de spirit 20 ºi 90 deminute mai tarziu.

Cum era de aºteptat, starea de spirit acelor care nu plâng la filme a fostneschimbatã ºi imediat dupã ce au vãzutfilmele. Starea de spirit a celor care auplâns la filme, pe de altã parte, a fost maiproastã. În 20 minute starea de spirit arevenit la nivelul raportat înainteaproiecþiei. În cele din urmã, dupã 90 deminute, au raportat chiar o stare de spiritmai bunã decat cea de dinainte deînceperea filmelor.

Cu toate acestea, se pare cã cei careplang chiar experimenteazã o stare despirit mai bunã, dar numai dupã operioadã mai lungã de timp, spuneAsmir Graèanin, autorul principal alstudiului publicat in Motivation andEmotion.

Sursa: smartwomen.hotnews.ro

Nu e o ruºinesã plângi!Plânsul areavantajele sale

Pentru oricine viseazã la o viaþãsimplã, Giethoorn este alegereaperfectã. Acest sat idilic din Olandanu are drumuri, iar accesul se facepe apã, de-a lungul multor canalefrumoase sau pe jos, peste poduri delemn.

Localnicii folosesc bãrci pentrua ajunge acasã ºi maºinile trebuie sãrãmânã în afara satului.

Situat în provincia Overijssel,Giethoorn are ferme cu acoperiºuride stuf datând din secolul al 18-lea.

Nu e de mirare cã Giethoorn este

o atracþie turisticã popularã ºi a fostnumit Veneþia Olandei sau VenetiaNordului. Puteti face ciclism,navigaþie sau un tur cu ghid de-alungul canalelor pentru a descoperifarmecul rustic al Olandei.

Sursa: smartwomen.hotnews.ro

Pagina 17

În Marea Britanie închisorile suntarhipline ºi deþinuþii stau înghesuiþi încelule. La polul opus se aflã Olanda,care se pregãteºte sã închidã optînchisori din lipsã de deþinuþi.

Olanda este foarte aproape sãînchidã definitiv opt închisori din lipsã

de deþinuþi, a anunþat miercuriministerul olandez al Justiþiei,conform Agerpres.

Rata criminalitãþii este în scãdereîn Olanda. Sistemul penitenciarolandez are o capacitate de 14.000 dedeþinuþi, însã în prezent sunt închise

numai 12.000 de persoane.Potrivit unui raport al Organizaþiei

Criminal Justice Alliance (CJA),publicat anul trecut, referitor lasuprapopularea închisorilor în MareaBritanie, creºterea numãrului dedeþinuþi din închisori submineazãreabilitarea lor ºi sporeºte riscul derecidivã al acestora dupã ieºirea dindetenþie.

CJA, care reuneºte peste 60 deorganizaþii în întreaga lume, a cerutguvernului britanic sã limiteze deurgenþã folosirea pedepsei cuînchisoarea în cazurile unde nu seimpune acest lucru. Conformreprezentanþilor organizaþiei, aceastãpedeapsã ar trebui sã fie aleasã ’’doarîn acele cazuri serioase, recidive saudelicte violente pentru care nu existãaltã alternativã ca sancþiune’’.

Sursa: evz.ro

Olanda desfiinþeazã opt puºcãrii din lipsã de deþinuþi

Giethoorn, satul fãrãstrãzi ºi maºiniGiethoorn, satul fãrãstrãzi ºi maºini

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Atunci când vorbim despreAmsterdam ne vin imediat în mintecanalele nesfârºite, pieþele de florifremãtând de oameni, muzeeleimpunãtoare sau poate permisivitatea cucare oraºul îºi ademeneºte turiºtii veniþispecial sã savureze în coffee shop-uricel mai bun cannabis din lume.

Atitudinea tolerantã cu care semândresc locuitorii de pe Amstel este,însã, de data recentã iar dovadã stauaceste 4 locaþii ascunse de aglomeraþiepe care le puteþi vizitã când trageþi ofugã în Amsterdam.

