ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

Anul 9 • Nr. 7232 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Aºa cum v-am promis, revin cu seria a 2 a a interviului cuAnca Verma, soþia miliardarului indian Abhishek Verma.Un OM devotat, sensibil, dar ºi luptãtor, Anca spune cã

sloganele ei în viaþã sunt: "Munca înnobileazã omul". "Aiîncredere dar verificã". "Nu tot ce zboarã se mãnâncã".

Îmi doresc sã fiu izolatã pe o insulã tropicalã

cu soþul meu timp de un an ºi aceastã insulã nu

15 iunie - 15 iulie 2017

Pagina 4

ÎNÞELEPCIUNEA – bogãþiaîntregii noastre fiinþe

Incredibila Indie - InsulaElephanta ºi Dabbawalla – partea a 4-a

„Primãvara vienezã” – Ziua Europei – sãrbãtoareliterarã la Viena

Artiºti români în rezidenþã decreaþie la Centrul Destelheidedin Dworp

Olandezii au descoperit secretulvârstei amprentelor digitale

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 12

Pagina 17

Pagina 5

Pagina 15

Non-culturafavorizeazãpasivitateasocialã- Interviu cu Preºedintele Onorific al Soci-etãþii Române de Psihosomaticã Apli-catã ºi Medicinã Comportamentalã, Prof. Dr. Ioan Brad Iamandescu

Pagina 9

ar trebui sã aibã nici un telefon sau reþea de internet

iunie - iulie 2017 Pagina 2 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

”Înþelepciunea înseamnã sã ºtiiunde sã te opreºti, sã ºtii ce estepermis ºi ce este interzis.” (LevTolstoi)

Înþelepciunea este virtutea moralãcare deosebeºte binele de rãu ºiînfãptuieºte totdeauna ceea ce estemoral ºi de folos insului ºi obºtei. Cualte cuvinte, înþelepciunea estemintea luminatã, condusã de o voinþãmoralã, curatã. Încã din antichitate,marii gânditori ai lumii au consideratcã înþelepciunea este cea mai aleasãcomoarã a omului. Ea strãluceºte ºinu se stinge niciodatã. Îi cautã pe ceicare sunt demni de ea ºi îi cãlãuzeºtespre bucuria nemuririi.

Un om înþelept este acela care arecapacitatea de a pãtrunde esenþalegilor fundamentale ale naturii ºi alesocietãþii, este persoana care judecãdrept, este cuminte, deºtept, ager laminte, pãtrunzãtor. Sfântul Augustinafirma: ”mintea înþeleptului priveºteprin ochiul interior pe DumnezeuÎnsuºi”.

Înþelepciunea este cel mai mare”dar” pe care fiinþa umanã l-a primitpoate fi de la Dãtãtorul de viaþã.Aceastã binecuvântare este pilonul înjurul cãruia ar trebui sã se învârtãomul, astfel încât sã nu fie amãgit deefemeritatea lucrurilor desuete carecircumscriu lumii profane-reale,privându-ne astfel de comuniunea cuTatãl Ceresc.

Înþelepciunea poate fi împãrþitã îndouã categorii: ”înþelepciunea ca dardumnezeiesc” ºi ”înþelepciunea caexperienþã de viaþã”. Sfântul ApostolPavel vorbeºte în 1Corinteni 2, 13 de”înþelepciunea lumii acestea ºi deînþelepciunea cea dupã Dumnezeu”.?i Platon zicea despre cele douã feluri

de înþelepciune: ”nici înþelepciuneacea adevãratã sã nu fie neglijatã, nicicea omeneascã sã nu ne preocupeprea mult”.

Fãrã un efort prea obositor pentruminte putem înþelege cã ”înþelep-ciunea ca dar dumnezeiesc” este cuadevãrat superioarã, este bogãþiaîntregii noastre fiinþe, aceastadeoarece se dãruieºte fãrã nicio platãºi fãrã vreun efort pe care omul sã nu-l poatã face. Acest dar este rezultatulcãutãrii, al cererii ºi al rugãciuniiîndreptate cu dragoste sincerã spreDumnezeu: ”ªi de este cineva din voilipsit de înþelepciune, sã o cearã de laDumnezeu, Cel ce dã tuturor fãrãdeosebire ºi fãrã înfruntare; ºi i se vada. Sã cearã însã cu credinþã, fãrã sãaibã nici o îndoialã” ( Iacov 1, 5-6)

”Înþelepciunea ca experienþã deviaþã” în absenþa unei relaþii profundecu Dumnezeu este asemenea uneimãri lipsite de bogãþia faunei

acvatice, datoritã absenþei unei fiinþesuperioare care sã-i dea naºtere, sã oocroteascã ºi sã o îndrume. Creaþialipsitã de Darul Înþelepciunii estecondamnatã lumii grijilor ºinecazurilor, iar în cele din urmãmorþii.

Depinde numai ºi numai de noi cealegem. Dacã dorim viaþa, alegem”înþelepciunea lui Dumnezeu”, iardacã vrem plãcerile lumii efemere,alegem înþelepciunea lumii.

”Înþelepciunea ca dardumnezeiesc” este la fel ca bogãþiaobþinutã prin trudã ºi sudoare, care dãsiguranþa zilei de mâine, însã este undar mult mai de preþ, fiindcãcãlãuzeºte mereu calea înspreAbsolut. Astfel coabitând cuDumnezeu nu avem grija zilei demâine, pentru cã suntem moºtenitoriai Tatãlui care ne poartã de grijãmereu: ”De n-ar zidi Domnul casa, înzadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-

ar pãzi Domnul cetatea, în zadar arpriveghea cel ce o pãzeºte. În zadarvã sculaþi dis-de-dimineaþã, în zadarvã culcaþi târziu, voi care mâncaþipâinea durerii, dacã nu v-ar daDomnul somn, iubiþi ai Sãi.”(Psalmul 126, 1-2)

Înþelepciunea creºtinã estebucuria împlinirii poruncilor luiDumnezeu ºi pregustarea fericiriiveºnice. Omul înþelept se comportãcu multã chibzuinþã ºi demnitate,”încât umblã întotdeauna în cãileDomnului” (Pilde 3,4-6) ºi sestrãduieºte ”sã împlineascã celecuvenite ºi folositoare pentru fireasufletului sãu, ferindu-se ºi de celenepotrivite care i-ar vãtãma sufletul ºinemurirea”, dupã cuvintele SfântuluiAntonie cel Mare.

Cãlãtorind spre cele sfinte lãsateºi rânduite de Dumnezeu cu toatãdragostea, vom reuºi sã fimîmpodobiþi cu laurii înþelepciunii.Odatã oferitã în dar de Dumnezeu,înþelepciunea responsabilizeazã pedonatar faþã de Cel de la care a primit-o, dar ºi faþã de aproapele sãu,îndemnându-l sã fie atent, sã nu selase ispitit de pãcat, ci dimpotrivã sãfie plin de virtute ºi de credinþã ºiastfel sã fructifice darul primit.

Dragi cititori sã vã dãruiascãBunul Dumnezeu înþelepciunea ceade Sus care ”întâi este curatã, apoipaºnicã, îngãduitoare, ascultãtoare,plinã de milã ºi de roade bune,neîndoielnicã ºi nefãþarnicã.”(Iacov3, 17)!... Bucurie, pace, iubire,dragoste, cãldurã sufleteascã sã fie îninima fiecãruia dintre dumnea-voastrã!

O varã binecuvântatã!Adriana-Lucia Ciugudean

ÎNÞELEPCIUNEA – bogãþiaîntregii noastre fiinþe

În primul weekend dinaugust, 4-6 august 2017,Sibiul va fi gazda celei maimari înâlniri a saºilor, care vaîntrece ca amploare toateevenimentele de acest genorganizate vreodatã înTransilvania.

Cu aceastã ocazie, suntaºteptaþi sã revinã acasã celpuþin 10.000 de saºi, care vorfi prezenþi la evenimentealãturi de numeroase formaþiide dansuri, fanfare ºi asociaþiidin Transilvania, Germania,Austria, SUA, Canada.

Acasã în lume, cu inimaîn Transilvania este motto-ulsub care se vor reuni anulacesta saºii reîntorºi înTransilvania ºi toþi cei carevor sã li se alãture.

Ne-am obiºnuit calocalitãþile locuite cândva desaºi sã reînvie în timpul verii,mai ales în luna august, cândsaºii, aºa-ziºii saºi de varã, seîntorc acasã. În acest an însã,FDGR (Forumul Democrat alGermanilor din România),împreunã cu numeroase alteasociaþii ale saºilor stabiliþi înafara þãrii promit o întâlnirecu numãr record de partici-panþi – cel puþin 10.000 desaºi – ºi o suitã impresionantãde evenimente. În moddeosebit, o atenþie sporitã vafi acordatã tinerilor, carepoate se aflã pentru primadatã în locurile de origine alefamiliilor ºi le cunosc maipuþin povestea.

Se aºteaptã ca laeveniment sã fie prezente ºinumeroase personalitãþi dinþarã ºi nu numai. O întâlnirede asemenea amploare înRomânia, similarã celeianuale de la Dinkelsbuehl,Germania, este anunþatã ºiaºteptatã încã de acumaproximativ doi ani, când auînceput pregãtirile.

Întâlnirea de la Sibiu seva întinde pe trei zile, între 4-6 august, dar va fi doarpunctul culminant al unui ºirde întâlniri mai restrânse,organizate pe parcursul adouã sãptãmâni, între 29 iulieºi 13 august, în numeroaselocalitãþi natale în care saºiise vor întoarce pentru a

sãrbãtori împreunã.La Sibiu, evenimentele

vor fi amplasate în centrulvechi al oraºului, respectiv înPiaþa Mare, Piaþa Micã, Huet,Schiller, Strada Cetãþii,precum ºi în Sala festivã dinTurniºor ºi la PalatulBruckenthal din Avrig.

Din programul zilelor de4-6 august nu vor lipsimomentele specifice întâlni-rilor saºilor: paradele costu-melor populare, dansuriletradiþionale, concertele defanfarã, festivitãþile depremiere, lansãrile de carte,expoziþiile de artã, slujbareligioasã în dimineaþa zileide duminicã. Numeroasestanduri cu vânzare deproduse alimentare, bãuturi ºiobiecte de artizanat vor fiamplasate în Piaþa Mare ºi înzonele special amenajate dinpieþele centrului vechi.

Programul întâlnirii de la Sibiu,

4-6 august 2017 Programul detaliat al

întâlnirii va fi fãcut cunoscutîn Sibiu prin afiºe, lastanduri de informaþii ºi înbroºura întâlnirii, care va fidisponibilã participanþilor.

Vineri, 4 august 2017Începând cu ora 9.00 se

vor deschide standurileamplasate în Piaþa Mare, carevor rãmâne deschise pe totparcursul întâlnirii.

10:00 - Deschidereaoficialã a Întâlnirii de cãtre

Martin Bottesch (Preºedin-tele Forumului Democrat alGermanilor din Transilvania)ºi Hans Gärtner (PreºedinteleFederaþiei Saºilor din Ger-mania organizaþi dupãlocalitãþile de origine dinTransilvania)

Pe parcursul zilei voravea loc lansãri de carte ºivernisaje de expoziþii cu temaculturii ºi istoriei saºilor dinTransilvania.

10.00 – 18.00 - Întâlnireagrupurilor de dans popularsãsesc din Transilvania,Germania, Austria, SUA ºiCanada, cu program pe scenadin Piaþa Mare

19.00 - Concert Schlager-Taxi în Piaþa Mare

21.00 - Party în Sala dinTurniºor cu DJ Nathalie ºiKevin ºi în AcademiaEvanghelicã Transilvania cuTrio Saxones

Sâmbãtã, 5 august 201710.30 – 12.00 - Parada

portului popular sãsesc încentrul oraºului, pe traseul:

Piaþa Huet – Piaþa Micã –Piaþa Mare – Piaþa Schiller –Str. Cetãþii – str. Bãlcescu –Piaþa Mare 12.00 - Salutareaparticipanþilor de cãtreoficialitãþi: Martin Bottesch(preºedintele ForumuluiDemocrat al Germanilor dinTransilvania), doamna pri-mar Astrid Fodor, domnulepiscop Reinhart Guib ºiHans Gärtner (PreºedinteleFederaþiei Saºilor dinGermania organizaþi dupãlocalitãþile de origine dinTransilvania)

12.30 - Program dedansuri sãseºti ºi fanfare pescena din Piaþa Mare

Pe tot parcursul zilei voravea loc mai multe concertede fanfarã în Piaþa Huet, Piaþa

Micã ºi str. Harteneck15.30 - Decernarea

Premiului Ernst Habermannal Fundaþiei Saºilor Transil-vãneni

16.00 Adunare festivã însala Thalia: cuvinte de salut,prelegere festivã

19.00 - 20.30 - Concertde cântece populare sãseºti înPiaþa Mare

21.00 - Concert AndreasHammerschmidt undSchlagerbengel în Piaþa Mare

21.00 - Party în SalaRedal cu DJ Avaro

Duminicã, 6 august 201710.00 - Slujbã religioasã

în Biserica Evanghelicã dinPiaþa Huet Pe parcursul zileivor avea loc mai multeconcerte de fanfarã în PiaþaHuet ºi Piaþa Mare

16.00 - Întâlnire îngrãdina barocã din PalatulBrukenthal din Avrig.Program artistic, constânddin piesa de teatru „Lafântânã” în sãseºte,acompaniatã de un cor de 200de persoane din Germania ºiRomânia.

Vor fi puse la dispoziþieautobuze care vor circulaîntre Sibiu ºi PalatulBrukenthal din Avrig.

Sursa informaþii ºiprogramul în limba germanã:

https://www.siebenbuerger.de/zeitung/artikel/rumaenien/17669-programm-des-sachsentreffens-in.html

Mihaela Kloos-IleaSursa:

https://povestisasesti.com

iunie - iulie 2017 Pagina 3ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

PROGRAM august 2017 Sibiu: Întâlnireafãrã precedent a tuturor saºilor

iunie - iulie 2017 Pagina 4 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºa cum v-am promis, revin cuseria a 2 a a interviului cu AncaVerma, soþia miliardarului indianAbhishek Verma. Un OM devotat,sensibil, dar li luptãtor, Anca spunecã sloganele ei în viaþã sunt: „Muncaînobileazã omul”. „Ai încredere darverificã”. „Nu tot ce zboarã semãnâncã”.

Ionela van Rees- Zota ( I.v. R.- Z) : Cum îºi defineºte Anca Vermaviaþa, acum, dupã ce a fost achitatãîn douã dosare ºi îºi aratãnevinovãþia!?

Anca Verma ( A.V. ) : Viaþa adevenit mai bunã pe mãsurã ceinocenþa mea este justificatã. Toþiduºmanii noºtri ºi cei care ne-au doritrãul sunt uimiþi de faptul cã planurile lorsinistre pe care le-au stârnit împotrivanoastrã pentru a ne încadra în cazurifalse au fost aruncate pe fereastrã deInstanþele Onorifice.

( I.v. R.- Z ) : Vei merge maideparte, pentru a cere daune moraleºi financiare celor care þi-au încãlcatdrepturile?

( A.V. ) : Familia mea ºi cu minenu suntem interesaþi sã pretindemdaune financiare din partea guvernuluiIndiei numai pentru cã, dacã vomcâºtiga cazurile noastre de compensare,guvernul ar trebui sã ne plãteascã dincontul contribuabililor care îºi plãtesctaxele cãtre stat. Deci, de ce ar trebui sã-i împovãrãm pe contribuabili? Nu suntei de vinã! Compensarea nu poate fidecât financiarã ºi nu putem primiînapoi cei 4 ani petrecuþi în închisoarede mine ºi 4 ani ºi 4 luni de cãtre soþulmeu. La capitolul financiar mulþumimlui Dumnezeu pentru cã stãm destul de

bine, deci nu este ceva care ar da timpulînapoi ºi ar ºterge toate momentelepetrecute în perioada încarcerãrii ºitoatã suferinþa familiei noastre dinRomânia ºi India. Acesta sunt motivelepentru care nu procedãm cu niciun cazde compensare. În ceea ce priveºtevictoria moralã, aceasta am avut-o dejaatunci când, în seara de 26 aprilie, ºtirilenoastre se aflau pe titlurile tuturorcanalelor TV ºi în toate ziarele dindimineaþa zilei urmãtoare.

( I.v. R.- Z ) : Care sunt criteriile

pe care te bazezi atunci când îþi alegipartenerii în afaceri / prietenii?

( A.V. ) : Puteþi alege partenerii deafaceri, dar nu puteþi alege prietenii.Prieteniile se întâmplã doar în viaþãpentru tot felul de motive ciudate bunesau rele. Cu toate acestea, existã uniidintre cei care se pretind a fi prietenii tãiatunci când timpurile sunt bune, totuºi,atunci când vremurile grele apar înviaþa ta, acei aºa numiþi prieteni fug sauîncearcã sã profite de bunãtatea ta.Atunci este momentul când trebuie sãte distanþezi de aºa-numiþii prieteni. Ceam învãþat de-a lungul acestei perioadenefericite este „dacã vrei sã ºtii cine îþieste prieten, mergi la închisoare”. Înceea ce priveºte partenerii de afaceri,familia Verma adoptã o politicã dediligenþã foarte strictã. Familia noastrãnu intrã în afaceri cu nicio entitate saupersoanã care este prea departe sub noisau prea înaltã în cer. Mai mult,verificãm fundalul, sursele de finanþareºi reputaþia ºi numai atunci când totuleste verificat, ne strângem mâinile ºi nereducem înþelegerea în acorduri de par-teneriat. În timp ce desfãºurãm afacericu aceºtia, ne asigurãm cã suntemcorecþi ºi transparenþi în relaþiile noastreºi ne aºteptãm ca aceºtia sã fie la fel.

( I.v. R.- Z ) : Este Anca Verma”confundatã” cu Anca Neacºu de laASIA!?

( A.V. ) : Cine este Anca Neacºude la ASIA? N-am auzit de ea!

( I.v. R.- Z ) : Dacã ar fi sã alegio þarã în care vrei sã locuieºti pânã laadânci bãtrâneþi, care ar fi aceea?

( A.V. ) : Este dorinþa mea de a mãstabili împreunã cu copii ºi nepoþii meiîn Monaco, când sunt peste 65 de ani.Pentru cã în Monaco nu este nici prea

rece, nici prea cald, nu existã blocaje detrafic, nicio crimã, ºi vã frecaþi umeriinumai cu oameni asemãnãtori dinmediul bogat acolo.

( I.v. R.- Z ) : Cum decurgeproiectul Olalia? Ce ne poþi dezvãluidin culisele pregãtirii lansãriiproduselor voastre?

( A.V. ) : Noi facem o lansareuºoarã a Þigãrilor Olialia în luna iuniea acestui an, Brandy Olialia în august,whisky Olialia în septembrie, OlialiaCola în noiembrie. Deja am lansat

îngheþata Olialia în Lituania sãptãmânatrecutã. Mai târziu, în acest an, nepropunem sã lansãm carduri de debitpreplãtite în România, Lituania,Letonia, Bulgaria, India ºi de ce nuGermania. Suntem în curs de semnare aacordurilor de distribuþie pentru Europaºi orice persoanã interesatã poatetrimite scrisoarea de intenþie la adresacorporate@olialia.world. Cardurilesunt deja existente pe piaþa francezã,lansate de partenerii noºtri detehnologie, iar pornirea aceluiaºiproiect în Europa este foarte uºor deimplementat, deoarece folosim aceeaºiplatformã în întreaga Europã. Cardul dedebit preplãtit este mai mult decât uncard de platã fãrã cont bancar. Deasemenea, oferã o gamã largã deservicii pentru a vã facilita viaþa de zi cuzi: serviciul Premium, Clubul, aplicaþiaMobile etc. Cardul de debit preplãtiteste cardul de platã ºi ATM care vãînsoþeºte în fiecare zi pe parcursulcheltuielilor. Fãrã cont bancar ºi fãrãangajament. Puteþi sã o utilizaþi pentru aplãti ºi a retrage bani în întreaga reþea,care constã din peste 34 de milioane depuncte de vânzãri din întreaga lume. Deasemenea, cartea dvs. poate fireîncãrcatã instantaneu în peste 32000de puncte de vânzare din Franþa ºiextinsã în alte þãri cãtre Europa. Lunatrecutã am achiziþionat o distilerie dealcool din sudul Indiei, achiziþionarea afost fãcutã pentru fabricarea branduluinostru ºi a altor bãuturi spirtoase.Sãptãmâna trecutã am vizitat o altãfabricã de alcool lângã Delhi pentrudiscuþii despre o eventualã preluare sauînchiriere, deoarece India este o þarãuriaºã ºi chiar zece distilerii nu suntsuficiente pentru a rãspundepotenþialilor consumatori. Prin urmare,pentru început, avem nevoie de celpuþin patru distilerii atleast, în nordul,sudul, estul ºi vestul Indiei, pentru arãspunde solicitãrilor în aceste zone.Suntem foarte puternici în branding ºimarketing ºi pentru a face urmãtorulpas lansãm calendarul Olialia 2017 înluna iunie, într-o ceremonie glitzy dinNew Delhi la care vor participa VIP-uriºi fashionistas, precum ºi presa. În 2020conform statisticilor noastre, Olialia ar

fi un brand cu adevãrat global.Pompãm aproape 1 miliard de dolari îninvestiþii în diferite verticale de produseale mãrcii Olialia, Companie la caresunt Preºedinte.

( I.v. R.- Z ) : Din punct devedere sentimental, este AncaVerma o femeie împlinitã? Celipseºte relaþiei voastre?

( A.V. ) : Anca Verma este ofemeie fericitã ºi împlinitã personal ºifamilial. Singurul lucru care lipseºteacum din viaþa mea este serviciulpentru naþiune. Doresc sã dau înapoisocietãþii ºi oamenilor pe care îi iubescºi de la care am primit tot sprijinul ºiadularea. Singura modalitate de a faceviaþa mai bunã pentru ei este sã mã

alãtur politicii ºi sã legiferez înparlament legi mai bune, impozitareaefectivã, asistenþã medicalã ºi sistemuljuridic pentru cetãþenii României.

( I.v. R.- Z ) : Care sunt devizelepe care te-ai ghidat în viaþã?

( A.V. ) : Munca înnobileazã omul.Ai încredere dar verificã. Nu tot cezboarã se mãnâncã.

( I.v. R.- Z ) : Cum este relaþia tacu familia din þarã? Dar cu vechiiprieteni?

( A.V. ) : Îmi iubesc soþul ºi copiiinoºtri. Îmi voi da viaþa pentru ei dacã ºicând va fi nevoie. Soacra mea este ceamai drãguþã ºi cea mai adorabilã femeiedin univers ºi pe acelaºi nivel ca ºirelaþie cu mama mea. Nu gãsesc niciodiferenþã între mama ºi soacra meacând vorbesc cu ele. Ambele sunt la felºi sunt exact una ca ºi cealaltã. Suntfoarte aproape de familia soþului meu.Familia mea din România mi-a statalãturi ca o stâncã în timpul zilelor melerele când am fost implicat în probleme

juridice din India. Am un respectextraordinar pentru tatãl meu, mama ºifratele meu ºi soþia ºi copiii. Aºtept cunerãbdare sã pot cãlãtori în Româniapentru a-mi vedea familia timp de olunã, dupã ce îndeplinesc anumiteformalitãþi juridice în instanþele indiene.De asemenea, sunt în legãturã cuprietenii din ºcoalã ºi colegii mei.Avem un grup pe WhatsApp unde neangajãm în prostii banter ºi glume toatãziua. Nu i-am mai vãzut în atâþia ani,dar de aceastã datã când vizitezRomânia, intenþionez sã organizez oîntâlnire ºi sã-i invit pe toþi prietenii meidin copilãrie. Au fost alþi prieteni pecare i-am fãcut în timpul vieþii meleadulte din România, din pãcate cam toþiau dispãrut când au început necazuriledin India.

( I.v. R.- Z ) : Care este cel maimare vis al tãu?

( A.V. ) : Sã fiu izolatã pe o insulãtropicalã cu soþul meu timp de un an ºiaceastã insulã nu ar trebui sã aibã niciun telefon sau reþea de internet.

( I.v. R.- Z ) : Cum ai definiprietenia cu Ionela van Rees -Zota?

( A.V. ) : -Dupã vizita Ionelei înIndia am devenit ºi mai apropiate. Amgãsit în ea un adevãrat profesionist ºi

admir articolele ºi stilul ei jurnalistic,precum ºi flerul ºi uºurinþa cu care scriearticolele ei. În afara prieteniei, ea oferãun serviciu excelent tuturorexpatriaþilor români stabiliþi înstrãinãtate prin conectarea lor la patrie,prin intermediul stiloului ei. Am avutplãcerea de a organiza o micã cinãpentru ea ºi familia ei, pe 18 martie, laNew Delhi pentru a sãrbãtori ziua ei denaºtere ºi am simþit cã am crescut.

