Direclor: Dr. DIONISIU BENEA REDACTIA ~I ADMlNISTRATIA Arn.d, strada Vicenfiu Rohe~ No. 6.

Hristos se na~te, moriti-l! Pe~tera din Betleem din nou

siilii~lue~te azi in ieslea sa, tru­pul Tau eel niiscut din Fecioarii fiirii prihanii.

Firea fresaltii ~i toatii fiiptura se bucurii de Na~terea Ta, Mim­tuitorule, ciici ai venit pe pii­mant, sii manfue~ti neamul ome­nesc de piicate.

Penfru tofi ai luat Ta chip de om, ca sii indari calvarul, dar eu cred, lsuse, cii inima Ta a biitut mai mult pentru cei umilifi. De nu i·ai fi iu bit mai mult pe ace~tia, nu Te·ai fi niiscut T u in pe#erii, avand drepf ifagiin: ieslea dobitoace­lor ~i drept scutece: paiele din· tr'ansa. $i nu ai fi spus Tu, cii eel ce imbracii pe eel go! Te imbracii ~i saturii pe Tine.

U~or puteai sii Te na~ti ~i 1 u, de sigur, in palate somp· tuoase. Dar Dumnezeu a voit. ca Tu, Fiul Lui ~i Regele Re­gilor, sii fii umilit. $i ai fast umi· lit, # Te·ai jertfit pentru umilifi.

Tu e~fi unica lor sp<!; anfii ~i singura lor miingaere. Cu ru· giiciunea ciitre Tine i~i u~ureazii bolnavul durerea ~i cu niidej­dea in Tine i~i alinii foamea eel farii de hranii. Hiiriize~te·le tuturor fericire, ciici numai Tu e~ti bun §i induriitor lsuse.

Jar nouii ne reintiire~te cre­dinfa in Tine $i Iii sii fim bi­ruitori in lupta pentru apiira· rea legii Tale, rugandu· Te sii prime~ti imnul de slavii:

Hristos se na$le, miirifi·L!

Dorim din inima slncera ~~ ferblnte romaneasca- cre:;;ti­neasca tuturor celor buni:

Sarbatori fericite ~~ ca

llatterea lui Hristos sa le fie de foloa!

\aranimea fldeui!rul In toate

Temella oriclirui popor, - decl ~~ a poporulnt nostru, - este fdrilntmea.

Rostul el, este rostul temeliel lata de ciA dire, al radi!clnel lata de planti! sau capac;- ti!ri!nlmea constltue o condttle neapi!rati! pentru vtata uuul popor.

Tilrl!nlmea presteazli ocupatla care reprezlnta munca prin excelenta: Iu­crarea pamaotulul, cu toate cele legate de ea, ocupatie din care au luat na~­tere toate celelalte indeletnlclrl orne-

• ne,u. 1

Cel vechl dlideau pllm!ntulul nu-mele de .mamd", pentru eli del a el se allmenleaza; el dli in cootlnu afarll, din EAnul siiu, cele de trebulntll vtetel plim!nte~tl ~I .Prlme~tc !arlit din afarll,

Pretul unw exemplar 3 Lei

D e v i z a n o a s t r II: .Hristos, Regele, N atiunea •. • Vom lovi de-opotriva in Hdanul porozilor ~i in Rom2nul necinslil

$i inslriiinat. •

... if'hFY'&'j iQW· ..

H pare sub conducaru unui £omilel. ABC•:VAME:\TUL PE UN AN:

Pen!ru plugnri ~i muncilori _ ~.ei t60· Pentru in\eleclnoli _ _ _ Lei 20Q P.~nlru Jp:;tit. ":~i fnbric·: _ ·- LP.! j(}l

Pastorala de Cdiciun a Preasfintitului ,

GRIGORIE din indurarea lui Dumnezeu episcop ortodox a eparhiei romane a Aradului, Ienopolei 'i

Halmagiului, precum ~i a parjilor anexate din Baaatul·Timi~an

lubitului cler ~i tuturor credincio$ilor din eparhia Aradului, dar §i pace dela Dumnezeu Tatiil p Domnul nostru lisus Hristos, impreunii cu salutarea noastrii arhiereascii.

,.Pace .!•• vouA. pacea ! ine; cerem pace fata de sf~~ienl·e Mea d.u voua. nu pre· j l' t . d' t f l' . d d. cum lumea dii Eo dau ., aun rtce trl re ra < !?I Ortm In voua• (Joan 14 v. 27). inimii curata fratie intre natiuni

Jubifii meJ. fii suflele$fi,*) !?i popoare orecum !?i intre toti fiii neamului nostru, romanesc ~~

Precum roua racore~te flo rile minoritarii din Romania Mare I gradinilor !?I iarba livezilor ln straja Dar aceasla pace mult doritii nu­diminetii, - alia mangiie ~~ rii- mai atunci o vom avea asiguratii core:?te sufletele noastre venirea c1l.:1d sufietele noastre ale tuturora pe pamiint a Miir.fuitorului. Multi vor fi lipsite de viforul patimiior oameni de astazi nu cunosc in ce ~~ gllndunlor rele, precum l?i apu chipar mll.ngiiill Na~terea Domnu- mii•ilor intinse numai atune! este lui sufletele noastre !?i astfel cu lini~titii ciind nu este turburatii prilejul acesta Vii voiu ariita, iu- nici de cea mai mica adiere a bi\ii mei fii suflete!?ti, - cii miin- viintului. tuitorul a vemt ca sa aduca pace A-zi este . omul Ia riispiintie eli ~~ lini~te in sufletele oamenilor. nu-~i poate da seam a cum sa

Pacea piimiintului o caut"u ce- scape de patimi ~~ ganduri rele. tete lngere~tl Ia Na~terea Dom- Dar Miintu1torul inHitura ne~tiinta nului piinii in zilele noastre. Pacea. omului. Aceasta neli 1i~te o vedm o ciiutiim noi cei de astiizi cari l?i azi Ia popoarele siilbatice. ln­vedem in toate tlirile lumil pu- dienii simtesc in sufletul lor· o ternice mi~cari sociale ~~ polftice. mare povarli ~~ astfel striga di­Pacea o dorim fata de curentele mineata ciitre so are iar seara ciitre socialiste !?i comuniste; pacea o luna: .Soare, scapii-mii de povara ciiutam vaziind ln multe tari a- vietii, luna, u!?ureazii-mi sarcina ta.tea nemultumlri intre muncitori, vletii". Siilbaticii, carl se inch ina cari produc incaeriiri !?i turburiirl. focalui biciuiesc trupul pana Ia Insetilm dupii pace ~~ lini>1te fata siinge, chinezii aduc jertfe peste cu cei ca~i spun ca orice ere- jertfe ca sa imblll.nzeascii duhu­dinta ar fi bunii ~i sapii Ia te- rile rele, - dar lini!?tea ~~ pacea meltile statelor nationale. Cerem nu se coboarii in sufletele lor. pace ~~ Hni~te fata de cei carl I Numai prln Hristos se poate de peste granite se uitii spre noi sillii~lui pacea ln inimele oame­cu uri!. !?i lnver!?unare, cerem pace nilor. Poate sa fie cineva chiar fata de desbiniirile !?i unelririle !mpiirat ~~ totu:;;i nu va avea pace sectarilor condu~i de milini stre- lara Hristos. Avem pildii chiar

•) P. c. Preotll vor citi aceastA Pastorall pe marele fmpiirat Octavian Au· In blserlcl In zlua I.-a No$teril Domnukf. gust care de frica duhurilor iie-

1 pentru prefac•re, totul inapol. Proc~­sul acesta nu se produce iosA dela sine; cA~tigarea hranel are Ioc, se lice, prin .sudoarea fe(ei", de clitre om. Ori, tAranlmei it este dat rostul de a scoale din plimllut hrana trebulncloasa intregulul popor

Un organism in care ar llpaf, sau ar inceta a mal clrcola sen sau sAn­gele, se nlmlce~te; Ia tel, plim.!intul: incetllnd de a mal !I rliscollt pentru a da din sllnal sliu pAnea de toate ztlele, - poporul inceteazll de a mal fl.

In sfortlirilc sale legitime, pe carl poporul jldan le face pe ntru recon­stitulrea vechlulul sliu cllmln, cei ce se indoesc de putlnta acestel reailzlirll vlid astfel, din faptui cA acestul popor il llpse~te clasa t~raneasdi.

In e.!inul tArlinimel nu e cu putlntll greva. Chemarea pllmaotulul e a~a de puterolcA, in cat orlce raflunl ~I con-

siderattuni s'ar pune deacurmezi~ul o­cupafie! sate, rlimAn neputincloase. In tlmpul muncllor agricole de tot aolul, hArolcla taranlmel este fllrA preget, ba chtar fi!.ra mlisurA. Zlua, ca ~~ noaptea, e o continuA mi~care in toate plirfile.

Poporul nostru posedll o clasA tll­rlineacsa tenace ~I putin pretentloasa in ceiace prive~te cerintele vlefe! de toatli zlua.

Dupli rasbol poporuful dela tarli I s'a dat pe alocnrl pt'lmiint ~1. pretutiadeai, drepi de vot. F: ind mulfi, celce au ne­voe de votul lor, s'au grablt ~I s'au intrecut, Ia tlmp potrivit, in a le rl­dfca osanale, ioUtl~llndu·i ca perfect. ~~ desAvar~ltl in toate prlvlnfele. Lll­crul pe deplln lnfeles, av.!iod In vedere scopul ormllr!t de el, dar din betla a­ceasta de vorbe s'au mollpslt ~I multi din cllrturarll ,1 lntelectualll salelor.

• I :; /

cunoscute purta Ia sine o piatrii de noroc. ~~ el, marele lmparat, a trebu1t sa fie urmat de alti lmpa­rati carl (!i-an dat St!ama cii viafa nu este ciiliiuzitii de roata noro­culut, c! de mana puternicii alui Dumnezeu. Cii.ci ce s'a lr:tii;nplat? Precum ne spune sfantul Evan­gheltst Lt:~a. mama lui lisus Fe­cJoara Maria la porunca lui Octa­vian Aug1.1st merge impreunii cu logodnicul ei din Nazare! in Vit­leem ca sa se scrie ca !?i ceilaltl cdateni. (Luca 2 v. 4-5). Cum vedem, puterea impiiriiteascii era mare, reglementftnd raporturile dintre oamenl oe vremea stiipa­nirii romane. Multe neamun erau supuse stiipilnirii romane, dar tocma; aceastii stiiollnire impiira­teasdl a fiicut cu putintii sa se ridice stiioiinirea divinii a Mantu­itomlui. Paza soldatilor romani a ajutat ca apostolul Pavel ~i ce­ialalti dfvini misionari sli vesteasci in lume pe lisus Ma.ntuitorul. lmpiiratul August se coboara de pe scena lnmil ca urma~il siii de mai tllrziu sa se piece prun­cului din iesle, care a luat con­ducerea lumiJ.

Cu adevarat mare este minunea aceasta, inbitil mei fli suflete~tl. Prin aceasta impiiratii lumiii re­cunosc cii adeviirata pace o da numai Mllntuit{)rul ciicl el a zis Sf. Aoostoli: • Pace las vouii, pacea Mea dau voua; nu precum lumra dii liu dau voua" (loan 14 v. 27).

De acl, prln gral, fl prin serfs, cAntil" retl de-al neamula! aduc libertatll fl­ranlmel: "lcoana pentru prosternare•. .altar de lnchlnare", .lsvor de purlfl· care morala", .dascal desavArflt pen­tru loate dirlirlle vl•tei" etc. etc. etc.,. astiel ell poporul insu~l rlim:ioe ulult de in~ Ill mea Ia care e suit, de vatoa­rea lui, pe care pAoli acl el poate o!ci· nu o blinn Ia, D'avea habar eli o posedl..-

E drept, ell in tlmpul din urmli, po­peralut a incepnt sli I se lase greatl. de atata dragosle din partea politlcla­nllor, fllndcll pat~ra mnncitoare, eel multi ~I dela sale ~~ dela ora~e. a11

fost Jmbrafl~atl, strllo~i Ia piept de partldele polltlce cu atata foe, eli a-· proape sA le lasll sufletul.. ..

Blatll lume I Nalvli, ametltl fl 1•-.. blitatll co tot lelu! de vorbe ,1 fll&l­duell din partea celor din frunlea tre-

Ded uu norocul orb sau zil.n­gafl;tui armelor vor adu.:..: p~ce. N1c\ aleg;rea r.o:;~tra sbuciumata duDa placer:le o:nenc·~u nu ne vo. aduce Dae~. c;j,ci dt~s~miigtr~a '··sk sir.g,:i(JI Iuera cu care rt\! alegem dupa e5\,tarea eel or trtca>o "re. Atunc1 randne sa alergam Ia pace a Ma:•t~litorult!i. Ramibe ~a zicem: Noi avem Durnnr:uu miiosttv, care a tnmis pe Fiul sau in Jll:Ue sa ne aouca noua lu•nina v•ttii si pacea suf!,•tu:ai. Acest Mantuitor este pa~ea nn:.E~tra c8c1 ne-a ln­vat3t ·:um sa ft~gtm de pa~att ~>i patimi ca sa avern p?.cea c.dc­vara'a!

Utl caii!tor mergca odata StJre culmea un•.;r ml.(:Jtt !nalt'· Caia­uza lui mergra inainte. Deodata ~mbii <>jnnsera ta n p;aoastie a­dancii. Catatorul nu lr.drasni<! sa ma: faca n;ci un p:1s. Calauza fi iminse mibJ ~i zise: .prmde maca mea cu incredere caci mana ac~asta n'a !r!~at pe mmeni sa carla". $i calatoml a tr~:cut pra­pasi!a cu ajutcJrul calauzei care avea mana s1gura. Cu muit mai sigura este mana Mantuitorului care ne scoate din desbinarea frateasca ~~ ne striga: "Pace las voua, pacea Mea dau voua".

Spre pacea Domnului sa aler­gam noi caci Durnnezeu nu se

• schimba fn fagaduintele sale. E! a z:s ca ne !asa pacea sa ~~ noi n'avem deci\t sa 0 cautiim caci de sigur o af!iim. Cel ce ne-a fa­gllduit pacea este Dumnezeu, care ·n'a bst mai inainte bun iar a­poi un tiran nernilostiv. Dragostea milostiva alui Dumnezeu stii ca o stancii de granit chiar ~~ atunci dind uraganul fiiriidelegi!or noa-stre s'a pornit. !