1. Bisericã secretã din muzeulAmstelkring

La sfârºitul anilor 1500, odatã cutrecerea la protestantism, cultul catoliceste interzis, bisericile închise sautransformate, iar slujbele declarateilegale. În casele private ale burghezilorvremii iau naºtere mici capeleclandestine, aºa numitele “schuilkerk”.Singura care s-a pãstrat în întregime aaparþinut negustorului Jan Hartman ºiocupã etajele superioare ale locuinþeiacestuia plus douã clãdiri alãturate pecare acesta le achiziþionase simultan.Deoarece accesul se face urcând o scarãîngustã ºi abruptã bisericã a fostdenumitã mult timp ºi “Ons’ Lieve Heer

op Solder” – Dumnezeul nostru din pod.Este cel mai vechi muzeu al oraºuluidupã Rijksmuseum ºi meritã, fãrã doarºi poate, o vizitã.

2. Begijnhof - adãpostulbeghinelor

Beghinele constituiau o comunitatereligioasã ºi deºi nu depunea jurãmântde cãlugãrie propovãduiau traiulmodest, îngrijindu-se de nevoiaºi ºibolnavi. În timpul reformei Protestantebisericã ce aparþinea de azilulbeghinelor a fost confiscatã ºi donatãunei alte comunitãþi. Ceremoniilereligioase au continuat sã se desfãºoareîn secret în apropierea clãdirii de la

numãrul 34, cea mai veche casã delemn din Amsterdam, ce rezistãneschimbatã de trecerea timpului. Lanici 100 de metri, pe Begijnensteeg 4,funcþioneazã cu normã întreagã o altãatracþie, de aceastã data laicã: DeEngelse Reet. Acest mic bar tradiþionaleste deservit de familia van Veen depeste 125 de ani, adãposteºte o varietatede beri trapiste ºi este locaþia perfectãpentru a savura un pahar departe deochii altor turiºti.

3. Tunelul ascuns sub barulPapeneiland

Tot din perioada în care catolicismulera ilegal dateazã ºi tunelul ce legã

barul Papeneiland( Prinsengracht, nr. 2)de bisericã Posthoornkerk, acumdispãrutã. Tunelul folosea drept cale descãpare în cazul unor vizite neprevãzute.Puteþi ruga unul dintre chelneri sã vãarate intrarea ºi, dacã nu v-aþi aºezat laun pahar în locaþia anterioarã, o puteþiface aici.

4. Anexa secretã a Annei Frank

Dacã sunteþi pasionat de istorie sauinteresat de Holocaust nu ar strica sãcitiþi în zborul dumneavoastrã cãtreAmsterdam jurnalul Annei Frank:fetiþa care s-a ascuns de naziºti,împreunã cu familia ºi alþi evrei, într-oanexã secretã. O gãsiþi pePrinsengracht 263. Destinul tragic almicuþei a impresionat, dupã publicareajurnalului, milioane de cititori fiindulterior ecranizat ºi adaptat pentruteatru. Doi ani ºi-a petrecut Anna întrepereþii anexei, ºi deºi acest obiectivturistic a devenit din ce în ce maipopular în ultimii ani, meritãmenþionat în listã pentru autenticitateacu care s-au pãstrat încãperile, atât celeale clãdirii în care îºi desfãºurauactivitatea angajaþii familiei, cât ºi aleanexei în sine.

Sursa: smartwomen.hotnews.ro

Oraºul Rotterdam va fi pentru a doua oarãgazda ceremoniei de înmânare a popularelorEurope Music Awards (EMAs) decernate depostul MTV, aºa cum s-a anunþat duminicã, cuprilejul desfãºurãrii ediþiei cu numãrul 21 aacestor premii la Milano, relateazã EFE.

Celebrele recompense muzicale se întorcastfel pentru a treia oarã în Olanda, dupãceremonia din 2013 care a avut loc laAmsterdam ºi dupã cea din 1997 de laRotterdam.

Cu acel prilej, în urmã cu peste 20 de ani,vedetele au fost U2, Spice Girls, Aerosmith,Backstreet Boys, Bjork ºi Skunk Anansie,printre alþii, cu Janet Jackson, Jon Bon Jovi,Hanson ºi The Prodigy printre cei premiaþi.