( I.v. R.- Z ) : Un sfat pentru noiiîntreprinzãtori…

( A.V. ) : Sã munceascã din greu,sã fie persistenþi, sã se trezeascãdevreme, sã doarmã devreme, sã nupetreacã prea mult. Atunci când câºtigibani, economisiþi 30%, reinvestiþi 30%în afacerea dvs., cheltuiþi pe contpropriu 30% ºi donaþi caritãþii balanþade 10%. Nu vã pierdeþi speranþa dacãîntâmpinaþi eºecuri. Continuaþi sãîncercaþi din nou ºi mai greu pânã cândatingeþi obiectivele.

Ionela van Rees- Zota

Îmi doresc sã fiu izolatã pe o insulã tropicalã cusoþul meu timp de un an ºi aceastã insulã nu artrebui sã aibã nici un telefon sau reþea de internet

Pagina 5iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Am plecat iarãºi la ora 10:30cu gândul cã astãzi trebuie sãvedem vestiþii Dabawalas. Sespune cã nici mersul trenurilor dinJaponia, nici ceasurile elveþiene,nici cele mai eficiente sisteme nuau reuºit sã îi egalezeperfecþiunea.

200 000 de livrãri ºi 400 000de tranzacþii în fiecare zi ºi osingurã greºealã la 16 milioane delivrãri!

Meet the Dabbawallahs (întraducere liberã, cel care transportãcutia, în engleza – omul carelivreazã sufertaºul cu mâncare),micii antreprenori care hrãnescoraºul Mumbai la fiecare prânz.

Sunt celebri în toatã India ºi în

lumea mare, Prinþul Charles aapelat la serviciile lor ºi au devenit”minunea din Mumbai”, loculunde în fiecare zi, înainte de oraprânzului, îi vezi pe biciclete ºi întren (e un serviciu 100% eco, nicio livrare nu este fãcutã cu maºina),purtând cu ei mâncarea gãtitã de lacasa unei gospodine sau de larestaurant, apoi returnândresponsabil cutiile ºi recipientele.

Mecanismul - atât decomplicat ºi incredibil de eficient -a fost inventat acum aproape 125de ani ºi este aplicat exact dupãaceleaºi reguli ºi azi. Cutiile suntînsemnate cu niºte coduri: cuabrevieri care aratã punctele de

colectare, cu un cod de culoare cearatã locul de unde porneºte, cu unnumãr pentru staþia de destinaþie ºialte litere ºi cifre pentru locul undetrebuie sã ajungã cutia, clãdirea ºietajul.

Oameni agitaþi, credcã sunt singurii indieni pecare i-am vãzut ”maistresaþi” de când sunt aici.Citeam pe chipurile lorhotãrârea de a ajunge ladestinaþie la timp. Sortaucu precizie fiecare porþiede mâncare ºtiind exactunde trebuie pusã ºitrimisã. Abia dacã reuºeaisã îi prinzi într-ofotografie. De a-iinmortaliza alãturi detine, era ºi mai greu!

De aici am plecatspre Insula Elefanta.Elephanta este o insulã înstatul federalMaharashtra, India.Insula este împãduritãavând o suprafaþã de 5km², ea fiind amplasatãîntr-un colþ liniºtit dingolful Mumbai, (numeleactual al portuluiBombay). Locuitoriiinsulei trãiesc într-un satmic ocupându-se cupescuitul. Peºterile de peinsulã sunt declarate înanul 1987 patrimoniu

mondial UNESCO.Insula liniºtitã contrasteazã cu

viaþa tumultoasã din portulMumbai. Numele iniþial al ei fiind”Gharapuri”, ”Oraºul preoþilorGhara”, denumire schimbatã în

secolul XVI -lea în ”InsulaElefanþilor de piatrã” de coloniºtiiportughezi. Sculpturile se potvedea ºi azi în Mumbai. În templuldin peºtera de pe insulã existã osculpturã care prezintã trinitatea”Trimuti”, zeul Shiva cu trei feþedin religia hindusã.

Am mers de la Poarta Indieicu un vaporaº spre insulãaproximativ o orã . L-am luat cunoi ºi pe ºoferul nostru, care s-abucurat tare mult atunci când avãzut cã ne face plãcere sã ne fiealãturi. Pot spune cã am avut noroccu el, ne-a ajutat la cãratulcãruþului pentru copil, dar ºi arucsacului atunci când a trebuit sãurcãm vreo 120 de trepte.

Cãldura mare! Cred cã erau înjur de 40 de grade . Când am ajunspe Insulã, primul lucru pe carepiticul nostru l-a remarcat a fost cãtrenul care te duce de la vaporaº lapoalele muntelui seamãnã cutrenul lui de acasã, Thomas! Câtãîncântare pe el cã are ocazia sã seplimbe chiar cu ”eroul” luipreferat!?

ªtiam cã pe insulã suntmaimuþe, aºa cã am cumpãratcâteva fructe ( mango ºi banane)pentru a le hrãni ºi am plecat ladrum. Pe de o parte ºi alta numaivânzãtori de suveniruri care teinvitau sã cumperi din produselece le aveau expuse. ªi numerarpuþini! Cred cã tot traseul de jospânã sus este cam de aproximativdoi kilometri. Vânzãtoriiambulanþi, unul lângã altul terugau sã le vizitezi standul.

Chiar am primit ºi câtevacadouri, spunându-mi cã la

întoarcere sã nu le uit numãrulstandului unde erau, oferindu-miun preþ bun.

Cel mai frumos moment a fostcând fiul meu cel mic, încântat de

maimuþele din jurul lui le-a hrãnitcu mango ºi banane. S-a amuzatcopios când a vãzut ce nostimeerau când veneau pânã în dreptullui (unele cu maimuþele atârnatede ele) luând bucãþica de fruct.

Azi, a fost prima datã când ammâncat la un ”restaurant” clasic,acel imbis care îþi dã mâncareaservitã în farfurii de plastic.

Ne era foame! Vãzând cãºoferul nostru ne-a zis cã totul esteîn ordine, ne-am încumetat sãmâncãm. Am comandat orez ºipui. Clar cã am cerut sã nu fie iute,dar aºa cum auzisem, la unii ”a nufi iute” înseamã totuºi un iz deiuþealã! Cert este cã fiul meu nu aputut mânca nimic . Pentru mine afost în ordine, doar cã ne-amminunat când am vãzut cât de iutepot mânca unele persoane.

ªoferul nostru (dupã ce cãmâncarea era destul de iute ), ºi-amai turnat o perie bunã de masalla

(sos special fãcut de indieni -iute ).Am încercat ºi noi, dar ne-a fostsuficient sã punem un vârf delinguriþã pentru a simþi iuþeala maibine de jumãtate de orã....

Am plecat spre Mumbai.Acelaºi traseu, obosiþi morþi!

A mai trecut o zi. Am începutsã ne obiºnuim cu privirile

indiscrete, cu atingerile ºifotografiatul nostru, cu zâmbeteleprimite de la toatã lumea, dar nu înultimul rând cu faptul cã toþiaºteaptã sã cumpãrãm ceva de laei...

Ionela van Rees -Zota

Incredibila Indie - Insula Elefantaºi Dabbawalla – partea a 4-a

iunie - iulie 2017 Pagina 6 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

La 20 mai a.c. Consulatulgeneral al României la München aorganizat o festivitate de aniversarea celor 10 ani de apartenenþã aRomâniei la Uniunea Europeanã.Evenimentul a fost organizat subÎnaltul Patronaj al Fundaþiei HannsSeidel, prin doamna prof. dr. UrsulaMännle ºi în colaborare cuConsulatul General al R. Bulgaria înMünchen.

Cei 200 de invitaþi au avut ocaziasã asculte Corurile bisericeºti românºi bulgar (‚Naºterea Domnului‘,München ºi ‘Sfântul KlimentOhridski‘, München) sub baghetadirijorilor Andrei Ciobanu ºi MartinPenev. Intonarea imnului UniuniiEuropene, în trei limbi – românã,

bulgarã ºi germanã – a reprezentatun prilej de apreciere a

multiculturalitãþii, ca atributprincipal al proiectului european.

Directorul Fundaþiei HannsSeidel, doamna prof. dr. UrsulaMännle ºi domnul dr. RainerGepperth, fost director în cadrulFundaþiei, au evidenþiat sprijinulconstant acordat celor douã þãripentru formarea specialiºtilor dindomeniul justiþiei ºi administraþieiinterne încã de la începutul anilor’90 – Fundaþia fiind prezentã înRomânia din 1992.

Înalþii reprezentanþi aiParlamentului ºi respectiv aiCancelariei de Stat bavareze auevidenþiat progresele semnificativerealizate de cele douã þãri în

parcursul lor european ºi apreciereapentru eforturile generaþiilor post’89. Printre aceºtia s-au numãratdomnul Reinhold Bocklet, primvice-preºedinte al Parlamentuluibavarez, domnul Gunnar Wiegand,directorul Departamentului Relaþiiinternaþionale ºi politicã europeanãdin cadrul Cancelariei de Stat aLand-ului Bavaria ºi doamna UrsulaHeinzel, director adjunct înMinisterul bavarez al Economiei.De asemenea, au fost alãturi de noireprezentanþi ai corpului consularacreditat în Bavaria.

În discursul sãu, consululgeneral al României la München,doamna Iulia-Ramona Chiriac apunctat realizãrile semnificative aleþãrii noastre:

‚În faþa dumneavoastrã stã astãzio naþiune mai puternicã, maiîncrezãtoare în forþele proprii, maiaºezatã din punct de vederegeopolitic. Un membru deplin al UEºi NATO. Un partener economic ºicomercial solid, cu o creºtereeconomicã viguroasã. O naþiune ºiun stat îmbogãþite economic ºispiritual de parcursul european. Unstat de graniþã al UE, care este unfurnizor de securitate în regiune.’

CONSULATUL GENERALAL ROMÂNIEI

în München

Aniversarea a 10 ani deapartenenþã la Uniunea Europeanã

La 1 iunie a.c. amsãrbãtorit cu bucurie ZiuaCopilului avându-i ca oaspeþipe copiii ªcolii de limbã ºiculturã românã ºi pe cei micide la Grupa Piticot din cadrulAsociaþiei SGRIM e.V dinMünchen.

Evenimentul a repre-zentat o premierã atât pentruoficiul consular, cât ºi pentrumulþi dintre cei prezenþi,participanþii având ocazia sã

viziteze sediul Consulatuluigeneral ºi sã afle mai multeinformaþii despre activitateanoastrã pentru sprijinirea ºipromovarea comunitãþiiromâneºti din Bavaria.

Cei mici au avut ocazia sãrealizeze individual drapelulromânesc ºi sã desene hartaþãrii noastre, iar pentru ceimari a fost organizat un mini-test cu întrebãri despreRomânia. Caracterul festiv a

fost marcat ºi prinorganizarea de jocuriinteractive, a unei tombole cupremii ºi înmânarea unordiplome de merit din parteacelor doi co-organizatori.

Pãrinþii prezenþi ºi-auexprimat aprecierea pentruºansa oferitã copiilor lor de afi mai aproape de România,

de valorile ºi tradiþiileromâneºti, precum ºiinteresul de a pãstra acesteveniment ca o nouã tradiþiea Consulatului general dinMünchen.

Proiectul ‚1 iunie laConsulat’ face parte dintr-undemers amplu iniþiat deoficiul consular în vederea

consolidãrii legãturilor cucetãþenii români care trãiescºi muncesc în Land-ulBavaria. Vezi ºi proiectul„Bavaria de la A la Z”(http://munchen.mae.ro/node/1106)

CONSULATULGENERAL AL

ROMÂNIEI

1 iunie la Consulat - Ziua Porþilor Deschise pentru copiii români

România va fi þarã - invitatã de onoare

în cadrul ediþiei 2018 a Târgului Internaþional

de Carte de la Leipzig. În vederea suplimen-

tãrii numãrului de publicaþii în limba germanã

relevante pentru cultura românã, ICR, în cali-

tatea sa de finanþator, lanseazã, în perioada1-30 iunie 2017, o sesiune specialã încadrul programului Publishing Romaniapentru primirea solicitãrilor de finanþare din

partea editurilor strãine ºi a instituþiilor cul-

turale din strãinãtate care doresc sã publice,

în limba germanã, albume sau cãrþi dedicate

culturii române ce se înscriu într-unul dintre

domeniile: istorie, istoria gândirii ºi filosofiei,

istoria artelor ºi culturii, istoria literaturii,

patrimoniu cultural, lingvisticã, monografii

despre autori români. Pot, de asemenea,

solicita finanþare revistele strãine cu profil

cultural ºi artistic, precum ºi revistele de

studii româneºti din strãinãtate pentru

editarea, în limba germanã, de suplimente,

numere tematice sau reviste de studii,

dedicate culturii române. Pentru a participa la

aceastã sesiune specialã de finanþare

editura/organizaþia trebuie sã se angajeze sã

publice lucrarea/revista/numãrul tematic

pânã cel târziu la data de 1 martie 2018.

CONDIÞII DE ÎNSCRIERE ªIREGULAMENT DE PARTICIPARE

Lansat în anul 2007, PUBLISHING

ROMANIA este un program de finanþare a

proiectelor editoriale destinate promovãrii

culturii române în strãinãtate. Programul este

structurat în douã secþiuni cu obiective ºi

criterii specifice de selecþie a proiectelor.

SECTIUNEA 1. PUBLICAREA DEALBUME SI CÃRÞI DEDICATE CULTURII ªICIVILIZAÞIEI ROMÂNEªTI

În vederea suplimentãrii numãrului de

albume ºi cãrþi dedicate culturii ºi civilizaþiei

româneºti, ICR, în calitatea sa de finanþator,

lanseazã, înperioada 1-30 iunie 2017, o sesi-

une specialã în cadrul programului Publi-

shing Romania pentru primirea solicitãrilor

de finanþare din partea editurilor strãine care

doresc sã publice, în limba germanã, albume

ºi cãrþi dedicate culturii ºi civilizaþiei

româneºti.

CONDIÞII GENERALE DE ELIGIBILI-TATE:

Pot solicita finanþare edituri ºi instituþii

culturale din strãinãtate care propun spre

publicare, în limba germanã, albume sau

cãrþi dedicate culturii ºi civilizaþiei româneºti

ce se înscriu într-unul dintre domeniile

patrimoniului cultural (istorie, filosofie, istoria

artelor ºi culturii, istoria literaturii, lingvisticã

etc.) sau monografii despre autori români.

CHELTUIELI ELIGIBILE:În cadrul sesiunii speciale, pot solicita

finanþare edituri ºi instituþii culturale din strãi-

nãtate care propun spre publicare, în limba

germanã, albume sau cãrþi dedicate culturii ºi

civilizaþiei româneºti ce se înscriu într-unul

dintre domeniile patrimoniului cultural (isto-

rie, filosofie, istoria artelor ºi culturii, istoria

literaturii, lingvisticã etc.) sau monografii des-

pre autori români. Sprijinul material acordat

poate acoperi pânã la 75% din onorariile ti-

tularilor drepturilor de autor ºi traducãtorilor,

având în vedere practica uzualã în domeniu,

precum ºi din cheltuielile de editare aferente

(machetare, prelucrare imagine, copertã,

corecturã, hârtie, tipar etc.), fãrã ca valoarea

totalã solicitatã sã depãºeascã 20 000 EUR

pentru albume sau 10 000 EUR pentru cãrþi.

Pentru a primi finanþare, o propunere trebuie

sã întruneascã, în urma evaluãrii, un punctajde minimum 60 de puncte dintr-un total de100 de puncte.

ACORDAREA FINANÞÃRII:Valoarea finanþãrii se stabileºte în raport

cu bugetul prezentat de aplicant, detaliatpentru toate tipurile de cheltuieli. ICR vaefectua plata cãtre editurã, dupã ce va primidin partea acesteia:

- un numãr de exemplare din lucrareapublicatã având menþionat pe pagina decopyright sprijinul financiar acordat de ICR,conform contractului de finanþare;

- facturi, documente bancare (extras decont) ce atestã efectuarea plãþii/plãþilor înperioada de valabilitate a contractului.

Institutul Cultural Român nu va decontanicio platã fãcutã de editurã înainte deîncheierea contractului cu Institutul CulturalRomân. Suma finalã ce se va acorda edituriicu titlu de sprijin financiar se va determina înbaza documentelor justificative ce urmeazã afi prezentate finanþatorului în conformitate cuprevederile contractului de finanþare si nu vaputea depãºi în niciun caz valoarea maximã afinanþãrii stabilitã în urma evaluãrii de cãtrecomisia de experþi independenþi.

ATENÞIE: Decontarea se va face peparcursul anului 2018.

PUBLISHING ROMANIA nu va finanþa:- tiraje mai mici de 500 de exemplare;- reeditarea lucrãrilor care au mai primit

finanþare ICR;- edituri care nu se încadreazã în

condiþiile menþionate la capitolul „Condiþiigenerale de eligibilitate”;

- costuri instituþionale care includcheltuieli administrative, plãþi în contuldeficitului bugetar, salarii, alte plãþi curenteale editurii;

- lucrãrile care fac obiectul unuipartizanat politic sau religios;

- lucrãrile care promoveazãdiscriminarea între sexe, rase ºi convingeride naturã sã afecteze drepturile omului.

Sprijinul financiar se acordã pe bazã deevaluare ºi selecþie ºi va þine cont de:

- relevanþa temei/subiectului ales,calitatea lucrãrii - 40 p.;

- reputaþia editurii (notorietatea la nivelnaþional ºi internaþional, experienþã) - 20 p.;

- planul de distribuþie ºi strategia depromovare - 20 p.;

- finanþarea solicitatã în raport cubugetul total necesar editãrii lucrãrii ºi detirajul propus - 20 p.

ATENÞIE: În cadrul sesiunii speciale,aceeaºi editurã nu poate propune sprefinanþare mai mult de 3 (trei) proiecte.

TERMENE LIMITÃ PENTRU DEPU-NEREA CANDIDATURII:

Pentru sesiunea specialã „Leipzig2018” a programului Publishing Romania,dosarele complete pot fi trimise, prin poºtã,în intervalul 1-30 iunie 2017 (data poºtei).

ATENÞIE: Pentru a participa laaceastã sesiune de finanþare, edituratrebuie sã se angajeze sã publice volumul

pânã cel târziu la data de 1 martie 2018. DOSARUL DE CANDIDATURÃ

TREBUIE SÃ CONÞINÃ:- formularul de solicitare a finanþãrii

disponibil pe www.cennac.ro, completat ºisemnat în original de cãtre editor (veziAplication_Form_Albums_Leipzig_2018);

- copii ale contractelor pentru drept deautor încheiate pentru text, imagini etc.,traduse în limba englezã sau în limbaromânã;

- certificatul de înregistrare fiscalãtradus în limba românã sau în limba englezãde un traducãtor autorizat;

- prezentãri ale autorilor implicaþi înrealizarea proiectului editorial, în limbaromânã sau englezã;

- un exemplar dintr-un album sauvolum recent publicat, precum ºi catalogulediturii.

Dosarele complete vor fi trimise prinpoºtã, la adresa de mai jos, cu menþiunea„Pentru programul PUBLISHING ROMANIA- sesiunea specialã «Leipzig 2018»“:Institutul Cultural Român, Aleea Alexandrunr. 38, Sector 1

011824 Bucureºti, ROMÂNIA Contact:www.cennac.ro, www.icr.ro

ATENÞIE: Nu sunt admise aplicaþiiletransmise prin fax sau prin e-mail.Dosarele care nu conþin toate documentelenecesare sau care au fost trimise dupãexpirarea termenului de depunere acandidaturii nu vor fi luate în considerare ºinu vor intra în concurs.

CONDIÞII FINALE:Cererile de finanþare vor fi analizate de

cãtre Comisia de experþi a PUBLISHINGROMANIA pe baza unui dosar decandidaturã complet. Deciziile comisiei deexperþi deschid finanþarea numai cu avizulComitetului Director al ICR, în limitabugetului disponibil. Toate deliberãrile juriuluiPUBLISHING ROMANIA sunt confidenþialeºi nu sunt supuse obligaþiei de a se justifica.Finanþãrile vor fi acordate cu condiþia caeditura candidatã sã accepte termeniicontractului de finanþare, incluzândmenþionarea sprijinului din partea ICR pepagina de gardã a volumului. În acest sens,editura contractantã este rugatã sã consultemanualul de identitate vizualã/sigla ICRdisponibil la rubrica Resurse media/Identitatevizualã pe site-ul http://www.icr.ro/bucuresti/identitate-vizuala/.

SECTIUNEA 2. EDITAREA DESUPLIMENTE, NUMERE TEMATICE SAUREVISTE DE STUDII DEDICATE CULTURIIªI CIVILIZAÞIEI ROMÂNEªTI

În vederea suplimentãrii numãrului depublicaþii în limba germanã relevante pentrucultura românã, ICR, în calitatea sa definanþator, lanseazã, în perioada 1-30 iunie2017, o sesiune specialã în cadrulprogramului Publishing Romania pentruprimirea solicitãrilor de finanþare din partearevistelor cu profil cultural, artistic ºi ºtiinþific,precum ºi a revistelor de studii româneºti din

strãinãtate pentru editarea, în limba germanã,

de suplimente, numere tematice sau reviste

de studii, dedicate culturii române.

CONDIÞII GENERALE DE ELIGIBI-LITATE:

În cadrul sesiunii speciale, pot solicita

finanþare revistele strãine cu profil cultural,

artistic ºi ºtiinþific, precum ºi revistele de

studii româneºti din strãinãtate pentru

editarea, în limba germanã, de suplimente,

numere tematice sau reviste de studii,

dedicate culturii române.

CHELTUIELI ELIGIBILE:Sprijinul material acordat poate acoperi

pânã la 75% din onorariile titularilor

drepturilor de autor ºi ale traducãtorilor,

având în vedere practica uzualã în domeniu,

precum ºi din cheltuielile de editare aferente

(machetare, copertã, corecturã, hârtie,

prelucrare imagini, tipar), fãrã ca valoarea

totalã a sumei solicitate sã depãºeascã 8000

EUR. Pentru a primi finanþare, o propunere

trebuie sã întruneascã, în urma evaluãrii, un

punctaj de minimum 60 de puncte din totalul

de 100 de puncte posibile.

ACORDAREA FINANÞÃRII:Valoarea finanþãrii se stabileºte în raport

cu bugetul prezentat de aplicant, detaliat

pentru toate tipurile de cheltuieli. ICR va

efectua plata cãtre editor, dupã ce va primi

din partea acestuia:

- un numãr de exemplare din

publicaþie, conform contractului, având

menþionat pe pagina de copyright spijinul

financiar acordat de ICR. În acest sens,

editorul este rugat sã consulte manualul de

identitate vizualã/sigla ICR, disponibil la

rubrica Resurse media/Identitate vizualã pe

site-ul http://www.icr.ro/bucuresti/identitate-

vizuala/;

- facturi, documente bancare (extras de

cont) ce atestã efectuarea plãþii/ plãþilor în

perioada de valabilitate a contractului.

Institutul Cultural Român nu va deconta nicio

platã fãcutã de editor înainte de încheierea

contractului cu Institutul Cultural Român.

Suma finalã ce se va acorda editurii cu titlu de

sprijin financiar se va determina în baza

documentelor justificative ce urmeazã a fi

prezentate finanþatorului în conformitate cu

prevederile contractului de finanþare si nu va

putea depãºi în niciun caz valoarea maximã a

finanþãrii stabilitã în urma evaluãrii de cãtre

comisia de experþi independenþi.

ATENÞIE: Decontarea se va face peparcursul anului 2018.

PUBLISHING ROMANIA NU VAFINANÞA:

- suplimentele sau numerele speciale

care nu se încadreazã în condiþiile menþiona-

te la capitolul „Condiþii generale de

eligibilitate”;

- costuri instituþionale care includ

cheltuieli administrative, plãþi în contul

deficitului bugetar, salarii, alte plãþi curente

ale editurii;

- publicaþiile care fac obiectul unui

partizanat politic sau religios;

- publicaþiile care promoveazã

discriminarea între sexe, rase ºi convingeri

de naturã sã afecteze drepturile omului.

