Socrate - Wilhelm Weischedel - Pe scara din dos a filosofiei

5/13/2018 Socrate - Wilhelm Weischedel - Pe scara din dos a filosofiei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/socrate-wilhelm-weischedel-pe-scara-din-dos-a-filosofiei 1/9

cerate sau scandalul interogatiei

__cluia care 5" incumcta s a urcc la Soeratc pe scara din GOS ise

po l'lntimpla ca usa, a - i fie deschisa nu de acesta, ci de sotia lui,Xantippe; e chiar foartc probabil sa. sc intimple asa , eaci Socrate C mcrcu

pc drumuri, Faptul In8~ are, privit i11 sine, 0 anume semnificatie, Cac i

daca Socrate rcnumit printre filozofi, l1U mai putin e Xantippe printre

souile filozofilor, S-ar putea spune, acum, ca le a e renurnita datorita bar-

hatului .i . ell siguranta e n a sa c. Dar poate c a . e si putin invers poate

ca nici cerate nu ar fj devenit Socrate fara Xantippa, Cel putin asa

cr de Nietzsche filozoful ell fler psihologic: "Socrate a gasit femeiacare ii trcbuia.·" De fapt Xantippa l ..a imboldit s a se dediee din ce In

ce mai rnult ac ' tei meserii ciudate.'

E illsa adevarat? Daca e s a dam crezare relatarilor din Antichitate,

Xantippa face tocrnai contrariul: ea se opune 1 1 1 to ate fe lu rile m e ste su gu -

lu i Iilozofic al barbatul ui ci, Acasa ii face zilc n cgre , ia r cind Socrate,

satul, vrea sa-si Intilneasea prietenii pentru a purta impreuna discutii

filozofice ca tat nu e multumita. Uneor i Ii toarna in cap de la fereastraa giilcata de a pa rn urd ara sau il urmare .te in piata publica smulgindu-i

haina de pc trup,

Prictcnii sint revoltati: ei 0 numesc pc Xantippa cea mai nesuferita

erucic care n cxistat s i care va exista vreodata, Socrate Indura insa cu

indifcrenta filozofica,' alit acasa, cit si In publ ic , astfel de furtuni. CIIld

li curgc apa in cap, el nu face decit s a spuna: .,.-U v-am zis eu c a dupa .tunetc ~ifulgcre vine ~j ploaia?' Jar atunci cindAlcibiade iispune cind-

va: .Xantippa c de ncsuportat cind face scandal", Socrate 11raspuI1d .

, - .ici rnacar sa nu e lasi tulburat de oracai tul gi~telor,,' Die:altfel, el

credo ca Iap tu l de a avea de-a face cu 0 fcrneie.lndaditnic,a are si 0' P~l1-t:

bu na , cfici cine a SICOS-O la cap a t euXantippa se va descurce iC U usunnta

~icu ceilalti oameni.

- io gra fi i de Ill~i tirziu arata m ai multa luila fa:~id ocran ' dC 'l~ el

insusi. Pentru a-i atribui si putina fericirc In dragoste, ei iD~ 'ntle~za~

po cstc nostima: cum numa ru l lor se imputinase prea tar .upa UJl razbol



5C.

UJ,. ,

·cu

ici

tre

tr-

uc

~a

e,J.-

e,

"'-1

" " .

~lte

~

e l

o

t u

SOCI{A·l E 2 .5

pierdur, atcnicnii nr fi hol~l'rit ea fiecare ce~3tcal1'sa aiba dn;;ptul de C L

avca copii de fa daub fcmei. A ~ 2 L S - E l l insotit O il doua Qari Socrate, din fire

Ioartc ascultaror fatli de lcgi, : ; ; i anume cu o r a t a care purta f'rumosulnumc de Myrta ..Dar povestea C destu] de ueverosimila ~j e de prcsupusdi Socratc ar f zis desprc aceastn a doua e~s-a.tQrieceea ceil. raspu:llsel

unui prieten carel-a jntreb~lt cum e mai birre, s·a so casj toreasca. san nu ;,..Once [Ii face, tot tc vei cai."

R ev en in d in ca D data la X an tipp e : e e ob tin e ea de fa .p t eu to a te o c a r i . l , c

ci? Faptul cii Soorate parase~le bucuros carninul pentru a-si vedea de

discntiile lui filczofice, Dar abia astfel devine el Sucrate ..Caei el eun

atenian, ~i in acest ora~)cu apetitul lui de vi.Elta publica, cine n u i~.iface

aparitia in spatiul public nu exista. Dadi Socrate s-ar fi ingnlrpat in

c.atLlurula 10i de studiu, el 11-81' fi devenit niciodata Soerate, Astfel ca

intcniia Xantippei se transforms in contrariul ei: in ceca ce face ea,

act ioneaza; d ~ G ane e p erm isa 0 interpretare In . spiri tul lui Hegel, 0 . ,~anu-mitasiretenie a ideii", Piedicile puse lui Socrate no. sint de rapt deeitimbcdduri catre filozofie, Cind Xantippa erode ci ilsperie pe Soerate