Veniti deci fratilor sa lullm mllrgaritarul de mare pret, pe care ni-l dii pace a lui H ristos: llni9te sufletelor noastre. Aceasta lini~te nu va fi turburata de nici o putere omeneascll fiindca am dobandit-o prin pacea lui Hristos. Pacea lui Hristos este adevllratii ~~ durabila, dar pacea pe care o da lumea este amagitoare ~~ vre­melnica. $tim doar cum este fdta lumii: ademenitoare, iar fiinta ei: plina de nedreptate, de nelmi~te ~~ impiirechieri. 'i atunci, iub:tii mei, datori suntem nol sa ne a­ducem aminte ca Domnul a zis:

bilorl Ace~tia dio m:i.oulrea me~te~u­giti! a cuvintulul, ~1-a fiicllt o profe­slune stra~niei ~I due o v'ata, pe care aproape nu o poate situra muoca !o­tregului popor.

Pentrn cine sta departe ·$i ou se amesteoli !u zarva vletll publice, par­tldele politlce iau 1o1Atl~area unor to· variisl in numiir mare, cu scopul ~~ rostul bioe determinat de a lua cu r.iln­dul in exploatare mo~ia aceasta mare ,1 bogatA, care se nurn~te: Tara ro· nu2neasca.

Avem o tarA blnecovilntatli de Dam­nezeu, cu bog~til de tot felul, cum putine tari se gAsesc 6Ub soare. Cu toatii aceastli bog~jie ~~ bel~ug tad, ea se arata a. fl neputlncloasi!, to a satura pe totl cari cer si mlnllnce, tara moneil de pe sploarea el.

Un partid venl! to fruntea tiirli, de a eel din capul mesel, pioii Ia eel din urma,- care umblii cu bltul pe mana, sau puue o gura bunli pentru .al no~tru•,- cere, cautli uo loc in ooua or.ilndulre de fucrurj. Sf pe bunli dreptate I Tu te-at Ucut mlnistru, tu deputat, etc, mle ce'mt dall? Cum

.Pace las voua, pacea Mea dau voua, nu precum lu::1ea da Eu dau voua".

lnteJege oare lumea de azi ,.. cestc: cHinte ale Mci•1tuitorulul?! Oare se apropk pvp:>c>rEie ~· oamer.ii sing~ratici cu s;n~eritate ·~atre pacea lui Hiistos, care nu se lntemeiaza pe bratul eel rn:oti tare, ci pe inin1a cea mai b!f.nda, oe in credere $i iubire ~ntre oameni? Eu, va reamintes;:;, iub:tti meS, ca. lu ziua de 28 August 1928 s' ~' sc~;::tr:at Ia Pans a~a num•tul pact: .Keiiog", - care pa~a in ziua de azi a fost ;scii.lir de 56 state ;:ie lumii. t"adul s'a lncheiat dupa propunerile fr;Jmoase ale unui se­crctar d" stat al Amerkei, Frank K~l!og. PaGtul spune lntre alLele: "Marile pil.:ti contractantc, de­clara solemn in numele poooa­relor lor resoective ra ele o3an­desc rect>rge're3 Ia rii.zboiu pen­tru regularea diferendflor inter­nattonale ~i cii rennnta la el ca instrument de politid nationala In relatiile lor reciproce".

Iubitii mei Iii sujlefe$fi, U rzitorul a cestui pact, secreta­

rut de stat Kellog, in ziua de 22 :'<lov. 1929 a fost in Londra ~~ a­colo a declarat ell tarile cari au iscalit pactul nu vor rutea sa a­ranjeze pe cale pacinica confHctele dintre ele, daca nu va vent intre alte insttutii t?l sfanta biserica spre a servi ideia pa,;ii. Decla­ratia din Londra a dlui Kellog este un strigil.t car~ zlce: fiira Hristos nu se poate asigura pacea omenirii. Strigatul acesta nu este singur. In luna August a anului trecut s'a tinut Ia Praga un con­gres al dezarmarii ~i s'a SPUS Ca rdigia cre~tina este chezill?ia in­fratlrii, caci religia va ex1sta ~i atunci cand toate parl~mente!e ~i universltatile ar fi lnchise I!!

Adevarul acessta are valoare pentru ori ce nelntelegeri dintre neamuri ~~ oarneni singuratici. Far a Hristos pace ~~ lini~te nu poate sa f,e. De aceea, astiizi ne rugarn Tte Doamne lisuse Hrlstoase, sa ne trirnitl pacea Ta, sa fie voia Ta, precum in Cer al?a l?i pe pa­mant. Rllgamu-te Doa:nne trimite pacea' Ta peste to ate po­poarele piimantului, ~i ~i peste poporul nostru rornanesc. Trirni-

suntem In opozitle cu totli, se cade ca '' h putere sa fim larA~ cu to!ll I ~~ ca toti sau aproape tot' sll aibe lor., s'au creiat functli peste fancjit. postur ti l'efurl d-. tot felul: ~~ pe fatli ~~ pe sub ascuns, ~!lute ~I oe~tlute. Oar, orie!t de bogata ar fi tara ~I oricAt <Je harnici!. ar fi patura muneltoare, Ia fund tot se ajuuge. Sl s'a ajuos I De acl strlgatul disperat: bani *i incasari prln to ate m jloacele, ra e in primejdie de pravalire bugetul, stabilizarea, tara etc. De-ar merge p:lnli acolo ea sli-1 punli pe contrlbuablli ~~ Ia fum de ardei, ca pe vremea Fanarlcjilor tl de ar curge aurui gArla, cu sistemul acesta al partfdelor polltice, unde trebuese multumlji ~I impacatl totl part•zaoli, tot nu are d. se •iunga. Clieotela vine tot mal multli, partldul se tot mi!.rette ~I de acl nevoia de tot mal moite m!j­loace, pentru iotarirea 'i susjlnerea lui

Care ar II atune! leacul Ia boala asta? Uaul sl~gur dupli, mine: des­/iinfarea part/de/or politice. In ziua cllod politica nu va mal fi o meserie, cllnd vom sclipa de jolosul san mal bine zls de ponosul parlidelor polltice, tara

:,·_ T1 dam! Tau peste fleca;e fiu ai ueamulm ca sa Haiasca in pace cu aproapele sau; dilrue~te Do~m­ne pace<~ Ta preotilor bisericei '10i:Stre ca nici unul sa nu urascii oe fratcle sau dela Attar; aceea~i p.;ce sa do:nn~asdi intre inviita­t•Jri l?i preoti, lntre frunt;;~ii sate­~i orB~dor, coooara Doamne, oaca Ta In familiiie romaae~ti, h s3t~le noastre i ;; orol?el~, noastre, '·'" tot! sa fie rnwtam•t!: plugari si ca;turari, functionari !?i ne­gustori, meseda~i ~i muncitori.

Jar tu cre~tne ortodox sa iu­bel?ii ~~ pe cei streini de sar.gele \'1 legea ta. Bucura-te cii ltsus s'a nas~ut !?i pentru pacea ta a­prop1e te de vraj 'Tla~ul tau, lm­!)3Ca· te cu el. nume~te-l sincer: frate, ajuta· i in nacazurile lui ~~ 2!unci Praz11icul Craciunulul va f1 praznicul pacii pentru tine l?i pei1tru toti a i caseitale. Las a ciii!e proceselor, timpul pier­dut pel a judecat! folose~te-1 ln munca iim~t,ta. Nu uita ell Lira pacea fiecarui suflet, nu- i pace nici in familie, nlci in so­-:ietate, nici in omenire.

Pacea ta, iubite cre~tine, ori­eine ai fi tu, o dobande(lti nu Prin ura Si razbunare, ci prin parere de diu eli fratele tau nu se afla pe ca!ea binelui. Pacea ta, a mea ~i a nosstra a tuturor ati'lrna de iubirea lui Hristos. Ce larg ar fi pamantul, de nu l'ar stramta ura, - zice poetul VIa· huta. Sa nu stramtam deci locul dintre noi prin ur1i, ci sa facem loc unul altuia prin pacea lui Hristos, domnul nostru al tuturor.

Pacea lui Hrtstos sa fie cu voi cu toti.

Arad, la Na~terea Domnului 1929.

AI vostru al tuturor prea iubitor t?i de tot b!nele

voitor Parinte sufletesc f Dr. Grigorie• Gh. Com!ja

Episcopul Aradulul.

Rugitm achitafi abonamentele! Stlm ca toat~ lumea e sA­

racA, dar tot11~1. ~I din putl­nul ce v'a mal ramas, vA ru­gam jertf1tl ceva pentru cauza nationaiA ~I cre~tlna a nea­mului, in primejdie. Rugitm achitafi abonamentele I

va rasulla u~urati!. de greutatl ti va simtl bel~ugul.

E nevoe de o reprezentantll natlo­nalli in conduccrea tarii? 0 putem avea ~~ neluruizatli de partldele poll­tlce. Fieeare clasa soelala i~i poate alege reprezeotaoti din sanul ei. S• am avea io lelul acesta, o reprez•n­taota cu adevlirat a poporului, nu a unor cardlitil lnteresate ca astbi fl oa erl.

• • •• lnchldem paraoteza polltlcA fl ne

intoareem Ia tllranlme. Aceasta fHnd mull ocupatl ~I nea­

va.nd aUt cit tretlue : bani, tlmp fl ra­ftnamentul calturll ora~elor, plieatul,-

· cu multele lui fete ~~ forme, - stapa­ne~te aci intr'o mlisura mal mlcli. Dor aceasta nu ca tAranlmea ar II lmpro­prie. vltlulul. Probli, aunt sate In carl stapllne~te, in mare mlisurli, alcoolls­mu!, luxul, furtul desfriul etc. Cel eari pleaci!. lara$1 din lumea satelor In ora~e, nu se prea vede cil ar duce un sallu refra :tar vletel lrlvole de acolo. Ba, de multe orl, se intimpiA tocmal con­trariul.

Lui Cuza Vodif) La groapa 7 a Vtni-vor vremuri Sa'ngemmclzeze int,eg poMrlll $1 umillt sa-~; piece frantca Sa-l late A-toate-$tiutorul.

Caci rem; we~it, Marite Doamne, $! n'au $I.Ut pli:a/iil lor; Ascu ttl ruga lor wmlt:J $1 fd cu e1 indufator.

E$ti bun $i drtpt ca un Parinte $! ne-ai iub.t ca nimeoi altu/, Jar tzoi r-am rasp/aid cu ura: Acesta'n lume ni·i pacutul.

Oar eel u'm/i $i-awm 1e clziamti, £1, ... cei /uJ!ufi de ger $i soare !Ti paarta n'1mele ill inimi Ca cea :nai sjan/11 surblltoare.

Botranfl f:and graesc de Tine Lt-s um;zi ochii d! durere, Ca:i 1 u le al fast o:rolltorul $1 cea mai datce miingdere.

$1 r/z!pul 7 au maref deapumri II pi "'1! ca nu I' or mal v,dea, lndurll· te. Mcirrte Doamne. Cand vezi ell plang pe anna 7 a.

Daca 7 e-al stins tn tari straine De noi departe ~~ pnbeag, Sa uifl ~~ ura razbunaril Caci pur urea 7 u ne-ai fast drag.

Prigo 1itorilor le iaril'!l Ei ~i-or prim/ ra,pluta lor, Cdnd viocurile· or scrie cartea Celui mai Mare Damn/tor.

Eugeniu Revent

*) Din vol. de , Versuri" date la lumini. de publicistul MINA SAVEL din Baciiu. -

In Betleem. Noapto - ad~ncA. in cerlurl, sus, Stele ard tremuratoare; Doarme Pruncnl ls~s Sub privirile Feeioarei .•.

Paee'n cer ~~ pe plimAnt <Jumal gias de dlntatorl. .. II siAvesc pe Pruncul Stant Inger! - sus, iar jos - phtorl.

Varsli line strliluclrl Pruncul slant ~~ luminos, Si eert~t'le lucirl Ard pe 1;, ta lui Hristos.

St<aua dela RAsarlt S'a aprins cu foe in cer, La· 'uch nare. aoJ venit Crall diotr'aeele tar!.

AI. Mateev/c/.

Ca tara nul mun;e,te? Aceasta nu e destul. Pentru bioele lui, are nevoe de ietelepciune ~I eumpatare. chlar In acestli munca. Din munca lui el no. ~tie sa tragi!. tot profitul. II tretlue lu­mina pentru •vlata lui de toatli zlua, pentru hranli, tmbraeliminte, gospodi!.­rie etc. fl mal ales II trebue saolitate sullete•sca, pentru ca munca lui sA no se rlsipeascli prin vitlurl - pacate to· cele patru vAoturi.

Timpal de llpsli prln care am Ire­cut, este larli~ o lectie mare peatra tlir~nul nostru. - ea sli nu mallie lara frau, ta.caod datoril nesabulte fie ele chiar pentru cumparaturi pe pamint ~~ dobandlri de alte bunurl fl mat ales sli invete ce e economla In tlm­purlle. de bel~ug, pentru tlmpurile de llpsA.

Acl, in felul acesta, socot ca·fl au rostul fl chemarea intelectualll satelor, In lucrul lor pentru poporul eel mult.

Nu e destul sli semoalezl ti sa cautl star! de lucrarl •xlstente, ci- vAz:lod realitatea,- sl actlonezl pentru schlm­barea, In blue a lor.