Duminicã la Milano s-a desfãºurat cea de-a21-a ediþie a acestor premii, lansate în 1994 laBerlin, ca alternativã în Europa la tradiþionaleleMTV Music Awards (VMAs) ºi care de-a lungulistoriei au celebrat artiºti precum David Bowie,George Michael ºi Whitney Houston.

Sursa: AGERPRES

Rotterdam va figazda galeiEurope MusicAwards din 2016

4 locuri secrete in Amsterdamul turistic

Cãsãtoriile între minorioficiate în strãinãtate nu vor firecunoscute în Olanda începândcu 5 decembrie, a anunþat miercuriguvernul olandez, aflat la origineamodificãrii legislaþiei cu privire lacãsãtoriile forþate, pe fondul crizeiimigranþilor, informeazã agenþiade presã AFP. ‘Legea menitã sãcombatã cãsãtoriile forþateprevede cã o cãsãtorie oficiatã înstrãinãtate între persoane care nuau 18 ani nu va mai fi recunoscutãîn Olanda, cu excepþia situaþiei încare cei doi soþi au împlinit întretimp 18 ani’, a explicat guvernulolandez, în paralel cu publicarealegii, miercuri, în Jurnalul

Oficial.Legislaþia precedentã fixa

limita de vârstã la 15 ani. Oricecãsãtorie ce implica persoane maitinere nu era recunoscutã dincauza ‘evidentei incompatibilitãþicu ordinea publicã din Olanda’, aprecizat aceeaºi sursã.

Potrivit serviciilor olandezepentru protecþia imigranþilor tineri(NIDOS), recunoaºtereacãsãtoriilor ce implicã minori cuvârste sub 15 ani fãcea obiectulunei evaluãri juridice. ‘Acestecãsãtorii nu erau aproapeniciodatã recunoscute’, a subliniatElsbeth Faber, purtãtorul decuvânt al NIDOS.

Legea vizeazã, de asemenea,sã punã capãt unei prevederi ce îipermitea unui minor sã vinã dupãpartenerul sãu marital în cazul încare acesta obþine azil în Olanda.

‘O fetiþã de 12 ani cu un bãrbatde 40 de ani nu este o cãsãtorie, ciun abuz’, a declarat deputata AttjeKuiken, citatã de postul deteleviziune olandez NOS înseptembrie, când legea a fostdezbãtutã în parlament.

În afara unor situaþiiexcepþionale, precum sarcina,cãsãtoria nu este autorizatã înOlanda înainte de împlinireavârstei de 18 ani.

Sursa: AGERPRES

Olanda nu va mai recunoaºte cãsãtoriileîntre minori oficiate în strãinãtate

• e-mail: contact@asiiromani.com • www.asiiromani.com •

Usturoiul, deºi este cunoscut maidegrabã ca aliment, poate fi la fel de binefolosit ºi ca medicament pentrunenumãrate afecþiuni printre care ºicãderea pãrului. Proporþiile nutritive aleusturoiului conþin cantitãþi importante devitamine cum ar fi: A, B1, B2, C ºi deasemenea substanþe minerale ca:potasiu, sulf, fosfor, calciu, siliciu, iod,ceea ce-l face sã aibe calitãþi terapeuticeuimitoare descoperite chiar dinantichitate.

Iatã 3 reþete naturiste pe bazã deusturoi care vã pot ajuta sã redobândiþipãrul lung ºi sãnãtos de altãdatã.

Masca naturalã pentruregenerare

Într-un bol se amestecã:- o lingura de ulei de ricin,- un gãlbenuº de ou,- o lingurã de miere de albine,- o lingurã de usturoi pisat ºi stors.

Pentru a obþine o mascã maiomogenã se amestecã toate ingredientelecu puþin ºampon. Aceastã soluþie se vaaplica pe un pãr bine spãlat ºi se va þinepe cap timp de o jumãtate de orã, pãrulfiind acoperit cu o folie de plastic sau cuun prosop. Dupã ce timpul s-a scurs,spãlaþi pãrul cu ºampon ºi clãtiþi bine.Tratamentul se repetã o datã pesãptãmânã.