eu tunerul si aversa ei de p loa ie , ea . se in~ala de [apt. N ictzscheare ~iIn

aceasts 11rlvillta d re pta te : .X a ntip pa 1 1 imboldea s·i practice din ee In ce'1 .. . . . . .J '" + ::: ... d··· . . . . . . I d I .,~Cmai m u t aceasta meserre erudata , racm u -i eammu I e ne tocm t.' Ie :

fa ce S oe ra te insa cind p leaea de acasa? L a p rim a vedere n im ie ; v iziteaza

dear piete si arene sportive pentru a sta Ia taifas cu lumea ..E deci un

adevarat pierde ..vara si tocmai asta ·0 roade pe Xantippa. In loc s a seingrijeasca decasa, de nevasta ~]de copii, inloc s a practice meseria pe

care a invatat -0 de la taUil sau., . pe scurt i n loc s a . ducao viata ordenata

~inormala, el se pbmba de colo-colo, inccplnd discutii a bso lu t in utile )

cu tot felul de oameni, Chiar da;ca. ocazional, a~a cum ni S-8 transmis,

m ai gase~te:~imonezi pe strada" cu care con tribu ia intr-un m od nu toe-

m ai obisnuit la f inantarea gospodariei, nu e totusi to tuna e ll a -si hrani

familia. printr-o meseriecinstita Nici mscsr cizm e na-s i poare cumpara ;

de aceea , au to ru l de : eo rned ii A ris to fan il face s a aped! p re scena. inpieioarele goale, Dar cumpatarea lu i ar fi lnca aceeptabils, cita vreme

e v erb a de p rop ria-i persoena . Dar cum po ti sa-i p re tinzi une i feItlCi eare,

la vederea numeroaselor marfil.ri .atlt die sedueato r expuse in oras , 011

are insa nici un dinar, s:a dea dovad l i d i e acea I l ~ e : p , a 5 a : 1 " e de care ne

vorbes te maxima lui Socrate: "Ce de lu cru ri de care nu am nevoi~!i;'S!

cum sa-i ceriXautippci s:ase ridice la lniitiroca :filo~ofic~a unei 8 . 1 1 •

vorbea lui Socrate: "'lCille are cele mai putiue never , acela e eel m ar

ap ro ap e d ie z c·i

u

, ?t •

De altfel, ceea_ce este cu.adeV3rat P~()vocat~r_in cl,olnp?rtam~n:~l ~~Socra tic e fap tu l ca . e l nu e din fire unplorde-vara. Frace gm:nashca ~ . -.

d. . . ' " " . . " , . . • • • - ~ . ] 1 - " - ~ : . d . "'n d ·C A -1 d rep t OJ S I;c;nvna $1 l~l imobilizeaza adversaru c :.nar~l ..rutSl ... _.... ~ .. _)



PI, SCI\Iot . 01' DOS A FI'LOZO[1IEI

~pUIiC ',I rl'a_'lic'-L gin1l1.1 " t i "a d lit" de dragu l sim fl[iJtii sur [, Lhi! . ic laudi i

J hnJr : JbiLa lU I co ns tiu ttic tru pca sca . Pc scurt, Socrate c Q icul pcntru Q

adivil.l,h: II a(h:Vrml( h,ll"bfllcasca. duvcdcstc si in campuniilc la care

parlll, ;JjM ca simplu :-Iu1tlll!' Se povcstesc adcvuralc minuni dcsp[c puterea

~a J it i ru luru gr"ul li ti lc . C ind altii s inCO[O~nliu\CSG inghcta\i d i e frig,

d merge u picicarcle gcalc pe gtlleata . Iar clnd toti in jurul lui fug

CUi I'ins] d e p an icn cl ra rn in c sin gu r linga generalul sau "privind Hci~lit

de jur-Imj r jur dupa du sm an i si dupa prj" t ni".

E adcvarai ca . soldasul Socrate se rcrnarcs prin 'bot felul de ciudat'cnii.

Al~ibiade car i-a Iosi La arfl~ in razboi, povesteste: , A stat odata illa ce la silo c, g in din du -sc 1 (1ce va , m c a de dim inea ta si cum nu faces nie;

un progrcs n a renuntat cia ramas pe loc chibzuind mat departe. S-a

meW. am iaz - si cci lalti au deveni t atenti , s-au mil-at si si-au spus uni i alto-

ra c'; Socrat .. , t a d e : dirnillca\a acolo ~i se to t gindeste la ceva, I n cele dinurmii , ind : S - . ( J m cut scara , ciuva ion ien i si-an carat, dupa cc au mincat,

['1lflturil al~]r ,a- caci ern pc a tunci varil- 'in p arte pent ru a do rm i l.a

ra co arc, in parte insE t pcn tru a-l observa pe ocra te . Acosta a dimas tot

acolo pina cc s-au ivit zoriisi a r a s a r i . ' t soarele," Asedar, iata eurnse COlD-

porta Sacral in razboi. Acum Insa, in vremuri de pace, vitejia ! } i blrbatia

lu i nu m ai sar in . ochii n im anu i, Acum Socra te e o , eel put in pentru

Xantippe, L in pi rde-vz ra.. un flecar, un vesn ic vo rb ito r in contradictoriu.