Pr. Ion v. Popescu

Nr. 50 APAP~~~.:;,~ ,\i"'\f'(:' ALA Pae- 3 ~----------------------------~---

Rugaciune de Craciun. p1line, copii tremur1lnd in case fiirii foe l?i parintii fiirii noroc, ce

Mol? Criiciune! n'au nici ada post. "Mol? Cradune cu barb a alba", Fii-i sii'nteleaga, 'eli nu a veri

vino in mijlocul nostru, ca l?i'n stdbse in jur l?i mobdii de bani alte dati, cu zambetul pe buze, i1 face fericiti. Nu multumirea mo­cu vese!Ia In cuvinte ~~ sacul plin mentana, ~u trup irnbriicat, cu de lucruri minunate. bc1rta plinii l?i pliiceri neinfranate,

Te a~teptam, cum te-am a~- are sii-i adn;ii tot ce n' a gas it teptat pe vremuri mai bune, cand Inca, fericirea; ci fapteie bune l?i lu;.rurile merg1~au mai bine l?i cand codrul de paine sau banul, arun­toatii lumea avea bell?ug ~~ bu- cat orfanulul ~~ siiracului. curie lr. casa. Intra Ia functionarul, ce'n cele

Vino l?l'n bunatatea ta cerea- cateva zile de concedJU, viseaza sea, ada-ne daruri Ia copii l?i noua tirnpuri mai bur1e, 1;u leda mai . sperante, ta!ma~ite in. visuri. mare ~i-o pa;ne mal aiba, dedit

Asvarle o tara de noroc, in acuma. casa saracului, bag a putina spaimii A pari in vlsul lor ~i le In tare­In inimile ne:nuiturnitllor ~i mus- l?le credinta tr1 binele ce va veni. treazii pe a:.;ei, ce fac din sar- Sosi-va vremea, cand tara a­batoarea ta, o sarbiitoare a tru- ceasta bogata, va'ndestula pe pului. toti l?i toti. vor avea ce le trebuie

Intra prin traditionalul horn, t?i nimenl nu va'ndrasni sa ia pe ln casa saracului ~i'n noaptea ascuns, sa se'nfrupte din banul sfantii, o sa vezi in paturi slirace tuturor ~~ cand o lacrima va fi donnind mame necii jite l?i gun- l?learsli de toti. gurand copii ir1 somn, vaz1lndu-te Intra In casa acelora, ce s' au aidoma. Masa go alii, doar un 1 rid: cat din urli t?i necinste l?i- au ciirnat, doi, tiiiat1 cu economie, strans averi din ho(!e. Arata-le ca sa aibii t?i pe mfiine ~i-o bu- dispretul Tau de batran d;vin, ce catii de pAine, lmplirtita pe ca- !?tie ca toate's ireciitoare. Aparl pete. Un tatii ganditor, fumand in visul lor, mustrandu i. Arata.le lini~tit ~i poate o miloasa buni- l movtla de aur, plutind ir1 lacri­cu(a, a~teptand sa puna mici ju- , mile miilor de orfani, de marne clirii, copila~ilor Ia cap, ca sa in- l ~~ piinnti fadi noro(:, - ce l?i-au tiireasca credir.ta eli Tu le-ai pus. l dat obolul pentru fer!cirea tarei

~~ Tu apari In visul lor ~i du-i !li nu a unui om de rand. Nu lnlr'o lume aevea, unde sarada eruta ~~ sageteaza-1, trezel?te-l nu- i ru~ine, unde munca se pre- con~tnnt;} ~i sfa<ue$te-l sa se o­tue~te m a i m u l t dedit tit- preasca alci. - "Cel ce rictica lui ~~ unde banul nu mai far- prin jaf l?i durere prin jaf l?i du­meca pe nimenia. Fa-i sa'nteleaga rere va pieri." cii'n bratele lor, le stii fericire;; ..Aparl In vlsul siiu, Arhanghel :?i bogatia si'n mintea lor, izbihtda cu biciul de foe, ce nu ~tie ce-i pentru viata. iertarea $i poruncel?te-i, bleste-

lntra In casa cea bogata, unde mandu-1 sa nu mai fure, un ban stau mese pline, fete miirete l?i din casa acelor multi ~i mici, ce unde scaldafi In lumini, st'nve- n'au alt vis decat ferlcirea tiirii selesc ·de venirea Ta. Unde co- lor. Fii-1 sii'ntaleaga. Sunt bani pila~ii gatiti de siirbatoare, s'au plinl de sudoarea multimei, sunt transformat in ~efi de garii, me- sperantele miilor de functionari canici, ~oferi ~i caliire\i, invese- ~i munca unor o~meni cinstiti. lind u-se de minurJatele juciirii si Vi no Ia noi totl, mici Ia suflete unde marne fericlte, nu ~tiu ce-i ~~ mari Ia vorbe. Vino cu gan­nevoia ~~ !ipsa. dul mantuirei noastre. Ada-ne

A pari in vi sui lor ~~ bland a- din blandeta ta cea mare ~~ fa. ne rata-le nimicimea banului. Mur- mai bunl. darla nevazutii de pe dansul cu Nimice~te In sufletul nostru, blestemul veacurilor, ce-a in\u- rautatea' vremurilor, lmblanze- . necat mintile ~1-a preschimbat ~te-ne, lnfriita$te-ne !li ada-ne omul ln fiarii. privire de mama sl iubire de unul

~~ Ia pariJ1tii cei bogati, grija pentru altul, starpind dorul dupa faptelor ~i a raspunderei, oregii· ban ~~ pentru tot ce ne aduc bu­tirea pentru o lume ve~nicii gll.n- curii trecatoare. dul eli nu toti sunt bogat!. Ri- Ada-ne vraja nelnteleasii a ba­dicli aevea perdeaua ce lasa sa tranetel Tale divine: "Sa lim mai se vadii mizeria .:elor mici. Marne buni !". plangand de mila copiilor farii Gh. Atanasiu. - Timl~oara.

na~terea lui Hristos. Soar~le incepuse a-~i ascund~

lu:mna In vnzontnl lndepartat. t<azele sale dulcl *i lurnino%e, se micl?orau pana Ia ultima dis­paritie, ci!nd och;ul riimanea cu pnvirea, plutmd in bezna lntu­nerecu!ui.

Era seara. tn care se apwoia de oral?ttl V1tkem, Maica Fe­cioarli Maria, care purta ln pan­Ieee un nou Soare, al sufleteior !li a! rnantuiri. Acesta mergea srre coliba pastOJilor, ca sa im­plmeasca proroci;le.

Soarele caldurei ~i al luminei fizice, se pitula in dosul paman­tului *: se sting~a In orizonturi, in timp ee Soarde dreptatii. al caidurei ~i al luminei sufiete~>tl, incepea sa rasarli din staulul oilor, din mica coliba l?i sme­ritul laca~ a! feric:tului pastor, iar acum dev,:nit sfi!ntul :aca~ de na~tere omene.:sd\, .:I lui Dum­nezeu FlU', carele se intrupase din Tatal, lara de samanta ~~ ispitii barbateasca, mai inainte de vecl.

N'a cauiat, Fiul lui Durnn~zeu ~~ al omului, case · bogate lil fa­molii a!;;se, ci tocmai friguroasa ~~ urnilita coliba a bietului pa­stor, ariitand prin aceasta, umi­linta ~i iub;;ea, pentru care L-a trim is Tatal ~i oe cari le-a de­siivarl?it dm pantecele Maicii Sa­le. N'a ciiutat pat ciild)lros lii !eagan, bratele M>icii. In ieslea captuliitii cu fan uscat, a simtit pentru prima data, racoarea ae­rului ~~ de acolo a primit Ochii Siii, lntaia razii de lumina, care era simbolizatii pe fruntea Lui D:.~mnezeeascii ~i care radia din o(hii Sal, blilnxi ~~ cu priviri Dumnezee~ti.

Nu era alta cladire mai pom­poasa, Tn tot cupriosul ora~ului Vitleem, ln care sa se nasca Dumnezeul· Fiu?

Erau multe, dar plicatul se sii­la~luea intre zidurile lor, lii ura purta atmosfera din ele, ingam­farea plutea deasupra lor ~~ nu lasau pe Dumnezeu sa se apro­pie de ele, ci-1 resping~au Ia margin!, unde domnea pacea, muifumirea l?i urnilinta. Aici mer­gea Fiul omului sa· ~i arate o­menescu-i chip, pentru a arata lumii, cii pentru pace, multumlre ~~ umilinta a venit in lume, cer­cetand pe . eel slab ~~ neluat In seama, pe piiriisitul de lume, ~~ cliutatul de Dumnezeu, pastor al oil or.

Mlrusul p!acut al fanulul uscat, cart ciiotul?ea sfar.ia iesle, pat al Lui Dumoeztu. i-a inspirat penrcu onma data, eunolitinta. d~sore lumed in C3re avea ~;a-~i i:1depll~:·ascli 5fanta m:siunP, pen­tru care si-a iuat truo omenesc ~i in m'jlz.,ul ei venind, soala noroiul gros, car-= acr;perea su-. fletele omenir~i. ceiel ee-L ali­teptau ~~ nu L-au primit Viizan­du-L valtnile din marea vietll, se lini~tEsc, iar C{)rabierul este lini$1it, caci marea se limpezeste ~i V';lurile cele agitate si l:wifo­rate al~ marii, Se domoits;; l?i 0 bliindete desavar~itii le stapa­ne~te. Dispare salbatacia din a­cestP. valuri ~i iubirea se oune pe pI an u l uret ~~ al oismel...

.0 minune ma'1 noua dec~t toate minunile cele de de<nult", vede Vitle(·mul amm o mle nouii sute douazeci si noua de ani, 0 Cii <:ine a Cll!JOSCU! Sa fie nils­cut Maicii fiha barbat ~~ sa p~J:ute ln brate pe Cei ce cnprinde toata fihtura" ... :Aceasta minune este evenunentul eel mai important r!intre toate ~;ate le-a cuprins in­tinderea pamaPtului. E ne~up­rinsii de mintea omeneascli l?i iimb:t nu poate a o s>:une, pen­truca Dunmezeu se lmpreuna cu omlll ;;i vine din necuprins, in lumea pacatelor ~~a patimilor, in lumea vlforului ~~ a ispltelor, a lntuner:cului ~~ a fliriidelegilor, pentruca pe toate acestea sa le irJtocmeasca !?i sa puna In locul lor, nemurire, multumire, lini~te, lnfran;xre, lumina ~i legalitate.

In intunerkul n{)ppi, o linl~te desavar~ita domnea peste tot Vit­leemul ~~ pace cerl!asca se tm­preuna cu cea pamanteasca, pen­trucii Dumnezeu s'a impacat cu omul ~i 1- a fa cut partafl de iu­birea Sa nemarginitii, pentru lume. S'a lmpacat Dumaezeu cu omul ~~ apa cu bcul, iar gura celui piiclitos, grae~te intewpciune, bu­curie ~i dreotate, caci Aceasta s' a na~cut, inconjuratli de razele unul astru, ale carul raze se stre­curau prin lntunerecnl gros al noptii ~I se desfatau pe fruntea unui micl.'t Copi!a~. bland ~i dulce, ca un Mielu~el nevlnovat. Razele stelei maglce il;li diutau lntrare in laca~ul slant al Hristosului Dum­nezeu, prlntr'o mica deschizliturli a n9ei hodorogite a stanlului ~~ ciiutau lmprejurul Fiulul, care mal ,lnainte de toate era ~i mai ina­inte venise prin gura proroculul, <'are z1ce: ~htli Fecioara In pan­Ieee va avea ;;t va r.a~te un Fiu

In !l~tnntllfDII credl'tulul· !lnrl·cnjl ina_i~!e· M1~unat rezultat ~I acti: Programele partidelor politlce, cura plngarilor credit leftin, Boa-. 01,1 lip U IIU U Uy U I vitatu unui guvern, · desfa~urata sunt p:ine de promisiuni pentru Ia de care sulera plugarul l?i plu·

Toata atent,unea cercurilor di- · sub denumirea de "biitalia grau- agricultori, dar toate au riimas giirla, cere o intervontie urgenta riguitoare din aproape to ate tli- lui •, care in sa nu a rlimas vorbli vorbe go ale ~~ situatia merge in- ~i un remediu eficace. rile din Europa, s' a concetrat goala, ci s'a tractus In fapte. ~i I rautatindu-se din ce in ce. I dupii razbol, asupra activarii ~i ltalia nu este o tara agricola, ca I S'a uitat ~I se uitii, eli singura I Llisat ande este ~~ _cum este, sprijmirii mijloacelor de produc- Romania. ~grlcultura este forta principala merge Slgur spre. penre. }-1psa tiune, pentru o mal ~rabnicli re· In Franta toate gri]'fle guver- de productlune in aceastii tara~~ complectii de capital, ~obanzii~

~ • · • . . . man ce se pllitesc de cat Iva am fdcere ~I revenirea stari econo- nelor se lndrepteaza catre clasa ca ea, ma1 mult de cAt mdustna d , d . - 1 ta'

· · ·t- t t" b 1 +x · · va uce curan nuna comp e mice Ia normal. agricultonlor. Pnn fel ~~ fel de men a oa a una vo nt"' ~~ spn- ... 1 .1 . . H • t !tali a, sub puternt·ca t'mpulsi'une • 1 1· 1 gi 1 t' 1· d ·_ J'inul prin masuri de protec+iune agn .. ~ ton or, 111 sttua •. a. ace as a masur, Ie e sa Ive, te a mt .• · . . 1 numat Ia lnflorlrea stiirh econo-

a lui Mussolini, a flicut minuni nistrative se sprijlne11te aceasta lil mcuraJare. Agncuitura este ~~ . , le t 'b . 1 in domeniul economic. S'au luat clasii ~~ ~e mentine In stare In- va fi sursa vitalli, de unde sta- mt_ce genera RU va con n ui, ~ acolo masurl atat de drastice, e- floritoare, din care in primul rand tul va putea trage resursele nece- pnmul rand, statui avand a sufert. nergice dar ~~ rationale, In cat statui pro!Itii. Si Franta nu este sare ~I de unde poate veni tnflo- Strigatnl de alarmli al pluga­aceasta tara, din debitoarea sra!- tara agricola tn acea~ miisura rirea ~~ prosperitatea general a, daca rilor, mari ~~ mlci, n'a avut oana natlitii, fiind lntr'o miisura lm- ca Romania. ~e vor lua miisuri Ia timp. acum un ecoa apreciabil. De anl portatoare de cereale, ceeace a- In Romania, tara agricola, cu Spre ea trebuiesc lndreptate de zile, fie prin presli, fie prin piisa greu asupra bugetului, a a- pamant bun ~i cu resurse abun- toate privlrile, toate energiile, toa- memoril, chestilmea creditului a­juns sa produca a tat, In cAt sa dente, nu s'a luat nict o miisurii tli aten(iunea guvernantilor, vo- gricol - a~a lie im11ortanta ~~ a~a nu mai aiba nevoie de cat de 20 oentru protejarea agriculturii ~~ tandu-se legi speciale protectoare, de vitala - a fost supusii stu­la suta din cantitatile ce importa incurajarea clasei plugarilor. dar mai cu seamii cliutand a pro- diului ~~ aienjiuni guvernatilor.

. '

·;.

~P~ag~·-4~---------------------------A~ARAREA NATIONALA

~i vor chema numele Lui: Ema- tea mai departe pe bolta intune- Poveste de Craciun. auil, ce se talcue~te: cu noi D11m- cata ditra Vllleem. In noaptea Cracfunuluf, tn curtea aezeu", lsaia. lnima batd!nuiui abunda de unui gaspodar dlotr'un ~at nude parte

lmprejurul cap~orului Dumne- fericire. Lua fluerul uscat de de Bethleem, pe fa mlezuf oopfll, co­zeesc, se adunau, ca un cicllt de vremi ~i cu degetele·i uscate in- co~uf se de~tepta din somn, batu din artere, mult griittoarele raze ale cepu sa clinte, tar glasul lui se aripi ~~ tncepu sa caote:

Hristos s'a nascut I Dumnezeescului astru, ariitand contopea cu; cantecul universului De~teptat de strigatuf coco~uluf, un prin aceasta pastorilor ~~ lumii ~i un imn de fericire se raspan- bou din fundul stauluiui' tncepu sa Jntregi, ca s'a nascut Ftul, carele de a prctutindeni, mug•asca: ya ridica pacatul lumii. Pastorii se de~teptara ~~ in Unde? Unde?