Reþetã pentru întãrirea rãdãciniipãrului

O reþetã mai simplã, dar cu rezultatebune pentru prevenirea cãderii pãrului ºiîntãrirea rãdãcinii este urmãtoarea: Sepiseazã usturoiul, se amestecã cu ulei demãsline, dupã care se strecoarã printr-untifon ºi se unge pãrul cu el la rãdãcinã. Îl

veþi lãsa pe cap timp de patru, cinci oreacoperit cu un prosop, dupã care se spalãpãrul cu ºampon ºi se clãteºte bine.Reþeta se repetã o datã sau de douã ori pesãptãmânã.

Tratament pentru creºtereapãrului

Un alt tratament simplu ºi eficientcu usturoi pentru porþiunile de piele undenu mai existã pãr este acesta:

Se taie un cãþel de usturoi în douã ºicu fiecare jumãtate tãiatã se maseazãenergic zona afectatã de câte douã ori pezi, timp de cinci minute. Dacã nu vã estela îndemânã sã faceþi acest tratamentziua, puteþi sã-l aplicaþi seara ºi sã-l þineþipe capul înfãºurat într-un prosop pânãdimineaþa. În maxim douã sãptãmânitratamentul trebuie sã dea rezultateleaºteptate prin apariþia mai întâi a unuipuf care pe parcursul tratamentului se vatransforma în pãr.

Mascã cu avocado (pentru pãrdeteriorat ºi uscat)

Pentru hidratarea în profunzime apãrului, masca cu avocado este foarteindicatã. Este suficient sã se zdrobeascãmiezul de avocado pânã se face piure. Seadãugã 1c. lingurã de ulei de mãsline ºiun galbnus de ou. Se întinde uniform pepãr ºi se maseazã cu putere. Se lasa sãacþioneze circa 5 minute ºi se clãteºte.

Tratament cu ulei de mãslinesau iaurt (pentru vârfuri

despicate)Pentru repararea vârfurilor despicate,

aplicaþi puþin ulei de mãsline (pe vârfuri)încãlzit puþin în prealabil. Se lasã sã

acþioneze 5 minute acoperind pãrul cuun prosop dupã care se ºamponeazã.Puþin iaurt (natural, de preferinþã) pevârfuri face la fel, miracole.

Tinctura de ardei iute pentrutratarea pãrului

Tinctura se preparã din 200 grameardei iute, macerat ºapte-opt zile în 100ml alcool. Se fac frecþii energice larãdãcina pãrului, o datã sau de douã oripe sãptãmânã.

Ceai de coada calului împotrivacãderii pãrului

Se preparã un ceai din trei linguriþede coada calului în 500 ml apã clocotitã.Tratamentul constã în a spãla pieleacapului ºi a o masa cu acest ceai cald,dimineaþa ºi seara.

Decoct din rãdãcinã de brusturepentru regenerarea pãruluiDecoctul pentru îngrijirea ºi

regenerarea pãrului se preparã din douã

linguriþe de rãdãcini de brusture fierte 5-10 minute în 500 ml apã. Se beau încursul zilei douã cãni de ceai.Tratamentul se complecteazã cu spãlãriºi masãri ale pielii capului cu acelaºidecoct, ºi dupã aceea se va unge pieleacu ulei din rãdãcini de brusture.

MãlaiulPentru stimularea creºterii pãrului,

foarte eficient este ºi masajul cu mãlai.Cu un pumn de mãlai se maseazã binescalpul timp de câteva minute. Sescuturã bine mãlaiul, dar nu se spalãpãrul. Se repetã tratamentul 2-3 zile, abiaapoi se spalã bine pãrul.

Tratamentul cu gaz este deasemeneafoarte eficient: tamponeazã rãdãcina cuun disc cosmetic îmbibat în gaz. Lasã sãacþioneze 2-3 ore, apoi spalã pãrul. Dupãce ai aplicat o mascã fortifiantã ºi aiclãtit-o, mai limpezeºte o datã pãrul cuapã cu gaz (în chiuveta plinã cu apãcãlduþã pune cam un capac de sticlã deplastic normalã, plin cu gaz).