Sprijinul financiar se acordã pe bazã de

evaluare ºi selecþie ºi va þine cont de:

- calitatea revistei (notorietatea/pres-

tigiul publicaþiei la nivel naþional ºi

internaþional, experienþa publicaþiei, coerenþa

ºi pertinenþa editorialã) - 30 p.;

- relevanþa conþinutului numãruluispecial/suplimentului în ceea ce priveºtepromovarea internaþionalã a culturii române(calitatea temei/subiectului ales, calitateaconþinutului, valoarea autorilor) - 30 p.;

- planul de distribuþie ºi strategia depromovare - 20 p.;

- finanþarea solicitatã în raport cubugetul total necesar editãrii lucrãrii ºi detirajul publicaþiei - 20 p.

TERMENE LIMITÃ PENTRUDEPUNEREA CANDIDATURII:

Pentru sesiunea specialã „Leipzig2018” a programului Publishing Romania,dosarele complete pot fi trimise, prin poºtã,în intervalul 1-30 iunie 2017 (data poºtei).

ATENÞIE: Pentru a participa laaceastã sesiune de finanþare, edituratrebuie sã se angajeze sã publicesuplimentul / numãrul special / numãrultematic pânã cel târziu la data de 1 martie2018.

DOSARUL DE CANDIDATURÃTREBUIE SÃ CONÞINÃ:

- formularul de solicitare a finanþãriidisponibil pe www.cennac.ro, completat ºisemnat în original de cãtre editor (veziApplication_Form_Magazines_Leipzig_2018);

- copii ale contractelor pentru drept deautor încheiate pentru text, imagini etc.,traduse în limba englezã sau în limbaromânã;- certificatul de înregistrare fiscalãtradus în limba românã sau în limba englezãde un traducãtor autorizat;- o prezentare aautorilor sau a echipei de autori, în limba en-glezã sau în limba românã;- CV-ul redacto-rului-ºef;- o listã cu temele numerelorspeciale/suplimentelor publicate;- exemplaredin ultimele douã numere ale revistei sau alesuplimentelor publicate. Dosarele completevor fi trimise prin poºtã, la adresa de mai jos,cu menþiunea „Pentru programulPUBLISHING ROMANIA - sesiunea specialã«Leipzig 2018»”:

Institutul Cultural RomânAleea Alexandru nr. 38, Sector 1011824 Bucureºti ROMÂNIA. Contact: www.cennac.ro, www.icr.roATENÞIE: Nu sunt admise aplicaþiile

transmise prin fax sau prin e-mail.Dosarele care nu conþin toate documentelenecesare sau care au fost trimise dupãexpirarea termenului de depunere acandidaturii nu vor fi luate în considerare ºinu vor intra în concurs.

CONDIÞII FINALE:Cererile de finanþare vor fi analizate de

cãtre Comisia de experþi a PUBLISHINGROMANIA pe baza unui dosar decandidaturã complet. Deciziile comisiei deexperþi deschid finanþarea numai cu avizulComitetului Director al ICR, în limitabugetului aprobat. Toate deliberãrile juriuluiPUBLISHING ROMANIA sunt confidenþialeºi nu sunt supuse obligaþiei de a se justifica.Finanþãrile vor fi acordate cu condiþia caeditura candidatã sã accepte termeniicontractului de finanþare, incluzândmenþionarea sprijinului din partea ICR pepagina de gardã a lucrãrii. În acest sens,editura contractantã este rugatã sã consultemanualul de identitate vizualã/sigla ICRdisponibil la rubrica Resurse media/Identitatevizualã pe site-ul http://www.icr.ro/bucuresti/identitate-vizuala/.

Sursa: http://icr.ro

iunie - iulie 2017 Pagina 7ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Sesiune specialã pentru primirea solicitãrilor de finanþare pentruproiecte în limba germanã în cadrul programului Publishing Romania

iunie - iulie 2017 Pagina 8 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Cãderile psihice . Cauzeºi cum le putem preveni ºitrata!?

Pe un fond de slãbiciunepsihicã ereditar, sau dobânditîn primii ani de viaþã dinpricina unor traume

achiziþionate din mediulînconjurãtor.

La acestea se pot adãugamai multe elemente:

P e r s o n a l i t a t e a - c a r econtroleazã deciziile luate demintea noastrã, în bazainformaþiilor din mediulînconjurãtor ºi dindepartamentul memorieiconºtiente, deformandu-le ,lucru care produce o marecantitate de stres.

Traume de-a lungul vieþiidatorate unor decepþiidepozitate ºi înmagazinate în

departamentul memoriei,fãrã ca acestea sã fie co-rectate sau îndepãrtate. Acestlucru produce declanºarea omare cantitate de stres, pecare de cele mai multe orimintea, rãmânând ancoratãde aceste traume, creeazãobsesii ºi o permanentãnesatisfacþie sau nemulþu-mire. Aceasta împiedicãindividul de a se bucura deunele împliniri, care ar puteada satisfacþii ºi îndepãrtaobsesia.

Dr. Cristian Rachitan

Fiecare dintre noi avem POVESTEANOASTRÃ. Fie cã este cu un final pozitivsau unul mai tragic, a o împãrtãºi ºicelorlalþi, este ceva nemaipomenit. Poþi fiuna sau unul din protagoniºtii acesteirubrici, scriindu-ne POVESTEA TA, laadesa de e.mail: asii.romani@yahoo.com

La cererea mai multor cititori,binecunoscutul medic Cristian

Rãchitan vã rãspundeîntrebãrilor dumneavoastrã.

Ne puteþi scrie pe adresaredacþiei: asii.romani@yahoo.com, cu menþiunea: întrebareDr Rãchitan. Vã mulþumim!

UN DOCTOR PENTRU CORP ªI SUFLET

Dragostea- scria Marcel Proust,mãsoarã spaþiul ºi timpul cu inima. Într-adevãr câþi cãlãtori îndrãgostiþi câþiaventurieri sau comercianþi, câþi artiºisau oameni obiºnuiþi au simþit cât detare doare depãrtarea de fiinþa iubitã?Cât de greu este sã îþi laºi inima înpalmele celui sau celei pe care o iubeºtiºi sã pleci. Cãlãtoriile pot fi uneoriizvoare de suferinþã ºi dor dar ºi sursaunor creaþii epistolare de o frumuseþeneasemuitã.

Dintre celebritãþile secolului alXVIII-lea care au încercat sã-ºi exprimeiubirea prin intermediul corespondenþeim-aº opri la Mozart. Se ºtie, cã celebrulcompozitor nãscut la Salzburg(Austria), în 27 ianuarie 1756, a fostunul dintre cei mai productivi creatoride opere, simfonii, concerte ºi a reuºit sãlase moºtenire iubitorilor de muzicãclasicã peste 600 de opere. Se ºtie, cã lavârsta de 4 ani, când alþii copii abiadescoperã ce este un pian micul Mozartera deja un virtuoz, invitat la caseleregale din Europa.

Atât în anii copilãriei, cât ºi înperioada maturitãþii, când avea deja ofamilie pe care era nevoit sã o întreþinã,celebrul compozitor austriac a fostnevoit sã cãlãtoreascã destul de des ºi asusþinut concerte Europa întreagã. Întimpul acestor cãlãtorii, în scurteleperioade de rãgaz, îi scria soþiei sale,oferindu-i informaþii despre

spectacolele susþinute, despre locurilevizitate ºi oamenii pe care i-a întâlnit.Cum este firesc, scrisorile respective auscos la ivealã, ca un lait-motiv ,frumoasele sentimente de dragoste ºigrija lui Mozart pentru familia pe care olãsase acasã.

La prima vedere, povestea dedragoste dintre Wolfgang AmadeusMozart ºi soþia acestuia, Contanze, numai are nevoie de nici o prezentare ºi numai ascunde prea multe secrete. Cutoate acestea, m-am bucurat sã descopãr- în volumul apãrut la editura Nemira50 cele mai frumoase poveºti dedragoste din toate timpurile, unfragment amoros, dintr-o scrisoaretrimisã de Mozart soþiei sale Constanze

în 1789, în momentul în care maestrulse afla într-o cãlãtorie în Germania. Înscrisoarea menþionatã, Mozart,adresându-se soþiei cu apelativulºoricuþa mea, recunoaºte cã cele ºasezile de când se aflã departe de familia luiau avut lungimea unui an întreg. Deasemenea, recunoaºte cu sinceritate, cãpoartã la el portretul soþiei, îl priveºte ºiîi vorbeºte, ca ºi cum iubita Stranzel arfi lângã el. Luându-ºi rãmas bun de lasoþia iubitã Mozart îºi încheie scrisoareacu speranþa cã femeia iubitã va continuasã îi poarte aceleaºi sentimente ca ºipânã acum.

Iubeºte-mã mereu aºa cum te iubescºi eu pe tine. Te sãrut de un milion de oricu toatã dragostea mea ºi rãmân pe

vecie al tãu soþ care te iubeºte nespus- îiscria Mozart soþiei lui Contanze, cu carea avut un mariaj fericit. Se spune cãîntre Constanze ºi Mozart a fostdragoste la prima vedere, deºi tânãrulcompozitor mai fusese îndrãgostit ºi dealte domniºoare. Cãsãtoria lor s-aoficializat în 1782 la Catedrala Sfântulªtefan din Vienal. De-a lungul cãsnicieiau avut ºase copii, însã doar doi dintre eiau ajuns la vârsta maturitãþii.

Important este cã dragostea lor adepãºit graniþele timpului fiindconsideratã ºi astãzi o poveste dedragoste exemplarã prin trãiniciasentimentelor ºi devotamentul reciprocpe care ºi l-au arãtat Amadeus ºiConstanze Mozart.

Celebre poveºti de dragoste

Pagina 9iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Prof. univ. dr. Ioan-BraduIamandescu, întemeietor în þaranoastrã al învãþãmântului dePsihologie Medicalã, preºedinteFondator al Societãþii Române dePsihosomaticã Aplicatã ºi MedicinãComportamentalã, fost ºef al Catedreide Psihologie Medicalã ºiPsihosomaticã a Universitãþii deMedicinã ºi Farmacie Carol Daviladin Bucureºti; ºi profesor universitarasociat al Facultatii de Psihologie aUniversitãþii Titu Maiorescu ( la care apredat - între 1993 si 2011- Psihologiemedicalã ãi Psihosomaticã); profesoronorific al Universitãþii Internaþionale“Dr. Albert Schweitzer“, Geneva;medic primar alergologie ºi medicinãinterna la Spitalul ColentinaBucureºti- Centrul GRAL Medical.Din 2011, dupã pensionare, activeazã– în calitate de Conducãtor ªtiinþific -la ªcoala Doctoralã a UMF C.Davila,având la activ –pânã în prezent – 23Doctori în Medicinã.

A publicat numeroase studii ºicãrti de specialitate: „Muzicoterapiareceptivã“, prima lucrare dinRomânia consacratã muzicoterapiei.„Stressul psihic si bolile interne”,„Manual de psihologie medicalã”;„Sindromul urticarian”; „Psihologiemedicalã”; “Psychoneuroallergo-logy” (versiune în limba englezã,inaugurand pe plan internaþional ,unnou domeniu al psihosomaticii);„Stressul psihic din perspectivapsihologicã ºi psihosomatic㔓Psihocardiologie” º.a.

Mase uºor de manipulat ºicontaminat

- Domnule profesor, sunteti nunumai un renumit medic alergolog,dar ºi un apreciat psiholog. V-aºruga sã caracterizaþi non-cultura.

- Termenul de culturã, în accepþiasa mai comunã de „culturã generalã“,a suferit multe modificãri în ultimeledecenii. Ca urmare - ceea ce, în urmãcu 5-6 decenii, era rezultatul, în bunã

mãsurã, al calificãrii ºcolare ºiuniversitare-, reprezentând unconglomerat de noþiuni ºi deprinderiextraprofesionale, dar cu precãderedin domeniul artelor, în specialliteratura, muzica ºi artele plastice,este înlocuit în prezent cu o culturã,adeseori profundã, dar uºornesistematizatã – însuºitã la nivelautodidactic, favorizat de explozivaacumulare de variate cunoºtinþe,generatã de dezvoltarea canalelor decomunicare din mass media, în specialde internet. Acum nu poþi fi consideratcult, dacã nu ºtii sã manevrezi unvideo, CD player sau un telefon mobilori sã conduci o maºinã sofisticatã.Trebuie sã ai ºi o minimã culturãpoliticã, pentru ca sã ai iluzia cã votezipe cine trebuie. De fapt, tocmai acestefacilitãþi pentru încorporarea unuiuriaº bagaj informaþional –utilitar, darºi favorizând accesul la cultura clasicã,cea sedimentatã de-a lungul secolelor- sunt premizele unei „saturaþiicognitive“, alimentate, în plus, ºi debombardamentul informaþional dinzona multiplelor forme de reclame. Înfinal, rezultã nevoia unor relaxãricompensatorii, furnizate desatisfacerea instinctelor - chiar dacãumanizate-, precum cel alimentar sºsexual, dar ºi de obþinerea unor altesatisfacþii prin stimularea aceloraºizone de recompensã ale creierului, lacare au acces drogurile ºi o serie de alþistimuli echivalenþi. Nevoia de noutateeste satisfãcutã uºor de „modelele“ desucces facil în domenii din lumeamodei, showbizului, afaceriºtilor desucces, a bunurilor de consum de ulti-mã generaþie etc. Apar noi modalitãþide adaptare; de fapt, de supravieþuireºi parvenire prin ºiretenie ºi compro-misuri, toate acestea necesitând oculturã a reuºitei în viaþã, cu preþulabandonãrii valorilor morale. Dacãadãugãm ºi înclinaþia spre violenþã ºiemanciparea anumitor deviaþii sexu-ale nefireºti-amplificate de agresiuni,precum violul ºi pedofilia- putem sã

conturãm climatul non-culturii carepoate fi rezumatã doar prin câtevapreferinþe pe care le au mase largi alepopulaþiei contemporane: instruireºcolarã insuficientã sau formalã - cuexpresia sa cea mai patentã,agramatismul-, spoiala cu elemente deculturã generalã minimã, informaþiibogate din zona culturii de consum:(manele, de exemplu,), a vedetelor dinlumea filmului, modei ºi muziciiuºoare ºi, mai ales, a modalitãþilor detrai comod: „scule“ sofisticate, grãtareîn aer liber, ieºiri în mijlocul naturii pecare o polueazã. Sfidarea adevãratelorvalori culturale, sociale ºi, mai ales,morale prin afiºarea unei superioritãþipe care o valorificã ºi prin apariþia la tva unor mediocritãþi care propagã,destul de des, propriile non-valori însânul unor mase uºor de manipulat ºide „contaminat“. O astfel de non-culturã favorizeazã pasivitatea socialãºi creºterea toleranþei faþã de abuzurilepãturilor sociale dominante economicºi politic.

- Dacã mâine, aþi fi numitministrul Educatiei, care ar fiDecalogul, dupã care v-aþi ghidapentru resuscitarea Românieiintelectuale, României morale?

- Le voi enumera succint:1)Formarea unei conºtiinþe moraleincluzând nu numai cele 10 porunci,dar ºi respectul pentru munca altuia,fie fizicã, fie intelectualã. 2) Formareaunor deprinderi creative în variatedomenii, inclusiv în cel al cercetãriiºtiinþifice - toate aceste deprinderi dela vârste fragede – iniþial, sub formajocului - ºi continuate, pe durataºcolarizãrii, de efectuarea unoractivitãþi - la limita dintre hobby-uri ºicãutarea unor soluþii originale laproblemele care ii vor preocupa peelevii interesaþi. 3) Activitatea fizicã înºcoalã ºi universitãþi, efectuatã serios,dar ºi sub formã de drumeþii în week-end pentru realizarea unei pepiniere deviitori campioni, inclusiv ºcolisportive pentru sportivii profesioniºti.4) Utilizarea eficientã a calculatorului,inclusiv în procesul învãþãrii. 6)Formarea unei culturi generaleechilibrate ºi promovarea artelor, cumar fi muzica ºi literatura, în special,chiar în cadrul orelor de ºcoalã, caviitoare surse antistres. 7) Dezvoltareadragostei de pãmântul þãrii ºi marilefiguri ale istoriei, chiar cu preþul uneimici doze de idealizare. Înarmareatineretului cu argumente solide în

favoarea unor prioritãþi istorice,ºtiinþifice ºi culturale romaneºti. 8)Descurajarea tendinþelor de scãdere anatalitãþii, prin dezaprobareaexhibiþionismului ºi tendinþelor deprozelitism ale homosexualilor(susþinerea civilizatã a unor opinii fãrãa persecuta aceastã minoritate refuzulacceptãrii înfierii de copii de cãtreaceºtia) 9).Recompense morale ºimateriale consistente pentrurezultatele bune ale elevilor laolimpiadele internaþionale, inclusivpentru profesorii lor. 10) Organizareade dezbateri în ºcoli a unor problemespecifice aspiraþiilor ºi obstacolelor pecare le întâmpinã tinerii, prin invitareaunor personalitãþi competente ºi cu rolde model pentru tineri (aºa amprocedat eu pentru studenþii meicãrora le-am prezentat câþiva marisavanþi :regretaþii academicieni ªt. M.Milcu ºi Victor Sãhleanu.).

Muzica stimuleazã memoria- Aþi scris un tratat de

muzicoterapie. Este adevãrat cãmuzica stimuleazã memoria ºi neajutã sã suportãm mai uºor durerea?

- Este perfect adevãrat. Desprememorie, nu numai datele dinliteraturã o demonstreazã, ci ºirezultatele unei teze de doctorat înPsihologie Medicalã, efectuatã depsiholog Liliana Neagu, subîndrumarea mea, rezultate care auconfirmat capacitatea muzicii baroce:Bach, Haendel, Telemann, Vivaldi,Corelli etc. de a stimula toate formelede memorie, în special cea semanticã,implicatã în memoria de lungã duratã.Despre efectul antialgic-recunoscutcvasiunanim- aº putea invocaexperienþa uluitoare pe care am trãit-oîn 2003, când, fiind afectat de o ZonãZoster- cu o leziune atipicã (nervulglosso-faringian) ºi o localizareneobiºnuitã, în urechea mea dreaptã -am ascultat la cascã, între orele 1,00noaptea ºi 6,00 dimineaþa, operawagneriana „Amurgul zeilor“, reuºindsã diminuez considerabil durerile.

- Pentru a asculta muzicaclasicã, este nevoie de o oarecareeducaþie muzicalã.

- S-ar putea sã vã surprindã, dareu cred cã, mai mult decât chiareducaþia muzicalã, (deºi rolul eirãmâne considerabil) conteazã cel maimult nivelul de inteligenþã alascultãtorului. Acest fapt a fostconstatat de mine la cele câteva sutede studenþi mediciniºti ºi psihologi,atât români cât ºi germani, participanþila studiile în domeniul muzicoterapiei,întreprinse împreunã cu colaboratoriimei, cu ocazia cãrora peste 90% dintreaceºti studenþi - fãrã a avea cea maielementarã culturã muzicalã clasicã-au fost atât de încântaþi de audiereaunor fragmente simfonice saucamerale din creaþia unor compozitoriprecum Bach, Beethoven,Wagner,Schumann, Berlioz, Sostakovici etc.,încât au acordat note de 9 ºi 10 muziciiascultate, dovedind ulterior o maredorinþã de a reasculta acest gen demuzicã în cadrul unor lucrãri practiceconsacrate muzicoterapiei.

Stresul declanºeazã alergiicronice

- Domnule profesor, se estimea-zã cã nu va mai dura mult ºi jumãtatedin populaþia Globului va fi alergicã.

- Aºa este. Datele se bazeaza pecreºterea masivã a incidenþei alergi-ilor, în special la copii, datoratã bazeigenetice (dacã ambii pãrinþi sunt aler-gici, trei din patru copii vor fi alergici),ereditaþii – (pe durata sarcinii, expu-nerea mamei la alergeni-polen, deexemplu, favorizeazã apariþia alergieila copil). Alte cauze mai sunt poluareaatmosfericã pentru alergiile respira-torii ºi alimentaþia (poluatã cu chimi-cale) pentru alergiile cutanate. Stresulfavorizeazã, în special, declanºareamanifestãrilor clinice ale unei alergiideja instalate. Din fericire, din cei 50%alergici numai aproximativ 20%prezintã manifestãri clinice importanteºi, încã ºi mai puþini, manifestãricronice ºl/sau acute severe.

LUMEA PE GLOBPaginã realizatã de Elena Chiriþã / UZPR

Non-cultura favorizeazã pasivitatea socialã- Interviu cu Preºedintele Onorific al Societãþii Române de Psihosomaticã Aplicatã ºi Medicinã Comportamentalã, Prof. Dr. Ioan Brad Iamandescu -

„Apar noi modalitãþi de adaptare; de fapt, de supravieþuire ºi parvenire prin ºiretenie ºicompromisuri, toate acestea necesitând o culturã a reuºitei în viaþã, cu preþul abandonãrii valorilor

morale. Dacã adãugãm ºi înclinaþia spre violenþã ºi emanciparea anumitor deviaþii sexuale nefireºti -amplificate de agresiuni, precum violul ºi pedofilia - putem sã conturãm climatul non-culturii...“

iunie - iulie 2017 Pagina 10 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Ambasada Germaniei laBucureºti a hotãrât sãprelungeascã pânã la 1septembrie 2017 termenullimitã de predare pentrulucrãrile participante lapremiul special „25 de ani dela semnarea Tratatului deprietenie – o privire spretrecut ºi viitor”.

Prin intermediul premiu-lui special vor fi distinsecreaþii publicistice remarca-bile din presa româneascã –fie din cotidiene, sãptãmâ-nale, din mass-media regio-nalã ºi supraregionalã, dinpresa scrisã, online sau dinradio ºi televiziune – carecontribuie la o mai bunãînþelegere a relaþiilor ro-mâno-germane.

Pot participa jurnaliºtiiprofesioniºti (liber-profesio-niºti sau angajaþi), cu domici-

liul principal în România.Sunt admiºi ºi autorii care auparticipat deja în acest an lacelelalte categorii alepremiului mass-media. Suntexcluse contribuþii cu

conþinut explicit publicitar.Materialele înscrise în

concurs trebuie sã fi fostpublicate/difuzate camateriale individuale înintervalul 01.04.2016 -

31.08.2017 ºi trimise laAmbasadã pânã la 01. 09.2017. Acestea pot fi trimiseîn format tipãrit (print/online)sau pe suport electronic dedate USB sau DVD

(TV/Audio) împreunã cu unCV al autorului/autorilor.Vor fi luate în considerareatât proiectele trimise per-sonal cât ºi cele nominalizatede cãtre terþi.

Vã rugãm sã trimiteþimaterialele dvs. prin poºtã la:

Ambasada RepubliciiFederale Germania

Pr-11 / Anca VasasStr. Cpt. Av. Gh.

Demetriade 6-8011849 BucurestiCâºtigãtorul va fi

selecþionat de cãtre un juriuindependent, format din treimembri. Un reprezentant alAmbasadei Republicii Fede-rale Germania în România vasta la dispoziþia juriului pen-tru întrebãri concrete legatede Republica Federalã Ger-mania, fãrã a fi, însã, membrucu drept de vot al juriului.

Premiul constã în bani, învaloare de 500 de euro.

Pentru întrebãri vã puteþiadresa Secþiei de presã ºirelaþii publice din cadrulAmbasadei Republicii Fede-rale Germania la Bucureºti(e-mail: pr-11@buka.auswa-ertiges-amt.de , Tel.: 021 -202 98 30).

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Premiul mass-media al Ambasadei Germaniei laBucureºti cu prilejul aniversãrii a 25 de ani de lasemnarea Tratatului de prietenie româno-german

Bundestag-ul German oferã înfiecare an tinerilor absolvenþi defacultate posibilitatea de a efectua un

stagiu de practicã cu o duratã de cinciluni la Berlin. Programul este menitsã ofere posibilitatea tinerilor

calificaþi ºi interesaþi politic de acunoaºte sistemul parlamentar deguvernare al Germaniei. Condiþia

pentru înscriere o reprezintã, întrealtele, foarte bune cunoºtinþe de limbagermanã.

Data limitã pentru înscriere este30 iunie 2017.

Mai multe despre program ºicondiþiile de înscriere aflaþi aici:http://www.bundestag.de/ips

Bewerbungsbogen-alle Länderaußer USA und Frankreich 2018 [pdf,124.26k]

IPS-Flyer 2018 [pdf, 692.07k] https://www.bundestag.de/europa

_internationales/internat_austausch/ips/rumaenien/245048

Dacã aveþi întrebãri, vã puteþiadresa Ambasadei Germaniei laBucureºti: ku-110@buka.diplo.de sau021 202 9 834

AmbasadaGermaniei Bucureºti

Practicã în Bundestagul German. Înscrieþi-vã acum!