Piistorii se adunasera cu totii, mijlocul lor statea un inger, care Capra, care totdeauna U.cea pe in-dupa obicei, l,nprejurul flra~ulut le zice: .Nu vii temeti, ca iata vatatas!~~~~~nu! sa behlie: V!tleem. Printre ace~ti pas tori, vii dau in ~tire, bucurle mare, 1 - Emaus 1 Emaus! incepu rAgetul cari se aflau in noaptea Na~terii care va fi Ia tot poporul, ca as- , magorul gata totdeauna sa alerge sa Lui Hristos, imprejarul V1t1eemu- tiizi vi-s'a nascut Mantuitor, ca- vada tot ce se int&mpfa. , lui, era ~i un mo~neag, cu parul rele este H istos Domnul, in ce- !;)i to noaptea aceea, boul ~~ mil-

. . " • _ garul pfecarA ~in cunea gospodarului carunt ~i buclat, ca t:l.na oilor. tatea lu1 Davtd ~I a.esta va va ltisand pe coco~ cu gi!lnile lui, pe Blrba-i atarna pana,n bran ~i fa- f1 semnul, pe care urmandu-1 vet! capra in culcu~ ~~ apucara pe ctrumul ta-i argasita de vant ~I arsa de afla un prune infa~at, culcat in Betlrernului. soare, era brazdata de o multirne iesle". A~a de repede au mers bietele a· de cute. Ochii lui adanciti in or- Ei urmarii stele! ~i ajunserii Ia nimal~. indit au ajuns inci!lzite ~i. ni!-b.t t d ·1 · · t 1 d • • i ·· du~1te, iar caldura lor a lost deajuns

I e, poves eau e Zl e senme ~1 S m , un e _tmpreuna cu ngem sa incalzeas~il Pruncul Stant, tocmal de cumplite vijelii. Toate acestea cantau: .Manre intru eel de sus c&nd mama lui 11 punea pe paiele erau intamplarl de muli trecute. lui Dumnezeu :;;i pe pamant pace, staulului Acum se raspl!.ndea o pace plina intre oaml!ni bunavoire"!. Pe drum, mAgarui a ghit o cren-de bunatdte de pe fata lui. Deci ei vazusera ca s'a niiscut guta de brad, pe care a lua_t·o in

N · H · dmtl ca s'o rontae pana va aJunge. Imem, poate nict &mgur mo~- nstos.. • . • Dar, fie cA tntepaturlie acelor de

neagul, nu ~tia, cat este el de Fenctta coltba, in care Dum- brad, fie ell prea s'a grAblt sa ajunga batran. Pastorii zlceau. ca tot a~a nezeu s'a ariitat prin Fiul Sau, mai repede, ci! n'a putut s'o mana nee de batran il cunosc. fapt e, ca fericit laca~, in care a intra! a de- ci plecaodu-se de asupra Pruncului. nimeni nu cuno~tea, ca dlinsul varul ~~ dreptatea mare sfintenie crenguta 1-a cAzut Ia pldoare. tinutul, campurile, pa~unile, live- ai purtat in slinul' tau, mare bu- ~~uua~~~cyo~il~~~a~a~~~~ful in u· zlle ~~ ierburile, vremea, bataia curie s'a nascut intre lemnele nele tarl, ca '!a ospetele de Craciun vantuiul, norii ~i mersul stelelor. reci ale paretilor tai, cu frumoa- sa se !mpodobeasca mesele cu creo­El facea dreptate intre cei du~- sa cununa te-ai impodobit, de ai gute de brad. manifi, privea norii, stelele, pa- atras pe Dumnezeu, ins1nul ~i sub -mantul ~i in inima lui piistra o siiracaciosul tau acoperemant! dragoste adancii ~i smerita, ce n$i tu Vitleeme, pamantul lu­deopotriva se revars·a peste oa- deii, nici decum nu e~ti mai mic meni ~i ani male. · intre domeniile ludeli, ca din tine

In atmosfera radia o boare u- a e~it Povatuitorul popoarelor• IJOara de vant, ce umplea aerul ~~ tu a! fost patria lui Hristos cu mireasma dulce a florilor de Domnul! Spre. tine mergeau craii camp, sburlea firele plapande de rasaritului, caci in staulul tau iarbii ~~ desmerda fruntea batra- era rasarit Dumnezeu I! nului pastor. Mo:;;neagului i-se 0, pamantule, mare minune ai parea, ca o mana miracuuloasa-i ourtat pe intlnsul tau! Mare !i-a patrunde in inima; deschise za- f!st harul, de nu te-a ars focul, voarele staulului, ruginite de limp ci Oumnezeu vine peste fata tal fl intamplari de mult uitate luau Greu ai fost ~i u~or te-ai facut! fiinta ~~ inviau in inima lui ~~ Pe Tatal tau, nu L-ai cunoscut lnaintea ochilor sal suflete~ti. ~~ El s'a aratat in mijlocul tau!

Lini~tea batranulul pastor nu De mare bucurie te-ai invredni­era turburata de nimic. Turma cit ~i totu~i nu mai e~ti acela~i! odihnea, pastorii dormeau ~i ni- In tine nu este mila ~~ Ea ti-a fost ciodata el nu vazuse o asemenea haina bucuriel ~i a veseliei tale!! noapte minuna.ta. Nimic nu se · Asr.ulta omule! Mare este mila mi~ca ~i totu~i parea ca fiinte lui Dumnezeu, caci El s'a im­aeriene plateau prin aer, punand bracat in corpul tau :;;i tu nu-L intreag3 afmosfera in mi:;;~~re. k cuno~ti! El te-a mantuit ~~ tu-L erul canta in lini~tea noptii sl rastigne~tl! El s'a rugat pentru cu el dimpreuna canta pamantul tine ,1 tu·L dispretue~ti! lntoarce­~ stelele. Batranul privi in sus ti fata ta de catre pacatele tale spre bolta cereascii ~i vazu cu :;;i canta din toate baierile inimii mirare, ca printre stelele cunos- tale: .Mantuire a trimis Domnul cute, str~luce~te o st~a mare ~i I poporului_ Sau". minunata. Steaua stralucea toe- . ' Diirdu Dimitrie mai deasupra lor, dar vizibil plu· f otudent In teologle Arad.

Dar, din nenorocire, lucrurile au 1 rea precarii, In care se sbate plu­ramas ca ~i inainte. garul astazl ~~ a se evita ruina

Acum in urma s'a vorblt des- lui, trebue ca sumele ce i se pre infintarea unui credit agrl- vor acorda sa nu fie incarcate col, sau a unei institutiuni me- cu dobl!.nzi mari. Ca sa poata nita sa vina in ajutoru: agricul- fi salvat plugarul, nu trebuie sii torilor prio procurarea capita!u- i se ceara dobanzi mal mari de lui necesar - pentrn satlsface- 6-7 Ia suta. Altfel Creditul a­rea nevoilor exploataril, - cu o gricol nu va aduce nici un folos. dobanda mica. $i, cu toate cii de De aci vine ~i nevola imperios luni de zile se vorbe~te ~?i se face impusa, a sacrificiului pe care mare sgomot pe aceasta chestie, trebue sa-l facii Statui, dar care nu vedem pana acuma, nici un va fi compensat prin inflorirea semn, care sii arate eel putin un generala, de care, in primul rand, tnceput de realizare. Nu ~tim daca tot statui va profita. se va mal realiza vre-odata, ~i Daca nu se va realiza credi­nu ~tim nici in ce conditiuni s'ar tul agricol ieftin, vom asista Ia mal lnfiinta. Un lucru, insa nu ruina agriculturii, va suferi, in trebuie uitat:· este nevoie de un prlmul rand, Statui ~i, odata cu mare capital, cu dobilndii. mica. el, clasa de plugari, care a fost Aceiasta aduce dupa sine ~i ne- totdeauna, stalpul principal a! e­cestatel unui mare, dar imoerios drficiului social. sacrificiu din partea Statuiul.

Ca sa se poata ameliora sta- I Stefan Ghlnopol agncultor

ORFANIJ catre MOt Craciun.

Doamne. fii cu mine bun, AstliZi vine Mo$-Craciun Tr•ft coplii-au jucarele Eu ma uit cu jind Ia ele $1 eu n'am de foe cui spune

Ma$ Craclune.

Tu le fact Ia to(/ p/acere $1 eu nu am de foe cui spune: Tata P mort Ia Predeal Sl mdmlca-1 Ia spital $1 ell n'am de foe cui sp11ne

Ma$ Criiciune.

Dacii ai vrea sii-ml dai $1 mie Mo$ Craczune o jucarie Sa-m/ aduci un cal de /emn $i-o pU$Cd de dat Ia semn $1-o trompetii sii riiszme

Mo$ Crdciune.

A$ mal vrea un coif $1-o pu~cii Uniformii cu vlpU$Cii Sii md'mbrac ca Ia cazarmii Ca tdtucu sii mel v,7dii $1 din cer sa se riizbune

MO$ Crilciune.

Nici un romdn sa nu lntre In magassinele, pra'Diilia sau bi­roul jidanului II

Pacurarul. Se tntunecase ~I tncetul cu tocetul

prietena luna e,l in plin pe cerul tara nlcl uo nor. Era o frumusete dlvfna ~I muzica locurilor mil ducea, andeva aevea.

Murmurul a;>el din vale, plirea sop­raoul lin ai canteculul divln. Freamatul codruluf de brazf, un bas pnternfc. ce-~1 caota dorul de veacuri; clopotefi dela tunnele de ol. ctrn grajdurile de pe coasta muntelul ca of~te ornamente muzlcale, ce'nflore~te lmnul; li!tratul unui cAine credlncios ca un accent dlnamic ce complecteaza armonla; van­tuiejul ce-mi ad Ia u~or lata ~~ pAman­tul, ca ni~te arpegii de har!L. pe cand luna ce se rldcfa tncet, c'o !inf§te de ad•uglu ~I z!mbet malestos - tnsa­fletea.

E sear a unei siirbAtorf ~i'n cltrciuma satulul lume vesc>ii. Aud ca tntr'un vis o dolnii romaneasci! din fluera~. ce scoate o $Ueraturll dulce ~I se plerde !o vi!zduh, !n note necunoscute peotrn dofna~, Acum~ o Ia lin ca apa lini~tlti\, acuma se rldicli let mal sus to ~ae-

Nr. 50

Organizatiile noastre. L. A. N. C. - Severin

Organizatia comunala a L.A. N.C. din comuna Caprioara - jud. Severin ~i-a constituit comitdul precum urmeaza: pre$edinte I. Nistor, vicepre~edinte S. Dob•ei, secretar S. jelecutean, easier I. Povovici ~~ 5 membri in comitet a. Tripon, S. Avramescu, T. Btl­ian, I. Sdrbu, I. Spinanf.

Dorim ca toate comunele din judete sa se reorganizeze, iar cele ce n'au avut de loc organizatie sa ~i-o constituiasca, a~a cum a fiicut vrednica com una Caprioara.

L. A. N. C. - Turda Ludo~ul eel atat de cople~it

de j1dani, in sflir:;;it :;;i-a vazut visullmplinit: Ia data de 21 Noem­vrie a. c. Romanii de ba~tina lu­bmdu-~i neamul, Tara :;;i creJinfa, intr'o adunare a poporului, au pus bazele unui comitet local al "Ligii Aparari Nation ale Cre~tine" alegandu-se urmatorul comitet: pre~edinte N. Corlafean, vicepre­~edinti A. Pop (>i N. Co/ceria, secretar IV. M. Tilincd, secretar de ~edinta C. Matei, easier N. Nicoard. membri A. Nechita, V. Dan,/. Rusu,l Mure$an, P. Cecd­liicean, T. Miirginean, R. Sdli$­tean, \1. Hagdu, N. Bercia, E. Paia, S. Zzchi:jan, etc.

fdnd tott ace~tla demni de lucruri mari speram ca activi­tatea comitetului local va f1 un stalp de Romanism aiel In cen­trui campiei stramo~e~ti.-'

S'a inceput colectarea pentru a se face un drape! al org~niza­tiei, urmand sa se poata face organizarea L. A. N. C. in intreg judetul Turda.

Munca ~~ Unfrea va duce L. A. N. C. ·Ia isbanda.

l.. A. N; C. - Maramuert Maramure$ulln tlmpul din urma

a inceput a se organiza pe co­mune in L A N. C. In ziua de I XII. 1929, s'a organizat comuna Vl~eul-de-mijloc, alegl!.ndu-~i urmatorul comitet: Pre~edlnte: V. juscu lui G., vicepre~edinte: M. Bora lui P., secretar general: V. Ciuban lul V., easier: S. Petre aro$enilor, membrii S. I Tzolea, M. Ciuban. a. luscu lui a .. P. Arzdreica, V. Bucur lui V., G. Ma­ret, St. Maret, a. Andreica, I. Bora ~i \1. Bora. --raturl &Aibaiice ca durerea ce sta~le trupul ~·apol ae termini\ in trflurl fu­rioase, ca valurlle unei ape izbite de sti!ncfle din cale.

Jn,,i! un pas ~I tntra. La 1umlna sfloasi! a !Ampef zi\resc un grup de domn!. In mijlocui lor dolna~uf ~~ cum ne cam cuoo~team, iotru !u ceata vesefll, lara multi\ vorbii. Pe masa se od h­neau, ca dupll o mare datorle, sticleie goaie de bere. Pe fata mesenflor' mei se oglinde~te vola bani!, a9a cum oumal romaouiui if ~ade bine. Doioa­~ul nostru e uo batnl.n, saracAclos trnbri!cat. 0 haina rupta prln coate, Ia subtiorl ~~ !Acute dfn pl\r de caprii, in forma de lalbar !I acoperea spa­tele ~I pleptul du paras. Sub hafna de pAcur.r. ilvea alta ceva mal subt!re, unsa dupii oblceial lor cu unt '' gri!­slme. Incolo cama~a fericltului. Prlntre rupturfle hainei se !ntrezare~te o piele oeagrii ~I incretiti! de ani! Mtranetlf. Ni~te cioareci negrl ~I splntecatl pe Ia glesnl!, iasa sll lasa doua Ia be pline de noroi. Afiiturl o palllrle cu fuodul spart. borul rupt ~I plio de s!Auinl!, i~f plaoge parca sarAcla. Fat• !ocrtfitii fl arsii de soare, bozele cilrnoase.