Ec. Ivan Monica-Elena

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Tratamente naturiste pentru cãderea pãrului

Cercetãrile din ultimii ani ne poartãcãtre un nou nivel al înþelegerii existenþeinoastre. Inima este un organ fascinantcare are propria sa ‘viaþã’, generând oenergie incredibilã care ne þine în legãturãcu ceilalþi ºi cu întregul Univers.

Inima este un organ incredibil, ea dãviaþa transportând oxigen ºi nutriente întot corpul nostru, prin intermediulsângelui, dupã un ritm extrem de precis.

Cercetãtorii aflã acum cã aceastãmaºinãrie incredibilã, de mãrimea unuipumn, ºi nu mai grea de 300 de grame,posedã un nivel de inteligenþã pe care abiaacum încep sã o înþeleagã. Cercetãrilearatã cã inima joacã un rol extrem deimportant în activitatea noastrã mentalã,fizicã ºi emoþionalã, activitate care pânãacum nici nu era bãnuitã.

Dupã douãzeci de ani de cercetãri,Institutul HearthMath a descoperit cã

inima este un organ senzorial care secomportã ca un centru foarte sofisticat alexistenþei fiecãrei fiinþe umane.

1. Pânã nu de mult, oamenii credeu cãcel mai important organ este creierul, darcâmpul magnetic al inimii este de 5000 deori mai puternic decât cel al Creierului, audemonstrat recent, oamenii de ºtiinþã.

2. În starea fetalã, inima se formeazãînaintea creierului.

3. În medie, o inimã bate de 110,000de ori pe zi, de 40 de milioane de ori pe anºi de 3,5 bilioane de ori într-o viaþã.

4. Într-o orã, inima produce energianecesarã pentru a ridica 907.185 la oînãlþime de 0, 9144 metri. Într-o orã ºi 15minute, inimã poate ridica o ToyotaPrius!

5. Sursa bãtãilor inimii este inimaînsãºi, iar nu creierul. Inima bate de lasine. Atunci când se efectueazã un

transplant de inimã, aceasta nu poate ficonectatã cu creierul.

6. Impulsul electric al fiecãrei bãtãi deinimã poate fi mãsurat de la aproximativ1, 200 m distanþã de corp!

7. Impulsul electric al inimii este de40-60 de ori mai puternic decât cel alcreierului. Este cu mult mai puternic decâtimpulsul electric al oricãrui organism dincorp.

8. Inima trimite mai multe informaþiicãtre creier decât creierul cãtre inimã.

9. Sistemul vascular al inimii mãsoarã60.000 de mile lungime (96.5606 km) ºipoate înconjura pãmântul de douã ori.

10. Celule miocardice de la oamenidiferiþi puse împreunã, se acomodeazã,stabilesc legãturi ºi reuºesc sã funcþionezela unison, ca un întreg, au descoperitcercetãtorii. În cazul celulelor nervoase,aceste principii nu sunt valabile.

11. Electricitatea pe care o genereazãinima poate fi detectatã ºi mãsuratã înpatternurile creierului unei persoane aflatãîn apropiere.

12. Inima are de fapt propriul sãucreier. Un creier care genereazã de 50 deori mai multã energie electricã ºi de cincimii de ori mai multã putere magneticãdecât creierul.

13. Undele creierului unei mame seconecteazã la bãtãile inimii bebeluºului ei.

14. Când o persoanã se simte stresatã,copleºitã, anxioasã, nesigurã ºi temãtoare,inima trimite semnale haotice ºiincoerente cãtre creier / minte, atrãgândstresul.

15. Atunci când în mod sincer simþisperanþã ºi compasiune, inima tatransmite semnale coerente ºi armonioasecãtre creier, înlocuind sentimentul izolãriide ceilalþi, cu senzaþia apropierii.