O nouã carte editatã de jurnalistulieºean Dan Teodorescu, cea de-aºaptea în ultimii doi ani, va vedealumina tiparului în perioada imediaturmãtoare, sub titlul: „Regi ºi Reginela Palat“. Va fi o carte dedicatã„sportului minþii“ - ºahul, inclusiv cureportaje de la recentul CampionatMondial ªcolar de la Palatul Culturiidin Iaºi ºi vor mai fi redatemanifestãrile culturale din lunileaprilie ºi mai 2017, de la Iaºi ºiRoman, la care autorul a participat.Volumul în cauzã numãrã 230pagini, iar în prefaþa ºi postfaþavolumului beletristic sunt editorialesemnate de oamenii importanþi dinlumea ºahului românesc, precumVasile Manole ºi ªtefan Axinte,respectiv Vladimir Danilov. Pecoperta 4 se gãsesc însemnãrileliterare ale scriitorului EugenDeutsch. Lansarea cãrþii va avea locsâmbãtã, pe 24 iunie 2017, de la ora

11.00, în saloanele PensiuniiAristocrat din Iaºi (România), dinªoseaua Bucium nr. 51 G, în cadrulunui spectacol artistic ºi sportiv dezile mari! Vor fi prezenþi, printre

alþii, epigramiºtii Asociaþiei Literare„Pãstorel“ Iaºi, actriþa Ina Paladi,sportivii Tudor Mihalache ºi CosminMihalache (taekwondo WTF),interpreþii de muzicã popularã Vasile

Iftimie, Karla Ursu, AlexandruUrsache, violonista ªtefania Turcu ºimulþi alþii. Intrarea liberã! Vãaºteptãm cu mult drag!

(REDACÞIA)

Deoarece pe data de 11 si 12 iuliea.c. voi fi prezentã la Bruxelles, laParlamentul European, la Conferinþaintitulatã: „Mobilitatea ºi drepturilemuncitorilor români în interiorul UE.Impactul social, cultural ºi economical migrãrii forþei de muncã asupracomunitãþilor de origine ºi a celor dedestinaþie „, vã rog sã-mi comunicaþi

care sunt problemele cele mai

importante pe care le întâmpinaþi

atunci când lucraþi în strãinãtate.

Aceste probleme vor fi prezentate

acolo în vederea soluþionãrii acestora.

Mã puteþi contacta atât pe e.mail:

asii.romani@yahoo.com, cât ºi la

telefon: 0049 160 33 73 128 .

iunie - iulie 2017 Pagina 11ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Mobilitatea ºi drepturile muncitorilor români îninteriorul UE. Impactul social, cultural ºieconomic al migrãrii forþei de muncã asupracomunitãþilor de origineºi a celor de destinaþie

INVITAÞIE LA O LANSARE DE CARTE DEDICATÃ ªAHULUI

Pagina 12

Fiecare întâlnire literarã este obucurie ºi un real câºtig pentruscriitori, pentru carte ºi mai alespentru literaturã, cu atât mai mult cucât întâlnirea literarã implicã scriitoriromâni de pretutindeni: este vorbadespre evenimentul cultural„Primãvara vienezã” – „ZiuaLiterarã” / „Rumanischer Literatur

Tag” – de la Viena, Austria,organizat duminicã, 14 mai 2017,între orele 14.00 – 17.00, laSchwarzberg din Viena(Schwarzenbergplatz 10, o locaþieexcelentã), de cãtre Radio TV„UNIREA” ºi revista „UNIREA”din Viena, reprezentate de domnulIoan Godja – jurnalist ºi promotorcultural, animator activ ºi neobosit alvieþii tradiþionale, culturale ºi literare

româneºti la Viena, alãturi deinimoasa doamnã Norica Godja.

Ediþia din acest an aevenimentului cultural „Primãvaravienezã” – „Ziua Literarã” /„Rumanischer Literatur Tag”, ofrumoasã întâlnire culturalã ºiliterarã – s-a desfãºurat subauspiciile „Zilei Europei”, sãrbã-

toritã anual de cãtre comunitatearomâneascã din Viena, la invitaþiadomnului Ioan Godja (din SighetuMarmaþiei, stabilit în WienerNeustadt) ºi a cuprins excepþionalemomente de literaturã – recitaluri depoezie, prezentãri de carte,prezentãri de reviste literare –,expoziþii ºi prezentãri de artãplasticã, un recital de muzicã clasicãla pian, susþinut de Adela Liculescu,

ºi o emoþionantã piesã de teatru„Janka”, de Oscar Speace, pusã înscenã de regizorul Ioan DorelTodea, de la Teatrul CentruluiCultural Sighetu Marmaþiei.

În acest amplu context al „ZileiLiterare” din acest an de la Viena,domnul Ioan Godja le-a prezentatscriitorilor, artiºtilor plastici ºiactorilor prezenþi numãrul dublu alrevistei „UNIREA” din Viena – Nr.4-5 / 2017 (al cãrei director este,redactor ºef fiind Adriana Weimerdin Lugoj), apãrut de curând, iarcorectare, redactare este domnulNicolae Bãciuþ din Tg. Mureº).

Apoi, scriitorii prezenþi auvorbit despre activitatea literarã pecare o desfãºoarã ºi despre cãrþilelor, citind poezii din cãrþile de autor.

Dintre scriitorii prezenþi laeveniment, îl menþionãm petraducãtorul Zorin Diaconescu(membru al Societãþii Scriitorilor„Conexiuni” din Bistriþa), care aprezentat volumelor „MalulTãcerii” ºi “Duminica înManhattan” semnate de DorelCosma, antologia „Conexiuni înMartie” ºi, în premierã, primulnumãr al revistei „ConexiuniLiterare”. Mai menþionãm prezenþascriitorilor Ionela Flood din Anglia,(vicepreºedinte la RadioTV Unirea-Austria ºi preºedinte a SocietãþiiCulturale Românca din Londra),Silvana Andrada TcacencoVasilescu (Bucureºti) ºi PuiuRãducanu (preºedintele U.A.P

sucursala din Râmnicu Vâlcea).Din Lugoj, România, la „Ziua

Literarã” din Viena, din 14 mai2017, au participat scriitorii:Adriana Weimer (membrã a FilialeiTimiºoara a Uniunii Scriitorilor dinRomânia, redactor ºef al revistei„UNIREA” din Viena, redactor laziarul „Actualitatea” ºi la revista„Actualitatea literarã” din Lugoj,secretar general de redacþie la revista„Sintagme literare”, autoare a optvolume de poezie), Nicolae Silade(directorul ziarului „Actualitatea” ºial revistei „Actualitatea literarã” dinLugoj, autor a patru volume depoezie) ºi prof. dr. Ela Iakab(redactor la ziarul „Actualitatea” ºila revista „Actualitatea literarã” dinLugoj, critic literar, traducãtor,autoarea unei monografii a opereilui Tudor Arghezi).

În prima zi a evenimentuluicultural „Primãvara vienezã” –„Ziua Europei” din acest an –sâmbãtã, 13 mai 2017 –, în parcul„Prater” din Viena, un reper turisticºi cultural, s-a desfãºurat paradaportului popular, urmatã de unprogram muzical susþinut de artiºti ºigrupuri de dansatori din Austria ºiRomânia, cãrora li s-a alãturat, cu unrecital, cunoscutul solist bistriþean

Petre Petruse (de la AnsamblulProfesionist „Cununa de peSomeº”).

Apoi, sâmbãtã seara, 13 mai2017, în sala de concerte din WienerNeustadt, a avut loc „BalulPrimãverii”, pe tot parcursul acestuieveniment fiind vizitate standuriexpoziþionale de picturã, sculpturã ºimeºteºug tradiþional, nelipsind niciarta culinarã.

Amfitrionul acestui frumoseveniment vienez, Ioan Godja, asubliniat: „Noi am sãrbãtorit zeceediþii la rând a «Primãveriiprimãverii» sub numele de «ZiuaEuropei», la Poarta Maramureºanã,un simbol românesc care se aflã înparcul vienez, aºa-numitulBöhmischer Prater”.

Pot confirma ºi eu reuºita „ZileiEuropei” organizatã, zece ediþii, laViena de cãtre jurnalistul IoanGodja, la invitaþia cãruia am avutbucuria de a participa la mai multeediþii ale acetui eveniment cultural;ºi cu aceastã ocazie, îi aducdeosebite mulþimiri domnului IoanGodja ºi soþiei domniei sale NoricaGodja, pentru implicarea maximã ºibuna organizare a „Zilei Europei” laViena. La Mulþi Ani ºi Multe Ediþii!

Adriana Weimer

„Primãvara vienezã” – Ziua Europei –sãrbãtoare literarã la Viena

Pagina 13iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Balul Clubului de Presã aljurnaliºtilor profesioniºti din Viena”CONCORDIA” – la care suntemmembri ºi 3 jurnaliºti austrieci deorigine românã: Mihai ANTHONY,Ioan GODJA ºi Agnes ORBAN –,celebrul CONCORDIA Ball, ajuns lacea de-a 164-a ediþie, s-a desfãºurat ºianul acesta tot în sãlile festive ºi încurtea arcadelor Primãriei vienezeRATHAUAS, sub lozinca „Vino,danseazã cu mine!“ – având caparteneri organizatori, pe lângã alte 20de Firme din Viena, ºi AmbasadaIndiei din Austria, în prezenþa E.S.

Doamnei Ambasador Renu Pall.Vineri, 2 iunie 2017 au petrecut

clipe de neuitat, pe o vreme canicularã(ca. 33° C), peste 2.500 de invitaþi –jurnaliºti, scriitori, oameni de afaceri,politicieni, diplomaþi – îmbinândprogramul relaxant de dans ºipetrecere cu discuþii interesante peteme culturale, politice ºi de afaceri.

Eleganþa costumelor – doamneleîn rochii lungi, de searã, iar domnii înfrac, smoching sau uniformã militarã– ºi coafiurile deosebite au evidenþiatnota festivã a tradiþionalei manifestãri.Zeci de perechi de studenþi debutanþi

(pregãtiþi de ªcoala de dans Chris) aufãcut parte, sub privirile mândre alerudelor ºi prietenilor din comitetul dedeschidere al Balului. Alãturi denemuritoarele valsuri vieneze, defoxtrott, tango, cha-cha-cha, rumba,samba sau boogie au fost prezentate ºidansuri tradiþionale indiene,precum „Aaja Nachle” ºi „DholBaaje” – Bollywood Tanz-Shows,interpretate de Tatjana Wegner & theBollyDance-Company, muzicã deJass, Show-uri, pe gustul tuturorparticipanþilor.

Biletele de Bal – la preþul de 95

(40 pentru studenþi) ºi rezervãrile lamese (între 80 ºi 200 pentru douãpersoane) – au fost aproape deneajuns.

Presseclub Concordia Ball este,alãturi de Balul Operei din Viena,unul din balurile

cu cea mai veche tradiþie, care afost preluat ºi de alte instituþiiculturale din întreaga lume.

Agnes-Maria ORBAN, Repoeter corespondent VOCEA

TAMembrã a UZPR ºi a

Presseclub CONCORDIA

CONCORDIA Ball 2017

Institutul Cultural Român de laViena prezintã în perioada 13 iunie – 1septembrie expoziþia „Esteticamomentului“ semnatã de Aurel Vlad.Vernisajul a avut loc marþi, 13 iunie, dela ora 18.30, la sediul InstitutuluiCultural Român de la Viena, în prezenþaartistului Aurel Vlad ºi a curatoruluiAna-Maria Altmann.

„Nimic mai trecãtor ca momentul,nimic mai greu de surprins. Fragmentarºi doar retrospectiv cuprindem înþelesulclipei, ceea ce abia am vãzut cu coadaochiului. ?i când se întâmplã, operspectivã eronatã face sã ne scape celmai adesea tocmai esenþialul. Aurel Vladîngheaþã pentru noi momentul demaximã tensiune, fixând în mod absolutevidenþa. O þine strâns îmbrãþiºatã,eliberatã de strânsoarea prezentului ºine-o înfãþiºeazã fãrã a o înfrumuseþa.Din cioburile diferitelor trecuturi artistulcompune un acum etern care trimiteinsistent spre pasul imediat urmãtor, celde dupã, dând astfel nu odatã în vileagpropria noastrã inadecvare: neputincioºi

ºi neajutoraþi ne livrãm efemerului,devenirii ºi degradãrii, mereu expuºi,mereu nepregãtiþi. ?i tocmai în aceastãincapacitate fundamentalã a omeniriiartistul descoperã o esteticã uluitoare,gesturi de o tulburãtoare frumuseþe.Momentul celei mai adânci slãbiciuni dãnaºtere celei mai puternice expresiiartistice. Claritatea pregnantã aformulãrii ºi puritatea imaculatã amiºcãrilor transformã sculpturile luiAurel Vlad în adevãrate vigniete ale uneispiritualitãþi pline de înþelegere care serevarsã cu fiecare rãsuflare a gurilormereu deschise, însufleþind plenarcotidianul. O privire neiertãtoare, greude susþinut, ne interzice orice cãdere înbanalitate. Cãci cum sã ne confruntãmcu propria noastrã imagine rãsfrântã ca-n oglindã în ochii aceia din care tot ce emai bun în noi ne întâmpinã în cea mainecruþãtoare luminã? Contemplândfiecare detaliu, cartografiind mentaldiferenþele senzoriale, corpul împietrit înspaþiu aduce un tribut acelor lucruri carenu se relevã privirii în concreteþea

prezentului. Personajele sale exprimãmereu opusul: tot ceea ce poate fi maibun ni se înfãþiºeazã drept tot ce poate fimai rãu, cel de pe urmã ni se aratã ca celdintâi. De fapt sculpturile lui Aurel Vladsunt la fel de neterminate fãrã noi,spectatorii, pe cât suntem noi deincompleþi fãrã ele.“ (Ana-MariaAltmann)

Aurel Vlad s-a nãscut în 1954 laGalaþi, România. Este absolvent alInstitutului de Arte Plastice „NicolaeGrigorescu“ din Bucureºti. În ultimii 30de ani, artistul a avut numeroaseexpoziþii în România ºi pe planinternaþional ºi a obþinut multipledistincþii ºi premii – inclusiv premiul„Constantin Brâncuºi“ pentru Artã ºiCulturã (2016). În prezent Aurel Vladtrãieºte ºi lucreazã la Bucureºti.

Mai multe detalii despre artistulAurel Vlad ºi despre lucrãrile acestuiapot fi accesate pe www.aurelvlad.ro

Expoziþia „Estetica momentului“poate fi vizitatã la sediul InstitutuluiCultural Român de la Viena în perioada

13 iunie – 1 septembrie, de luni pânãvineri, între orele 10.00 – 18.00. Intrareaeste liberã.

Institutul Cultural Român de laViena

Argentinierstr. 39, 1040Tel.: +431 319 10 81;

office@rkiwien.atwww.rkiwien.at

www.facebook.com/RKIWien.ICRViena

Expoziþia „Estetica momentului“ a artistuluiAurel Vlad la Galeria ICR Viena

În zilele de 25-28 mai a.c., o delegaþienumeroasã de peste 85 de reprezentanþi aiunor societãþi culturale româneºti dinjudeþele Cluj, Maramureº, Satu Mare ºiAlba, în frunte cu:

- Vasile Iuga - preºedinte al SocietãþiiCulturale „Pro Maramureº” Dragoº Vodã,

- dr.Vasile Lechinþan - secretar generalal Societãþii Cultural-Patriotice „AvramIancu” din România ºi secretar alDespãrþãmântului Cluj al Astrei,

- col. (r) Gavril Babiciu - preºedinte deonoare al Asociaþiei „Renaºtereaªiºeºteanã”,

- Ioan Mircea Tentiº - primarulcomunei ªiºeºti împreunã cu renumitulartist de muzicã popularã Nicolae Sabãu,

- col. (r) Voicu ªichet - preºedinte alAsociaþiei Naþionale Cultul Eroilor„Regina Maria” cu filialele judeþene SatuMare ºi Maramureº,

- ec. Ioan Strãjan - preºedinte alFundaþiei „Alba Iulia 1918 pentru Unitateaºi Integritatea României” Alba Iulia,

- Maria I. Cioica - preºedinteleDespãrþãmântului Alba Iulia al Astrei,

a fost prezentã la Viena pentru a marcacei 125 de ani de la înaintarea de cãtre odelegaþie de 300 de români în frunte cu dr.Ioan Raþiu din Turda, Gheorghe Pop deBãseºti, dr. Vasile Lucaciu din ªiºeºti, dr.Iuliu Coroianu din Cluj, Rubin Patiþia dinAlba Iulia, dr. Teodor Mihali din Dej º.a. aMemorandului românilor din Transilvaniaºi Ungaria, 28 mai 1892, cea maiînsemnatã acþiune politicã a românilor din

a doua jumãtate a secolului al XIX-lea,care a pregãtit terenul pentru Marea Unirede la 1 Decembrie 1918.

În semn de emoþionantã solidaritate cuistoria noastrã naþionalã, cu luptastrãmoºilor noºtri pentru dreptate,demnitate ºi libertate naþionalã, delegaþiasocietãþilor cultural-patriotice sus-amintitea plecat pe urmele memorandiºtilor înViena, la Primãria veche (Altrathaus) aVienei, la Palatul Hofburg - reºedinþaîmpãratului Franz Joseph ºi în alte locuri.

Delegaþia românã a fost primitã ºi deExcelenþa Sa dl. Bogdan Mazuru,ambasadorul României în RepublicaAustria.

Cu aceastã ocazie la Viena s-au oficiatdouã parastase în memoriamemorandiºtilor:

- la Biserica Ortodoxã „ÎnviereaDomnului ºi Sf. Apostol Andrei” dinViena, unde a oficiat, pe lângã pr. dr.Nicolae Dura, parohul Comunitãþii românedin Viena ºi pr. Drd. Emanuel Nuþu, preotslujitor la capela Löwelstraße ºi bisericadin Simmering, ºi pr. Isidor Berbecar, carea fãcut parte din delegaþia clujeanã, ºi

- la Capela Greco-Catolicã „Dom vonWiener Neustadt”, St. Katharina Kapelle,Domplatz 1, Wiener Neustadt, unde aoficiat pr. Ioan Iulian Hotico, împreunã cuun vicar romano-catolic care a înmânat înaceastã zi istoricã de 28 mai, preotuluigreco-catolic actul de legalizare a Parohieiromâne greco-catolice în aceastã capelã.

Tot aici s-a fãcut lansarea a douã cãrþi

dedicate memorandistului Vasile Lucaciu,reeditate de Vasile Iuga, preºedinteleSocietãþii Culturale „Pro Maramureº”Dragoº Vodã, cãrþi ale lui Tiron Albani,memorandist, apãrutã în 1936, ºi AugustinIuga, apãrutã în 1940. La aceste parastase avorbit despre însemnãtatea Memoranduluidr. Vasile Lechinþan din delegaþia clujeanã.

Un ajutor important a primit delegaþiaprezentã la Viena din partea d-lui IoanGodja, originar din Maramureº, fondatorulºi conducãtorul Radio TV „Unirea” ºi alCercului Cultural Româno-Austriac„Unirea” din Wiener Neustadt, cel care aajutat delegaþia sã ajungã ºi în celelaltepuncte importante ale Vienei pe care ºi le-a propus sã le viziteze: Institutul CulturalRomân din Viena (unde a fost primitã dedoamna Mihaela Baston-Ciobanu, directoradjunct, ºi de referent Alexandra Panican),urmele marelui poet naþional MihaiEminescu în capitala Austriei, palatele

Belvedere (de tristã amintire pentru românipentru cã aici s-a semnat Dictatul de laViena din 30 august 1940) ºi Schönbrunn,Muzeul de Artã unde se aflã depozitatTezaurul de la Sânnicolau Mare, ParculPraterul Mic unde se aflã amplasatã opoartã maramureºeanã, Academia MilitarãTerezianã din Wiener Neustadt unde a fostinstruitã ºi elita ofiþerimii române dinImperiul Austriac, respectiv ImperiulAustro-Ungar.

Cum toate naþiunile culte îºi exprimãsolidaritatea faþã de momentele importanteale istoriei lor, societãþile cultural-patrioticesus-amintite considerã cã emoþionantaprezenþã a reprezentanþilor lor la Viena seînscrie, în noile condiþii de libertate deplinãîn Comunitatea Europeanã, într-unexerciþiu de civilizaþie firesc, semn alnormalitãþii ºi omagiu adus înaintaºilornoºtri iluºtri.

dr. Vasile LECHINÞAN

La Viena, pentru marcarea celor 125 deani de la Memorand

iunie - iulie 2017 Pagina 14 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

La 19 mai 2017, ministruleducaþiei naþionale, PavelNãstase, a avut la Viena oîntrevedere oficialã cu ministrulaustriac al educaþiei, SonjaHammerschmid. Cei doidemnitari au discutat despreposibilitãþile de colaborare înperspectiva deþinerii succesivede cãtre Austria ºi România aPreºedinþiei rotative aConsiliului UE (semestrul II2018, respectiv semestrul I2019). Discuþiile au vizat ºidezvoltarea cooperãrii bilaterale,inclusiv în domeniul învãþã-mântului profesional în sistemdual, pornind de la cadrul decolaborare deja existent.

În cadrul vizitei la Viena,

ministrul Pavel Nãstase aefectuat ºi o vizitã la companiaSiemens Austria, centrul pentrupregãtire profesionalã, unde auavut loc discuþii privindfuncþionarea învãþãmântului dual

în Austria ºi modalitãþile decooperare dintre autoritãþi ºifirmele private pentru facilitareapregãtirii profesionale.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Întrevederea ministrului educaþieinaþionale, Pavel Nãstase, cu omologulaustriac, Sonja Hammerschmid

Ambasadorul Bogdan Mazuru i-a primit la26 mai a.c. pe cei peste 70 de participanþi lavizita dedicatã celebrãrii celor 125 de ani de laînaintarea Memorandumului românilor dinTransilvania, Banat ºi Ungaria Curþii imperialede la Viena, la 28 mai 1892. Derulatã subgenericul „Pe urmele memorandiºtilor”, vizita a

fost organizatã de Asociaþia Culturalã„Renaºterea ªiºeºteanã” din jud. Maramureº,condusã de dl. Gavril Babiciu, ºi de SocietateaCulturalã Pro Maramureº „Dragoº Vodã” dinCluj-Napoca, condusã de dl. Vasile Iuga deSãliºte. Ambasadorul Bogdan Mazuru i-afelicitat pe cei prezenþi pentru iniþiativã ºi pentrufaptul cã pãstreazã vie memoria celor care auluptat ºi au suferit pentru drepturile românilordin Imperiul Austro-Ungar.

AMBASADA ROMÂNIEI în Republica Austria

Pe urmelememorandiºtilordupã 125 de ani

Belgia mizeazã pe economia circularã (sauenergia albastrã) pentru fabricarea berii, relateazãslate.fr. Astfel, mica fabricã de bere Brussels BeerProject, creatã de doi prieteni, a decis sã utilizezepâinea la producerea uneia din tipurile sale de bere,numitã Babylone. Numele se referã la babilonienicare, acum câteva mii de ani, produceau „sikaru“,o bãuturã fermentatã, un fel de „pâine de bãut“.Babylone urmeazã acelaºi proces de producþie camajoritatea berilor speciale belgiene, cu o singurãdiferenþã: malþul din orz se amestecã cu fãina depâine. „Pâinea este utilizatã ca substitut al orzului,lucru care ne permite o economie de orz de circa30%“, spune Sebastien Morvan, care a lansatBrussels Beer Project alãturi de prietenul sãu,Olivier de Brauwere. Ideea le-a fost datã de RobRenaerts, director ºi bioinginer al asociaþieiCoduco (Bruxelles). „Acum trei ani am cercetatrisipa de pâine din Bruxelles. Am aflat atunci cã înþãrile baltice se fabricã kvasul, bãuturã alcoolicã pebazã de pâine. Dacã ne gândim bine, nu existã aºamulte diferenþe între compoziþia pâinii ºi cea aberii. Mi-am pus atunci întrebarea de ce nu s-afãcut acest lucru la Bruxelles. Dupã trei sãptãmânim-am întâlnit cu Sebastien pentru altceva ºi amvorbit despre acest lucru“, aratã Renaerts.

„Am spus imediat da, fiindcã filosofia noastrãeste sã luptãm împotriva risipei, mai ales cã pâineareprezintã 12% din totalul deºeurilor alimentare“,spune, la rândul sãu, Sebastien Morvan.