E l illsilt()C nlL li in asta vcde s ingu ra lu i po sib ilita te d e a-ai exerci tam estcsugul filozofic. C um zareste pecineva pe strada. n interpeleazs ~i

inc.cp sa discutc 'ell cl, fiindu-i indi ferent daca acesta e un om de stat)

un cizm ar, un general sau un ingrijitor o le m agari, Socra te afirm a expli-

ci t e a ceca cc are cl de ,pus. Ii 1 )rive, , te pe tori, ill-a oe are el de spus e

dovud: convingaloarc eft in definit iv, nu-l intereaeazf decit gind:i.rea

corecta $ i nirnic altcc a . Iatd cc ins.canlna, in pr imul ~ m ill p rim al rind

pcntru 0 1 , gindirca corccta: S , . l l tntelegi ceea ce·spui si s a . dai so'coteal!

c i t . t ine" Ct ic i Socra t c convins c a tine de firea orneneasea s a ie i cu ade-.

varr t cuno !jtinH i d e tine. CUl1.1 lc t rczcste celorlalti atentia pentru aceste

Iucruri, nc-o povcsi tiL intr-o scriere a lu i P la te n, in tr-u n 1110d extrem

de "ill com andcm uldc osti ikias: ,Lll i pari a nu cunoaste ce se in l t lm.-·

plti cin d cin cv a ii vine lu i Socra tc in prea jma s i se lasa purtat r ! 1 t r - o dis-

c _ \ic cu ef- chiar dac1 , c] discuta la inceput dcspre Cl totul almeeva, I

cstc s j1 i t ~i purtat rtini incctarc de en tre Socratc ] : I1cO'ELce $ ,ifDco lo ; p illa

cc I * i dfl S ,C L L ll . .. singur, prin dialog CIU1 , 1 traieste acum si cum ,8 , tr~it el

inaimc," Ceca cc isc i i1 l1mpla iui Nikias s'e i n O J l 1 p L i tururar, Socrate

intn;,mbt pc Iicc 're d o . c~ sti ' desprc cc vorbcstc: pe eel car, vorb ~t,e

dCSDt·ccucc[nicic1 pc UH nl'lul CfJ.tC are to t Lunjlul1n gul"i cu ' {U] tu1" ,cUf g l ' 1pc un a l ire ilca care crcdc c a sc pricepc in treburil s t· I[ul~j sa~.ln I'.

dea earrvingc prin discursuri, U a . l ; " ce S-uu I-sA t i r i t i In disculu, a c ~ J

Q

C

J '

r



1

a: 1

. a

'U

SOCRATI3 27u anU :1 1 ISC v or p icrd c rcpcdc, a.d atuuci Socratclc araHi ,cu ironie 31

cu djuroru i a to t Ielul de artc dialecticc, e5. ci nu ll1\elcg cu adevfnat

n imic din a cclo Iu cru ri dcsp re care verbo se a tit de siguri de ei $ 1 c a eel

luai putin sc 1 1 1 t · c l c g pc c i in~i~i.

E usor de tn tcles e fi a titudinca lu i Socra te nu lc p rovoaca ce lo r intero-, g a ri nici 0 - pUiccre·. Goethe ~i'Schiller au drep' tate eind fac aluzie, in di-

siihu l lo r d in Xenii, la sen tin ta o raco lu lu i d in Delphi cu p riv ire lit S ocra te :

.IPe [nne' te-a declarat gura Pythiei eel maiintelept dintre greei. I Cu ade,va-

rn L ! Adeseaee l m ai m,~elept c ~iee l m ai S 'u padito r. ~ Se rc;:iateazii e ft a te -

n ie n ii l-a r fi tratat adesea pe Secrate plini d e dispret , e a ar fi ri s de elsichia r cauneo ri s -a r fi aril8't H psi~ de hli :t 1dc~e fa ,ta . de el. i n definitiv, cine

accepti ctr placere s,nise aduca in fa ta oehilor nest i inta, si : in ca in pia ta

publici? Doar citiva tineri aristocrari, adevaraf pierde-vara ~i ei, se

, i ndupa e l ~,il lf1so, tes,c ' neobosi t] preturindeni in plimbarile lu i p rin oras.