-O<c •

Nr. 50 APARAREA NAJIONALA Pag. 5

Reuizuirea inualizilor de riizboiu Dispozitlunl ale stiipanirii, ha-1 Az!stenta socialii a invallzllor,

Toamnii. 1 Congresnl general al studen!ilor Colegului /. $andru. I cre~t,ni din tara spre deoseb1re

Vdntul cerne stropi de ploate I de alte .congrese, Ia ~a:e se face , • I multll ns1pa de vorbane ~~ se or-

Vtintul c~rne fr~nz~ n va,lt, t ganizeaza banchete somptuoase, Plopul varful $1-1 mdoae, congresul studentesc, tinut intr'un Trist vue~te • Teiul Sf ant". cadru modest, dar sarbatoresc ~I

tl!resc revizuirea invalizilor de acolo, formeazii capitolul de cin­razboiu. Desigur, dictate de mo-~ ste al bugetului. La noi sunt con­tive puternice, - cum ar fi a- siderat: ca o povarii bugetarii. I ceia de a se realiza economii In R1sipa de cheltue!i inutile, plata visterla tiirii. 1 pensiunii funct,onarilor unguri,- Franze galbene, uscate,

lnal(iitor, a pus pe tapet chestiuni de o importanta capitalii pentru vitalitatea neamului romllnesc. Mutila(ii riizboiului pentru in- 1 cari au rduzat juriimantul de ere- In vtirtej se 'na/fd 'n sus,

treg1rea neamulul sunt chemati din(ii ~i in orice prilej insultii Vtintul tot mai aprig bate · din nou Ia ·sacriflcii: prin rev1- tara- !ipsa de supraveghere a Cdldtoarele s'au dus. zuire, sii piardii drepturlle Ia pen- baoului public, care dii oa~tere si1le de foame, spre a se rea!iza Ia atiitea dtlap1diiri, incapacitatea economii. gospodiirirei avutului tarii, nu al-

Aceasta insiimneazii cii in bi- ciituies'~ poverl pentru buget, dar necuvantata Jarii romaneascii, au cele 200 de mil!oane, care repre­crescut plcioarele celor schi!ozi, ziotii azisten(a-ajutor!ll invalizilor, -milinile celor ciungi, a venit ve- viiduvelor ~~ orfdnilor de razboiu, dere orbilor, s'a inzdriivenit pia- sunt greuta(i insuportabile ...

De pe stre$eni, cad cu sgomot,. Picuri de~/ de toamnd reci Jar in da~gJtal de clopot, Noi o sd do.rmim pe veci...

Arad Ia 21 Oct. 1929. Vasile A. Ghlghi

• bs. de llctu miinii celor ftizici, tuberculo~i. Numai o func(lonara- cu ro-Fimdca altfel nu se poate explica chia deasupra genunchilor *i buze _ ....... _________ _ revizuirea. ro~;l - din ministerul .ocrotirilor

Sau, poate, au fost comisii me- sociale" # a! .muncii", a fur at, ·dicale nemernice, care au de- prin fal~if1cari de ordonante, cateva -clan! invalizi, din complezenfll. milioane pe care le-a cheltuit 1:1

Ce eroare grosolanii!... eel mai desmiitat mod. Ba dupa A termmat statui toate mij- nume, nu pare a fi nict romanca ..

loacele de canalizare a bogatiilor C!irmuirea poate sa faca or!ce tarii, de chiverniseala In cheltueli, vrea, ftindcii ~de aceia poarta de gospodarle in avutul ~~ banul sable",- vorba s~ripturii. public, ga>ind numai, ell risipii Numal cii gre~eli de aceasta ar mai fl Ia caoitolul din care aduc pierderl necalculat de mari; se platesc invalizii de razbolu. nu pierderi biine~ti. ci pierden

De aci trlajul acestor invalizl. suflete~ti. Se uitii un lucru de o foarte rna- !;)I chestiunea revizuiiri lnvall-re insemnatate: Invalizii de riiz- zilor, e din acestea. boiu, nu sunt mtlu·tii neamului, Dupa gre~e::tla iertiirli dezer­ci fill ale~i ai sa1. E1 sunt osta~l, tori/or sl vtinziitorilor de neam, care dacii n'au avut fericirea sa fa~uta alta data, urmeazd gre$eala moara oe cilmoul de onoare, n'au rezizuirii invalizllor de rdzbotu, avut nici fericirea sii traiasca in-· revtzuire care nu poate ft soco­tregl, ca tovara~li lor de grea ~~ tita decat ca o insulta adusa a­.aspra suferin\ii, care au supra- cestora. $i nimic mai murdar de ·VJefuit razbOJUIUi. cilt Sa insult! 0 rana Capiitata pe

Ei sunt semnele vii ale sacri- camp de onoare. flciului in lupta. Buciitl din tru- Romanii de bun ~imt vor in-pul lor au pecetluit legatura sfanta telege ... intre sufl etul lor ~~ pa miintul ta­rii, hotariti fiind de Providenta

P. PopeangA. lnv. ~~ clip. invalid de rAzbolu

sa infaNeze viitorimii capitole ------------­de !stone vie, de suferintii ome­neasca, de j ertfii pentru tot ce are mai scump un neam: apa­rarea f1intei sale.

R lndurl de genera til au sub <1ch i aceste trupurl ciopilr(ite, de­siiviln;indu-~1, prin exemplul ce trae~te in ele, educa(ia nationala.

In alte tari, Jnvalizii de riizboi poarta un semn distinctiv, spre a f1 deosebi(i de alfi mutilati ~~ prln aceasta sa poata fi aratatl

·tineretului, ca.~exemplu a iub1ril de neam.

Ceva despre biblie .Socfetatea blblldi", cu sedlul in

Anglla ~~ cu sucursale io mal multe tan, i~f serbeaza exlstenta de 125 ant.

La infilntarea so~ietAtli, to anut 18)4 blblla a fest editata ia 72 llmb 1, astazi b blia apare in 614 limb! $1 dfalecte, fitnd tip! rita In 60 fdurl de caractere. In eel 125 ani de existent! a .So­cletAt\1 bibllce• s'au vaodut 385,828,U5 blblii.

Cea mai b~nli cllentli a fo•t G!r­manla, care a cumparat 137,000 exem­plare: urmeaz! a poi Cehoslovacla, Austria ~I Ung>rla.

·Q chi! sclipeau in orblte, prlvmdu-ne 1 A vazut o piatra et-a crezut ca-l una indtferent. Din d!n0\i fzvorau sagetl 1 dl11 olle Jut Dada drumul unel me­de vie intellgenta, ce ne ghlceau gao- lodll de uo galop oebua, ce 11 inve­durile ~~ mlicarlle. In f.ecare cret,turA sella firea. Degetele lui acoperlau ~~ a fete!, vedem mania demoolca a descoperlau gAurlle fluera~ulul cu fu­necazulul ~I durere! ce f.au apAsat o -teala unul fulgcr. 0 melodie de bAtuta vla!A iutreagA. ~~ totufl parea mul- ne ml~:a plc1oarete pe !oc, ·tumit. S'a in~Aiat. De aata datA o incepu

- Mal bel mo~ule? intrebll unul. do mol. Degetele p~ro.aa f!l.rll. viatA ~I - PAoli rn&loel ... ~I apoi de ce ml se \eglnau in o.er, mull, mull, de tot,

>lntrebl mba? ll.!l.sand &A iasa din!~uutru o meladle - Sa-tl mal aducem o stlcla. trtsU. - Clnste dar ou porn anA, rAspunse .. 11 vlid io fata pI e t reI cum i~l

·ma(ineagul mllolos $1 duse iocet flu- p!Ange oitele. era,ul Ia gurll.. . Le-a gas i tl glasue~le mo~neagul

11 mule de cAteva or! in buzele cllr· s~hlmband melad1a in una vesela. De­'1laase, il praptl intre buze, i~l a9eza getele fag co mal mare lutealli pe drgetele nodoroase ~I lacepllnd inta1 fluera,ul mk, de par'ca ar juca o ba­c'un sb!rnlilt din faring~ dAdu drumul tuta din batranl. Meladia se coafundli .pacurarulul•. cu salbatacia codrulu•, b!tut de crivat.

• A. plerdut p!cararul one•. ~1-o me- Mesenll ascultA t!cutl 51 p II n I de ladle de dolna, ce-tt sligeta trupul, gandurl. e~ia in note ascutlte 9i infundate, de ... Mo$aeagul cAnt~. c~ntl, nepasator sub dcgete. Vedeam atone! in mlntea de mutrele oaastre ~~ rand pe rand mea, cum clobAna~ul, mAsoarA zaroa curg din fluera$ul fermecat dolce, bore cu prlvlrea tristA, cliutind lublte!e cu isonul bAtrim•tei lui. lui olte $1 cum trlst pA~e9te pe iarba I - Nu mal bel? deasa, pierzaadu-se dupl colloa unul I - Nul -deal. · - Nu mal stai?

Vine iarna. A inceput sA fie frlg ~I larna se a­

prop!e in pas g! mnastlc cu ale el mizeril.

Spre a II de gerurl apArat Se cere a fl b1ne lmbracat Cu halne groase, cu palton CacivlA buna $1 ~O$On Man,are-ti trebue mal bunA E fr' g afarll. au e glumli Cacl blne de nu te-al pazlt Ra~e~Ji lndala $1 at pattt Dar vezl mal e o so:otealli Sa a\ acestea-1 cheltuia!A S'-tl trebue bani foarte multi Si mal marl ~~ mal maruntl Ca sa au mal at h 1bar Trebue a fi mllionar Ce facl tu o s!racle Cu micuta ta slmbrle Rabzl, inghltl ~l'n urcnli tact CA ~I a !tiel n'al ce sli facl Intra iatr'o pravalie Ca sA iel pe dalorfe Caci ltl spune Ia moment Ce vrei sa ctlim fallment bsa-mA nelcuta'n pace Sa-tl dea altul dacli-1 place. Ca sa furl au e clnst1t Ca sa'n ~ell nu-l nfmerlt Cacl in vlata ta intreaga AI tras pe dracul de coada Te intorcl plaog3nd acasA La :opli ~I Ia nevasta Si te' ne ~I in plansul tliu :;>! te rogi lui Dumnezeu, Doamne Sflnte indurate Varsa'ti marea bunatate Peste no\ eel sa• aclll Peste no! eel p!lclil'!l Du$1 de nas de i!st guvern Ce Ucu'n ta rli intern Cu promlsit vorbe goale Ce ne bJgli acum in boa!e Sl acum in mlez de iarnA la-1 Doamne pe totl Ia goanA.

fak invalidul BraJov.

Rugitm acltitafi aboname~ttele!

- Nu? - Si unde te duel acum? - Unde vad cu ochll ,1 privl spre

fereastra in lumina Iunel. - Dar unde dorm! Ia noapte. Mo~ueagul iacoiAci mll.inele Ia p!ept

$1 incepu: - Eu n'am nicl IAca~, aiel perlna.

Casa mea este piidure•, pzji~tea. valle, campille $1 or!ce Iuc \lber; perlna mea este mu~chlu! din padure, bo!ovanul de pe $osea lar a~ternutul larba deasa. M'am nascut intre ol $1 tiaesc iotre ol. Eu n'am ol dar suat pllcurar Ia ace! ~;e aa ..• Mo~neagul ~terse in ochl lacriml

- Nu mananc ca val dar ole! au suot flamaad vre'o dat~. Nu rnA tern de nlmenl, decal de Dumnezeu ,1 rnA lu_pt ~~ cu ursul din padure .

- Bine, dar acuma unde te duel? ?L. S' mo$1eagull~i a~ezii tralsta cu

merlnde in spate, lui bata de sprljln ~I tovara~ ~~ bAgAndu-~1 fluera$ul in ,bimir, pl•ca lull.ndu-,i noapte bunl.

..... Ce fer! ell trebule sA fie mo,neagul pacurar, cdnd taat.ll viata lui se mar­Jrlne~te Ia un !Iuera~ el un pahlirut de tulcA. Gheorghe Atanasiu,

Suflet din sufietui acestui, neam, studentimea a (!nut de a ei dato­rie sii se ridice in contra valului cutropitor al judaism ului ~~ sa le atraga politicianilor atentiunea a­supra acestui mare pericol. Pentru a-~i miirturisi crezul In fata opi­niei pubiice, student! mea a sim(it nevoia de a se intruni in congrese.

Congresul din anul acesta di­fera intru catva de cele de pilna acum. E o d1feren(ii, daca putem spune astfel- de forma: nu s'au spar! geamurl ~~ nu au fost biitai. Fondul a riimas tot acela~. Ro­milnizarea ora~elor, revlzuirea tra­tatelor, chestiunea jidoveasca, etc. sunt probleme, care formeaza puncte permanente in programele congreselor studente~ti. ~e dis­cuta mereu aceta~, lucru, se evi­dentiaza acelea~i pericole, fiirii ca cineva sii se sinchiseasca ~~ sii tina seam a de dezideratele stu­dente~tl. Astfel, ca vrilnd nevrilnd se pune serios urmiitoarea intre­bare: de ce guvernantli nu au curajul sii se pronunte asupra doleantelor studentilor, pana c!ind ace~tia *i le miirturisesc prin di­feritele mofiuni ale congreselor? De ce se abuzeazeaza de riib­darea studentimel? Pentruca ln­tr'o buna zl s'ajungem iarii~ Ia greva?

Cine are interesu!, ca sa des­partii oe student! de carte? Cacl un lucru trebue sa ~i-llnsemne ori cine: studentimea nu intelege sa se abata dela crezul el national, sub nici un motiv.

La congresul actual nu au fost batai pentrucii jidanii nu au pro­vocal. Sa nu se creadii ca stu­dentii ~i-au sthimbat tactica. Nici el nu lnteleg, - ee-l drept, - sa rezolve chestiunile, care II preo­cupii cu ciomagul, dar atunci cilnd cineva ii provoaca, ei ~tiu ~~ vor ~ti sa-l manulasca ~~ pe acesta. Tiberia Lupu

Rugam achitafi abonamentul ~i trimitefi, cari puteti ctUe-o sumulifa ~i pentru fondul de resistenfit!

Curca pantofarului. Soarele It ~I dlntr'un nor greu, re­

flectlndu-~i de caaste\e muntllor, sla­bele raze de Octomvr!e. Trenul mer­gea In pllo.ll v\teza Deodata se oorl a,a de brusc, !neat un geamaatan cAzu in capul unul mo~neag, g&rbovlt de povara anilor sal, can numarau proape Ia opt zecl. Batraoul sa vaita sarmaoul, dar n'avu ce face, toto~ se razbuna '' el bletul putln: - .E un betlv blostemat mechanicul, un ade­varat talhar de dramul mare, un $~r­latao I Eu !I conosc ca pe lata! meul Dal pre dumnezeul meu daca nul Ar trebui dat afara din slujba asta. Uu I Nu-l vredulc de ea\ Ia saptamana treouta, 3$a a april de repede trenul, inc~t o femele t·a frll.nt mana. Vezl a~a\ Nu e aiel roman. Nu ~tlu ce 11-ghloanl o fl. E nevredalc de slojba asta; '! biitr!nul se mal potoll putln $1 se a,eza pe scaun taoga mine. -Vtzl Bfa-i dragul meu, zlse catrA mi­ne blitranul. nurnai not tAranll suferlm in toale. Do mall nlmlca, habar D· au de no!. Ulte colo rna rog, trei domni merg Ia vanat cu trel can!, stau in

P<.g. 6

Corpurile legiuitoare I Corpurile legiuitoare ~i-au re­

luat activ1tatea. Din prime!e i;je· dinte s'a observat, eli vacanta li-a priit de minune · .reprezen­tant:lor poporului". Unii sunt por­niti spre galceve, iar altit -obi~­nuiti cu od1hna ~i inactivitatea -· nict nu se obosesc sa urce dealul Patriarhiei, astfd inc11t d. Ciceo abia mal poate tine c11te-o ~?edinta.

