Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu 1

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

Ameninţarea unei posibile catastrofe ecologice naţionale - proiectul Roşia Montană

ADRIAN MEREANU, TEOFIL BOTA, ELENA VIOLETA GHEŢARU, AURELIA IONESCU∗

Motto: Munţii noştri aur poartă Noi cerşim din poartă-n poartă ...Într-o ţară cianurată?!

Lucrarea analizează succint impactul asupra mediului şi pericolul care îl reprezintă proiectul Roşia Montană. Acest proiect poate deveni o reală catastrofă ecologică naţională, în cazul în care se va aplica pe baza tehnologiilor cu cianuri, aşa cum se prevede în documentaţie. Astăzi 90 % dintre români se opun mineritului cu cianuri la Roşia Montană. În Parlamentul României se lucrează la o propunere de schimbare a procedurii de aprobare a proiectelor mari de minerit.

1. Date generale

Proiectul Roşia Montană (Roşia Montană Project – RMP) îşi propune să

exploateze pe baza tehnologiilor cu cianuri zăcămintele de minereuri de aur şi

argint situate pe valea Roşia Montană din Munţii Apuseni de către o firmă

canadiană.

∗ Dr.ing. Adrian Mereanu, Elena Violeta Gheţaru, drd.fiz. Aurelia Ionescu, - SC ICPE SA; ing. Teofil Bota – INCD

ICECHIM.

2 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

Dată fiind natura activităţilor şi posibilele efecte sociale, economice şi de mediu,

legislaţia românească de mediu care transpune acquis-ul comunitar, impune

efectuarea unui studiu de Evaluare a Impactului asupra Mediului (EIM) pentru

RMP.

Localitatea Roşia Montană din Munţii Apuseni este reşedinţa comunei cu

acelaşi nume şi are o suprafaţă de 4.200 de hectare. Prima atestare documentară

a Roşiei Montane este din 6 februarie 131 î. Hr., această dată apărând pe o tăbliţă

cerată găsită într-una dintre galeriile ce datează din perioada romană. Aceasta

înseamnă că, încă de la începuturile sale, Roşia Montană este direct legată de

aurul ce se găseşte în subsolul său.

2. Substanţe toxice rezultate din procesul tehnologic cu cianură şi efectele acestora

Potenţialii poluanţi rezultaţi din procesul tehnologic al extracţiei cu cianuri sunt

următorii:

1. Cianură de sodiu Cianuri totale Cianuri libere

2. Acid clorhidric Cloruri pH

3. Hidroxid de sodiu pH Sodiu

4. Tulbureală cu cianuri Cianuri totale

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu 3

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

Cianuri libere pH Cupru Zinc Cadmiu

5. Soluţie bogată cu cianuri

Cianuri totale Cianuri libere pH Sodiu

6. Apă de proces Cianuri totale Cianuri libere Cupru Zinc Cadmiu Sulfaţi

7. Azotat de amoniu Nitraţi Amoniu

8. Lapte de var pH Calciu

9. Motorină Hidrocarburi petroliere HPA

10. Benzină Hidrocarburi petroliere HPA

11. Hipoclorit de sodiu Ph Sodiu Cloruri Clor rezidual liber

12. Metabisulfit pH Sodiu Sulfaţi

13. Sulfat de cupru pH Cupru Sulfaţi

14. Ape acide pH Sulfaţi Cupru Fier Mangan Cadmiu Arsen Zinc Plumb

Lista efectelor nocive asupra organismului uman în funcţie de tipul, cantitatea şi calitatea substanţei toxice:

– Foarte inflamabil; – Nociv prin înghiţire; – Foarte toxic prin înghiţire; – În contact cu acizii degajă gaze toxice;

4 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

– În contact cu acizii degajă gaze foarte toxice; – Provoacă arsuri; – Provoacă arsuri grave; – Iritant pentru ochi; – Iritant pentru căile respiratorii; – Iritant pentru piele; – Risc de leziuni oculare grave; – Foarte toxic pentru organismele acvatice; – Toxic pentru organismele acvatice; – Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic; – Foarte toxic prin inhalare şi în contact cu pielea; – Iritant pentru ochi şi piele; – Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe

termen lung asupra mediului acvatic; – Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen

lung asupra mediului acvatic.

3. Analiza critică a proiectului

Comisia pentru ameajarea teritoriului, administraţie publică şi echilibru ecologic a Parlamentului României lucrează în momentul de faţă la o propunere legislativă pentru schimbarea procedurii de aprobare a proiectelor mari de minerit. Scopul este acela de a tranfera aprobarea sau respingerea unor asemenea proiecte de la Guvern la Parlament. Comisia intenţionează să supună proiectul de lege la vot, la finalul acestui an (2007). După o vizită recentă la Roşia Montană, Comisia parlamentară a deschis un “Forum” pe pagina sa web (www.cdep.ro), invitând publicul să-şi spună părerea despre proiectul minier pe baze de cianuri, propus de Gold Corporation.