15 curiozitãþi ABSOLUT incredibile

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea obþinerii

avizului pentru desfãºurarea de activitãþi comerciale,studiu etc

- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale,

asociaþii, fundaþii etc cu acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã o persoanã fizicã de cetãþenie

strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul german

consiliere ºi reprezentarejuridicã

specializare pe dreptulfamiliei, dreptul penal, dreptul

muncii, dreptul de chirie de asemenea, dreptul social, dreptul de asigurãri,

dreptul de circulaþie, dreptul comercial etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sau avocat@kluewer.eu Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

www.viactiv.de www.viactiv.ro

Începând cu 01.10.2015 "BKK vor Ort" ºi-a schimbat numele în VIACTIV Krankenkasse

Pagina 21noiembrie - decembrie 2015 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

INTEGRAMÃ

Un hoþ îi spune la unpolitician:

- Dã-mi banii tãi!- Sã ºtii cã sunt un politician.Hoþul îºi scoate masca ºi îi

spune:- Atunci dã-mi banii mei!

*****

S-a demonstrat ºtiinþific faptulcã atunci când douã cupluri seîntâlnesc faþã în faþã, fetele se uitãuna la îmbrãcamintea celeilalte, iarbãrbaþii se uitã fiecare le parteneraceluilalt.

*****

Copilaºul de cinci ani ajungeîn pod. Vede lucruri pentru bebe-

luºi: scaun cu mãsuþã, scrânciob,cãluþ de lemn, cãrucior… Coboarãprecipitat ºi bucuros:

- Mamã, tatã, o sã am unfrãþior!

- Cum aºa!?- Pãi barza a lãsat deja în pod

tot ce îi trebuie!

*****

Tatãl ºi fiica se uitau latelevizor în salon în timp ce, înbucãtãrie, mama spãla vasele iarfiul le ºtergea. Deodatã se auzi înbucãtãrie un zgomot de farfuriicãzând la pãmânt ºi fãcându-seþãndãri. Fiica privi la tatãl ºi spuse:

- A fost mama.- De unde ºtii? o întrebã

acesta.- Pentru cã nu a spus nimic.

*****

Cafeaua este o bãuturãmagicã. O mulþime de copii auapãrut pe lume numai dupãexpresia: “Ieºi la o cafea?”

*****

Alinuþa la cinci ani o observãpe sora mamei sale în timp ce semachia. Împinsã de curiozitate, oîntrebã:

- Mãtuºicã, de ce te machiezi?- Ca sã fiu frumoasã, rãspunse

mãtuºa.- ªi dureazã mult pânã îºi face

efectul?

BANCURI, GLUME...

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Când se deschide noul Magazin FOODEX ºi unde?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

54

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecuteste ªTEFAN

ªUTEU-CADOLZBURG

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalã estede 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ: 90.000Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând la preþ negociabil vilã superbã construitãpe 4 nivele (subsol, parter, etaj, mansardã), în cartierulMoara de Vânt din municipiul Iaºi, România. Relaþiila telefon 0040.751294131 (inginer ILIE).

Direct de la proprietar: vânzare vilã modernã,nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cu garaj, P+M, 2terase, izolatã, termopane, acoperiº þiglã, 3 camere, 2bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþii moderne, apãcurentã, gaze, faianþã, gresie, parchet, curte: 1350mp,pomi fructiferi, dependinþe caramidã (ºopron,coteþ gãini ) gard cu fundaþie; teren agricol intravilan:2555 mp., pãºune intravilanã: 918 mp., pãduresalcâmi de-a lungul râului Cerna: 15555 mp. Preþnegociabil: 195000 Euro. Tel.0049-1765540055.

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bucã-tãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mp Curte,grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p., zonãliniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã -Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercial înRâmnicu Vâlcea, cu apartament în zona Nürnberg ºiîmprejurimi cu 2 camere. Tel. 015143464072,0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 de metripãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat în Cartier deCase. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frankfurtam Main, complet mobilat ºi utilat, zonã centralã, înapropiere de gara centralã. Relaþii la telefon:015784523637 sau 015143435201. Rog seriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp. IoanDraia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat. Zonãcentralã, în apropiere de gara centralã. Telefon:015784523637 sau 015143435201. rog seriozitate.

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi ofer serviciilela firme sau privat. Telefon: 0152 57004526 sau 091121535108. Calitate ºi bun gust!

Meditez limba germanã la domiciliul meu(zona Gustav Adolf), începãtori sau avansaþ i. Telefon:0176 45638838.

