Personalitati Accentuate in Viata Si in Literatura Ed a II A

ProL em. Dr. med.KATIL LEONHAHD

AKZEN'l'UIERTE PERSCJNLICHKEITEN

2., i.'tberarbeitde Auflage VEB Verlag Volk und Gesundheit

Rel'lin ID76

Prof. dr. KARL LEONlIAllD Directorul clinicii de psihiatrie ~i neurologie

a UniversiHitii Humboldt din Bnlin

PERSONALIT ATI ACCENTUATE

iN VIATA SI iN .. .. LITERATURA

Editia a JI-a revizuita ~i imbogatita

Traducere de Dr. VIRGIL SORIN 9i MARIANA ZOLTAN

Prefata eclitiei I de Acad. ARTHUR KREINDLER

Prefata editiei a II-a de Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU

Im"~III~m~1 B~b9:rASI

W EDlTUHA $TIIN'fIFICA' 1:;>1 ENCICLOPEDlCA

Bl1cure~ti, 1979

I No.tc,

I

I

indici, glosar, ~ ,criitori $i pemonaje citat€: Dr. VIRGIL SORIN

.-;_~ ____ ~ e~

;_~g&6i£r _________ ! BlBLiOTECA DE fElFGCG:~-,~dl: lCIE

Copel'la: VASILE SOCOLIUC

Pre/afa fa edifia a II-a

Reprezentind dovada continuitatii $i multilateralitatii gin­dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonhard, "Per­sonalitati accentuate in viata $i literatura" a devenit. prin tmducerea editiei anterioare de catre Dr. Virgil Sarin $i

Mariana Zoltan (1972), una dintre carfile apreciate ({itt de speciali\,tii psihiat1'i $i_ neurologi $i in general de medici .;;i psihologi cit $i de un numar mare de oameni de cultu;-a $i arta din tam noast1'6. Aceast(l traducere a izbutit sa J'cdea, cu competent(l $i intr-o frumoasa expresie literara, text1l1 ger­man in toate nuanfele $i subtilitatiLe sale. Epuizata in prim,a

luna de 1a aparitie, lucrarea profesorului Leonhard a fost elogios apreciat(l in cotidiene $i in reviste de specialitate.

Aceasta a II-a edille, eu un plus de peste 200 pagini faf.d de prima reclaetare, imbogate,;;te eonsiderabi1 ilustrarea tipu-

rilor de personalitate din viata ),i din literatura. Cuprinzind ultimele achizifii din domeniul psihiatriei $i psihologiei mo­derne, se obtine astfel 0 mai buna delimitare (I tipllrilor de personalitate normaW \<;i patolooica. Autorul a amplificat in special bibliograJia beletristica $i a indus numeroase noi texte literare din 19 scriitori dasici printre care Aristo.fan, Byron, Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien­kiewicz, SoJocle ),i Voltaire. 111, acest mod, carte a a ci~tigat considerabil infconsistenta )<;i in precizie.

Dijerit(l de Zinia de gindire clinico-nozologica locaLizatio­nista cunoscut(l sub denumirea de $coala Kleist-Leonhard,

v

lllcrarea est!! aparent maL apropiata de fenomenologia dinica dumillallt dcscriptiva a lui Jaspers, G7'uhLe, Kronfeld, Mayer

C;I'OSS, Kurt Schneider. ilccastcl carie i;;i propune sa desLu$easea tipuri de oanteni

ale carol' tn1saturi di/eri'i in sJera aspiratiilor $i Tlredispo:::itiilor, in s}era afcctiv-volitionalii $i asociativ-verbala, avind note ,.mai aente" dedt cde intilnite in medie in populatie . . PreoeHpindu-se de evidenfierea tri'isi'iturilor firii olnene.;;ti,

Karl Leonhard amillte$te 0 serie de autod germani - Kretsch­'In!'r, Ewald, K. Schneider - pentru contributiile lor i1l di(l~)lwstic1l1 personaliti'itii, dar avertizeazi'i ci'i prin nwtodica ('creetarii si orientarea chestionm'elor utiLizate coneep(ifl sa poate fi g;eu compamta cu a predecesoTilor si'ii.