Academia Română care a participat la o dezbatere pe tema mineritului, organizată de federaţia sindicală Meridian, prin persoana preşedintelui Academiei Ionel HAIDUC, care a reafirmat poziţia înaltului for de ştiinţă şi cultură.

Academia recomandă abandonarea proiectului de la Roşia Montană deoarece există serioase suspiciuni că acolo s-au încălcat legile ţării, de exemplu prin acordarea nejustificată a unor descărcări arheologice sau prin declararea prematură a localităţii Roşia Montană ca „zonă industrială”, împiedicând astfel alte activităţi economice şi construcţii civile în localitate, inclusiv dezvoltarea unui turism rural şi cultural.

Ministerul Mediului din Ungaria a făcut publică analiza Studiului de impact asupra mediului (SIM) pentru Roşia Montană, pe care a transmis-o părţii române. Acesta a solicitat în mod oficial autorităţilor de la Bucureşti „să nu emită acordul de mediu” pentru proiectul minei de aur şi argint propus la Roşia Montană, date fiind

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu 5

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

„deficienţele majore şi concluziile de bază false, omisiunile şi contradicţiile” identificate de partea ungară. În total, analiza Studiului SIM, întreprinsă de experţii de la Budapesta, conţine nu mai puţin de 122 de observaţii critice. Cităm câteva: „explicaţii neverosimile, care nu corespund nici unei concepţii ştiinţifice”, „definiţii deficitare”, „date insuficiente şi nereprezentative”, „bilanţ îndoielnic”, „răspunsuri neadecvate”, „pericole abordate superficial”. În comunicatul de presă dat publicităţii, se mai spune: „Experţii Ministerului Mediului din Ungaria au constatat că Studiul de impact asupra mediului este părtinitor şi conţine numai evaluări pozitive. Concluzia experţilor este că datele incluse în acest document nu reflectă o imagine obiectivă a investiţiei, ba mai mult, chiar şi evaluarea stării de mediu iniţiale prezintă deficienţe serioase. Experţii afirmă că deficienţele cele mai mari se înregistrează la capitolul riscuri, unde şi definiţiile acestor riscuri sunt deficitare. Datele care se află la baza acestei evaluări de impact nu sunt suficiente şi nici reprezentative”. Se confirmă astfel, la nivel internaţional, ceea ce guvernanţii români ignoră cu o suspectă seninătate; proiectul de la Roşia Montană este o pată pe faţa României, şi toate evoluţiile ilegale de până acum (stramutările, forajele poluante, distrugerea unei comunităţi istorice, afectarea unei galerii romane, certificatul de urbanism desfiinţat de justiţie, acordurile sectoriale de mediu, descărcările de sarcina arheologica etc.) sunt imputabile autorităţilor române.

3.1. Principalele obiecţiuni ale Greenpeace Ungaria faţă de exploatarea preconizată la Roşia Montană

Ţinând seama de experienţa amară Baia Mare, întreaga Ungarie se opune proiectului Roşia Montană deoarece studiul de impact asupra mediului e ridicol, nu conţine nici măcar elementarele garanţii pentru accidente, nu cuprinde nimic serios despre impactul transfrontalier. La Roşia Montană se vor folosi 250.000 tone de

cianură, în total producţia de minereu pe an fiind de 13 milioane tone.

Sterilele rezultate vor fi stocate într-un iaz de decantare ce va ocupa o

suprafaţă de 400 ha cu o capacitate de stocare de 250 milioane tone. Aceste

cifre nu au nimic în comun cu un proiect de dezvoltare durabilă. Mineritul de suprafaţă şi dezvoltarea durabilă sunt o contradicţie în termeni. Compania vorbeşte de crearea de locuri de muncă. Dar mai multe locuri de muncă a creat deja la Bucureşti, decât la Roşia!

Proiectul nu este numai o problemă locală, este o problemă a Europei şi a întregii lumi. Planeta nostră este bolnavă şi nu avem dreptul să distrugem un ecosistem a cărui refacere ar dura câteva sute de ani. Lucruri minunate s-ar putea întâmpla la Roşia Montană dacă acest proiect nu ar exista.

Nu suntem de acord cu distrugerea patrimoniului arheologic şi propunerea canadienilor de a înlocui galeriile romane pierdute în procesul exploatării cu nişte replici... 3D, care sunt o glumă sinistră. De asemenea, nu se văd care sunt, concret, avantajele statului român şi comunităţii locale, din punct de vedere

6 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

financiar şi nu numai. Observăm cum compania canadiană îşi face lobby şi încearcă să-şi pună proiectul în aplicare folosind metode tipic comuniste. Cel mai cinic este faptul că se vorbeşte de o dezvoltare durabilă într-o zonă care în câţiva

ani de exploatare urmează să se transforme într-un deşert otrăvit. Intrarea în Comunitatea Europeană va însemna stoparea acestui proiect aberant.