Organizãm evenimente: zile de naºtere, nunþi,botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii, revelioaneetc. Vã punem la dispoziþie servicii de catering cumeniu specific românesc ºi muzicã live ce ce-a maibunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã. Preþuriabsolut accesibile ºi distracþie garantatã. Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã înRomânia ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu (sauºi altceva,decent ) sau caut partener de afaceri cu micspaþiu propriu pentru a deschide un mic atelier demobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþi contacta peskype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer ore particularede limba englezã pentru nivel de începãtor, mediu ºimediu-avansat. Informaþii la tel. fix 0911 3150856 saumobil 0178 5169460, e-mail miha_kopasz@yahoo.de,Nürnberg.

Colegiul femeilor de la MehrGeneration Hausdin Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune la dispoziþiecursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cum sã faceþi dinhainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecare zi de MARÞIîntre orele 17- 19. Contact: Anemarie Hock, telefon:0174 7188127.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fideosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la 015212247227.

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºi ainevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vrei sãai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtate maifrumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtii noºtrite putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþi ºi vomgãsi soluþia împreunã ( în limba maternã- românã) dea vã integra mai uºor. Telefon: 0160 33 73 128

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (macara,buldozer, excavator etc) caut de lucru în Germania,zona Tubingen- Stuttgart. Rog seriozitate. Telefon:07071 7787849, dupã ora 19 sau 0040 763914909.

Sunt din România, caut de muncã ca muncitorîn construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel începãtor.Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048.

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5 ani.Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece, caldã ºiîncãlzire termicã. Telefon: 00320465561271 sau 00320498457795 sau e-mail: riccardocedeno@gmail.com

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat de vaseîn restaurant. Tot ce se poate munci. Tel. 076948459

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sauîn agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician, tehni-cian sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbesc puþingermanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bine engleza.Telefon: 01522 9649376. E.mail: danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncãîn domeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Român, caut de lucru în Germania la fermesau instalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758628039.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrânii la:plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea de probleme laInstituþiile germane, consultanþe psiho-sociale etc.Informaþii la numãrul de telefon: 0160 33 73 128

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Cadru farmaceutic din România, cuexperienþã în vânzãri, gestiune,

contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office,administrare bazã de date, englezãavansat, francezã mediu, carnet de

conducere cat. B, doresc angajare casecretarã/ asistent manager/ operator

calculator/ gestionar/ vânzãtoare/recepþioner hotel (front desk)/ asistentã

personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

noiembrie - decembrie 2015 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

54

Pagina 23noiembrie - decembrie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Cetãþean român, doresc sã lucrez în Germaniala o familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri, animale etc.Dacã e necesar pentru menaj pot veni ºi cu soþia.Vorbim puþin germana. Posed permis conducereB,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil peo perioadã între minim 6luni-1an, în domeniile: gastro-nomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru(încã nu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertãdecentã!!! Putem fi contactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii.Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart.Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncãîn domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sau îngrijirecopii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºicu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã,cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. Depreferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere.Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Main saulângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã. Telefon:015779590541.

Doamnã de 46 ani, caut un bãrbat de vârstãapropiatã, cu domiciliul în Germania (Fürth,Nürnberg) pentru o relaþie stabilã ºi serioasã. Rogseriozitate. Telefon: 0151 66499781.

Domn 50 ani, 78 kg, 1.71 m, fãrã obligaþii sauvicii, doresc cunoºtinþã cu doamnã între 30-49 ani,sincerã, cu credinþã în Dumnezeu, înaltã ºi suplã.Telefon: 0151 45230790.

Pensionar 67 ani, 180, 99 kg, inginer, dinNürnberg, caut o doamnã vorbitoare de limbagermanã pentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon0911 71568327, sau sms : 0152 02717331

Profesoarã în pensie, 65 ani, de origine românã,cu naþionalitate germanã, serioasã, cultã, iubitoare denaturã ºi muzicã caut un bãrbat serios pentru prietenie,eventual cãsãtorie pentru tot restul vieþii. Telefon: 004915773742305

Doamnã 63 ani, locuiesc în Germania ºi dorescsã cunosc un bãrbat pentru o relaþie stabilã ºi serioasã.Telefon: 0981 35766448.