Dupã lansarea ideii, cei doi tineriîntreprinzãtori au fost nevoiþi sã gãseascã cea maibunã metodã de a transforma pâinea în fãinã. „Atrebuit sã gãsim un cuptor bun, temperaturapotrivitã ºi mixerul adecvat ca sã ajungem larezultatul scontat“, afirmã tinerii berari. Materiaprimã provine din stocurile nevândute în ajun întrei supermarketuri din capitala belgianã.

Berea Babylone, lansatã în luna februarie aanului 2013, este tot mai cerutã ºi se pare le-aplãcut celor care au încercat-o, dacã se ia înconsiderare nota obþinutã pe RateBeer (91 din 100la categoria sa), site pe care se pot da note berilorpreferate. Producþia se va dubla în curând, aºaîncât, dacã echipa se gândea iniþial sã producã 5tone de fãinã necesarã pentru umplerea a 100.000de sticle, acum prevede sã ajungã la 10 tone pentrua obþine o producþie de peste 200.000 de sticle pean. Firma are ca obiectiv sã creeze 20 de beri noipe an ºi sã devinã una dintre cele mai inovatoarefabrici de bere din Europa.

Sursa: Agerpres

Ce fac belgieniicu pâineanevândutã însupermarketuri

HORAÞIU MÃLÃELE, EMILIA POPESCU ºiDANA DOGARU - într-o piesã de teatru spumoasã,plinã de duioºie ºi sensibilitate…prezentã pe 10 iuniela Bozar.

“CAFENEAUA” de Sam Bobrik si Ron Clark ne-

a propune sã cunoaºtem povestea simplã a unei familiiamericane: Louise ºi Wally Murdock (vãzuþi la 30, 50ºi 70 de ani), cãsnicia lor fisuratã dar ºi consolidatã deapariþia tinerei Janet.

O comedie în care râsul a capãtãt gustul sãrat allacrimilor. Un spectacol despre viaþã, iubire, trãdare ºisingurãtate; un spectacol al tuturor, dar mai ales alsufletelor anonime, pustiite de necazuri aparent banale.Pe parcursul comediei, râsul a cãpãtat gustul sãrat allacrimilor, dominant fiind spectacolul despre viaþã,iubire, trãdare ºi singurãtate.

Naturaleþe artisticã, bun gust, mãsurã ºi echilibru,filon comic ºi replici spontane, un spectacol minunat,amuzant, spumos, reconfortant, învãluit în omeneºtimelancolii...

Horaþiu Mãlãele a transformat o dramoletãamericanã într-o explozie de umor ºi de emoþie.

“Mai limpede ca orice, mi-am descoperit ambiþiileºi slãbiciunile, norocirile ºi nenorocirile, viaþa mea, avoastrã, a noastrã ºi toate la un loc rãsturnate în viaþaacestei familii imaginate - oglinda vie ºi spãimântãtoarea vieþii noastre pe pãmânt” - Horaþiu Mãlãele

Sursa: rombel.com

Pagina 15

CAFENEAUA - BOZAR

ICR Bruxelles a anunþat parti-ciparea unui grup de artiºti vizualiromâni ºi un artist sirian în reziden-þele de creaþie ”Artiest in huis” (ro.Artiºti în casã), organizate de Cen-trul Destelheide din Dworp (Bel-gia), în perioada 5-14 iunie 2017.

Pentru al doilea an consecutiv,Dan Badea, Dragoº Burlacu, FlorinButa, Oana Coºug, Anca Irinciuc,

Magda Amãrioaiei ºi Kito Sino(Siria) s-a întâlnit ºi au lucrat învederea unor viitoare expoziþiicolective în Belgia ºi România. Aufost dezvoltate idei începute înrezidenþele artistice precedente de laTeºcani ºi în programul Colonia 21,printre ai cãrui membri fondatori senumãrã ºi Dragoº Burlacu.

Atelierele puse la dispoziþie de

Centrul Destelheide pentru acestlaborator de creaþie colectivã au fostdeschise publicului larg duminicã,11 iunie, 16:00, pentru viziteghidate, în prezenþa artiºtilor.

”Destelheide este cu precadereatmosfera care te încurajeazã sã-þilocalizezi propriul gest artistic, într-un sistem de valori dominat deunicitate ºi anticonformism artistic,modestie ºi camaraderie. Artiºtii aurãdãcini atât în Belgia cât ºi înRomânia ºi împreunã lucreazã la onouã serie de proiecte ºi expoziþii încele douã þãri. Destelheide le-a datposibilitatea ºi cadrul necesar pentrudesfãºurarea, la nivel transfrontalier,schimburilor artistice.” , descriesensul acestei iniþiative, Oana Coºug- iniþiatoarea programului.

Centrul Destelhaide este unspatiu unic de artã ºi creaþie, aflat înregiunea Flandra, dedicat tinerilor,artei ºi creativitãþii ºi este finanþat deComunitatea neerlandofonã.

Sursa: icr.ro

Artiºti români în rezidenþã de creaþiela Centrul Destelheide din Dworp

Undele cerebrale asociate cusomnul ºi cu visele ar putea fi de ajutorpentru a distinge starea vegetativã aunui om de cea conºtienþã minimã,fapt ce ar ajuta la stabilirea soarteiindividului.

Starea de conºtienþã minimã, ceavegetativã permanentã ºi cea de comãsunt toate tulburãri ale conºtienþeicauzate de o leziune cerebralã severã.

Indivizii aflaþi în stare de minimãconºtienþã au ºanse mai bune de a-ºireveni decât cei care sunt într-o starevegetativã, dar realizarea uneidistincþii între cele douã stãri este greude fãcut.

Diagnosticarea greºitã poate ducela luarea unei decizii eronate - de pildã,decuplarea de la aparatura de respiraþieartificialã a unui pacient care aveatotuºi ºanse de recuperare.

La începutul anului 2011, MelanieBoly de la Universitatea din Liège,Belgia, a raportat cã pacienþii minimconºtienþi rãspund la sunete, în timp cepacienþii aflaþi în stare vegetativã, nu.În prezent, echipa a descoperit cãunele funcþii ale creierului suntpãstrate în stare de conºtienþã minimã.

Cercetãtorii au utilizat oelectroencefalogramã pentru aînregistra activitatea electricã acreierului în cazul a ºase pacienti cu ostare de conºtienþã minimã ºi a cincipacienþi aflaþi în stare vegetativã, întimp ce dormeau Aceºti indivizi au

fost diagnosticaþi cu ajutorul testelortradiþionale - miºcãrile reflexe,rãspunsul la sunete ºi alþi stimuli.

Cinci dintre pacienþii care au fostdiagnosticaþi ca fiind într-o stare deconºtienþã minimã au prezentat undecerebrale care sunt întâlnite în cazulunui somn normal, descoperindu-semomente de REM (Rapid EyeMovement - o fazã a somnuluicaracterizatã prin miºcãri, rapide,involuntare ale globilor oculari, chiardacã ochii sunt închiºi) ce alternau cumomente non-REM.

Acest model caracteristic deactivitate cerebralã nu a fost detectat încazul persoanelor aflate într-o starevegetativã. Deºi la aceºtia semenþineau ciclurile somn-stare deveghe, undele cerebrale ale indivizilor

au rãmas permanent în faza de non-REM.

Monitorizarea somnului poate fi omodalitate suplimentarã de evaluare afuncþiei creierului afectat ºi ar puteaajuta medicii sã diferenþieze stãrile deconºtienþã minimã de cele vegetative.

Adrian Owen de la UniversitateaWestern Ontario din London, Canada,crede cã este prea devreme pentru adeclara cã noua tehnicã poate aduceîmbunãtãþiri faþã de metodele actuale,cum ar fi testarea comportamentului ºiscanarea creierului. Constatãrile luiBoly au sugerat cã persoanele minimconºtiente pot sã viseze, deoarecemomentele REM sunt asociate, în modnormal, cu un vise ce implicã unconþinut emoþional ºi imagini.

Sursa: New Scientist

iunie - iulie 2017 Pagina 16 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

ICR Bruxelles a susþinutparticiparea formaþiei de jazzBega Blues Band la FestivalulBrussels Jazz Weekend (26-28mai). Bega Blues Band,condusã de Johnny Bota, aprezentat albumul BrassicaSoup într-un concert, susþinut înaer liber, în Place du GrandSablon, pe 27 mai. AlbumulBrassica Soup, lansat în 2015, afost foarte bine primit de criticade specialitate ºi de public.

„Admirabil scãldat în rãdã-cinile genului“, „o fuziune gene-roasã de ethos popular româ-nesc ºi de jazz transatlantic, într-un amestec cu cantitatea potrivi-tã de funk, condimentat în modunic prin vocea Mariei Chioranîn exprimarea artisticã a patri-moniului muzical românesc.“descrie Central and EasternEuropean London Review la

lansarea CD-ului pe scena lon-donezã. Bega Blues Band, cuJohnny Bota (bas), Mircea

Bunea (chitarã), Toni Kühn(clape), Maria Chioran (voce),Lucian Nagy (instrumente de

suflat) ºi Vasile Dolga (baterie),este cea mai longevivã trupã dejazz blues din România.Activitatea trupei a început în1983, atunci când BelaKamocsa ºi Johnny Bota audecis sã evolueze împreunã lafestivalul de jazz Braºov.

„Muzica adevãratã este osintagmã preþioasã ºi oarecumexclusivistã.Nu suntem, nicica-re dintre noi, în posesia mono-polului asupra gustului esteticabsolut. Curentele variazã,stilurile se schimbã rapid,„puriºtii” riscã sã devinã prearigizi ºi desueþi. Ceea ce putemface este sã menþinem pretenþiilenoastre ridicate faþã de expri-marea artisticã autenticã »declara Johnny Bota într-uninterviu acordat publicaþiei ArtaSunetelor, în 2010.

Prezent în numeroase festi-

valuri naþionale ºi internaþionalede gen, trupa Bega Blues Banda susþinut turnee în Transilvania,în cluburi de jazz din Bucureºti,din Germania – München,Augsburg sau Schwäbisch Hall.

Brussels Jazz Weekend,recunoscut ca Brussels JazzMarathon (pânã în 2016),rãmâne unul dintre cele maimari festivaluri de gen dinBelgia. Ediþia de anul acesta agãzduit 700 de artiºti care aususþinut 250 de concerte livedesfãºurate în 50 locaþii diferitedin Bruxelles, spaþii convenþio-nale sau în principalele pieþecentrale ale oraºului. Bruxelles-ul a devinit capitala europeanã ajazz-ului ºi a fost conectatpentru trei zile consecutive laritmurile particulare ale jazz-ului, blues-ului ºi funk-ului.

Sursa: rombel.com

Jazz românesc în festivalulBrussels Jazz Weekend

Undele cerebrale – o chestiune de viaþã ºi de moarteUnul dintre obiectiveleMinisterului pentru Românii dePretutindeni este pãstrarea ºipromovarea tradiþiilor ºi culturiiromâneºti în rândul românilordin afara graniþelor.

Tradiþiile sunt, dincolo de unelement de identitate al fiecãruiadintre noi, ºi un element de

unitate ºi apartenenþã. Astfel,anul acesta, Ministerul aorganizat, în cadrul Parla-mentului European de laBruxelles, un eveniment dedicattradiþiilor ºi, cu precãdere, ieiromâneºti.

În acest context, pe 7 iunie,la Bruxelles, a avut locvernisajul expoziþiei „Iaromâneascã – Zestrea de acasã”,precum ºi o dezbatere tematicã.

Sursa: rombel.com

„Ia româneascã– Zestrea de acasã”, 7 iunie 2017

Dacã hobbiþi ar fi plecat dinComitat ºi s-ar fi stabilit în Olanda,aºa ar fi arãtat noua lor aºazare.

Micul orãºel Giethoorn dinOlanda este atât de frumos încât parea fi scos din poveºtile cu hobbiþi ale

lui J.R.R. Tolkien.Giethoorn este supranumit

„Veneþia Nordului“, transportul seface aici pe canale care au o lungimetotalã de 6,5 kilometri, iar locuinþelesunt construite pe insuliþe conectateprin mai bine de 150 de poduri rusticedin lemn. Cea mai mare parte aoraºului nu dispune de drumuri, iarlocuitorii ºi turiºtii se depleaseazã înprincipal cu ambarcaþiuni cudimensiuni reduse, gongole ºi bãrcidotate cu motoare mici care fac câtmai puþin zgomot.

Giethroon a fost fondat în jurulanului 1230 de fugari ºi proscriºiveniþi din zona mediteraneanã. Acum,3.000 de olandezi norocoºi locuiescaici.

Sursã: Atlas Obscura

Aºa ar fi arãtatVeneþia dacãar fi fostconstruitã de hobbiþi

Institutul medico-legal din Olanda(NFI) poate de acum sã dateze cuprecizie amprentele digitale, au anunþatreprezentanþii acestuia, precizând cãdescoperirea va contribui într-o bunã zila stabilirea vechimii amprentelor de lalocurile unor crime petrecute cu mulþiani în urmã. „Nu este Sfântul Graal îndomeniul amprentelor digitale, dar esteo descoperire foarte importantã“, adeclarat pentru AFP Marcel de Puit,cercetãtor la NFI, specialist înamprente digitale, care vorbeºte despreo premierã mondialã.

„Poliþia ne întreabã cu regularitatedacã putem sã datãm amprentele gãsitela locul producerii unei crime sauinfracþiuni. De exemplu, se produce ospargere ºi sunt descoperite amprentelevecinului. Aceste amprente pot ele sã

ne facã sã îl considerãm suspect pe acelvecin sau ele dateazã de la ultimaîntâlnire la o cafea între vecini?“, aadãugat el. „Datarea amprentelorpermite sã identificãm perioada în careun potenþial suspect se afla la loculcrimei ºi amprentele care suntpertinente pentru anchetã“, a continuatMarcel de Puit. Atunci când o persoanãatinge un obiect, lasã în urma ei oamprentã digitalã, care semnificã urmalãsatã de pielea sa pe un anumitmaterial. Aceste urme pot fi gãsite ºicomparate cu o bancã de date pentru a-i identifica pe suspecþi, aceasta fiind ometodã utilizatã în sistemele judiciarede la începutul secolului al XX-lea.

Aceste urme sunt constituite dintranspiraþie ºi sebum. Ele conþin maiales colesterol, acizi aminaþi ºi proteine.

„Compuºii chimici din acesteamprente pot sã fie analizaþi“, aexplicat Marcel de Puit. „Unii dintre eidispar cu timpul, iar proporþia dintreaceste elemente chimice, raportateunele la celelalte, ne permite sã datãmo amprentã digitalã“, a mai spus acesta.

Dacã aceste condiþii de conservarea amprentei sunt cunoscute(temperatura are o influenþã diferitãasupra compuºilor chimici), aceastapoate fi datatã cu certitudine, cu omarjã de 1-2 zile, acest fapt fiindposibil inclusiv la 15 zile dupã ceamprentele au fost lãsate. Dincolo deacest termen, metoda devine „inefi-cientã“, afirmã cercetãtorul olandez.

Dupã ce metoda va fi testatã înafara laboratorului, Marcel de Puitsperã cã ea va fi utilizatã în cadrulanchetelor de poliþie cel mai târziupeste un an, iar datele recoltate vorduce la creºterea gradului de precizie alanalizei ºi la datarea amprentelor vechide câþiva ani. Pânã atunci, savantulolandez efectueazã deja o serie de testesuplimentare, încercând sã determine -tot cu ajutorul compuºilor chimici dinamprentele digitale - dacã suspecþii dinanumite anchete se aflau sub influenþadrogurilor sau sã afle ceea ce aceºtia aumâncat ºi au bãut în ziua comiteriicrimei sau a infracþiunii.

Surse: Mediafax, AFP

Pagina 17

Olandezii au descoperit secretulvârstei amprentelor digitale

Panicã pe o plajã din Olanda.Schimbãrile bruºte de temperaturãau format un minitsunami, care adevastat plaja, informeazã B1 TV.

Zeci de scaune, bãrci ºi umbrele aufost luate pe sus de valul creat.

Fenomenul extrem de rar pentruOlanda a fost filmat de cãtre un

turist aflat la un hotel din staþiuneaZandvoort. Acesta surprinde cumun val uriaº ajunge la mal în timp cepe cer se pot vedea fulgerele. Maimulte scaune, bãrci ºi umbrele suntpurtate de apã de-a lungul plajei,dar, din fericire, nimeni nu a fostrãnit. Specialiºtii susþin cãfenomenul bizar este numitmeteotsunami sau tsunamimeteorologic ºi este provocat deschimbãrile bruºte ale presiuniiatmosferice. Ultimele douã fenomede acest gen s-au produs în Olandaîn anii 2004 ºi 2006.

Sursa: b1.ro

Un meteotsunami a stârnit panicã pe o plajã din Olanda

iunie - iulie 2017 Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

40 de olandezi, membri ai celui maimare club de proprietari de rulote dinEuropa, au petrecut româneºte, asearã,pe meleaguri sãtmãrene. Gazdele i-auomenit cu bucate alese: gulaº la ceaunºi sarmal. Au mers ca unse de faimoasapãlincã.

„Un pahar de pãlincã toatã lumea,cu noroc ºi cu sãnãtate!”

Pentru al 15-lea an consecutiv,Jaroslav ºi Ildiko Noghiu, doi românistabiliþi în Olanda la începutul anilor‘80, s-au transformat în ghizi pentru 21de familii care au venit sã descopereRomânia cu rulotele.

„Rãmânem 5 sãptãmâni înRomânia. Facem în jur de 3500 dekilometri, turul României, ºi oameniisunt extraordinar de entuziasmaþi de totce vãd în þarã”, spune Jaroslav Noghiu.

Els Winter ºi soþul ei au venit învacanþã cu rulota în þara noastrã pentrual ºaptelea an la rând. „Ne plac

peisajele, sunt foarte frumoase,oamenii sunt foarte prietenoºi ºi neplace mâncarea, pentru cã e foartebunã!”

Dupã ce au vizitat o linie deproducþie a pãlincii, oaspeþii olandezis-au înfruptat din bucatele tradiþionalepregãtite de gazde.

„De la cârnaþi, caltaboº, sângerete,jumãri, slãninã prãjitã, ceaunul pânã lasarmalele tradiþionale asezonate, cumspun cunoscãtorii, cu acea bãuturãtradiþionalã, nelipsitã de pe meseleromânilor ºi e vorba de pãlinca noastrãtradiþionalã”, a enumerat Silviu Zetea,producãtor de pãlincã.

De la masã la dans n-a mai fostdecât un pas: turiºtii au învãþat repedesã joace hora româneascã.

„- V-am vãzut dansând.- Da, îmi place! A fost prima datã.- Ce credeþi despre dansurile

româneºti?- E uºor ºi e foarte plãcut sã

dansezi”, spune o turistã din Olanda.„Nemaipomenit! E total diferit de

þara noastrã”, a remarcat un alt turist.„Oamenii sunt foarte prietenoºi,

oriunde mergi toatã lumea îþizâmbeºte.”

Turiºtii olandezi vor rãmâne în þaranoastrã pânã la începutul lunii iulie.Vor bate 3500 de kilometri ºi nu vorrata niciun obiectiv important. Vorvizita Cimitirul Vesel de la Sãpânþa,Vatra Dornei, Sighiºoara, Braºovul,dar ºi Delta Dunãrii ºi litoralulromânesc.

Sursa. Digi24.ro

Turiºti olandezi, fascinaþi de România.Zeci de familii fac turul þãrii cu rulotele

Analgezicele eliberate pe bazã de reþetã,precum diclofenacul ºi ibuprofenul, sporescriscul de fibrilaþie atrialã cu pânã la 84%,ceea ce ar putea declanºa un accidentvascular cerebral, au descoperit cercetãtoriidin Olanda.

Fibrilaþia atrialã - principala cauzã aaccidentului vascular cerebral - este oafecþiune ce provoacã aritmia inimii, careîncepe sã batã mult mai repede ca de obicei,ceea ce duce la formarea cheagurilor desânge.

Analgezicele pe bazã de reþetã, inclusivmedicamentele antiinflamatoare non-steroidiene (NSAID), cum ar fi diclofenaculºi ibuprofenul, sunt prescrise cel mai adeseaîmpotriva artritei.

Studiul, efectuat în Rotterdam cuîncepere din anul 1990, a monitorizatsãnãtatea inimii în cazul a 8.423 de persoanecu vârsta de cel puþin 55 de ani.

Cazurile de fibrilaþie atrialã au fostdiagnosticate folosindu-se datele furnizatede monitoarele cardiace, în timp ceinformaþiile despre medicamentele prescriseau fost preluate din farmacii.

Vârsta medie a participanþilor la studiu afost de 68 de ani, iar peste jumãtate dintreaceºtia au fost femei, conform unui raportpublicat în revista online BMJ Open.

În timpul monitorizãrii, cu o duratãmedie de 13 ani, 857 de participanþi audezvoltat fibrilaþie atrialã. Dintre aceºtia,

261 nu folosiserã niciodatã medicamenteNSAID în momentul punerii diagnosticului,554 folosiserã acest tip de medicamente întrecut, iar 42 urmau un tratament cu acestemedicamente în perioada efectuãriistudiului.

Cercetãtorii considerã cã medicamenteleNSAID provoacã probleme cardiacedeoarece cresc tensiunea arterialã în urmaretenþiei de lichide.

Bruno Stricker, de la Centrul medicalErasmus, a afirmat cã unele studii anterioareau stabilit o legãturã între fibrilaþia atrialã ºiacest tip de analgezice, adãugând însã cãriscul se diminueazã în timp.

„Rezultatele noastre indicã faptul cãriscul apare la scurt timp dupã începereatratamentului ºi poate dispãrea dupã operioadã“, a spus Bruno Stricker.

Surse: Mediafax, Daily Mail, NHS

Toate trenurile electrice dinOlanda sunt acum alimentatenumai cu energie eolianã

Comania feroviarã din Olanda, NS, a anunþat cã toatetrenurile electrice de pasageri sunt alimentate 100% cuenergie eolianã. Aceastã strategie a început în 2015 ºi s-aterminat cu un an înainte de plan.

„De la 1 ianuarie 2017, toate trenurile merg pe energieeolianã”, conform lui Ton Boon, purtãtorul de cuvânt alcompaniei feroviere olandeze, NS.

În 2015, NS a devenit partenera de afaceri a companiei deelectricitate Eneco. Scopul acestui parteneriat a fost catrenurile de pasageri electrice sã fie alimentate numai cuenergie eolianã pânã în ianuarie 2018, spune Science Alert.

Jumãtate din flota trenurilor era deja alimentatã în acestmod, iar pentru a-ºi îndeplini scopul era nevoie ori deconstruirea mai multor parcuri de eoliene ori de importareaenergiei eoliene din þãrile apropiate, precum Danemarca.

Datoritã creºterii neaºteptate a numãrului de centraleeoliene, trecerea completã la energie verde a avut loc cu un anmai devreme.

Confrom companiei feroviere ºi a Eneco, în jur de600.000 de pasageri folosesc zilnic infrastructura feroviarã.De asemenea, o orã de rotire a unei centrale eoliene poatealimenta un tren pentru 200 km.

Istoria olandezilor cu privire la energia eolianã este binecunoscutã de trei secole, folosind vântul de la pompe deextragere a apei la mori de vânt pentru producþia fãinii.

O astfel de tendinþã existã la nivel global. Doar în 2016,Costa Rica a fost capabilã sã meargã 250 de zile fãrã sãfoloseascã combustibili fosili, datoritã energiilor eoliene,hidroelectrice ºi geotermale. Scoþia a generat într-o zi cu vântputernic mai multã energie eolianã decât consumul întregiiþãri. De asemenea, Danemarca a produs 42% energie eolianãîn anul 2015 din totalul energiei produse de þarã, în condiþiileîn care douã dintre cele mai mari parcuri de centrale eolienenu funcþionau.

Sursa: descopera.ro

O serie de medicamente foartefolosite în România cresc risculde accident vascular cerebral

Pagina 19

EDITURA REGNI

CONTACT: telefon: 0049 160 33 73 128

• e-mail: asii.romani@yahoo.com

eesttee allããtturri ddee

ddumnneeavooasttrrãã

ccu urrmããttooarreellee

accttivittããþi: din Nürnberg

ASOCIAÞIA

Singurul lunar în limba românã din Germania

www.AsiiRomani.com

www.voceata.eu

iunie - iulie 2017 Pagina 20 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

COPILUL MEU FRUMOS!

ªtim cu toþii cã pentrufiecare mãmicã, copilul

ei este cel mai frumos. Încadrul acestei rubrici,

pãrinþii care doresc sã-ºivadã odorul în paginile

ziarului nostru, suntinvitaþi sã ne trimitã pe

adresa de e.mail aredacþiei:

asii.romani@yahoo.com,o fotografie cu fiul saufiica lor, o fotografie

însoþitã de câteva rânduri(nume, prenume, vârstã,

pasiuni etc).