Cu ocazia dtscuttei Ia Mesaj s'au relief at doi jtdani: Hegedii> Bela ~~ Putiner. Unul s'a facut aparatorul cauzei maghi are, iar cellil3lt, ftind social-democrat, a aruncat Ia adresa armatei o serie de injuriii, fara ca sa f1 fost pu~i Ia punct de banca mimstena!a, ai;ja cum se cuvenia. Mai inte­resant dec11t plictisitoarele ~~ inu­titele d:scutJi Ia Mesaj au fost interpelarite. Ftecare parlamentar, care a fost mustrat de alegatori sau poate chiar de nevastii, eli nu i;ii-a dei;ichis ~i el gura macar odata de pe tribuna a fost cuprins de o mare m11ncarime de limba. Numai Popa Man a flicut vre-o 10 lnterpelliri I

S'a actus In dlscutie ~?i leafa faimosului Stan V1dr:ghin, "ma­rele specialist•. D. Madgearu l·a aparat cu multa clildura ~~ i-a aplirat In deost bi leafa de mili­oane, afirm11nd, eli aceastli leafli e o nimica toata pentru dl Vtdri­ghin. Ce-are a face, eli tara sta prost cu fmantele I Me­rita un .specialist" (mai ales In treburi de C. F. R?l) un plocon atilt de modest dela biata natie.

Social-democratii, prin o decla­ratle a d-lui Jumanca, s'au de­solidariz tt de guvern. Adu~i Ia existentli de national-tariini~ti, el W ridica acum nasul Ia purtare. E o bunli lectie pentru d. Maniu, care n'a avut curajul sa se bizuie pe propriile sale puteri, ci a cerut sprijinul unor elemente obscure.

S'au facut ~?l o serie.de inter­pellirl pe chestia macelului deJa Lupenl; interpelilri, care, dupa felul ~?i persoanele de care au fost filcute, par a provoca o mare furtunli. Ele vor siipa $i mal a­d11nc pdipastia dintre majoritarl ~i banca ministerialil, caci, odatil cu deschiderea corpurilor legiul· toare, - ultasem sa spun, - ca lntre ale~ii poporulul ~i mini~?tri a lsbucnit un conflict. Cei dint11i atacli flit!~ pe eel din urma ~i nu mai vor sa tina seama de disciplina, ceeace inseamna, cu alte cuvlnte, eli .roata" sc11rtaie ~?i nu se tnvt\rte bine. T. L.

vagon cu no!. SA vezl ca el uu plli­tesc pentru c4ni nlmica, vezl ? asta-1 dreptate? $1 cine pliiteste mal mult dArie? uu bietol tAraD? Vezi B$a·l dragli.

Se vorbe~te tot de blne ~~ tot mal mult rllu ue vine .• Cam a~a-1 mo~ule, dar ce d facem, se vor mai schlmba lucrurlle ~I alt~um, zlsei eu mo~oea­gulo!." Mo?neagul dele nepilsAtor din cap ,1 privt spre o valcica ce curgea paralel cu lim~ de calea ferati!.

Acceleratul mergea cu vitrzli rego­gulat~, lilsAnd in urma sa uo nor gro~ de torn. care te !mpedeca ail vezl pitorescul linut al .Muot:tor Bilniltenl" - lnchldett ferestrele. Vin tun.t"r:le zlse conductorol de tren. La lablan ta mo~ul i~l luA ramas bun deJa mine.

- Aiel e satol mea, zlse bAtranal aite b!s~r!ca noastril I a~a cA e fru­moasa. Dete mana cu mine ~I plecli.

- Acu,l ne vedem Ia .Balle Her­calar.e• zlse un soldat lung ~I sub-

APARAREA NATIONALA

Vorbe cu talc I

Dm ofel, - de mii de ani, Faeem arme cari omoard, Jar din aur, jacem bani $i odoare, drept comoard I

Dar ote_lul, - de cand lumea poare ami sa·$i socoatd,­N'a ucis atdtea trupuri, - chiar cand a ucis in gioatd,­Cdte sujlete ueis- a aurul, in lumea toata!

11 Muncd, - rugdciune sjtlntd sau ml1iastrd zeitate Ce desgropi eomori de veaeuri ~i-ai comon nedesgropate,­Tu e$ti pururea, pe Jume, evanghe!ia curatd, Din ai edrei psalmi se gustd jeflcire- adevdrattJ!

//[

Moartea nu-l deed! odihnd; via( a nu e deed! mu,,cd: Clne'n viafd odihne~te, - via{a'n moarte $1-o. arunc:t!

IV Omule, - pdnd $i cainii au bun simt, pe cat se .vare; Cel mai mic, intofdqauna, it respecttJ pe eel mare! Tu, cand nu-ti respecfi mai-marii, -fie cd ai sau n'ai paine, -De ce vrei sd fii, pe lume, mal prejos- de cat un caine? .. ,

v S:mt oameni.cari n'au valoare $i nu pot finejrrmtea sus, Decdt pe scaunul de aur, in care tara lor i-a pus! Vai fdrii-aceleia ce' n lame n'ar mai avea pe-a/ ei tezaur Strdjeri, deed! asemeni oameni, tror.and in scaune de aur!

Vasile JJfilitaru

lano' a lui Meci. I.

E demult, demult deatuncl. cand eram copl! ~~ not, Cand umblau ligan! cu ur~l ~~ malmute 'n !Ariibot. Odata 'ntr'o dup'amlaza, a~a de cu prlmAvara, Soslra i.ua~ l<ganil, de lneu s'aproplara.

II. Pe Joe ll lnconjuram nol, o droale de copli, $'asvlirleam In ur~l, m.,lmute. bolovanl, petri! ~~ glil. Unul dlnh·'e no! bAtran, sfartlcat, zdremtos sarmanui, Negru Irate ca tureacul, era IAno~el t·ganul.

Ill. Avea o proasta pAIArle, pe spate- un rupt de buhal, Taia lemne, cara apa Ia Parlntele Mihal. Luera biet pentra ~ancare ~~ prtmea ~~ dite'un ban. $1 se multumea cu soartea, prapaditul de tlgan.

IV. La pArlntele in curte, era-o talpa rasturnaU, Pe care ~edea batranul ~I cetea foi c~te'odata. latlH popa, lese-afara ~1-1 cheama pe lano~el. $1-1 intlnde 'o ttgareta ~I zlse - a~a ciltra el:

v. - Bun e~tl Ia no, de plcloare? Ia sli te vlid ch'ar acuma. • Mergl repede ca lulgerul, pan 'Ia 'nvatiitorul Duma. • Pentru acel trel bAoutt, carl alalta!erl li-am dat, • Foala Blserlca - $coala, sli-ml aducl lmedlat.

VI Nu ~tlu tlganal bletal, dacli e vlu sau e. mort, Oacli-i drept ce zise popa, sau e glttma peste tot. lospaimAntliadu-se foarte I 'auzu htor cuvinte, Se facu-se foe cloroiul '' se rbtl Ia plirlnte:

VII. • Sarut manile parlnte ~I Damnezeu sli mli bata, • N'aducl chiar ~coala singorA, nlci cu tl~Animea toatA.I • De b•sericA ..•.. nlcl vorbA, caci numal .Ciopotol mare•, • Nu-s in stare sA-l adoca, damenll din trei hotare I

lire, cu plstrui pe toatA !ala. Numal decat ~!lui cli'i jldan. D-ta unde at caiAtorlt? zisel eu. Dapo1 eo soot din B!hor Jl am lost Ia concedlu pe sar­bAtorl. De c!nd facf armata? Da iacli de astli larna. Uode lac! servlclu? La Cralova. Dapol cum de poll merge Ia concedla deJa a$a dep~rtare ~I d-ta t$!1 numal recrut? Domnule, ultli am Ia mine g3sca asta, ~·o dau Ia Oomn cap tan ~I e blne. Acuma ~11 cum Bli poate? Acum lnteleg toate zlsel eu. Munti ~I lar munti. Fumoasa r~gione 'ml placn foarte mult. latli-ne ajon~l Ia 0'$0Va, acu$1 vine .Ada Kalet•. Dunarea era foarte seacli de apA, petele marl 1-se vedeau afarli din apA. latA moschela din msuiA I Mas­chela lllclltoare de mlnunl. Care te face ca mal multe feme!. FereaseA D·zeul De multe ori una e prea mutt mal ales cilnd e guralivli. Trecurllm de Verclorova ~~ iata-ne Ia T. Seve­rin. Acolo se sui in cupeu nn musa-

N. Vlaicu Jenopolianu.

fir cludat. Jar dopa el un altul Ia tel. Prlmul avea un co~, ln care era o cur ell, ave a lmbrAcamintea cam $tearsli Celalalt. era imbrlicat de•tul de eleg mt. Deodata ca ~~ dod s·ar fi inteles lmpreunA, se a~ezarA ambli pe scaun - Oomle! apol ce porcllrie e a~easta n'ai vAzut ca loco! e marcat de "line z•se pnmul. Ba eo l-am marcat prlmul domle! Nu e dreptl Ba da I Se vede cA mata prima datA cAUitore$!1! No fl n< bon domle, ulte am martorl pe domnll astia one~tt. Apol sll stll dom­le eli sun! mal mutt ca mat ale! Poate vel fl domle dar nu aiel! B• cblar ~I aiel, am sa-Il arat en Ia prox'ma garil O'sa vedem Ia proxima garA! L§nga mine ,edea un taran din OJ tenia. Ta­ranul c2nta ceva foarte cludat, n'avea blf!ul olcl eel mal pujin auz muzlcal ~I Ia flecare ~troU f<'ke! din g~rli dAr ... dar .. Ia tral-la. Deodata numal vlid ca curca din co~ l~i indreptl gatul lung ~I stngli. din rasputerl: clom !...

Nr. 50

Pluudite cives de: .Romulus Damian"

In s11nul guvernului Maniu e mare bucune ~~ veseiit nemargl­nita, iar in tabara partidului mul­tumiriie ~?i fericirile au atirs apo· geul. Cauza i;ii motive!e se ba­zeaza pe lnspiratia rninisli ub~i de fmante, - piata partidului, - de· a. inchcia coniract cu lnviitatul german Mansfeldt, inventatorul aeronavei de a sbura s~re Luna unde sa crede cii sunt imense ziicliminte de aur, ~~ de car2 gu­vernul M<>DIU, oamenli dsai•!, ~?i in general toate partideie politlce· au absoluta nevo1e.

Aplaudatl cetateni: Dr> acuma inaink guvemul Maniu va f1 sta­pan absolut ~?i asupra Lunei. De acuma lnainte ciovnul politic Vlr­gi!ica M•dgearu va administra,. in ciuda hberalilor, - ce de sigur plesnesc de suparare, ~I imtnzii presupu~i munt1 de aur din Luna. De acum lnainte franer.1asonul· lunian, ministrul de justitle va putea tndeplini lagadu•ala "Lega­litate ~i Dreptate" aprob11nd ca f1ecare om, t'are in alegerilc co­munale din !recut a strigat: • Vo­teazli cu roata, eli de nu tti datt cu boata"' sa poata strange in brate ~~ sa pupe odatli Luna, de dragul d-lui lu!iu Maniu ce atunci de buniisea.mli se va in­sura.

Bucuratl-va lnvaflitori ~i profe-· sori pentrucli deacum lnainte vdm avea atiita aur incilt oric11t de­mult ar fura partidele pnlittce tot> va mai ramilne ~i pentru munca voastra nobtlii o nouli fagliduiala. Bucurati- va caci de a cum iaainte vom avea att\ta aur tncilt nimeni nu v'a mai umbla luni de zile· dupli un codru de p11tne, In vreme ce "lichelismul" ajunge in fruntea, tlirii sa 'nea eli tn colaci, ~~ nu va mal rontlii de foame stomacul ceferi~titor ~~ at altor sute de mil de oameni In vreme ce savantul. pitic Stan Vtdrighin tncasena 14,000 (patrusprezece mii) de Lei pe zl, ca o dovadd cat de bunct· $1 de dulce e .Dreptatea" d lui Maniu:

Bucurati- vii ~~ voi plugari ro­m lin!, care ati crezut toate min­ciunile nlidrilgarilor din parttde politice, ~~ ati mal pllitit ~~ cu bani aceste minciuni cumpdrdnd gazetele jidove$fi din Capdala $1 pe cele jiddnite ale partide/or politice, cact din ziua in care guvernul Maniu va pune stlip11-nire pe imensii munti de atJr din Luna, voi frattior plugilri veti in-

clom 1... clo 1J 1. .. Desigur ell nu-l plilcu ·canteen I Olteaaulu!. Toti se m•rara de strlgatul cnrcei, dar lute tn(elesera tot! ca ce-o fa"a-se pe biata curcA sa t'pe. v.z·a vi de cur:~ ~edea un blietandru rgan, cam de vre-o 17 ani lung fl subttre, cu un nas lung lnco­volat, en lata uscata, palidil ~~ clu­pltil de vilrsat.

T<ganul se deucultA Ia un plclor aieza op!nca 14nga coria cu curca ~I din cand In clind prindea curca de barate il facea domp ... clomp. T ga­nul Iii plpill o rad dela plclor a­woape vlodecaU. Mal filcu ciltrli curca clomp. Curca $li man:e pe tl­gan foe, $! prelu~gt gatul oi filoo clam in r~na dda plclorul j>ganulul Tga3UI erl cat pe aiel sa le~me ble­tol de durere. Un ~'rol de doge·! ro~l plclorul. Curca se llnl~tl Ia urmll dupll ce-• satls!Aca dorinja. Unll buf· neau de r3.s de aceasta intamplare,. Jar altJ compAtlmeau pe t'ganu~. De- .

Nr. 50 APARAREA NATIONALA ------------------------------------ghiti tot In sec ~i gura va va lasa tot a!llta api\ cat ~~ azi, viiz1l.nd cum sfi!ntnl Manru ~?i oamenii sa\, guvernul sariicim~i, cum vii place sa l n:Jml\i, se de;;!Jtii ln toate buniitat·le. Brlcurati-va ~l strigati: Sa triiiasca! ... Strigati ciici cu cat ~trigat' mai tar~, cu aUi.t mai muit plii'ti\1 din buzunar.

Bucuratl-vii eiici de maine tna­l•;te Luna va fi proprietatea par­udului d-lui Maniu, ~i ea va lu­mina numai pentru cei orbi, ciici a~a e .Lega!itarea !?i Drepta­tea''.

Ceqeni aplaudati! (Plaudite .::ives).