Dar ccila lt i, ceta:(enii respectab ili, n u vo r sub nici un chip sa a ib5 . de -aface cu el, ia r poetli, care se fac purtatcrii tor de cuvint, ilnumesc pc:

Secrete u 1 J e c a . r u I care face lumea mai buns", jnventator de discursuri

iscu site ' , "s tr imbatof d in na s" , l!ln a scocit or d e g og os i", revarsind\t~~,idis-

pretul asupra 'IJraz.elo,r lui umflate $ i goale", asupra ·uped.a.nteriilor"·ii- .

".pisaloge1itor~'· lui.

Ce c a . e e I n s , s m rln te leg wei e i ~i n ici m a re a ma sa a a tcn ien llo r :e fap-

tu l e m peaeest "sucit p l i n de putere", cum n numestc Nietzsche, nu..lintereseaza in definit iv dispute asupra cuvintelor ~inici d a c a aremereudrep ta te in Iup ta dialeetiea a argumentelor ~i conrraargumenrelor . Ceea

co cau ta Socrate e adevarul; e posedat de intrebarea p riv ito are In .a deV:a .r;.

P rie ten ulu i sau , Critcn, Ii s p u n e ell-put in t imp i'najntea mertli; " . , N u tre-

buie deloc s a luam aminte Ia ee spun cci .mu1~jdespre noi , ei doar Ia ceeae e sp un e cu no sca to ru l drepta~ii '~ iaJ .nedr,ept i \ i i :UnuI si ad ev a ru l rn s lI~ i.·~

S ocra te v re a s a afle cu o rice p re '~care e adevaru l privitor Ia lam ~ i: Ia soar . .

ta s a v iito are , E l crede e n totul dep inde de a sti acest luo ru ...0 recunoastee l iru ;u $ i 1 1 1 cuvintarea de aparare pe care 0 rosteste in fata tribunalului

atenian: n A t i h l l vreme cit in.ca mai respir :~icit mal sint in stare, nu ' V " O l

inceta s a fllozcfez, mustrindu-va ~..i . 1 ': O d u - v a b t i : v e a r a ne:$tHnta , inditc"

rent pc care dintre vo i 1 - - , ~ intilni, ~jasa cum slot obi :~ l) .u i t asa VOl vorbi

mcreU:{(O'ID pl in de calita\i, cedi~eanal celui mai mare ~irnai v e s t i _ t I o > r : a ~

prinIntelepciune ~ipurere nu ti-e ru sin e sa re lngrije~ti de a .avea c n m,a~

multi ban i $ 1 cit mai mu l lA g lo ric ~,icinste, dar de cercetare, de adc;.ar~l

d€ su fle tu l care S~~Udev ina pe clt de b un p osib il .. de a ee sre a n ~ 1 U to m gn -

J . . ! t t i ~i nu-ti p.asi?»u Iar mal dcpartc SpUIlC: .neel mai mare bine pentru

om e sa vorbeasca in fiecare zi de virtute $i de toate ceielaltc de .sp ro ~arc

mi auziti pe mi ne vorbind, atunci dod r o . , a , cxaminez pc mine ~J pe

ceilalti; 0 0 via\i fiJi exarnen on m crita in sa s . fie t ra iU i . .h

•



I E SCt\RA DIN DOS A FILOZOFI '1

ht~l dcci care I.! pasiunea ,nloz~ll~luj ~.ncmle. Numni prieterni 0 lntc-

leg, J cnoph n, cOm:lU~alllde o~tt.~J.sCrlll0r r ei " ~caza : ,..Disclla 'in per-

m;'~llCrl~,-dcsprc lucrurile.omcnesti !iiIccrcctu ce e 1 1 1 0 5 ~ico e infum, C'C

c fru I H < } .S ~ i c C c de o rc~ra .,,~e_': d rept ~i.e e Q,cdrcJ>t., ce e ,cumplitarc~ si

c c srnintcale, ee curajul si ce e lasitatca, cc e statui si ce e omul destat, ccc stapinirca si Cl:C un sUipinilor; intreba privitor ls toate cdc:des p re care crcdea c a cci co le cunosc sln t dr,cp~i~ibun i, .,~i m ai im pre -sienant n Inmti~c,aza Aleibiade: IDaea eincva vrea sa asculte cuvillU'trile

lui Secrat - acestea lipot lTIEd liltii parea numai bune .de luat In ris; in

astfcl de ubstantive ~jverbe sint ele imbracatc pe dinafadi ca in pielea

unu i sa iir exuberan t, E l vo rbcs te desp rc rnagari de p'Ovadi." despre u.e~

rari de pre cizmari ~i tabaea ri ~] pare mcreu s a ex-pr ime acelasi lucru

in aeelas i FeI) anume ca o riee D 'Jn n ep rie ep ut ~i nelntelegator nu poaie

s~nu rida de discursurile sale. Crud iIlsa vreunul vede cum ae desfaecuvinu rilc lu i ~icind lo pairundc 111~clc 'sul~ e-abia atunci va 11lte iege