Sus pe culmile vãzduhului se aflaîmpãrãþia norilor. Era stãpânitã de craiulNorian, cel mai frumos ºi mai strãlucitdintre toþi craii împãrãþiilornepãmântene. Curând, luminatul crai îºigãsi o mireasã, pe Roseline, domniþanorilor trandafirii. În pragul nunþii însã,un nor cenuºiu a învãluit-o pe Roseline,purtând-o departe, pe un tãrâm neºtiut denimeni. De atunci, slãvitul Norian arãmas mereu întristat ºi însingurat.Nimeni ºi nimic pe lume nu îi mai puteaaduce o cât de micã bucurie, nici chiarsora sa, Irizada, zâna-curcubeu.

Într-o zi, pe când plutea în caleaºcasa de nori pe deasupra unei grãdiniîncântãtoare zãri într-un leagãn de aur uncopilaº de o frumuseþe nepãmânteanã.Vãzându-l, Norian l-a îndrãgit pe datã, l-a luat cu sine, gândind sã facã din el uncavaler desãvârºit.

Norian: Frumosul meu copil, nuºtiu care îþi este numele dar eu te voinumi Mixandru, fiindcã te-am gãsit într-o minunatã grãdinã cu mixandreînflorite.

Copilul creºtea în palatul craiului,iar acesta l-a învãþat arta mânuiriiarmelor vrãjite pe care ºi el o ºtia de lacraiul vânturilor. Apoi Mixandru a

învãþat sã cãlãreascã ºi sã îmblânzeascãarmãsarii soarelui ce strãbãteauvãzduhurile ca niºte fulgere de luminã.Când a împlinit 15 ani, Norian l-a dus peþãrmul unui lac cu apa limpede, deculoarea safirului ºi l-a îndemnat sã sescalde în undele lui. Scãldându-se,Mixandru simþea cum puterile îicreºteau, îndoit, înzecit, înmiit. Laculacela era vrãjit, iar cine se scãlda înundele lui devenea invulnerabil la oricearmã l-ar fi atins. Apoi, Norian i-a dat sã

îmbrace niºte haine fãrã de seamãn,þesute parcã dintr-o luminã albastrã caochii lui Mixandru. I-a mai dat apoi osabie vrãjitã, cu mânerul încrustat cudiamante albastre, spunându-i cã vaputea rãpune cu ea orice potrivnic aravea, fie chiar un vrãjitor. Apoi l-aîmbrãþiºat de rãmas bun ºi s-a întors înîmpãrãþia norilor. Mixandru s-a întristatmult de despãrþirea de acela care îlcrescuse ºi pe care îl iubea ca pe unpãrinte.

Mixandru: - De-acum trebuie sãîmi urmez rostul hãrãzit de Norian.

A încãlecat pe armãsarul sãu vrãjitce strãbãtea vãzduhurile asemenea uneisãgeþi albastre. Cãdea ca un fulger învârtejul luptelor, ajutându-i pe cei drepþisã îi învingã pe vrãjmaºi. Elibera pe ceislabi de sub puterea asupritorilor, fãcândsã triumfe în lume binele ºi adevãrul.Nimeni nu îi ºtia numele, dar fiindcãpurta haine albastre iar sabia sa era ºi eaîncrustatã cu diamante albastre i s-a spusde cãtre toþi cavalerul albastru. Era temutºi iubit deopotrivã.

Într-o zi, a eliberat o preafrumoasãprinþesã din puterea regelui Asur care oþinea ca prizonierã. Ducând-o la palat,regele Leandru, tatãl prinþesei i-apovestit cã a avut un fiu ce a fost rãpit decraiul norilor pe când dormea înleagãnul sãu de aur în grãdina cumixandre. Astfel, Mixandru a înþeles cãregele Leandru îi era tatã iar prinþesaDaliris, fiica lui îi era sorã. Ea urma sã fiemireasa prinþului Naian, fiul regelui dinþara vecinã. Iatã însã cã în ajunul nunþiiun cãlãreþ de la hotare a sosit cu vesteacã regele Asur, ajutat de vrãjitorul

Clinsor a pornit cu rãzboi asupra þãrii.Lupta s-a pornit, mai crâncenã caniciodatã. În cele din urmã oºtireaduºmanã a fost alungatã iar Asur ucischiar de cãtre cavalerul albastru.

Mixandru: - Maiestate, trebuie sãpornesc în cãutarea vrãjitorului Clinsorºi sã-l ucid, altminteri þinuturile noastre

nu vor mai cunoaºte nicicând pacea ºitihna.

Mixandru a pornit mai iute casãgeata spre palatul de ametist ºi agat alvrãjitorului. Lupta a început, a þinut zileîn ºir dar niciunul dintre ei nu se dãdeaînvins. Deodatã, Mixandru a zãrit opasãre cu penele în culorile curcubeuluinãpustindu-se ºi luând o sticluþã dincristal verde cu o licoare ciudatã la

culoare din care bea în timpul lupteivrãjitorul. De-acum, puterile lui Clinsorîncepeau sã scadã ºi în cele din urmã acãzut ucis de sabia lui Mixandru.Pasãrea, care nu era alta decât Irizada,zâna-curcubeu s-a aºezat uºor pe untrandafir roz, aflat în grãdina vrãjitorului,apoi ºi-a luat zborul. Mixandru a rupttrandafirul, gândind sã îl ia cu el, însã înclipa urmãtoare dinaintea lui a apãrutRoseline, domniþa norilor trandafirii.Roseline i-a mulþumit cu lacrimisalvatorului ei, iar acesta s-a întors lapalatul tatãlui sãu. Curând au începutserbãrile nunþii prinþesei Daliris cuprinþul Naian. În timpul balului, cândtoatã lumea dansa Mixandru a coborât îngrãdinã. Mixandrele înflorite erau osãrbãtoare. Deodatã, o caleaºcã de noris-a ivit în vãzduh ºi douã braþe puterniceîl ridicarã.

Mixandru: -Norian!Norian: -Eu, scumpul meu

Mixandru ºi nu sunt singur, priveºte!Mixandru: -Roseline! Irizada!Norian: -Sã mergem la palat, cãci în

curând vor începe ºi nunþile noastre!Ramona Bochie,

autoare nevãzãtoare deliteraturã pentru copii

Cavalerul albastru

LA MULÞI ANI,MARIA VALENTINA

Pagina 21iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Micuþa localitate Berzasca(judeþul Caraº-Severin), aºezatã peClisura Dunãrii, s-a transformat decurând într-o staþiune exoticã. Aicis-a construit, un complex hotelierplutitor - Complexul “Egreta”-, aºacum sunt cele de la tropice, de peinsulele Bora Bora, Galapagos,Maldive sau Filipine.

Complexul “Egreta”, satulplutitor din Clisura Dunãrii, este unproiect unic în Europa, fiind ºi primastaþiune lacustrã din România.Investiþia a fost derulatã cu fonduride la Uniunea Europeanã.

Pentru început, 15 cãsuþesuspendate pe piloni deasupraDunãrii, un lung ponton fiindlegatura lor cu malul românesc alfluviului, pot fi închiriate depersoanele care au nevoie de câtevazile de relaxare.

Ineditul sat plutitor a fostrealizat într-o zonã cu un peisaj devis. Dezvoltatorul proiectului a doritsã punã în valoare frumuseþeaClisurii Dunãrii (cel mai spectaculosdefileu al fluviului), într-o locaþiedeosebitã, cu multe atracþii în

imediata apropiere.1

Turiºtii care se cazeazã înlocuinþele cu totul speciale suntinvitaþi sã se bucure de priveliºteasuperbã a Dunãrii, încojuraþi de apaei ºi departe de agitaþia cotidianã. Eivor fi treziþi dimineaþa de zgomotulpãsãrilor care zboarã deasupraDunãrii ºi de gãlãgia produsã debroaºte. Mai mult, casele suntconstruite la aproximativ 20-30metri de mal ºi au vedere spreDunãre ºi spre pãdurea de un verdesuperb din Serbia.

Fiecare cãsuþã rusticã este dinlemn ºi are în componenþa sa: undormitor la etaj, o baie cu cabinãduº, o mini-bucãtãrie, o sufrageriedotatã cu colþar extensibil, tv led,televiziune prin cablu, wifi, mãsuþã,dulap, aparat de aer condiþionat, oterasã mare de 16mp la Dunãre

prevãzutã cu copertinã soare,mãsuþã ºi 2 ºezlonguri. Intrarea încasuþe este pe bazã de cartele. Existãrecepþie, o zonã de relaxare peponton cu terasã cu 10 mese ºi

parcare pentru 19 maºini.2

În oglindã cu acest complex de15 cãsuþe, va mai fi construit încãunul identic, iar în mijlocul lor vor fiamenajate douã piscine, una pentruadulþi ºi una pentru copii, dar ºi unrestaurant. În total, în localitateaBerzasca vor fi realizate 30 de astfelde cãsuþe, care vor forma douãinsule, Egreta ºi Pelicanul. Deasemenea, în cadrul proiectului”Dreptul la Dunãre”, în satullacustru de pe Clisura Dunãrii vorexista ºi alei de promenadã, un portturistic, o pistã de biciclete ºi un

punct de belvedere.3

În imediata apropiere avem

urmãtoarele atracþii turistice4: - Cetatea Drencova;- Rezervaþia Naturalã Izvorul

Bigãr – Cascada, Izbucul ºi PeºteraBigãr;

- Peºtera Zamoniþa;- Rezervaþia naturalã Cazanele

Mari ºi Cazanele Mici;- Chipul regelui dac Decebal -

un basorelief înalt de 55 m, aflat pemalul stâncos al Dunãrii, întrelocalitãþile Eºelniþa ºi Dubova, înapropiere de oraºul Orºova,România;

- Stânca Babacaia – Coroninicare marcheazã intrarea propriu-zisãîn Clisura Dunãrii;

- Trasee turistice de drumeþieîn împrejurimi: Traseul EcoturisticTrescovãþ; Traseul EcoturisticSviniþa –Tricule; Traseul Berzasca –Cascada de tuf “Piºãtoarea” –Munþii Almaj; Traseul Berzasca –Gaura Cornii – Munþii Almaj, peValea Berzasca – “La Gaura”;Traseul Berzasca – Peºtera de laDumbrãviþa Micã; Traseul Berzasca– Peºtera de la Pepa; TraseulBerzasca – Peºtera de la Voinicovãþ;

Traseul Berzasca – Peºtera dinCleanþul Pânzii; Traseul Berzasca –Peºtera din Cleanþul Zbegului;Traseul Berzasca – PeºteraSocolovãþ; Traseul Berzasca –Peºtera Zamoniþa (Peºtera dinDragosele); Traseul Debeliulg–Bigãr;

- Laleaua galbenã de Cazanesau laleaua bãnãþeanã (Tulipahungarica) - o specie endemicã, deinteres comunitar, al cãrui habitat îlconstituie versanþii sudici, abrupþi aiCiucarului Mare, care strãjuiescCazanele Mari ale Dunãrii. Plantaînfloreºte la începutul lunii aprilie ºipoate fi observatã înfloritã pânã laînceputul lunii mai, numai de labordul ambarcaþiunilor de peDunãre;

- Ruinele Cetãþii Coronini, sauSf. Ladislau care pot fi vãzute pedealul numit Culã din ClisuraDunãrii;

- Traseul Berzasca – VârfulTrescovãþ – Dunãre - are ca punct deatracþie neck-ul vulcanic Trescovãþ,o formaþiune stâncoasã care încântãochiul uman ºi pe care se aflãspeciile de arbori ºi arbuºti care aucãpãtat de-a lungul timpului formeciudate datoritã fenomenelor meteo;

- Clisura Dunãrii sau DefileulDunãrii (în sârbã Banatska Klisura,Áàíàòñêà Êëèñóðà) - regiunegeograficã situatã de-a lungulmalului nordic al Dunãrii, în sudulBanatului;

- Lacul Ochiul Beiului - situatîntr-o zonã de o sãlbãticieimpresionantã din Parcul NaþionalCheile Nerei – Beuºniþa, la limitaMunþilor Aninei cu Munþii Locvei,la o altitudine de 310 metri. Acestlac nu îngheaþã niciodatã,temperatura apei rãmânândconstantã tot timpul anului, între 4 ºi8 grade Celsius.

- Morile de apã de la Rudãria(localitate la poalele MunþilorAlmãjului din Banatul Montan) –

locul unde se macinã timpul. ÎnComplexul Mulinologic de laRudãria, mãcinatul grãunþelor este odatinã pe care azi rudãrenii opãstreazã ca pe o adevãratãcomoarã;

- Parcul Naþional Cheile Nerei– Beuºniþa

Deºi localnicilor din Berzascaconstrucþiile plutitoare li se parneobiºnuite, ei recunosc cã staþiuneaplutitoare le va pune localitatea peharta turisticã a României. Satele

plutitoare sunt printre destinaþiilefavorite de vacanþã ale europenilorcu bani.

Adriana-Lucia Ciugudean

1_ http://complex-egreta.ro/about-us/2_ http://complex-egreta.ro/camere/3_ http://www.pressalert.ro/2016/06/clisura-dunarii-turism-statiune-casute-suspendate/

4_ http://complex-egreta.ro/category/atractii-turistice-in-zona/

Satul plutitor din Clisura Dunãrii - Complexul “Egreta”-este unic în Europa?

iunie - iulie 2017 Pagina 22 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

AurãPrin carnea / semn eu am vãzut, iubito,ameþitoare turle de luminã, Pe masa scribului e cupa plinãCu golul împlinirii. Cine-a sorbit-o

strângând-o Roza? Raza se declinãpe scara de incendiu, înrobito,ºi lacãtul la cripta yang-wu-bi-toÎnchide-nlãnþuirea peregrinã

zenitul ºi celula de gazare,Teatralul veac asudã sã-nconjoareînsângerarea fabulei deºarte.

La miezul nopþii cerul calm împarterãpirea-n duh cu orga visãtoarevestind legenda nunþii (dupã moarte).

TuTu cea mai tristã singurã ºi bunãtu candelã de jertfã visãtoare

tu rãsãrit apus ºi înstelaretu mugur în explozii de furtunã

tu stranã ºi potir cuminecaretu leagãn ºi colind ºi nor ºi lunãtu þipãt ca pustia încununãtu rugãciune la iluminare.

tu harul ºi prescura din petaletu smirnã ºi ofir din patrafiretu roza orchestrându-mi cimitire

tu Ghetsimani ºi Auralul, iatã-lmultplânsu-mi suflet exilându-l Tatãlîntr-un mormânt al lacrimilor tale.

Rãmas bun(închinat lui Mihai Codreanu)

Un vis halucinant de insolitmã urmãreºte-n nopþi adamantine; În dialog e sufletul cu mineªi-mi reproºeazã adevãr ciuntit.

Îmi mustrã sãrãcia de luminePe care soarta des le-a ocolit,Sã schimb registrul sumbru, favorit, Prin sfaturi certe pururi divine;

Cum nu-i de nasul tãu, facil, poeteSã scrii din greu la nesfârºit soneteDe vrei sã ai o soartã mult mai rozã;

Dedicã-te, supus, reginei prozã - Doar ea te va salva de aritmieªi-ncorsetãri. Adio prozodie!...

Sonete de maestrul HoriaZilieru

(Membru al Uniunii Scriitorilordin România, Cetãþean de

onoare al municipiului Iaºi,distins cu Ordinul Meritul

Cultural în gradul deComandor)

ASOCIAÞIA LITERARÃ "PÃSTOREL" IAªI ªI CENACLUL LITERAR UMORISTIC: ACADEMIALIBERÃ "PÃSTOREL" IAªI afiliate Uniunii Scriitorilor din România - filiala Iaºi

AutobiografieDeºi sunt medic, mamã ºi bunicãCu muzica ºi versu-am cochetat;Fiincã am fãcut balet de micã,Mereu, mereu cu poanta m-am distrat!

O mamã încântatãMama-i foarte încântatãCã-i student bãiatul eiDar nu-i place nici o fatã; Dânsa n-a aflat cã-i gay!

Pãrinþii unei feteNu vor ginere de treabãNumai sã se-nsoare-n datã;„Pentru ce atâta grabã?“„E puþin însãrcinatã!“.

Doctorul StratStrat e un medic foarte mareE un chirurg foarte-nzestrat!ªi de aceea rãu îmi pareCã nu-i ºi soþul meu ca Strat!

Cei 7 ani de-acasãDacã-l saluþi el nu-þi rãspunde,Iar de-i vorbeºti, pierzi timpu-n van.Prin asta dânsu’ nu ascundeCei ºapte ani... de pe maidan!Epigrame de Georgeta Paula Dimitriu

(membru ALPI)

Cu ocazia lansãrii volumului „Regiºi Regine la Palatul Culturii“, de

jurnalistul Dan TeodorescuReginele ºi Regii se adunãCu multã eleganþã la PalatPrinzându-se în jocul avântatCe-oferã drept rãsplatã o cununã.

Suspansul, evident, e garantatªi-amfitrionul – DANTE – vrea sã spunãCã toatã-aceastã lume foarte bunãVa fi de el fãcutã, sigur,… mat!

Fiindcã ºtim cã e un campionLa reportaje, chiar de-i… taciturn (!)Noi totuºi îi vom spune, amical:

Acest volum e cert un nou pionUrcându-te mereu mai sus în turnDar te rugãm sã nu sari… peste cal!

Un antrenor de excepþie Un iepuraº mecanic, angajatS-alerge-n fruntea curselor de-ogari,C-avea ºi nervi de-oþel ºi muºchii tari,Se plictisise, devenind blazat.

Cum spectatorii se-arãtau ... mãgari (!)ªi cadrul nu era civilizat,Brav, iepuraºu-a demisionat,Râvnind noi jocuri ... pentru temerari.

Sonete de Eugen Deutsch (membru ALPI)

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul

de a colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrãva apãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã învaloare printr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului.Pentru persoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

72

Talonul va fitrimis pe adresa

redacþiei:DACIA e.V.,

Petersauracher Straße39, 90449 Nürnberg,

Deutschland

iunie - iulie 2017 Pagina 23ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

România va fi þarã - invitatã de onoare în cadrulediþiei 2018 a Târgului Internaþional de Carte de laLeipzig. În vederea suplimentãrii numãrului detraduceri disponibile din limba românã în limbagermanã, ICR, în calitatea sa de finanþator, lanseazã,în perioada 1-30 iunie 2017, o sesiune specialã încadrul programului Translation and PublicationSupport Programme (TPS) pentru primirea solici-tãrilor de finanþare din partea editurilor strãine caredoresc sã traducã ºi sã publice, în limba germanã,lucrãri de ficþiune ºi non-ficþiune din domeniileliteraturã, artã, ºtiinþe umane ºi sociale, aparþinândautorilor români. Pentru a participa la sesiuneaspecialã de finanþare „Leizpig 2018“ a programuluiTPS, editura strãinã trebuie sã se angajeze sã publicecartea pânã cel târziu la data de 1 martie 2018.

CONDIÞII DE ÎNSCRIERE ?IREGULAMENT DE PARTICIPARE

Lansând sesiunea specialã „Leipzig 2018“ aprogramului TPS, Institutul Cultural Român îºipropune sã sprijine traducerea ºi publicarea, în limbagermanã, a unor opere relevante de ficþiune ºi non-ficþiune din domeniile literaturã, artã, ºtiinþe umane ºisociale, aparþinând autorilor români.

OBIECTIVE:promovarea dialogului cultural ºi rãspândirea

culturii ºi civilizaþiei româneºti în lume;susþinerea traducerii operelor româneºti de

referinþã în spaþiul de limbã germanã.CHELTUIELI ELIGIBILE:În cadrul sesiunii speciale, sunt considerate

eligibile numai cererile de subvenþie TPS formulatede edituri (private sau de stat), înregistrate în afarateritoriului statului român, care vizeazã traducerea ºipublicarea, în limba germanã, a operelor aparþinândautorilor români. Subvenþiile acordate pot acoperipânã la 100% din costurile traducerii (fãrã sãdepãºeascã suma de 17 000 EUR) ºi, în anumitecazuri, pânã la 50% din costurile de editare (tipar,machetare, corecturã, design, legãtorie etc.), fãrã sãdepãºeascã, însã, suma de 3 000 EUR. Pentru

aplicaþiile care solicitã doar costuri de editare, TPSacoperã pânã la 9 000 EUR din costurile eligibile.Suma totalã de finanþare se va stabili în funcþie deîndeplinirea criteriilor de evaluare.

ACORDAREA FINANÞÃRII:Valoarea finanþãrii se stabileºte în raport cu

bugetul prezentat de aplicant, detaliat pentru toatetipurile de cheltuieli. ICR va efectua plata cãtreediturã, dupã ce va primi din partea acesteia: unnumãr de exemplare din lucrarea publicatã, conformcontractului de finanþare, având menþionat pe paginade copyright sprijinul financiar acordat de ICR;facturi, documente bancare (extrase de cont) ce atestãefectuarea plãþii/plãþilor în perioada de valabilitate acontractului (conform prevederilor contractuale).Institutul Cultural Român nu va deconta nicio platãfãcutã de editurã înainte de încheierea contractului cuInstitutul Cultural Român. Suma finalã ce se vaacorda editurii cu titlu de sprijin financiar se vadetermina în baza documentelor justificative ceurmeazã a fi prezentate finanþatorului în conformitatecu prevederile contractului de finanþare si nu va puteadepãºi în niciun caz valoarea maximã a finanþãriistabilitã în urma evaluãrii de cãtre comisia de experþiindependenþi.

ATENÞIE: Decontarea se va face peparcursul anului 2018.

TPS NU VA FINANÞA:lucrãri care nu aparþin autorilor români;copyright;cursuri universitare, volume colective care

conþin texte susþinute la congrese sau conferinþe;volume distribuite gratuit;reviste sau ziare;volume deja publicate la data formulãrii cererii

de finanþare prin TPS;ghiduri;costuri instituþionale care includ cheltuieli

administrative, plãþi în contul deficitului bugetar,salarii, alte plãþi curente ale editurii.

EVALUAREA CERERILOR DEFINANÞARE VA ÞINE CONT DE:

calitatea lucrãrii propuse (30 p.);experienþa editurii, planul de distribuþie ºi

strategia de promovare (20 p.);experienþa traducãtorului (30 p.);finanþarea solicitatã în raport cu bugetul total

necesar operaþiunii ºi de tirajul propus pentrueditarea lucrãrii (20 p.).

TERMENE LIMITÃ PENTRU DE-PUNEREA CANDIDATURII:

Pentru sesiunea specialã „Leipzig 2018”,dosarele complete pot fi trimise în intervalul 1-30iunie 2017 (data poºtei).

ATENÞIE: Pentru a participa la aceastãsesiune de finanþare, editura trebuie sã seangajeze sã publice cartea pânã cel târziu la datade 1martie 2018.

Dosarul de candidaturã trebuie sã conþinã:formularul de înscriere disponibil pe www.

cennac.ro, completat ºi semnat în original de cãtreeditor ºi traducãtor(i) (vezi Application_Form_TPS_Leipzig_2018);

bugetul estimativ al operaþiunii de editare careva include ºi detalii privind investiþia editorului;ofertã de la tipografie - în cazul în care se doreºte ofinanþare ºi pentru costurile de editare; planul dedistributie ºi strategia de promovare a volumuluipropus; catalogul editurii pe ultimul an; un exemplaral volumului propus spre traducere; curriculum vitae

al traducãtorului cu prezentarea detaliatã aexperienþei relevante; copie a contractului de drepturide traducere sau, în cazul unui volum inedit, unexemplar al contractului încheiat cu autorul/autoriilucrãrii; copie a contractului încheiat cutraducãtorul. Documentele care însoþesc formularulde înscriere pot fi trimise în limbile englezã,francezã, germanã, italianã sau spaniolã. Dosarelecomplete vor fi trimise prin poºtã, la adresa de maijos, cu menþiunea „Pentru programul TPS - sesiuneaspecialã «Leipzig 2018»” :

Institutul Cultural RomânAleea Alexandru nr. 38, Sector1011824 BucureºtiROMÂNIAContact:E-mail: tps@icr.ro, www.cennac.ro,

www.icr.roATENÞIE: Nu sunt admise aplicaþiile

transmise prin fax sau prin e-mail. Dosarele carenu conþin toate documentele necesare sau careau fost trimise dupã expirarea termenului dedepunere a candidaturii nu vor fi luate înconsiderare ºi nu vor intra în concurs.