-----------·-------------------------Ghestiunea congresului studentesc tn Parlament. In ~edlnta din 5 Dec. a Parlamen­

tului cajiva ji·iani au gasit de cuviint~ sa facll aoum'to comunl.·ari to lega­tura cu c.cngresul studentesc linut Ia Craiova. Ca de ob!celu, perciunajil, crezand, ca tara aceasta e un S•!l tAra :a:ni, au aruncat iPjuril asupra stu· dentlmei, in sp~ra"ta, eli banca mini­iileriala so v""s>l:dar!za cu d!n~ii de dragul catorva voturi. Dar e'au in~elat amarnic. Atilt parlamentarii, cill ~I mi­nl~tri au inlierat a~il cum se cuvine ie~irea neru~!oata a jid~nllor.

lata cum au decurs desbaterl!e. D. .Barac lace o comunicare asupra unei inlorm•lil publicata de ziarul .Brasoi Lapok• care a al~rmat, eli dudenj.l Ia Cralova ao •devastat '' jefuit ma­gazinele jidanlicr.

D. R. /oamtescu, subsecretar de stat Ia Interne: loforrntiiie pub'icate de .zlarul unguresc sun! pe deantregul lnexacte. N!clodatA student!! nu s'au . purtat mal demn ~~ mal frumos.

Tin sA amlntesc, cl ,1 un z!ar din .Capitala s'a iasat Indus in eroare.

D. N. lorga: Care zlar? Voci: .Lupta"

D. R. /oanlfts:a: Dealtfel z I a r u I .,Lupta" a desmintlt !medial ~tirea pu­JJI!cata, pentru care-1 multumesc.

D. N. 'Iorga: D-Ie D. R. loan!tescu, ·am sli public vt eu lnformatll calom­oiOa&e Ia adresa d· tale. Le vol des­mint! a doua zl, peotruca d-ta sA-m! ·atr! 'g! mana.

D. Pamfil $eicc:rla: Las2ji-l. d-lor, si! vorb,as:a; i~i 2pllrA voturile .vre­e!li ce le are in Basarabla.

Landau: Comandantul corpulul I ar­mata a salutat pe coagresl~ti.

Se na$!C din !'lOU tumult. Voci: )os dela tribuna I Nu perm!­

tcm sa fie insu:tatli studenjimeal D. Pamjil $eicarlj: Pre ~tzcazA I Sa

preclzez1 cuvtntde ce le roste~ttl Landau: termio~ ceraryd guvernulul

sa nu mal perm ta astlel de congrese. D. N. Costdclzcsw, mlo strut instruc·

tiel public<: in a·.:este corgrese, stu- I 1 dent1i i~i veri flea maturitetoa lor civic A. ' Asplrat~>lo lor natJDnale ~~ patriotismul ior au constituit slngura manlfestatie cin coogrtsele &tudent•~tl.

Governul n'ar dreptul sA se ame­stece in zc.este cor.grese a r.:1iror o:rga­niz'Ce aparttne numa1 studentimci (Apt.)

Guvernul ~1-a data pro bare oentruca studcnjii sa-~! exprlme dorintele,ldeile ~~ veder!le lor. $1 acum cand acest congres a !recut cu bine, venttl sane acuzati. eli am subverjiooat acest con­gres? Dar uitatt, eli stadentii sunt fii no$fri labifi. (Apl,) Toti bani! cart It s'ar da sunt bauil parlnjilor lor.

Ne repro$att ell autoritAtile au prJ­mit a~a ,cum au prim It pe student!? Dar ce coogres a fast in tarll ca au­torltiitile sa nu panlclpe? (Apl.)

1 D. R. loam(esca: La to ate congre-

1 sele stonlste reprtzeatantil autontatl­lor au partlcipat.

D. N. Costdche~cu: Dumnealor sunt supllratl, ell nu te-am dat material pentru propaganda peste hotare. Ar fi fost bucurn~l sa se fl spart ~i c~teva geamuri numal pentruca zlarcle din Ungarla ~~ America sA albli material pentru defaimarea taril. (Apl.)

lnuazia jid11nilor tn tlrad. Pentru a llustra. felul cum jldanit au

lnvadat in ora~ul uostru ~I i-au aca­parat, intr'un limp relativ scurt iotreg comertul, reprojucem dln tucrarea dlul prot, univ Gh Bogdan· Du!ca, !ntitu­lata .Evrel! pamanteni $1 subpamAn­tenl", cele ce urmeaz~:

Aradul admise in 1717 pe !ntall s~l evrel: !sac ~~ Marcus Mayer, lsac este int!iul mort evreu In aeest ora~. La 1741 erau !n Arad 6 famllil. Ar ft fost mal multi daca guvernul nu le-ar fi oprit a~ezarca odatli, Ia !7L5. La 1742 el aveau o casa micA de rugaciunl, !ntre sar bl; cere a a sa 11 se Ia dart mici; erau urmaritl de bloulala gu­veroulul, eli pot lace' servicll de spio­naj ~I trecean drept natlune: heber nemzet. La 1745 erau 12 famllil; Ia 1746 trecnrli ~I to comuna $1mand. La 1751 erau tot 12 hmllll, Ia 1754, 24 lamlli; Ia 1759 erau destul ca sa poata clAd! o sinagag1i micA, l~r Ia 17o4. i~l adusera 'I un rabin. Ex•ct !i constata recensamiintul din 1765: Erau 81 de suflete, 17 blrbatl, 19 lemel, 19 baeti, 26 fete. La 1775 evreil aren­da~t adauga pe tangli rabin un jude­cator national. Cresdiod pauli Ia 1785 ei soot acum 41 de famtlil. cu mal· mull de 200 suftete. La capatul !nta!ei lor epoce in Arad, epoca de 70 ani, et ~t-au putut de;chlde ~I o ~coala.

In dou~ g•neratd dec!, 1,1 alcatui­sera toata vlata: rablnatul cu slna­gog•. justitia l•imudicll, ~coala .

Epoca a doua o conduse rab'nul Aroo Chorln (1786-1844), care des­:h;se o scoala rea/A evreescli. Cu sfa­tul lui Chortn, evrell trliesc a~a de bine incat se lnmu'tes: tare. Pe Ia 1827 erau 817. Atunci se incepu ciAdir"a unel slnagogl marl. In t848 erau 220v <tJflete. La 1867 evrell se facuserli Ia 6910 to judrt ~I 3710 ln oras. Nu trecu mutt, ~I arAdanll aleserA to 11171 chlar sl un deputat evreu pe flu! ra­blnulul Charlo.

La 1894 conslllul comuns! at Ara­dulut av<a 40 de constlierl evrel. In trel generattt, evrell cucerlrll Aradul.

D. R. loanitescu: Aceste cuvinte -~unt spuse pentru a fl auz!te de alt­clneva. Volu adauga, cA VI Ia intoar­cere studentll, In treoarl, n'au provo­.cat eel mai mlc Incident.

masuri priuitoare Ia personalul c. f. r.

Landau (jldan) protesteazA in contra tncurajerll manlfestAriior studente,t!.

Se na~te scandal. Tumultul dureaza dteva minute.

odata vad ell t'ganut ae sufu!ca Ia m~nl, se mtinde Ia cnrcil. fl vrea s'o eu~rrume.- Ce-1 domle at !nebunlt 1? Te pun! colo cu o cordi I b 1ne a fi­cut, tt· A plltll • .; zlce atapanul cure~!. Taci din gura domle I b•t!te Dzeu cu llgwana \i cu tot, sl ~Ill di eu Itt lac de lucru Ia proxima gull Cu mine tt-ai g~sit·O. Servus Nae ba!Ate Dzeu sflntul de mull np te-am v~zut, dela ·Ttnte~i declnd lncr~m lmpreunA Ia pantof,; z·se c!tre stAplnu!. curcel, on barbat scund, beat de abla ala pe plctoare. Sosl proxima gari. Toata lumea a~tepl! en nerllbdare, denun­·t~nle celul ca curca, a adverurulul acelula ~~ a tlgannlul. Toate se mu­·tamallzarL Fte:arata II era frlcl de cell. It ~~ se facarA nevllzutt. Se ta­cu· se deja intcnerlc.

Drparte, ca an stAip mare de foe, ae v•dea crdnd sonda dela Moren!. La T1tu vagonul nostru a prlmlt un defect, ava cl am loti! siHII a achlmba vagonul <'.a un altul de vile. Aceasta cAiatorle to vagonal de vile a fost una din cele mal cornice filmurl de clne­matogrof.

Dupt cum mergea acceleratal, cftnd eral Ia un cap!! cllnd Ia cellalt capat .al va,gonalul, lntocmal ca oameall ·:betl.

Eu mll llsal joe pe an covor vt adormil. Vizul tn soma eurca, (iganu~ fl aonda aela Moren! arzlnd. .

Bucure~ti gar• de nord. Mll trezll. B11jar, maaa I Soseaua Kiaeleff.

N. Vlaica leaopollaaa.

D. director general a dat cltre tnate I organele C. F. R. urmatoarea tele- • gra mli- circularli:

Dela apari('a prezentulul ord!n, se pun in vigoare urmAtoarele dispozltl· uni care anul,ata pe cele anterioare:

I. Se acorda personalulul doull cer­t'f,cate de nutriment pe luna, dupli normele din trecut.

2. La toate mutllrlle de personal tn !nterrsul servlclului, se vor acorda 'pesele de strlimutare ~I transportul. La toate celelalte lelurl de mutarl, se vor acorda numai avantajele de tran­sport.

3 In privinta beneficlulnl ·persona­lulu! de a clllatorl in anumite clase in trenuri, se mentlne sltuatla anterioara pentru cei vechl.

4 Se vor majora dotatlile Caselor de regie pentru a se putea da avan­surl suflc!ente celor care c!llitorcsc in lnteresul serv!clulu!.

5. Pentru personalul domiciliat in afara de re~edinla servlclulu! 5e va acorda abonamente cu tarlful eel mai redus, ment<on§ndu-se treour!le-cursa, unde sunt rentablle.

Dire etta exploatlrii va prezeata pro­ectal de urgenta.

6. Redocerlle Ia restaurantele garl­lor se menttn pentrn f~nctionari! C. F. R., carl callltoresc in interes de ser­vlclu. In contractele noui, aceastli dls­pozltlnne se va extinde ~I asupra mun­cltorilor.

7. Nu se vor camnla rettnerl din Sll.­larll, care sa tr<aca peste a Ireta par­te dtn retrlbutia neto de plata, acea­sta lilod contra leg!!. ·

8. Nu se vor dicta rejlnerl de sala­rlu pentru oblecte sustrase sao pier­dote, decat numal in urma unor cer­crtarl $1 in sarcln~ celor gasttf in cul­pa. Cand vinovatll DU pot fl doveditl, de exemplu Ia transporturi de cllrbunl,

lemne, etc., suma se va pune in sar­cina personalalul de ·parcura, lnclusw statU, potrivlt regulamentelor.

!<. Personalulut din servlclul exterior care va Iuera peste rand ln turii, 11 se va plAt! munca supllmenta•A cu ecb!­valentul salariulul sAu pe ltmpul lu­crat In plus. In sch mb se va rejine retrlbutta celor care nu se prezln!A Ia limp Ia servlc!ul de tura.

10. Pedepse pe baza reclamatrunllor nu se vor aplica decat in urma unel cercetlirl.

I I. In ajunul Criiclunulul, servlclul va II suspendat. In servlcille execu­tive aceasta sArbAtoare se va consl­dera ca ~I Dumlnlca, lntruc!t traflcul va permtte, .

12. Pl~ttle satarlllor pe luna De­cembrle se vor face pe zlua de 18 De­cemhrle.

13 In vederea drbAtorllor de Crl­clun $1 pantru ca persona lui sA se poatA deplasa peotru aducerea cop ill or de Ia ~coil sau pentru dlferite alte lnterrse, se acordA dela aparltla pr•zentulul or­din pAnA Ia 10 lanuarle 1930, cate una d!Atorle gratultl dus ~~ inters, pentra !otreg persooalul C. F.•R., care are De­vole de aceasta.

Chestiunea cllltorlel personalulul se va solutlona In curand.

Toate organele C. F. R. pe care le prlvesc dlsooz't'unlle ordtnulul de lata, vor Ina masurl !mediate de ex•­cutare.

• Aceste dlspozttlunl au fost tn parte

publlcate de z'arul nostru. latA lubttl clristl unde duce organl­

zarea ~I bunA!otelegerea. Pacem a pel $1 de astadalli Ia tntreg

persona lui cfrlst sil. se !nscrle ln asoc!a­tta .Vnirea•, clef numal prln ea- prln conducAtorll el - ne putem a para lnte­resele noastre vltale profestonale.

.-

Pag. 7

"Voinic!i" fratricizi? lndlgnati ~I revoltatl de ru~lnea ~I

durerea ee ne cupnnde cil.n:l cet!m d~ pr~a !i1l'lte Ort CA intrun~;Jie p?.r­t;drlor din opozitle sunt impledecate sau eel put•n tulburate ·de a~a z!~ll ,voini.::!" al O:·~rtidului dela condncere, ne intrebam: oare a"eta sa fie rostul unui ,vo!nic roman"? sa u ·as~a de moarte ~! sa r.ta..:e cu biltele, Clltite1e $i revolverele pe t,-afJi lul, num~! f:indci suot lnscri~l in aile part; de?! Dar O.lre atun :i Ce ar treb•ll sa fac;l CU

stratnii iuscri9i to parlldele lor mlno­ritar~? I

On ou v.:de ~I .vo!nicut• eel orb ca rad ;triiln/1, rade lumea de noi? Ne batein, ne omoram noi romiio!i ln­tre nol ~~ stningem ctusn1ani1 in brate cari se intaresc profltand de no:inta­lcg~"rea rliutre noi, de cearta 1oa-;trA?

U1t1ma io:lierare ru~lnoasll ~~ extrem de durero•sa a lost in 15 Dec Ia Alba­lull a, unde au linut libordil o adunare. Rezuliatul a fost un mort ~I o multi me de ran•ti. A interven;t apui m!litia sl adunarca a de~urs in cea mai buna ordine.

N" ! nu se poate ca cei ce ataca pe fr•tii lor sa fie volnic!, a :eta nu pot fi decal ul~te de1bedel crlm!nali pu~l I• caie ct., aiti t•calo~i sl ch ar a votnicllor adevarat: este cea d•ntai da­torln!li sa-~i p•,rihce de urgentll orga­nltatille de astfel de mise;, cari prin · laptele lor atrai( ura ~I dispretul tu­turor asupra iotregel organlzatti de ,voln!ci".

Fit m. Din ale lui Don Jose

- Ce- a!, S•gallcA? - Ml-e r:tu, sa tr!lti, domnule co-

lonetl - Ce slmli? - Ameteala, cAidurA, iml tremurA

plcloarele. - A venit trlisura? -A venit. - Sa mergl cu mine Ia spltalul

mllttor. S•1flet bun, colonelul is! pune ordo·

r.anta tanga el sl pleacll. Medlcut examlneaza pe soldat, II

gase~te o afecttune sertoasA ~~ stmte nevota sa-l fasa o lojectie puternicA.