- lc s i " j L d i [ to atc cuvi "'~, ' . '~ ...n c e sm gurc au iruc CS1 . In 1 '0 toa 0 : euvrntarttc, * 1 . nun apOl ca sm t pe

d e-a -n trcg ul d iv in e si cont in m ai mul t d eclt to ate reprczentarile obisnui te

ale \ irtutii si c a ele se lntindasupra uaei pa,qi mar i sau chiar m ai degraba

asupra a tot ceea ce se cuvine a . fi Iuat in . ccnsiderare de eel care vrea

sa dev in a bun ~ifruI110S.~

C c . rea dcci Socrate cu toa te intrebarile lu i s lciito a re? E l vrea doar

·a.-l nlcfi [Ie 0 1 11 s a hrtclcaga 'CU'lTl trebuic sa se eamporte pentru a fi cu

adcvarat ern. Gindirca cerecta trebuie s a duea laactiune corecta, Unasemenea iucru Ii pare lui Socratc a . fiacum mai necesar ca n-iciodata:,

cl vcde cu s 'j;~ aima s imp t emelc dec l i nu l u ! in v ia~-a, reeilor, vede,dezo:rien-

tarca c r ecii sale, vede aparitia unei crize de profunaime a sp ir itu ln i grec ,

r a t a cc lnccarca cl sa.-i f a c a p e d is cip oli ~ipe prieteni s a 1nte: le:agJiPlatenscrie intr~u:nc dintre scrisorile sale i l ' lC1. in buna m,at ura s ub in flu en ta

lu i Socratc: StatuI nostru nan 1 1 1 a i fost c 1 1 T I 1 U i t conform moravurilor ~i

rin du irile r tra ditio na lc ..T ea te s ta te le de azi, fiidi. exceptie s in t p ro st e ir-- ~

rnuite caci domcuiul Iegii se gn.se~tc In de intr-o starc jalnica.' .Tocmai pcntr I, c a intel cge asta, lui Soc-rate i se pare ati t ,~c 'm:_pl~r-

lanl ca oarncni i S; rcinc apa cu adevarat s a _practice in tero gau a. C a ci I

to in trc ba il1 SC Dllu la :tia D ,H to . la~i am agir de iluzii, c i s a a I , c U f . a J ~ li de a

suportn adc arul in loaw . E lm 5:r~ ciunca lui, Aceasta l 'adicaHta.te a 1 l1 1 el'O -

g a~jci a eca sta intelegcrc a crizci \H ~ 'en liisale, accas ta cOrll$tiifl~!a ~ ado -

v8 .ra te lO f cxi gcmc a te conditiei umane teat aecstca ii aduc lu i 8oCri!C

afect iunea pi.Lil ' t ;Hl·~a a diseipoli lor sii.e't m ai emoticaant exemplu I t ;

acest scns ni-l ofc:di cuvlntarea tl"IJarului Aicibi:acle din Scm,GheHr i l u lPlaten. A le ib ia de tl. c c rm p a rfi :pe Socrate ttlMarsias semiz s u l u~rAr' tdin llu ut: ~,A~da li fcrruceu p ¢ oarneni suflind in instrum n~e_' \1 harul

gurii selc..; Tu nu te dens sbesti pre mull de el, doar atit _5~fill': t 1 c u l L



~ l t -er-

, cc

3 SI

declcre-c i1

,Ul

lea

]e -

3 . t

ra e

:ge

pc

.ite

L bi

~ea

Jar

cuUn

la;

00-

'ee..

ton

nta'Ii-

. .r ffl

. . . .QU'-

ior-

Cl a1 __ a

zro-

ide-

rate

u mI lu i

.aret

iarul

but,

S cRJT·

numai CU puterea cu inrclor tale, f ci Intoemai ceea ee tacea el. .. 1 0scbimb, cind cine ,a, fie e J femeie, barbat sau baietan.dru, te asculta pe

tine sau pe vreun altul care, chi..ar rau verbilorfiind, reda spusele tale"

raminem cutremurati s i eadem in stapinirea tar. Eu, din. parte-mi. tare

n~vrea s a a spun ce s~ape~' cut cu mine. asculttndu-I pe ernul aces-ta, si ce se 111a ipetrece inca dar tare r n a tern ci o sarna credeti beat f a U. . -

d - tot chiar daca m-as jura. Fapt este e lt atunci cind ilascult, inima imi

bate mai ell putcre deeit celor prinsi in dansul coribamie, iar ochii nil

se umplu de laerimi. Si vad I c a ~i altora, nu pU'~ini ,li se intlmpli la fe l, ..