CONDIÞII FINALE:Cererile de finanþare vor fi analizate de cãtre

Comisia de experþi a TPS pe baza unui dosar de can-didaturã complet. Deciziile comisiei de experþideschid finanþarea numai cu avizul Comitetului Di-rector al ICR, în limita bugetului disponibil. Toatedeliberãrile juriului TPS sunt confidenþiale ºi nu suntsupuse obligaþiei de a se justifica. Finanþãrile vor fiacordate cu condiþia ca editura candidatã sã acceptetermenii contractului de finanþare, incluzând menþio-narea sprijinului din partea ICR pe pagina de gardã avolumului. În acest sens, editura contractantã esterugatã sã consulte manualul de identitate vizualã/ si-gla ICR disponibil la rubrica Resurse media, acce-sând link-ul http://www.icr.ro/bucuresti/ identitate-vizuala/.

Sursa: http://icr.ro

Sesiune specialã pentru primirea solicitãrilor de finanþarepentru proiecte în limba germanã în cadrul programului TPS

PSIHOLOGUL DE SERVICIUStimaþi cititori. Am creat o rubricã specialã pentru cei care doresc o consultaþie în domeniul psihologic ºi nu îndrãznesc sã meargã la unpsiholog, sub numele de: PSIHOLOGUL DE SERVICIU. Nu ezitaþi sã ne scrieþi pe adresa redacþiei asii.romani@yahoo.com, cumenþiunea: „pentru psihologul de serviciu” , iar în numãrul viitor al ziarului veþi primi rãspunsul.

Numele meu este Ionuþ M ºi am27 ani. Am o problemã mai delicatã,aº putea spune. Am o prietenã caremã tot roagã sã facem sex în grup,dar eu nu sunt de caord cu acestlucru. Ideea este cã tot insistã ºi miemi se pare cã sentimentele melepentru ea se cam duc Ce mã sfãtuiþisã fac?

Rãspuns: Bunã Ionuþ. Primul ºi cel mai

important lucru pe care te invit sã îlfaci este sã porþi o discuþie deschisãcu prietena ta în care sã îi spui cesimþi faþã de aceastã propunere. Fiisincer ºi calm, explicã-i care suntmotivele tale pentru care nu eºti deacord sã faci acest lucru ºi spune-iºi ei cã aceasta idee îþi provoacãdisconfort. Este foarte important sãîþi exprimi punctul de vedere curãbdare. Deoarece de multe ori neferim sã spunem ce simþim,

ajungem de multe ori în situaþia încare celãlalt nu poate înþelege ce seîntâmplã cu noi. E nevoie sã fiiconºtient cã nu putem citi gândurileiar exprimarea deschisã a nevoilorºi a trãirilor noastre este deosebit deimportantã, în special atunci cândsuntem într-o relaþie! Baza solidã aunei relaþii se construieºte printr-ocomunicare deschisã ºi sincerã, fãrãjudecatã, în care ambii parteneri serespectã ºi se ascultã. O relaþie încare amândoi sunt deschiºi sãasculte ºi sã îºi înþeleagã nevoile aremai multe ºanse sã evolueze decâtuna în care sinceritatea ºi libertateade exprimare lipsesc sau suntlimitate. Sfatul meu este sãdiscutaþi deschis, sã spuneþi fiecarece simþiþi ºi în funcþie de concluziala care ajungeþi împreunã, sã deci-deþi care este urmãtorul pas înrelaþia voastrã.

Sunt o tânãrã de 24 de ani ºi simtcã niciun bãiat nu mã place. Maimult decât atât, mã simt urâtã ºineîndemânaticã. Cred cã toþi bãieþiivor doar sex ºi atât. Trebuie sãrecunosc cã pânã acum nu mi-amînceput viaþa sexualã. Îmi e ºi fricã sãspun cã sunt virginã. Cred cã toþi vorspune cã sunt atât de urâtã încât num-a vrut nimeni, dar adevãrul estealtul. Ce credeþi cã aº putea face?Mulþumesc!

Rãspuns: În primul rând, îþi sugerez sã

îþi iei un timp cu tine, sã analizezitoate calitãþile ºi atuurile tale. Estefoarte important sã îþi dai seama dece eºti capabilã, sã realizezi cã eºtiimportantã, cã eºti frumoasã. Esteîn regulã sã te simþi aºa cum o faciacum ºi este ceva ce va trece. Înmomentul în care îþi dai voie sã tecunoºti ºi te accepþi aºa cum eºti,

cu totul, îþi câºtigi încredere în tine.Odatã ce devii sigurã pe tine cafemeie ºi îþi conºtientizezi toatecalitãþile, vei vedea cã uºor, uºor,vei putea începe sã ai încredere ºiîn ceilalþi. Este aproape imposibilsã avem încredere în alþii atâtatimp cât nu avem încredere în noiºi nu devenim conºtienþi depotenþialul nostru. În momentul încare îþi gãseºti siguranþa ºiechilibrul interior, poþi începe sã fiicurioasã, sã îþi dai voie sã cunoºtibãrbaþii din jurul tãu. Crezi cã suntchiar toþi interesaþi de sex? Fiicurioasã, vorbeºte cu ei, puneîntrebãri ºi dã-þi timp sã cunoºtimai bine o persoanã. Ai puteadescoperi cã unii bãrbaþi cautã maimult decât atât. Fiind conectatã latine ºi la intuiþia ta o sã-þi poþi daseama care bãrbaþi îþi doresc doarsex ºi care ar putea sã îþi ofere ceea

ce îþi doreºti tu. Ai încredere în tineºi descoperã-þi potenþialul ºi astfelai sã poþi atrage în viaþa ta pecineva care sã te vadã aºa cum eºtiºi care sã se bucure sã te aibã înviaþa lui.

Andra Tãnãsescutel. 0728 075 221

mail:andratanasescu@yahoo.com

website:http://www.dansterapie-nlp.ro/

iunie - iulie 2017 Pagina 24 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Nu cu mult timp în urmã, la Seul, s-a desfãºurat cel de-al 80-lea Congres alAsociaþiei Internaþionale a PreseiSportive (AIPS). Cu acest prilej,românii Emanuel Fântâneanu ºiDumitru Graur au fost aleºi ca membriai Comitetului Executiv AIPS, respectivComitetul Executiv al AIPS Europe, ceamai însemnatã diviziune a asociaþieiinternaþionale.

Asociaþia Internaþionalã a PreseiSportive a fost înfiinþatã în 1924, laParis, din iniþiativa reprezentanþilorgazetarilor sportivi din doar opt þãri(Austria, Belgia, Franþa, Germania,Ungaria, Italia, Polonia ºi Suedia) ºifãrã îndoialã cã primul preºedinte alAIPS, francezul Frantz Reichtel, nu ºi-a putut imagina în acel moment cedezvoltare va avea, peste ani,organizaþia ziariºtilor de sport depretutindeni. Încã de la început scopuldeclarat al existenþei asociaþiei a fostapãrarea drepturilor gazetarilorsportivi profesioniºti, crearea decondiþii îmbunãtãþite pentrudesfãºurarea muncii lor, relaþii directecu marile structuri sportive, sprijinireatinerilor jurnaliºti ºi o cât mai fidelãreflectare a fenomenului sportivmondial. În 2014, sub cupolaimpunãtoare a Muzeului Louvre dinParis, AIPS a sãrbãtorit 100 de ani dela înfiinþare, ajungând astfel sã fieconsideratã drept una dintre cele mairespectabile uniuni profesionale,grupând astãzi asociaþii naþionale dinnu mai puþin de 166 de þãri ale lumii.Desigur cã ponderea revine în

continuare ”bãtrânului continent”, cu49 de asociaþii naþionale ale preseisportive, dar un numãr considerabil îldeþin continentul african (43 þãri) ºi celasiatic (41 þãri), urmate de continentulpan-american (cu 31 de þãri).

Mai puþini ziariºti cu legitimaþiiÎn privinþa membrilor, la sfârºitul

anului trecut AIPS avea înregistrate7.762 de legitimaþii individuale alejurnaliºtilor sportivi din întreaga lume,dintre care cele mai multe aparþinEuropei (4.164 membri), urmatã deAsia (2.108), Africa (909), America(567) ºi Australia (14). Din pãcate, faþãde anii trecuþi, numãrul de membri s-adiminuat cu 1.300 de unitãþi, lucru carel-a fãcut pe preºedintele Gianni Merlosã declare în timpul Congresului de laSeul cã pierderea este semnificativã,mai ales dacã þinem seama de faptul cãînainte de criza din 2008 AIPS avea

circa 9.400 de membri cotizanþi! ”Avemo meserie care este în mare pericol, aspus Merlo. Internetul ºi new-media aucreat o junglã în care oricine se poateexprima fãrã sã se teamã de consecinþe.Pânã la un punct lucrul acesta nu esterãu, numai cã aºa au apãrut în spaþiulvirtual ceea ce numim azi ”fake news”,ºtirile false. Pericolul este ca publicul sãcreadã tot mai des cã ºi jurnaliºtiiveritabili dau tot ”fake news”,pierzându-se astfel credibilitatea fãrã decare nicio meserie nu poate sã existe.Apoi, mai existã o categorie de aºa-ziºijurnaliºti, cei de PR (public relations -n.n.), oameni care nu sunt interesaþi înniciun fel de adevãr, ci doar depromovarea intereselor companiei lacare lucreazã. Ei n-au nicio legãturã cujurnalismul adevãrat, însã beneficiazãde salarii mari. Dacã nu ne continuãmlupta pentru apãrarea drepturilornoastre, vom pieri.”

Gianni Merlo a fost realespreºedintele AIPS

La Congresul de la Seul, GianniMerlo a fost reales în unanimitatepreºedinte al AIPS pentru al treileamandat consecutiv. Ca membru alComitetului Executiv AIPS a fost deasemenea reales românul EmanuelFântâneanu, în vreme ce Dumitru Graur,preºedintele Asociaþiei Presei Sportivedin România, a fost ales în premierãmembru al Comitetului Executiv al AIPSEurope, cea mai puternicã diviziune aasociaþiei internaþionale. Iatã membriiacestui nou Comitet Executiv alcontinentului european: CharlesCamenzuli (Malta) – preºedinte, LevRossoshik (Rusia) - vicepreºedinte,Marynina Nastassia (Belarus),Triantafyllou Sotiris (Grecia),Gianfranco Coppola (Italia), GyorgySzollosi (Ungaria), Michael Schuen(Austria), Michalis Gavrilides (Cipru),Marc Ventouillac (Franþa) ºi DumitruGraur (România) - membri. AsociaþiaPresei Sportive din România (APSR) areîn acest moment 124 de jurnaliºti careposedã legitimaþii AIPS, însã se aflã întrepuþinele þãri care au raportat o creºtere anumãrului de membri cotizanþi. Cele maimulte legitimaþii AIPS sunt în Japonia(613), aceastã þarã fiind urmatã de Turcia(315), Marea Britanie (284) ºi Austria(267). România se aflã din acest punct devedere înaintea unor naþiuni mult maiputernice economic, precum Spania(120), Belgia (111), Olanda (107) sauFranþa (61). (Sursa: APSR)

SPORT

Demnitãþi jurnalistice pentru România

Un recent eveniment deexcepþie în editorialisticasportivã l-a reprezentat lan-sarea volumului „Inscripþiipe columna gimnasticii ro-mâneºti”, de ziaristul Ema-nuel Fântâneanu, la EdituraTracus Arte Bucureºti. Vo-lumul, în cele 1500 depagini – în ediþie tipãritã ºielectronicã -, retraseazãdrumul gimnasticii ro-mâneºti ºi universale, într-oscriere cu caracter de unicatîn literatura sportivã ro-mâneascã.

„Urcând EverestulGloriei”, „Campionii deacasã”, „Epopeea olimpicã

se citeºte ca un roman...”,„Geometrii mondiale”, „Co-morile Bãtrânului conti-nent”, „Ritmurile victo-riei”, „Dincolo de luminareflectoarelor” sau „Magnacum laude” sunt câteva dincapitolele pilon ale acesteiveritabile enciclopedii, iarsimpla lecturare a titlurilorne trimite la necesitateaimperioasã de a pãtrundeîntr-o lume a eroilor depoveste. Gimnastica româ-neascã a venit pe lumefiind destinatã sã învingã,iar istoria ei este fasci-nantã.

„Gimnastica e – deci –

sublimul sport / Al corpurilornoastre zburãtoare / Eliberatedin terestra stare”, spuneacândva poetul Tudor George,iar „Inscripþii pe columnagimnasticii româneºti”retraseazã drumul de sute deani, un drum sãpat de oamenidedicaþi ºi marcat deevenimente ce meritã a ficonsemnate ºi aflate.

De asemenea, þinutagraficã ºi editorialã asiguratãde Editura Tracus Arteconferã un plus acestuivolum enciclopedic dedicatgimnasticii româneºti ºiperformerilor sãi dintot-deauna. (Sursa: APSR)

O nouã carte cu caracter sportiv: „Inscripþii pe columnagimnasticii româneºti“

Bill Gates, George W. Bush sauMarissa Mayer. Sunt doar treiexemple ale oamenilor de succes caresunt de pãrerea cã hobby-urile pe carele practicã îi ajutã în activitãþile pecare le întreprind.

Oamenii de succes ºtiu cã viaþãnu este compusã doar din muncã,mâncare ºi somn. Toatã lumeatrebuie sã se bucure de timp liber,preluând un hobby care sã îi relaxezeºi chiar sã îi ajute în dobândireareuºitei în viaþã. În ultimul timp sepune accentul din ce în ce mai multpe funcþiile mentale, care sedovedesc a fi mai importante decât s-a ºtiut pânã acum. De exemplu,oamenii de ºtiinþã spun cã utilizareaunui instrument muzical, poatestimula creativitatea, abilitãþileanalitice ºi funcþiile motorii.

Pentru puþinã inspiraþie, vãprezentãm în continuare hobby-urilea cinci oameni de succes:

Richard Branson joacã ºah Magnatul este cunoscut pentru

latura sa aventuroasã ºi practicareasporturile extreme. Totuºi, hobby-ulsãu preferat implicã activitateamentalã. „Cred cã ºahul este cel maibun joc din lume. Acesta combinãcele mai bune tactici ale multorsporturi - planificare, curaj ºiasumarea de riscuri. În plus, vã puteþibucura de o ceaºcã de ceai ºi oconversaþie interesantã, în timpuljocului”, a scris Branson pe blogullui.

Jack Dorsey iubeºtedrumeþiile

În 2011, când Dorsey a inaugurataplicaþia Twitter, co-fondatorul adeclarat public cã pentru a obþinesuccesul, el ºi-a ales în fiecare zi otemã la care s-a gândit în timp cefãcea mici drumeþii. Dorsey a declaratcã fiecare sâmbãtã a lui este rezervatãdrumeþiilor, scriebusinessinsider.com

Bill Gates iubeºte sã joacebridge

William Henry Gates al III-lea,cunoscut mai ales ca Bill Gates, arecateva hobby-uri pe care le considerã„de modã veche“. Co-fondatorulMicrosoft este un jucãtor avid debridge. De asemenea, el iubeºte sãjoace tenis ºi petrece mult timppracticând jocul favorit al copiilor sãi.

George W. Bush picteazã Se pare cã fostul preºedinte al

SUA este un pictor prolific. Acesta arealizat mai mult de 50 de tablouri cucâini, numeroase peisaje ºi cel puþin30 de portrete al unor lideri mondiali.Bush a început sã picteze dupãîncetarea mandatului, în 2009,petrecând o lunã în Florida pentru aînvãþa aceastã artã.

Marissa Mayer gãteºte Este CEO-ul Yahoo, dar a

declarat pentru revista „SanFrancisco” cã iubeºte sã gãteascã. „

Cei mai buni bucãtari sunt chimiºtii”a spus Mayer, care are o abordarepracticã de coacere, realizând foi decalcul care analizeazã reþetelebrioºelor sau a reþetelor de glazurã.„Hobby-urile mele mã ajutã sã-mi fac

mai bine treaba. În acest mod,

descopãr modalitãþi inovatoare de a

privi lucrurile“, a spus CEO-ul

Yahoo. (Sursa: Lizeta Oprea,

„Adevãrul“, 17 iulie 2016)

Hobby-urile celor mai de succes oameni dinlume. Activitãþi care pot ajuta la dobândireareuºitei în viaþã

Pagina 25iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Aºteptãm fotografiile pe adresa: asii.romani@yahoo.com, însoþitede câteva cuvinte legate de eveniment ºi numele dumneavoastrã.

FOTOGRAFIA LUNII

de Ionela var Rees-Zota

iunie - iulie 2017 Pagina 26 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Fie cã iau forma unorcugetãri filosofice – prin careautoarea reuºeºte sã emitãprofunde ºi dureroasejudecãþi cu privire la destinulfiinþei umane – fie cã stau subspectrul unor trãiri ºi emoþiirevigorante, poeziile StelleiDobrogeanu-Perdix surprindprin sinceritate ºi actualitate.ªi cum sã nu fie actuale, cândversurile cuprinse învolumele mai sus amintite,iau forma unor dulci ºi amaremeditaþii despre trecereatimpului, despre tinereþe ºibãtrâneþe, despre iubire ºiurã, despre încântare ºidezamãgire, despre frumu-seþea ºi perenitatea sufletuluiomenesc ?

Existã multã sensibilitateîn poemele autoarei, existãînþelepciune ºi naivitate,încredere ºi speranþã dar maipresus de toate, existã talent.

Un talent care a fost ocultatprea mult timp, care nu s-amãrturisit lumii din diversemotive (numai de autoreºtiute).

Sã nu înþelegem greºit !Poemele Stellei Dobrogeanu-Perdix nu s-au nãscut pestenoapte. Ele sunt rezultatulunei experienþe creatoareîndeungate, care a fostcizelatã, spre exemplu înperioada anilor 1960-1980 încadrul activitãþii desfãºuratela Cercul Literar alAcademiei Române sau camembrã a Cenaclului Literar«George Cãlinescu», unde i-aîntâlnit pe ªerban Ciculescu,Ovidiu Papadima, CellaDelavrancea, Virgil Cariano-pol.

Recent, poemele create deStella Dobrogeanu-Perdix aufost redescoperite ºi publicatede Dan Gîju, care în prefaþa

volumului «Insomnii, lacrimiºi stele» mãrturiseºte :«Rareori mi-a fost dat sãparcurg, cu atâta derutã dar ºicuriozitate, în manuscris, oplachetã de versuri. Spundoar cã Stella Dobrogeanu-Perdix este un caz. În modcert nu singular. În mod certinteresant.»

Cãrþile distinsei poete seadreseazã, atât tinerilor, careînþeleg limbajul iubirii ºi

preferã sã îºi trãiascã viaþaîntr-o lume a visãrii ºi într-ununivers doldora de romanticesentimente, cât ºi adulþilorcare înþeleg cã «viaþa-iformatã din grãmezi dehumã» iar zilele fiecãruiadintre noi se scurg inevitabiluna dupã alta travesând cuîncrâncenare aceeaºi punte asuspinelor.

LILIANAMOLDOVAN

1 Stella Dobrogeanu-Perdix : “Bãtrâna Terra»,Botoºani : Editura Domino,2010, 316 p.

Stella Dobrogeanu-Perdix : «Insomnii, lacrimi ºistele», Botoºami : EdituraDomino, s.a. 163 p.

Stella Dobrogeanu-Perdix : «Piramida secoluluimeu», Târgoviºte : Biblio-theca, 2009, 217 p.

Eleganþe poetice oglindite în volumele doamnei Stella Dobrogeanu-Perdix

INVITAÞIE LA LECTURÃ

Poeziile Stellei Dobrogenu-Perdixrãsar dintr-un univers nostalgic

încãrcat cu amintiri smulse dintr-olume demult uitatã. Volumele deversuri : «Bãtrâna Terra» (2009),

«Insomnii, lacrimi ºi stele»,«Piramida secolului meu»(2010)1,

conþin mãrturii lirice excepþionale ºisunt alcãtuite din mici nestemate

poetice pe care autoarea le-a ºelfuitcu îndemânare creatoare pe parcursula 8 decenii de viaþã. Sunt 8 decenii încare poeta a colecþionat sentimente,

idei, mãrturii existenþiale ºi constatãrifilosofice transmise cu talent prinfiltrul matricei stilistice specifice

graiului poetic românesc.

iunie - iulie 2017 Pagina 27ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Relele tratamenteaplicate

minorului

CAPITOLUL IIInfracþiuni contraintegritãþii corporale sausãnãtãþii

Art. 197

Relele tratamente aplicateminorului

Punerea în primejdie gravã,prin mãsuri sau tratamente deorice fel, a dezvoltãrii fizice,intelectuale sau morale aminorului, de cãtre pãrinþisau de orice persoanã în grijacãreia se aflã minorul, sepedepseºte cu închisoarea dela 3 la 7 ani ºi interzicereaexercitãrii unor drepturi.

Agresiuni asuprafãtului

CAPITOLUL III Infracþiuni sãvârºite asupraunui membru de familie

Art. 200

Uciderea ori vãtãmareanou-nãscutului sãvârºitã decãtre mamã

(1) Uciderea copilului nou-

nãscut imediat dupã naºtere,dar nu mai târziu de 24 deore, sãvârºitã de cãtre mamaaflatã în stare de tulburarepsihicã se pedepseºte cuînchisoarea de la unu la 5 ani.

(2) Dacã faptele prevãzute înart. 193-195 sunt sãvârºiteasupra copilului nou-nãscutimediat dupã naºtere, dar numai târziu de 24 de ore, decãtre mama aflatã în stare detulburare psihicã, limitelespeciale ale pedepsei sunt deo lunã ºi, respectiv, 3 ani

CAPITOLUL IV

Art 201

Întreruperea cursului sar-cinii

(1) Întreruperea cursuluisarcinii sãvârºitã în vreunadintre urmãtoarele împre-jurãri:

a) în afara instituþiilormedicale sau a cabinetelormedicale autorizate în acestscop;

b) de cãtre o persoanã care nuare calitatea de medic despecialitate obstetricã-gine-cologie ºi drept de liberãpracticã medicalã în aceastãspecialitate;

c) dacã vârsta sarcinii adepãºit paisprezece sãptã-mâni, se pedepseºte cuînchisoare de la 6 luni la 3 anisau cu amendã ºi interzicereaexercitãrii unor drepturi.

(2) Întreruperea cursuluisarcinii, sãvârºitã în oricecondiþii, fãrã consimþãmântulfemeii însãrcinate, sepedepseºte cu închisoarea dela 2 la 7 ani ºi interzicereaexercitãrii unor drepturi.

(3) Dacã prin fapteleprevãzute în alin. (1) ºi alin.(2) s-a cauzat femeiiînsãrcinate o vãtãmarecorporalã, pedeapsa esteînchisoarea de la 3 la 10 ani ºiinterzicerea exercitãrii unordrepturi, iar dacã fapta a avutca urmare moartea femeiiînsãrcinate, pedeapsa esteînchisoarea de la 6 la 12 ani ºiinterzicerea exercitãrii unordrepturi.

(4) Când faptele au fostsãvârºite de un medic, pelângã pedeapsa închisorii, seva aplica ºi interzicereaexercitãrii profesiei de medic.

(5) Tentativa la infracþiunileprevãzute în alin. (1) ºi alin.(2) se pedepseºte.

(6) Nu constituie infracþiuneîntreruperea cursului sarcinii

în scop terapeutic efectuatãde un medic de specialitateobstetricã-ginecologie, pânãla vârsta sarcinii de douãzeciºi patru de sãptãmâni, sauîntreruperea ulterioarã acursului sarcinii, în scopterapeutic, în interesul mameisau al fãtului.

(7) Nu se pedepseºte femeiaînsãrcinatã care îºi întrerupecursul sarcinii.

CAPITOLUL IV

Art. 202

Vãtãmarea fãtului

(1) Vãtãmarea fãtului, întimpul naºterii, care aîmpiedicat instalarea vieþiiextrauterine se pedepseºte cuînchisoarea de la 3 la 7 ani.

(2) Vãtãmarea fãtului, întimpul naºterii, care a cauzatulterior copilului o vãtãmarecorporalã, se pedepseºte cuînchisoarea de la unu la 5 ani,iar dacã a avut ca urmaremoartea copilului pedeapsaeste închisoarea de la 2 la 7ani.

(3) Vãtãmarea fãtului întimpul sarcinii, prin care s-acauzat ulterior copilului ovãtãmare corporalã, sepedepseºte cu închisoarea de

la 3 luni la 2 ani, iar dacã aavut ca urmare moarteacopilului pedeapsa esteînchisoarea de la 6 luni la 3ani.

(4) Vãtãmarea fãtuluisãvârºitã în timpul naºterii decãtre mama aflatã în stare detulburare psihicã sesancþioneazã cu pedeapsaprevãzutã în alin. (1) ºi alin.(2), ale cãrei limite se reducla jumãtate.