Desi K. Leonhard enunti'i hoti'iTiTea de a evita confrunta­rca cOI'/cep/Wor sale despre personalitate cu cde ale aLtm (/l1lori, prilL dcscrierile bogat exprcsive alc subiec(ilor arwli­za!i personal sew prin analiza deosebit de ilustrativd a pcr~ sonajelor din litcraturi'i puncteazi'i ;;i evidentiaza CLL $i mm mare prcg1!anta criteriile de diferentiere int7'e variatiilc per­s(JnaliUI/ii din cadTlll nOl'malului, tipurile de personalitate acccntuata~i personalitatile psihopatice pTopriu-zise,· criterii in (nwa parte cnun/ate de 0 seTie de psihiat7'i germani citati chiar de autor.

Tri'isi'iturile de personalitate din cadnd nornwlnlui nc oJenl un numi'ir infinit mai maTe de variabile decit in zona de tre cere spre patologic, intarindu-ne astJel convingerea in absenta ,mei idcntita/i totale intrc personalitiiti. Daca in puzderia de Jnmze ale aceluia.:;i £:;opac nu vom gi'isi poate niciodata doua care sa fie absolut iclentice, cn atit mai mult 0 asemenca identitate este exel usa atnnci cind nc refeTim, La oarneni. 111 functie de condi/We social-istoTice gcne1'alc $i de microclima­till in care traiesc, oamenii exprinul in mod original, indi­vidual :;;i irepetibil nuan/ c ale intelectului, comportamentului, ca7'(lc:erului )<;i temperamentul ui care constituie acel "ceva':

. ]=>. 1" . 't cC'-i deosebe:;;te intre eL nn acest co1'(/,p ex "ceva et Stu

ceca ce slnt iar, in jgnctie de aceste trasat:t~ri particulare, noi IlC deJinim, pozilia fata de ei, Ie apreciem caliti'itile $i deJec-

VI \

tele, if iubim )"i-i respectiim, ~i urim sau ii dezavuam, ne comportam concordant cu rolul pc caTe ei il joac6, in colec­t,i:ui.tatc $i Ie acordc1m dreptul la statutul social corespunzato1'.

-R,upd cc afirm~i'iturile care determina Jirea omu: lui sint nwneroase daT nu infinite, autorul ne invita sa con­stati'im c~ ceea ce face ca oamenii sa se deosebcasci'i i"?tre ci

'is.L~intea in mcsa)~etic implicit in mnUiple tencUn/,e reflexiv incon$tiente care, asemenea unui ascensor care se deta§eaza lin din projunzimile normalului, se transpun

"Za niuclu1 sferei aspirat;ii-inelinatii $i i$i gasesc expTesia diJe­nmtiatd in reactiile individuale afeetiv-volitionale $i aS0ciativ­intelectuale. Dupa autoT, sentimentele asociative i.;;i au origi­nea in inieTesul pentru nou, daT Tamin ancomte ca nrigine $i prezenti'i in special in sim/ul ordinei ca tri'isi'itura Junca­mcntaUi $i, dupa autor, inni'iscuta a peTsonalitatil07' norm-ale.

ileest mod de abordare a pcrsonalita(ii $i stru.cturii ci patologice completeaza principiul intensiUitii inscris de Gan­nU$kin aUituTi de' eel altotalitc1/ii, constantei $i diru::micii,

principii care deJinesc in mod convingator cel pulin cadn~l psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiul intensiUitii pentru ca prin e1 se ,demonstreazi'i loeuZ persona­litc1tiloT psihopatice in zona care acoperi'i aria trecerii clinspre normal spTe patologic dincolo de marginile c(lreia se si1;ueazCi. intensitatea psihotici'i a patologiei psihice.

DeJi in editia apamtd 1a noi in 1972 nu utilizeaza mij­lOClccle de im;estigatie de care dispu.ne psihologia l1wderna, totu$i, pe baza observatiei directe $i pornind de la manift!sttt­rile comportamentale in Junctie de firea omului a$a cum se prczinta el in societate, autorul diJeren/iaza trc1sc1turile ex­treme ale Jirii· nonnale de acele ale personalitdtilor accen­tuate. Exemplificcl.Ti.le unor cazuri limita ale normalu~1ii se concTctizeazc1 in tipuri de personalitati cn trclsc1turi hipcrpcrse­verente, hiperexacte, hipeTtimice etc. Acestea reprez:intCi dOQ1-variabile care expTim6. devierea pel'sonalitatii de la norma medic fc1ri'i a da na$tere la 0 accentuare care si'i 0 proiecteze dincolo de limitele largi ale nOTmalului.

VII