Da, sub pu erea acestui Marias pe eare-l vedeti, ajung,eam s a simt c a num ai po t tra i asaeum traiam .... M a . face sa. reeunose ca , avind euatitea

cusururi ar trebui s a atn grijfl de sufletul rneu. Iar eU,ln 'loc de asta, vad

de treburile atenienilor, Astfel c a I n a vad silit sa-mi astup urechile ,i aru g de el ca de irene, de teama ca nu cumva, ramin ind locului, sa rna

apuce aecloadtnci batril1e\i . Si el e singurulom f a t a de care simt ceea

ce n i m e n i n-ar erode c a as putca s imfi fa~a.de .un om': rusine, Da, de el,

~inumai de el"mi-e rusine, Pentru 'e,a 1 1 l 1 i dan prea bine seama .c a aredrep ta te cind 1m i spune s a . rru fae anum ite lucru ri ..... D eci fug de el Cat

un l1emecnic,$i cind 1 1 \rad., mi-e rusine de dreptatea pe care .i-o ~till ~i

i- o re cuno se . ~inu 0 da~ m -as bucu ra $(a stiu ca nu se m al num ira prin-

tre em vii . Numai l O a , dac,a ,s-ar intl 'mpla asta, ~tju ci ,a ~fi s i mai intris-

ta t. N u stiu ce : s a m ai fac e ll. omu l a ee sta .'?"lata care e puterea lui Soerate asupra tinerilor caAlcibiade, iar elnu

e. sin gu ru l care se simte vraj_it. C e -i drep t, talIline Q en igms de ce sint ei

atit de vdijifj. Cac i Socrate tocmai acel Iueru nu-l oteri diseipolilor sii ,

eel pe care aeest ia cred ,e a Si11t mi L re ptititi s a~ l a~tepte de I el: un raspuns

indubitabil la intrebatile can! iifdhnintii $ i pe care el le ra5c ;.o l~ te III ei,

Dimpotriva: de-abia i-a introdus In labirintul preblemelor, ca . pune capa t

dislcu!iei l1,jiila,sa balta, E l se pricepe to t attt d e pu tin ca si eel ell care

vorbeste, S.Bindica ce vor s a . msemne ell adevarat acele lucruri desprecare ei l ]] ,t reaba impreuni : binele , $ i dreptatea, omu l ~i . a 1 c : p u n e a o?recta.

Atunci cind ceilalti nu vor sa-i. dea drumul, 'el i~irecuneaste l I D ma~

deschis nestiinta si 0 face C it se poate de series. I n fata tribunalului

povesteste cum 'i se 'jntimpla de obicei: "Lnciepiirt indu.-ma, imi spun~

rcflectlnd, c a . slut mai stiutor decrt 0l11Ul acela, Caci nici unul ~din1l~1

nu pare a ~ti ceva bun ~i drept;·a·c.e:la insa erede ca stie tlil'a ,~~h t~'Lll;~l

eu lRsa nici llU §bu ~i n ici n1 1 cred c a stiu, iar prin ast~ ,Pa t ,a .fim a~ ~J~-

tor dec it el, chiar dadi de ar cu putin, caei eu nu-nu ~nla.gme.zc~~:t:u

ceea ce nu stiu." $i totusi in aeeas - 8 . nefjotiinta D.lil! 'turisiti deschis, II I

. .' .. - ., .... - 9(\ '" ' R l 'dUCCTt;3 lu i p ' tTU* o . p u I Platen, B - ~ " I ' c . I r , a ' l w / , Bditura Humamtas, ) . . , 1 1 , In .re

CrC'U~ (n.ed.).



'( 1

.1· ',ISt:t 11 ' : - ; l i i u ta sriutcarc, c c n s t u m istcru l stran iu U~ mnll(,ll1~ci lu i

,-,\,)HH' l ~U;Iaeum d e , inc clnr efl c] sc pu C pc Inc in 1110 lucid in

Slllhllll.l pr pl'le QIHU!lH. suuatie car iu ii apartinc si pericolul de ..Lsc

r{lt.ICI ill IH1~I~ur.i1encstiintci si de ~ C I riirninc pl'izonicrul problemelor,

'crindu-Ic d is 'ipl)llIlll ~~I le u I w u l a dt,

n c c l u s i c nr a j Socratc 1' d:?~i l : ;av 1 1 'nun ~ I rubrrca.