(5) Dacã faptele prevãzute înalin. (1)-(4) au fost sãvârºitedin culpã, limitele specialeale pedepsei se reduc lajumãtate.

(6) Nu constituie infracþiunefaptele prevãzute în alin. (1)-(3) sãvârºite de un medic saude persoana autorizatã sãasiste naºterea sau sãurmãreascã sarcina, dacãacestea au fost sãvârºite încursul actului medical, curespectarea prevederilorspecifice profesiei ºi au fostfãcute în interesul femeiigravide sau al fãtului, caurmare a riscului inerentexercitãrii actului medical.

(7) Vãtãmarea fãtului înperioada sarcinii de cãtrefemeia însãrcinatã nu sepedepseºte.

NOUTÃÞI LEGISLATIVENoul Cod Penal actualizat 2017 - Legea 286/2009

PROTECÞIA FÃTULUI ªI A MINORULUI

Ionela van Rees-Zota-jurist dreptul român-

- avize favorabile eliberate de Instituþiile abilitate din Germania ºi România în vederea

obþinerii avizului pentru desfãºurarea de activitãþi

comerciale, studiu etc- obþinerea ºi elaborarea actelor în vederea

cãsãtoriei- constituiri ºi înmatriculãri societãþi comerciale, asociaþii, fundaþii etc cu

acþionariat strãin.- orice alte probleme juridice care cointereseazã

o persoanã fizicã de cetãþenie strãinã, aflatã pe teritoriul Germaniei sau României.

Telefon: 01603373128; E.mail: asii.romani@yahoo.com

Denise Klüweravocatã în dreptul

german consiliere ºi

reprezentare juridicã specializare pe dreptul

familiei, dreptul penal, dreptul muncii, dreptul dechirie

de asemenea, dreptul social, dreptul deasigurãri, dreptul de circulaþie, dreptul comercial

etc Tel. 09131/976477; Mobil 0177/2169756

E-Mail kanzlei@kluewer.eu sauavocat@kluewer.eu

Internet www.kluewer.eu

Ambele persoane cunosc limba românã. Vã rugãm sã vã adresaþi (în funcþie de problemadumneavoastrã) pentru dreptul german - doamnei Klüwer, drept român - doamnei van Rees- Zota

Curier juridic Curier juridic Curier juridic

iunie - iulie 2017 Pagina 28 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

SUDOKU

Pagina 29iunie - iulie 2017 Ziar distribuit în Austria, Belgia Germania ºi Olanda

Replici

Titus Andrei a clamat la un cenaclu literardespre subsemnata:

"E mare poetã ªi traducãtoare!Ce m-ar mai … traduceÎnsã nu mã are!"

P.R.:Simple ºi biet nemuritorEu te-aº traduce cã nu-i bai,Sã vezi ºi tu cât de uºorPoþi fi când operã tot n-ai.*Lui Nicu Alifantis, cu cosiþa în codiþã, ilustrator

muzical la Nevestele vesele din Windsor (TeatrulMetropolis)

În Windsor (Shakespeare nu ºtie!),S-a încins o veselieCare semãna cu sfada:κi bãgase Nicu coada…*- Am aflat c-ai fost la teatru.- Fost. - ªi cum fu? - Mare jale:Spectacol de nota patru -Operã de trei parale…*- Ai vãzut ce mare clasãAu dat toþi în Lecþia!...- Am vãzut cum una grasãLe sufla de dupã perdea.

Mie la primirea Ordinului Meritul Cultural înGrad de Cavaler

Bine instalatã-n toamnã,Vremii noi ce sã-i mai cer?Speram s-ajung mare doamnãªi, mã iatã cavaler…

Unei tinerele care, în tramvai m-a vãzut (vai!)mai tânãrã decât ea

O tânãrã cu, drept frunzã de vieUn cerceluº înfipt în ombilic,Se-nfige-n locul ce credeam cã mieMi-ar fi priit. Îþi mulþumesc, îi zic!...

Unui îndrãgostit tãcutPânã sã-mi spui tot dorul tãuTãcând, te uitã Dumnezeu.Însã, când prind sã te ascult,Cãtând în ochii tãi, mã… uit.*Unui grafoman care se crede poetÎnamorat de poezie,El o tot curteazã cuVaste tomuri de hârtie.Poezia nu ºi nu!

Unor incomodaþi de EminescuPrea-gureºi fonfi, gângavi flecari,Cine-ar mai sta sã vã asculte?Sunteþi mãrunþii unor mariNecunoscute.*De ni-l blamezi pe Eminescuªi-þi vânturi golul tãu în schimb,Vei fi trimis, ilustre …escuÎn noaptea primului tãu nimb…*Unui împãtimit iubitor de adevãrul din pahar

ºi de Esenin O fi ºi-n votcã veritasDar vorbãria ta-i sãracã.Bardul cel rus cu satu-n glasA ales la timp sã tacã…*Lui P. Solonaru, traducãtor din Mallarmé

Solon n-are Mallarmé.Dar când faunii-n amieziZburdã-n vers ca niºte ieziTu, în cânt, cam mal armé.

Lui Geo Cãlugãru care se lãuda cã în tinereþemânca jar...

ªi-acum ce mai înghiþi când nãzdrãvaniiDin vremile cu zmei ºi feþi frumoºiAjuns-au fiare noi în târg la moºiCu cont în bancã pirpiriu ; mulþi anii…

TALON DE CONCURSPoþi câºtiga un abonament ANUAL la ziarul VOCEA TA dacã

vei rãspunde corect la urmãtoarea întrebare:

Întrebare:

Ce produse sunt lansate acum în India de cãtre Anca Verma ºi soþul ei?

Rãspuns:____________________________________________________________

____________________________________________________________

Nume__________________________________________________;

Prenume ___________________________________________________;

Adresa _____________________________________________________

____________________________________________________________

Telefon ___________________________________________________;

72

Talonul va fi trimis pânã cel târziu ultima zi a lunii în curs pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Câºtigãtorul dinnumãrul trecut este

ARVUNESCUªTEFAN- FÜRTH

Sãgeþi camaradereºti - Epigrame (II)BERBECBerbecii vor cam lipsiþi de energie în aceastã perioadã, maiîmprãºtiaþi ºi cu mai puþin chef de muncã. Totuºi, o atenþie maimare a partenerului de cuplu i-ar putea scoate din letargie. Nu

este o perioadã propice tranzacþiilor ºi speculaþiilor financiare.

TAURVor avea în aceastã sãptãmânã câteva discuþii mai dificile legatede cuplu, de sentimente, de viitorul relaþiei. Discuþii dificile nuînseamnã neapãrat certuri, ci doar cã se va ajunge la un consens

dupã negocieri îndelungi.

GEMENIEste în continuare o perioadã a deciziilor majore. E momentul sãanalizeze foarte serios dacã sunt gata sã treacã la un job maibun, dacã sã aprofundeze sau sã întrerupã o relaþie amoroasã, sã

ia unele hotãrâri importante.

RACSãptãmâna nu strãluceºte la capitolul surprizelor, dar asta nuînseamnã cã nu va fi una destul de bunã. Munca va fi în centrulpreocupãrilor Racilor, cu rezultate bune ºi destul de prompte,

mai ales în plan financiar.

LEUPentru Lei, preocuparea pentru niºte problemesentimentale va trece în prim-plan ºi le va afectacapacitatea de muncã. Randamentul lor general va fi

destul de scãzut, deoarece îºi vor consuma toatã energia gândindu-se larelaþia lor.

FECIOARÃFecioarele nu se vor bucura de influenþe astrologice prea bune înceea ce priveºte sãnãtatea, existã riscul unor infecþii sau rãcelicare le-ar putea destabiliza temporar programul. Greºelile fãcute

acum vor avea consecinþe majore.

BALANÞÃZilele acestea, Balanþele vor fi predispuse la visare, la reveriiromantice, îºi vor face planuri mãreþe ºi se vor rãzgândi înaceeaºi zi. Nu e nimic rãu în a dori sã mai evadezi din cotidian,

dar existã riscul unor pierderi materiale din cauza neglijenþei.

SCORPIONO loviturã neaºteptatã venitã din partea unei persoane din anturajle va întuneca începutul sãptãmânii. Nu e vorba de un atac direct,ci de un act de ipocrizie, de o bârfã, de o pilã proastã pusã

undeva. Cert e cã Scorpionii se vor simþi trãdaþi.

SÃGETÃTORStarea uºor melancolicã în care se aflã Sãgetãtorii nu poate aveadecât o singurã cauza: dragostea! Deºi vor fi curtaþi ºi vor aveamulte ocazii de flirt, atenþia lor se va îndrepta spre dragostea

adevãratã. Sã fie atenþi ºi la celelalte aspecte.

CAPRICORNCapricornii riscã sã provoace multe situaþii conflictuale înanturaj, sau în cuplu. Vor avea o perioadã în care nu vor strãluciprin diplomaþie ºi vor spune multe lucruri fãrã sã se gândeascã

prea bine înainte.

VÃRSÃTORVãrsãtorii vor acorda în aceastã perioadã foarte multã atenþieplanurilor lor de carierã, îºi vor analiza în detaliu ºansele ºi nu vorscãpa nici o ocazie sã avanseze. Un conflict profesional minor îi

aºteptã pe la mijlocul sãptãmânii, dar vor ieºi în avantaj.

PEªTIPeºtii se pregãtesc intens pentru niºte evenimente dinviitorul apropiat: un examen, un interviu, o mutare decisivãîn viaþa personalã. Energie au destulã, aceste evenimente

la care se gândesc le vor solicita toata atenþia, aºa cã vor lua totul înserios.

HOROSCOP

Caut apartament ieftin cu 2 sau 3 camere înFürth, Stein sau Nürnbergingurü cu trei copii.Mama are servici Contact la numarul detelefon:0911 38477581 sau 0151 71804949

Familie cu 3 copii, cãutãm urgentapartament de închiriat în oraºul Nürnberg cu 3-4camere (de la 70 mp) cu preþul între 700-800 euro.Tel de contact: +49 157 75112144

Ofer camerã spre închiriere, condiþiideosebite în zona Fürth. Telefon: 0176 723 77718

Vânzare casã în Bãile Olãneºti, la stradaprincipalã. Încã nu este racordata la conducta degaz, care este nouã ºi trece pe la poartã. Esteracordatã la curent electric, apã potabilã, telefon,internet. Curtea are pomi fructiferi, pe rod. Beciulunde se poate amenaja o cramã are aproape 100m.p. Parterul are o camerã mare de cca 30 m.p ºiun living de peste 60 m. p. cu bucãtãrie stil bar þibaia destul de mare. La etaj sunt 3 dormitoare, osalã închisã ºi o cabinã de duº, Spre râul Olãneºtiare o terasã supraetajatã de 60 m.p fiecare (parterºi etaj). Preþ negociabil 110 000 euro. Relaþii desprecasã la tel 004 - 07400 74249 sau 004 - 07200 09884.

Subînchiriez o camerã mare mobilatãpentru 2/3 persoane în Germania- Fürth. Toatecondiþiile (baie ºi bucãtãrie). Telefon: 01520274 2200

Vând casã 3 camere, baie, hol, bucãtãrie,cãmarã cu gresie ºi faianþã nouã. Garaj mare,grãdinã cu viþã de vie pe spalier + 3 fântâni înLocalitatea Lovin. Preþ: 33000 Euro. Telefon:01522 1513804

INCHIERIEZ la o Familie serioasä, petermen lung APARTAMENT cu 2 camere situat înzona Piaþa Rahova. Este dotat cu geam termopannou în bucätärie faiantä nouä, centalä,sufragerieparchet , dormitor, baie,balcon etaj 3 Preþ 170 deeuro +garantie tel.0151-63684936 seara dupä ora18.30

Vând casã în oraºul Jimbolia, România.Zonã Centralã, compusã din 5 camere, 2 bãi,2bucãtãrii,anexe pentru porci ºi pãsãri, magaziemare,grãdinã. Casa este compartimentatã în aºa felîncât pot locui 2 familii cu baie ºi bucãtarieseparatä. Preþ negociabil:35000 Euro. Tel: 0040 - 76150 5924

Vând casã în oraºul Agnita. Zonã Centralã,compusã din 4 camere de 110mp. Suprafaþa totalãeste de 1500 m.p. Totul este nou renovat. Preþ:90.000 Euro. Telefon: 0911/ 6588352.

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Direct de la proprietar: vânzare vilãmodernã, nouã, zona Horezu, la ºosea, 111 mp, cugaraj, P+M, 2 terase, izolatã, termopane, acoperiºþiglã, 3 camere, 2 bãi, bucãtarie, cãmarã, instalaþiimoderne, apã curentã, gaze, faianþã, gresie,parchet, curte: 1350 mp,pomi fructiferi, dependinþecaramidã (ºopron, coteþ gãini ) gard cu fundaþie;teren agricol intravilan: 2555 mp., pãºuneintravilanã: 918 mp., pãdure salcâmi de-a lungulrâului Cerna: 15555 mp. Preþ negociabil: 195000Euro. Tel.0049-1765540055.

Operator maºini unelte în ind. auto, presatormetale la rece, 42 de ani, caut orice loc de muncãdintr-o fabricã sau la îngrijirea unei persoanevârstnice, curãþenie etc. Seriozitate, decenþã, bunsimþ. Sunt un perfecþionist iubitor de ordine ºicurãþenie,cu mare respect pt. toate fiinþele omeneºti.Aºtept rãspuns în email: marvidiss@gmail.com

Caut familii sau persoane în vârstã- cetãþenigermani pentru îngrijire. Telefon: 0151 43510905

Cosmenticianã, make up artist cu diplomã ºiexperienþã 11 ani în domeniu, doresc colaboraresau angajare. Sunt vorbitoare de limba germanãnivel A2. Email: artemiza_make_up@ yahoo.com.Tel 015163990467.

Caut lucru în: amenajãri interioare, faianþã,gresie în Nürnberg ºi împrejurimi. Îmi oferserviciile la firme sau privat. Telefon: 015257004526 sau 0911 21535108. Calitate ºi bun gust!

Caut loc de muncã ca motostivuitor ºimanipulant marfã. Sunt deschis ºi pentru altedomenii: Telefon: 004 07266 44 165

Dacã eºti profesor de germanã ( cunoºtilimba românã) ºi doreºti sã dai meditaþii la limbagermanã, contacteazã-mã. Telefon: O1728819588

Organizãm evenimente: zile de naºtere,nunþi, botezuri, carnavaluri, întâlniri cu prietenii,revelioane etc. Vã punem la dispoziþie servicii decatering cu meniu specific românesc ºi muzicã livece ce-a mai bunã calitate. Vã gãsim locaþia potrivitã.Preþuri absolut accesibile ºi distracþie garantatã.Contactaþi-ne! Telefon: 0151 21315812

Familie serioasã, soþ ºi soþie, cãutãm de lucruîn Nürnberg sau împrejurimi. ªofer autoutilitarã3.5 ºi soþia ca menajerã sau în curãþenie. Telefon:015175648027

ªofer profesionist-mecanic utilaj greu (ma-cara, buldozer, excavator etc) caut de lucru în Ger-mania, zona Tubingen-Stuttgart. Rog seriozitate.Telefon: 070717787849, dupã ora 19 sau 0040763914909.

Sunt ªtefan ºi sunt în cãutarea unui loc demuncã. Muncitor în fabricã, curãþenie, spãlat devase în restaurant. Tot ce se poate munci. Tel.076948459

Angajez 2 bãieþi capabili de muncã îndomeniul demolãri. Salariu negociabil cu Gewerbeîn zona Fürth, Nürnberg. Telefon 0176 723 777 18.

Tânãr 36 ani, caut loc de muncã cu programîntreg. Deþin permis categoria B, disponibilitate deprogram prelungit, deplasãri în strãinãtate, în zonaNürnberg. Informaþii la telefon: 01603373128,dupã data de 25 Martie sau oricând la numãrul:0040 0732767686

Mã numesc Simon Andrei Claudiu ºiîmpreunã cu soþia mea cãutãm un loc de muncã înferme, fabrici etc. Suntem serioºi. Ne puteþi contactala n.r de telefon 0040731469084.

Angajãm începãtori sau personal specializatpentru serviciu ambulatoriu îngrijire bãtrâni ladomiciliu. Cunoºtinþe de limba germanã nivelmediu sunt obligatorii. Oferim salarizare atractivã!Informaþii suplimentare la tel. 00491639716719"

Mã numesc Rareº ºi caut de muncã îndomeniul instalaþiilor sanitare. Am lucrat în plumb,fier, cupru, plastic. Lucrez în aceastã meserie de 5ani. Montaj scurgeri aerisiri, instalaþii de apã rece,caldã ºi încãlzire termicã. Telefon: 00320465561271sau 00320 498457795 sau e-mail: riccardocedeno@gmail.com

Doamnã 56 ani, doresc loc de muncã într-ofamilie vorbitori de limba românã pentru îngrijireapersoanelor vârsnice, dar ºi a altor atribuþiuni îngospodãrie. Menþionez cã nu ºtiu limba germanã.Telefon: 015215813089.

Domn 54 de ani, doresc loc de muncã în oricedomeniu. Cunosc limba românã ºi maghiarã.Telefon: 015171215898.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã în domeniulconstrucþiilor, amenajãri ºi finisaje

interioare ºi exterioare, îmi ofer serviciileîn domeniu în zona Nürnberg. Telefon:

0160 33 73 128 . Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

Famile mixtã (sas ºi român) cu 3 copii. Cãutãm locu-inþã sau casã cu 4-5 camere de închiriat în localitateaNürnberg sau împrejurimi. Telefon: 0160 3373128.

IMOBILIARE

iunie - iulie 2017 Pagina 30 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Materialele din aceste paginã sunt publicitare. Rãspundereapentru conþinutul lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri desunet, de imagine, regizor ºi

scenograf etc la preþuri pentrutoate buzunarele. Asigurãm ºi

cerem seriozitate maximã Detalii:Telefon +49 152 122 47 555.

Cântec, joc ºi voie buna cu duetulVALERIA STOIAN ºi Charly TM

Tel. 0171-404.8002

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

72

Aveþi probleme cu limba germanã? Nu vã descurcaþi laInstituþiile publice, ºcoli, protecþia copilului ºi grãdiniþe? Vreþi sãºtiþi cum poate fi încadrat copilul dumneavoastrã în sistemul ºcolardin Germania? Apelaþi cu încredere la mine. Sunt ºcolarizatã înacest domeniu de oraºul Nürnberg ºi Institutul Psiho-pedagogic.De asemenea, recunoscutã de lnstituþiile ºcolare din oraºulNürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 Notã: îmi pot oferi serviciilenumai pe teritoriul oraºului Nürnberg!

Pagina 31iunie - iulie 2017 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC II TTAATTEE

Sunt din România, caut de muncã ca munci-tor în construcþii, în agriculturã sau la o fermã lagrãdinãrit. Cunsosc limba germanã la nivel înce-pãtor. Telefon: 0043 344806629 sau 0040 760797048.

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbescpuþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bineengleza. Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@ yahoo.com

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Bãrbat serios, cu experienþã în construcþii,zidar, finisaje, caut loc de muncã în Nürnberg. Rogseriozitate. Telefon: 0152 5700456 sau 0172 7307216

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sauîn agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Adriana Touristik Gmbh angajeazã ºofer deautocar, part time, domiciliu în zona Augsburg. Adri-ana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã singurã, peste 60 de ani, 1.68m,doresc sã cunosc un domn de vârstã apropiatã pentruo relaþie serioasã ºi stabilã. Sunt româncã. Telefon:0040728681246 sau 015145796221

Doamnã drãguþã, 52 ani, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 54-56 ani. Dacã se poate sã fiesas sau ºvab, pentru prietenie, bazatã pe înþelegere ºirespect reciproc. Telefon: 0151 757950831.

Suntem doi tineri de 30 ani. Cãutãm femeicare vor dragoste deplinã ºi fãrã obligaþii. Telefon:015163896515

Tânãr 37 ani, doresc prietenie cu o doamnãcare doreºte o relaþie de duratã. Menþionez cã locuiescîn Nürnberg, deþin locuinþã ºi serviciu. Telefon: 015166140337, de preferinþã dupã ora 18 în cursulsãptãmânii, iar la sfârºitul sãptãmânii permanent.

Sunt o ardeleancã de 57 ani, sincerã ºidevodatã într-o relaþie. Nu accept minciuna,infidelitatea ºi violenþa. Mi-am pierdut încrederea înbãrbaþi ºi vreau sã o redobândesc. Dacã crezi cã mi-opoþi reda, sunã-mã: 0152 15088202.

Tânãr, 35 de ani, din Bucureºti, cu locuinþãproprie, fãrã obligaþii, caut domniºoarã educatã ºihotãrâtã sau doamnã divorþatã din Bucureºti sauprovincie care îºi doreºte pentru ea un bãrbatascultãtor, pentru relaþie serioasã de lungã duratã!Mã puteþi suna la: 0720822148.

Bãrbat romþn, 55 ani, 172m ºi 75 kg, singur,fãrã obligaþii, stabilit în Germania, serios, cu serviciustabil, doresc sã cunosc o doamnã între 50-60 anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015772327873.

Domn 51 ani, 78 kg, modest, fãrã vicii, doresccunoºtinþã cu doamnã 37-48 ani sincerã,credincioasã, înaltã, suplã pentru prietenie, eventualcãsãtorie: Telefon: 015145230790

Tânãr, 33 ani, potent, ofer sprijin domniºoare-lor care doresc sã aibã un copil, dar nu au partenersau doamnelor cu probleme de cuplu, dar care îºidoresc copii. Preþ 500 Euro. Telefon: 0722452507

Suntem doi tineri care curând vom devenipãrinþi si cãutam un apartament cu 3 camere pânã în550 Euro fãrã cheltuieli! Vã mulþumim! Nr de tel015145089857

ªcolarizãm personal pentru meseria deasistent îngrijire bãtrâni- asistent medical. Durataºcolarizãrii 3 ani, plus ºcoala de limba germanãaproximativ 5 luni. Informaþii la: 0151 47860834

Radio R România www.RadioR.eu, cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01715807720.

DIVERSE

MATRIMONIALE

Cadru farmaceutic din România, cu experienþã învânzãri, gestiune, contabilitate primarã, abilitãþi deutilizare a calculatorului, MS Office, administrare

bazã de date, englezã avansat, francezã mediu,carnet de conducere cat. B, doresc angajare ca

secretarã/ asistent manager/ operator calculator/gestionar/ vânzãtoare/ recepþioner hotel (front

desk)/ asistentã personala. Tlf: + 40722.988.687; e-mail: prettydaniola@gmail.com.

Colectiv redacþional

Director:Ionela van Rees-Zota (Membrã a

Uniunii Ziariºtilor Profesioniºti dinRomânia, Membrã a Uniunii Jurnaliºtilordin Germania)

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierClement LupuDan Teodorescu - membru UZPR ºi

APSRBrãtuianu Alin- IunuþPreot Ionuþ PãunGeorg BarthPsiholog: Andra TãnãsescuIulia TeleºpanIoana DiaconuMariana Pachis - regizor ºi scenografAdriana Bittner- CiobanuViorel BãetuElena Cesar von SachseDaniel Flenchea - fotoredactorAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN (Clubul de

Presã CONCORDIA din Viena)Mihai Anthony (Membru al Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã a Uniunii

Ziariºtilor Profesioniºti din România)

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:PRODCOM Tg. Jiu – RO

• Rãspunderea pentru conþinutul articolelorpublicate aparþine, conform art. 206 Cod

Penal, în exclusivitate persoanelor care lesemneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

72

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din Nürnberg?

Eºti o persoanã cu ambiþii ºi doreºti sãfaci ceva pentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul de telefon:0049 160 33 73 128 sau scrie-ne pe

adresa: asii.romani@ yahoo.com. Vomgãsi împreunã o metodã de a

colabora!

Când doriþi ca anunþul sã nu mai aparã, sunaþi la redacþie

-am gãsit jumãtatea.Am 53 ani, 1.60, 55kg ºi îmi place sã

cãlãtoresc. Dacã ºtiicât de cât germana ºidoreºti sã cunoºti un

bãrbat simplu ºueducat, contacteazã-mã: Telefon: 0173

790 3740

Condoleanþe familiei ºi fie cabunul Dumnezeu sã îl odihneascã

în pace pe cel care a fost

ION CREÞURegrete eterne!

Casã de Piatrã, copiifrumoºi ºi tot ce e mai

bun ºi plãcut pe lume sãvã însoþeascã.

ELENA ºi ªTEFAN

Pagina 32