- SA stat lo pat eaten zlle ~I sA · urmozl tratamentul din reteta aceasta.

Colonelul 1~1 urea ordonanta in tra­sura ~I pornesc amandol spre casa.

lnj•ctla lsi face reactiunea. Puterlle il parasesc.

- Tot tie rau, Srgallcl? - Tot, sa trai(l, domnule colonel. - Ce te doare? - Stmt a,a o s!Ar~ealli. Cand ajung ln calea Mo~llor, in

aproplere de bulevardul Domnltel or­donanta abea mal poate vorbl. LasA capul pe umarul colonelulul vi face sfortllrt ca sa deschidll ochlt.

- ApA ... Mll inllbu~ ... lngrljat, cotonelul face brnsc semn

vlziliulul sA opreasca in dreptul unel bllcan!l, ca sA cearA un pahar de apA pentru holnav.

Dar call mal lac catlva pa~l ~I IrA­sura stain fata unul magazln de pompe funebre. (pravalie cu lucrurl necesare Ia inmormantart).

- Da-te jo;, Sr galldi. Colonelul il Ia de brat, ca sA-l 'ajute. Dar Srgalicli da cu ochll de cos-

ciugele dda vitrina, !I holbc aza in­spaimantat, ~I sguduil de senzatia ca-l dA jos peutru ca sli-t Ia r~asurli, s'a­pucli de ferArla co~ulul, se llpe~te de fundul !rAsure! vt strlga:

- M'am facut bine, sa trAit! dom­nule. colonel!.,.

$i'$i urmeazl drumul amftndol, -colooelul mal llnt~tlt. lar Segallca '11&1 !otremat de sgudu·tura ce 11mtise In t.ja pravaltei de .tulumbe trlste• cum scr!e pe f~rma unul negustor mloorl­tar din Transtl vanla.

Rugam pe tot! onoratli no~tri abonati sa-~li ach!te de urgenta abonamentul.

APARAREA NATIONALA Nr. 50

I N F 0 R M A T I U N I. Unul crescator de porci.. ... Te rdsne:;ti de- afr'Jta vreme Sd- fi alegi o meserie;

DELA PRIMA.RIA comunei Mandruloc.

Onora(i cetitori. Vd facem din nou afen(i cd

nicwnul dintre incasatorii vechl - nici domnul a.~eorghe Crt:;an care dea/tfe/ nu mai este in ser­viciul nostru de mat multe /uni de zile - nu este indreptd{it sd incaseze nici un ban fn contul abonamente/or ziaru/ui sau al publtcaftUnilor apdrute in ziar.

lncasatorilor noui, demni de lncrederea noastrd :;i a D Voa­stre, carl vd vor cerceta in curand ~~ cdrora Vd ragdm sd le achi­tafi abonamentele restante si cele pentru anal viitor, precum $i ta­xele pentru publicafiune inserate in ziar, If se vor da cdrfi de le­gittma(e speciale, provdzute cu jotografia incasatorului ~~ siam­pi/a noastd :;i nu vor putea fi datate decaf dupd ziua de 20 Decembrie a. c.

Sperdm cd in felul acesta vom ji scuiifi- eel pufin in vi/tor­de multe :;i regretabile nep/rlceri ~~ pagube.

Dire :tlunea ziarului.

* Pentru domnii invafatori. In com11na Fandata jad. Brc$OV s'a

inftinfat acam al Ill post de inv. dar din 1/psa anel persoane ca pregtltlrlle legale, a fost n11mit an lndiVid con­damna! $1 fartl qualiftcatia receruttl. Dactl $tifi vrean invdflitor jtlrtl post, Vtl rugtlm a-1 lnforma sa ceartl ml· nisteralui stl-1 numeasctl in ucest post.

* AllAm cu deosebltA sat'tlsfactte dl dl

Dr. loan Clghl Inspector cfr., condu­catorul lnspecfiel 5 ml~care din toe, de~i conform legll de penzli Ia 1/1. 930, spre regretul tuturor, trebula ali He penzlonat, D-sa escepflonalln nrma destoinlclel sale in lnteresul servlclul a fost menflonat ~I pe mal departe Ia postal de conducere.

Nlcl nu ne puteam iochlpul ca Dl­recjlanea Generalll C. F. R sA se poatll lips! de rara capacitate ~I forta de mancli a dlul Inspector Dr. loan Clghl.

'fotalul deflcitelor C. F. R. iatre anti 1925-1928 a fost de aproape 9 ml­llarde, in anul curent inca va fi un deficit destul de iasemnat.

latA deci pentru ce se incearcA sA se facl tot felul de economil Ia C. F. R., cacl numal a~a se va putea aj~nge ca eel pufin anal viltor sa se inchee cu un profit fie cat de mlc'; incepllnd cu I lanuarJe se vor urea cu 5 pro­cente ~~ taxele de cAII!torie tot din cauza aceasta.

* Lordul Glasgov din Senatul englez

a publ1cat in eel mal mare ziar englez .Morning Post" din Londra un mani­fest-ape! adreslindu-se tuturor cre~tl­nllor ca sA formeze o armata cruclatA ~~ sA inceapli tara intllrzlere rllsbol sfllnt con•ra rrglmulul jidano-bol$evlc diD Rusta, care persecutll in mod sal­batlc cre~tlnlsmul.

Se crede ell apelul va avea cele mal bune rezultate, ~~ va !rebut sa alba, dacA mal exlstli cre~tlnl adevllratl pe lumea aceasta. i

* Ceea ce am prevlizut not s'a intatn­

plat. Arabi! au proclamat tndependenfa Translordanlel ~~ chtamll toate cercu­rlle arabe sa lupte peotrn lndepen­denta comptecta a tarll arabe. Pro­testeazA contra infllnjllril cllmlnulal na­tional jldovesc in Palestlna.

Inca nu-l eschls ca mAine polmAne sA nu mal ramate nlcl armll. - saa · eel mutt numat perctanl - .de jldanl prln Palestlna.

Manifestatiile s!udentefll in ziua de ID Decemme au fost ger.er"le ~~ lm­punatoare prin disclpl,na ~I flnuta lor. S'au inUmplat insii totu$1 ca atat Ia Timl~oara cat ~~ Ia Cluj, Ia$1 ~I Bu­cure~tl provocati fllnd,seara au avut loc unele turbur~rl cu sp.rgere de gea­murl, vltrlne etc., ca riisplatA a pro­vocarllor, flindca sA nu u it am ca lublta noastrA studenfime va razbuna de acum crunt, lara crotare ~~ intar­z!ere once act du~m~nos contra mi~­cAril lor adevarat nattcnale cre~tine.

El dar ce sa vezl jidanulul it stli gandul totdeauna Ia .ghe~dt" dlja ~~ astfel pentru arlee hiirb sau ochiU de fereastra - spart de in'l~i jldanll -pretlnd desdAunare de mll!oane.

Bine, bine if g fli-fl numal soco­teala, numal Ia se~ma ell au va con­suna cu cea din targ, ~~ m! se pare ell plata nu peste mutt tot brava noa­str A studentlme o va face, dar a~a ell j nu·tl va rAm3nea nu numal perciuol, , dar 01cl macar un fir de pAr pe cap.

* Cetlfl $1 crucifi· Vt1 vtlzi1nd cat sunt

de obraznlcl jidanll In slnagoga Ka­fenberg din 1•~1 rablnll au ttnut o ln­trunlre, cu scopul de a pornt a acfiune pentru respectarea Sambetii. Pravall!le sa fie inchise S&mbiita ~I deschlse Dumlneca. Sa nu se wal respecte re­paosul dumlnlcal. Copil lor sa na fie obligatl sll cerccteze sambata ~colile nlc! fuoctlonaril servii:ille.

Vor lnainta guvernulul un memorlu in seRzul acesta ... ~I mal ftl eli nu va 11 satlsfacut! 11

* Pre~edlntele Greciel Condu­

riorlst :;'a dat demisla. In /ocul lui a fast ales pre$edintele sena­tulul Zaimis. In legdturd cu acea­sta se spereazd cd nu peste malt se va in/rona re~;alitatea in Ore­cia, cd adecd partidu/ regalist s' a intdrit mull.

* Preotul Gr. Tllrulescu din R3mntcul

Sarat, f1ind redamat parchetulul ell acum c3flva ant a luat dtferlte same dela mal multi !Arant, promttandu-le eli Ia intervenfia lui vor fl improprle­tarlfl, procurorul a cercetat cazul ~I constatand eli reclamafia a lost inte­melalil a arestat pe sf•nfla sa.

S! bine a facut 1 Dar totatunci ne !ntrebam ell oare ~I aile persoaoe, carl tau bani pentru astfel de lucrurl sunt are state? A viz !lranllor din jud. Arad pungA~III Ia fel prin promislunl m!n­clnoase I

* Studenflmea de/a Politechnica

din T1mi$oara a jdcl.t o {ru­moasd manifestofie de simpalie arti$filor roman/ ai • Teatrului de vest• :;i au pre tins ca inscrip­(la de pe edificiul teatrului sd fie • Teatrul NATIONAL" $1 nu ,T. comunal". Cmste lor/

* Toatil lumea ~tie ell in Rusla sun!

perzecutati cre~tlnll, eli au fost a­ci~l nenumllrajt eplscopi preofl 'i alfl lntelectuall, apol o mult•me de faranl ~I moncltori cre~tlnl. Iar acorn s'au organlzat ~coli superloare de pro­paganda contra rellglel cre~tlne; ml­slonarli, carl les din acele ~colt combat cu orl ce mljluace sf. blserlcll cre~tlna. II o blas!emle cum on s'a mal pome­nlt. lata unde duce atotputernlcla jidanllor sprljinitl cte prletenil lor jl­dovttll.

CINEMA "CENTRAL" Str, Rusu ~irianu.

Mtercurl 25 Decembrle Jl zlle!e urmlloara.

lncapatul repr.la arele 3, 4'/2, &, 7'/2 ~ l

Monte Cristo

In sfdr$11, tu fi· ai ales-a: Ai (a cut o .. , ,porcdrle".

C. Crlni$Or. --~~ Calocini, !>o,oni, Pi.ilii.rii ~i - Ghete lef'tine pentr u dam(',

biirbafi 1i copii, cu reducere de

S% o. prelu!'ilor din galanlare

penlru d-nll: funcUonari, cfriftl

~i im·atatori. se an~ :a

MARCU ROTA .PR.i.V..\.LIIC !IE GH"R"l.'R,PALARII.,I 0

- M:on..\. --ARAD, BDL. REG. FF.RniNANO 27 = pm')"'

Biroul .. concoROHJ" BUGURf~n 2. - B-dul Basarab Nr. 48 -Aulorizal de Tribunal, execuUi con~liincios orice chesliune adminisfrativfi, comercial8,

financiara, elc. elc. elc. Mijloce~te orice afacere

in Capitalil. Onorar dupa larll ~~ invoialii. Adilogafi

marcil de rilspuns, 111 orice scrisoare, 1-15.

Nr. 2793/1929

Publicatiune. Primaria Comunei Aradulnou,

aduce Ia CUllO~?tmta publica ca in ziua de 30 Dec. 1929 Ia ora 9 a. m. in localul primariei, se va da in arllndli prin licitatle publica cu termin scurt pe anul 1930 ghetaria comunalli.

Cond1t•umle de Jicitatle sunt cele cuprinse in caetul de sarcini care se pot vedea ztlnic in biroul notarial.

Licitafiunea se va tine cu oferte inchise in conformitate cu L. C. P.

Ofertantii vor depune odatli cu ofertele 'i vadiu de JO•t •.

Aradul-nou, Ia 9 Dec. 1929. Primdria.

CINEMA .ELITE" Padurita Orai(IDlul.

Mterml 25 Decembrle,

lmpotal repr. Ia arele 3, 4'/2, &, P/. ~ 9.

Drumul Mortii Jol 26 Decembrle Jl z!lele urmltom.

Manxman

No. 1166/1929.

Publicatiune. Pe ziua de 21 lanuarie 1930>

publicam licitatiune cu qferte la­chise dupa cum urmeama:

I. La orele 8 pentru furnizarea·

gazului lampant pentru i!umi­natul localurilor dela Primaria comunei.

II. La orde 8 '/, pentru fllrniza­

rea oleului ~?i a materialului ne­cesar Ia intrttinerea in buna sta-· re de functlonare a podurilor p]u­titoare 'i a Iuntritelor.

III. La orele 9 pentru furnizarea

rechizitelor de scris, imprimate,. registre, C9mpactarea clirtilor de legi !;li regulamente.

IV. La orele 9 1/, pentru furnlza­

rea alor 5 vagoane Iemne de foe. calitatea I. pentru incalzitul Ioca­Jurilor del a Primarie 'i a locuintel · notarului.

v. La orele 10 pentru reparatiu­

nile marunte ce se vor ivi din. caz in caz in 1930 Ia ed1ficiile Primliriei comunale, Ia fantanileo deJa acestea edificil ~?i Ia acelea aflatoare pe hotarele comunelor Mandruloc - Cicir.

VI. La orele 10 '/2 pentru furniza­

rea furagelor ~~ grliuntelot nece­sare pentru intretmerea reprodu-· catorilor.

VII. La orele 11 repararea moblli­

erului 'i furnizarea celui lipsit din b1rourile Primariei, vinderea. acelui scos din serviclu.

VIII La orele 11 ';. pentru confec­

tlonarea uniformei, incliitamintei, 'i a echipamentului guarz1lor co­munall.

IX. La orele 12 arendarea paman-·

turilor comunale pe anul agricol· 1930/1931.

X. La orele 14 pentru furnizarea

duzilor de ciment 'i a cimentu­Iui lip sit del a renovarea drum u­ri! or comunale, mai departe tran­sportarea nislpului necesar de pe, acestea drumuri.

XI. La orele 14 '/, pentru vinde­

rea gunoiului produs dela ani­male!e de reproductie depe anut 1929.

XII. La orele 15 pentru vinderea,

alor 2 tauri 'i 2 vieri neapti de reproductie proprietatea comunei Cicir.

LicitatJunile se vor tinea tn con­formitate cu dispozitiunile L. C. P. La oferte se va anexa garanta de· 5o;. despre ce va face mentlo­nare pe plic.

Mllndruloc, Ia 10 Dec. 1929 Primdria --

•

Tlparul Ttpogu1f1et Dtecezane, Arad /(;., .. ,~~?~·' ~\.

/: -( '~~ --;p~::~;~ -----"-Jl-ua_d_'' ... eJ_n ... nn..,.J-tn ... ' ... e' ... e:~:___ ' ' 't '_,.

"'..:;Q>~-; ·;!;.~ .....