(1 .1 Mit rnai rnu lt trcbu ic s5 fi trozit Socratc in ce.ilu lti o am cn i

indiguaren , Accstia so intrcaba: cum indr5znc~tc accs t 01TI s a , ne dezvaluicn '~[iinta, asa lrin du -n c cu in trebiirile lui), ca s a ne marturiseases la sflrsit

'~-Icl In su st IlU stic n im ic? Nu c cl un scam ator obrazn ic? ~i chiar m " : : t imu ll: f!l:d nd sn dcv ina indo icln icc Laale certitud in ilc, nu incitf cl care

astfcl unpotriva tradi tid pe care se bazcaza to tu: i iguranta exis tente i

i so lid itatc sta tu lu i? 1 1 due el cum va, O il inrcrogatia lu i d iz olv an ta ,

1 1 1 rr,ftbLL~il'ca. religiei, care cste o ricu rn p rim .e jdu iH i'? S , i in sfi['~i-t: dadi

un uu , care d insusi nu stic s~, spuuU nirnic pozitiv aduna In juru] sau

nli~i'l discipoli vs·, ft ji ti nu trcbuic cl oarc considcrat un coruparor prim ej-

dios al tincrctului? Asa se face di atcnienii inccarca s a se deberasezc

1 1 ' tlp5r:ll de a ccst ce la te an suspect. Ii irrtantcaza proces, acuzindu-l de

a iu i m :~ i d e co ru pcre a tin eretu lu i ..

" c um SC ivestc IllS: 0 problema gravfi ca re a ting le in :sa~i esenta file-

lurid. A Iilo zo fa incnruoa, a . punc sub scm nu l inllrebfu:ii, :~ideci un f i lozof

ell ci: c m ai rilozo ell a tit rna i r d iea l va pune sub s emnu l in trcb lirii,:\1' lntruci: valorilc stabile devin lndoiclnice e lc sint in acelasi timp ~i

primcj duitc. P U ' lC I T I insn atunci sa-i lnvinuim pe p a rtiz an ii v alo rilo r S U 1 . -

bi ic ef~ i 1 1 C lo t posib ilu l pcn tru a-l reduce la tacerre pc filozof in5bU'~,ind

in tcro ga tia lu i nclinistitoarc'i Si to tus i : daca aces te va lo ri sln t a tlt de ero-

ela te pc u im lunlru , cum emude p c v re rn ea lu i So cra te Ia ce bun s a refuziaccst adcvar? Aeum I. ! ncvoie to crn ai de cu ra ju l de n urm ari In m od radi-

ca l adc run!!. Vin a is to rica a atcn icn ilor c de a nu Iigasi t in _ j a ce st e uraj

il de 3 nu fi vazul 111, ae ra te e rnu l car, tocm ai prin acca sta rad ica lite ta m tercga tici sa le , prc,ga. tc~,tc ierenul pentru viitor ..

Nu c de mirar ' e n acuznt ia vaavea ci~tig de cauza, So cra tc ren un ta

]n oricc inccrcarc de a-i cj: riga pc judccatori; prin discursul s~u d.c

ap [\rarc ru I~ICC dccit sa-i rH'OVOQCC. Cind i so Irnpuia cncrvantul ~UI obi-

C 'l de it pune 1 1 1 1 . : : n : Ulntrcbari, nu nurnai c a . n u 5 0 s c u z r i , ci a f i r r n a s e r n c t

cu fa.ce tot cc face din porunca zeului Apollo ~i adaug,a:;; -arn fficut

ceil 55-1 s lu je sc p zeu * i nu cred sa fi avu t o rasu l Iostru parte .~e un

It hint: rnai murc dccl: aco sta . C aci to t p lim bln du In a eLI .Incoacc ~l rnce-

lon-am [;lcliL n im ic altccva dccit sa-I iodcmn pe ficcarc d in vo i, fi~ e~~il - r S'lU bf trin sa nu SC 111al ingrijeasca nici de trup * m , nici de bs ~,C!

11 • i dcgr, ba de sutler, en sa devina clt 1 ai bun cu pu tinta,., Daca Uri

u lln ntl ~IU veii rna i giisi a~o de W~Q,r un a ltu l d l i . : : J u l 1 1 1 CU ) caci ~ tlC'.,,(



SOCRAT~ 3 1

p ate 'una ernie - ii sint daJ orasului de zeul lnsuai , Cal unui cal marc

~inobil, .arc lcmai da orifa marimii c camlenes avind de aceea nevoie

de I . in teu . ot asa rn-a trirnis ~i p mine zeul orasului ca. s a v ,a tre ze scpc fiecare, s a v a , Induplec cu vorbe si ca s a v a cert.' E tlJ.~orde imaginal

iu dign arc .. ju dccat rilor in. Iata comportamentului atit d e arogant :a lcuzs tului, care propun , en in loc de pedeapsa, sa-i fie Iconferita cca

m ai in.alt,fi distiaetie: aeeea d e a minea pe cheltuiala statului atenian,Condamnareac inevitabila in aceste circumstante.