Doamnã drãguþã, minionã, 50 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârstã între 50- 60 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 0151 43510905.

Un om rãmas tânãr, de 65 ani, îºi cautãjumãtatea sa în vederea bunei înþelegeri ºi dragostepentru viitor. Telefon: 0152 16758270

Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul în Germania( 12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cu doamnã maxim40 ani în vederea unei relaþii bazatã pe încredere ºifoarte multã comunicare. Deþin casã în România, deci oparte din concediu va fi acasã. Telefon: 015754493385-Mihai.

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresc cazare ºisalariu la înþelegere în zona Nürnberg. Telefon: 0911 3216 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 8733 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german, nevorbitorde limba românã, caut o româncã între 40-50 ani,suplã, pentru o relaþie serioasã, eventual cãsãtorie.Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon: 01522 1603200.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatã peînþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721 711182

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietate cuextract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051 sau0176 83204074.

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediul laNürnberg cautã redactori muzicali din Germania- însistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

Sunt cetãþean german, locuiesc lângãNürnberg, am 45 ani, nu am fost cãsãtorit,am 1.75, 85 kg ºi caut o partenerã cu vârstaîntre 35-47 ani pentru o relaþie bazatã perespect ºi de ce nu, iubire. Dacã cunoºti câtde cât germanã, sunã-mã sau scrie-mi smsla nr. : 0152 08251134

Intelectualã din Bucureºti, 50 ani, foarteprezentabilã, 1.67m/53 kg, alurã

sportivã, englezã avansat, francezãmediu, iubitoare de animale, activã,

amatoare de cãlãtorii, teatru, film, artã,muzicã clasicã, sport, doresc relaþie

serioasã cu un intelectual, min 1.75m,greutate proporþionalã, situaþie

materialã bunã, cu simþul umorului ºipasiuni similare. Tlf: + 40722.988.687;

e-mail: prettydaniola@gmail.com

MATRIMONIALE

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã

a Uniunii Ziariºtilor Profesioniºtidin România, Membrã a UniuniiJurnaliºtilor din Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierEmilia Latcu TudorClement LupuIoana DiaconuAdriana BittnerViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul

de Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutularticolelor publicate aparþine, con-

form art. 206 Cod Penal, înexclusivitate persoanelor care le

semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

54

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Suche erfahrene Telefonistin mit deutsch und. rumänisch Kenntnissen (Keine Beratung, kein Ver-kauf.)

Sie haben Spaß daran zu telefonieren? Trauen sich den Erstkontakt mit Gewerbebetrieben zu?

Dann sind Sie zur Koordination der Außendiensttermine eine große Hilfe für unser Team.

Wir suchen eine zuverlässige und erfahrene Telefonist/in mit freundlicher Stimme und sehr guten

Deutsch und Rumänisch Kenntnissen sowie Aussprache, bei freier Zeiteinteilung zur Verstärkung un-seres

Teams. Ihr Aufgabengebiet ist der Telefonkontakt zu unseren Bestandskunden und die Vereinbarung von

Terminen (keine Beratung, kein Verkauf).

Die Tätigkeit kann in unserer Agentur oder von Zuhause durchgeführt werden.

Was wir Ihnen bieten: - fester Stundenlohn - gründliche Einarbeitung/Betreuung - jederzeit einen Ans-

prechpartner - Minijob Vertrag - flexible Arbeitszeiten (4 oder 6 Std. pro Woche) - Ihre Arbeitszeit können

Sie sich frei einteilen in der Zeit von Montag bis Freitag von 9-20 Uhr und am Samstag von 10-18 Uhr.

Was wir von Ihnen erwarten: - sehr guten Deutsch und Rumänisch Kenntnisse - Zuverlässigkeit - DSL

Leitung - PC

Sollten wir Ihr Interesse nun geweckt haben, bewerben Sie sich bitte telefonisch unter +49 9831.88 39

204 oder per Email unter info@asigurari.de

Pagina 24