Iar apoi cm d pedeap sa : fast pronunta ta , sc v edc 1 . 0 s .: rrr~ jtde unde ii

ville accstu ia pu te rea cu care cl s lu je s te filo zo fia . E SIatuit sa fu ga,; ia rprie tcni ipregatesc toru LEl in s i r,e fuza ,. Nu e drep t,spune ;; ca d u pa ce

te-ai b U C U 1 - a t 0 v i B t a rntreaga de binefacerile statulni, s a n u mai asculti

d Iegi anmci cind lucrurile iau 0 in to rsa tu r,a de fa vo ra bila . C a e! S ocra te

stie cu certimdine ca. aetiunea contrara legilor e 0 fapta ru$inoasa ~i denimic . Dupt i accas ta conv ingere s-a condus e l In treaga lu i vi3la . C in d

c innu iro ri i l-a u i o sa rc in a t sa predea u n o po zan t politic, a refu zat; ia r cindtribunalul atenian a condamnat Ia moarte lmpctriva le g ii conducato riimili tari , dupa, 0 batalie navala , el a fest s in gu ru l ca re a ve ta t im p otriv~a.De aceea el poate si acum, in fata mortii, s a spuna netulburat cs. nu edrep t sa. gindim ci ,.,U l1 u lbarbat carle niei nue bun la mare lucru, lie inga-

dni t s a c in t area s 'c a pe ri ee lu l mortii, ci rnai degraba el trebuie doar s:a ia

am in te dad i actioneaze drept san nedrept ,~ i daca fsptele sale sin. fapteleunui om bun sau ale unnia ran . ..

Desi stie cu atita certitudine c a nu ne e ingaduit sj tnfaptuim cevaran, Socrate, stiutorul nestiutor :D'- 'O poate totusi demonstra, De fapt,

pentru e l niei l1U e nevo ie de vreo dem onstra tie , Aceasta e 0' certi tudin

in did acin aH l rn ai adinc decit cea rnai fefmata certitudine teoreticii,

Epocile urmatoare vor numiaceasts certi tudine ceetitudinea in imii , P eea se bazcazii Socrate §i to t [1 1 ea zace ascun s m _ cele din u rm a s ee re tu linfluentei sale. in felul aeesta devine el, cum spun. Nietzsche ",cpunctnl

de cotitura si viltoarea istoriei lumii".. .

C a , in acea naruire a certitudinilor omului, care e specific! tuturor

crize lo r is to rie i, ram in e to lll~i in de stru ctib ila in a din cu l .inimii sa l oo e rti-

tu d inc, ~ anume datoria aecond i t iona c a d e a actiona drep t - accasta ema re s d es cop e rire a lu i S ocra te . A ce ste i da to rii iir a m i l. 'l .e el eredinciospina la moarte si de dragul ei nu sc sustrage destinului sau. E ceca. c.'face :a s tazi d in figu ra lu i Socra te , dupa m ilen ii 'inca , modelul llozefu~m.

Peate di Socrare are dreptate cind a.finna ca divinit~tea in~Ei~i 1 1 m e w

sa audi ponmca inirnii . El povesteste ca toa ta ce.rLitlldinea lU I ~ fic, caea priveste actiunea morals sau do. r simple fapte cotidiene -_prov~~:de L a 0 voce intcrioara care i1 ave.rL izcaza ~ide care el nu peale S .nu ~n·

_ ' e . ..... d i~I I~dOJuemulseama. Aceasta voce el 0 numcste (.talmO']" mmtnn asuei "



. , I ,SCARA DIN DOS A FILOZOFffiI- . . . .

di inului: caci dC1110 :L ji stnt dupa el interrnediari lntrc zei ~i oameni, Tot

astf J "ocrnt' a firma Ic a dill ordinul e l i vinitatii face, ceea cc: credeel c a

trebuic sa [a~a: sa-~i i.nteroghe.z~ ...?ncet"atenii si sa le demaste pretinsacunoas tere. In ' .l ~l Eel vrea sa-l fie inteleasa si moartea, "Cine s'e

p steaza singur intr-un loc de veghe, gindindu-se ca acesta e eel mai

m arc b in ' accla trebu ic s a rarnina aici cu prctu l oricarui per ico] '~ i s a nu

ia SCtU11a L a moarte si nici la altceva in afara de rusine. Acum eu unul as~ .actiona ciudat, stimati atenieni, daca frica de rnoartc m-ar face, sa-mi

" .para esc postul unde ... , dupa cum cred s i presupun, zeul insusi rn-a asezat

C G l

s atra ie s c f ilo zof ind ~i ca

s a r n acerce tez pe m ine si pe cei lal ti . ." Socrate

ia cupa de otrava plin de curaj, convins fiind c a Ii poate incredinta

div in it2l,tii soarta sa . In acclas i sp irit se te rm ina discu rsu I san de apara re :

, Acum e timpul s a mergem, eu 5 , 3 , mar, iar voi : s a traiti, P e care dintre

noi iiasteapta up bine mai mare, asta nU111ai zeul 00 stie,u

Documents

Socrate - Wilhelm Weischedel - Pe scara din dos a filosofiei