Românii nu pot rămâne indiferenţi şi tăcuţi faţă de problemele ecologice majore ale ţării, în acest sens academicianul Ionel HAIDUC, preşedintele Academiei Române, insistând pe riscurile enorme pentru ţara noastră, în caz că guvernanţii ar da undă verde proiectului din Apuseni, spune: “O eventuală strămutare şi expropriere forţată, cum le trece unora prin minte că s-ar putea întâmpla, ar antrena statul român într-un şir de procese la CEDO, iar imensele cheltuieli şi despăgubiri cerute prin sentinţe (care sigur ar fi în favoarea roşienilor) ar urma să le plătească toţi românii, de la Buget, şi nu compania vinovată”.

Stephanie Roth, jurnalista din Anglia a declarat: “Dacă distrugem o biserică pentru a exploata aur înseamnă că viaţa nu mai are nici un sens”.

Bisericile ar îngropa cu ele o întreagă istorie. Să sfărâmi patrimoniul în colţi de buldozer nu este un act plăcut lui Dumnezeu, ci este un mare pacat. Până când noi, oamenii, vom continua să chinuim pământul, rupându-i lumii transparenţa? Tragedia din Apuseni trebuie oprită, nu vom accepta secularizarea şi vânzarea bogăţiilor naţionale pe nimic. Seculariştii văd Pământul ca pe o maşină uriaşă care funcţionează de la sine, fără Dumnezeu. Dacă ne-am lua dupa ei, ar trebui ca traiul nostru pământesc să-l transformam în iad – sunt cuvintele IPS Andrei, Arhiepiscopul de Alba Iulia.

3.2. Propunere legislativă

Interzicerea cianurii în minerit trebuie să devină o prioritate în problematica de mediu din România. Cu peste 25 de accidente şi deversări majore în întreaga lume între 1998-2006, este din ce în ce mai evident că cianura prezintă un pericol continuu pentru mediul înconjurator.

Unul din aspectele importante este că datorită cantităţii mari de cianuri folosite, extracţia este mai degrabă un proces chimic decât o practică minieră. Problema este că Legea Minelor nu reglementează azi folosirea în siguranţă a cianurii şi de aici apariţia accidentelor miniere.

Aceste accidente ridică o serie de întrebări asupra practicilor şi aplicării reglementărilor în ceea ce priveşte managementul cianurii, chiar dacă există bune intenţii la nivel corporatist. Mai mult, dificultatea gestionării transportului, depozitării şi folosirii cianurii, asociate deficienţelor de operare şi de întreţinere a iazurilor de decantare, precum şi vremea rea (în deosebi ploile abundente ce pot provoca inundaţii) pot conduce la situaţii explozive, devastatoare, neaşteptate (cutremure terestre) pentru mediu.

Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu 7

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

În acest context, este o datorie morală faţă de generaţiile viitoare şi în spiritul tendinţelor mondiale de interzicere a mineritului cu cianuri de a susţine această propunere legislativă.

3.3. Cianura în minerit

Leşierea cu cianuri permite extragerea granulelor microscopice de aur din

minereurile cu concentraţii minime şi presupune:

� Exploatarea în cariere de suprafaţă de dimensiuni uriaşe asemenea unor

cratere ce distrug ecosistemul şi lasă în urmă peisaje selenare. În fotografia

de mai jos se văd haldele de steril care înghit vegetaţia zonei.

� Zdrobirea unor cantităţi imense de rocă în bazine uriaşe şi stropirea lor cu

soluţie de cianură ce separă aurul pentru procesarea ulterioară. Cianura se

combina cu 97% din aur, inclusiv cu acele particule prea mici pentru a fi

văzute cu ochiul liber.

� Obţinerea dintr-o tonă de minereu a aprox. 2g de aur.

� Multiple riscuri, un exemplu ar fi producerea acidului cianhidric ce este

catologat gaz toxic de luptă în Convenţia privind interzicerea dezvoltării,

producerii, stocării şi folosirii armelor chimice şi distrugerea acestora

(Paris, 1993).

8 Simpozionul Impactul Acquis-ului comunitar asupra echipamentelor şi tehnologiilor de mediu

0 3 . 0 9 - 0 7 . 0 9 . 2 0 0 7 ; A c q u i s t e m ; A g i g e a S t a ţ i a I C P E .

3.4. Cianura şi bijuteriile

Un singur inel lasă în urmă 20 tone de deşeuri miniere şi consumă o sticlă de

cianură şi 5 tone de apă.

Riscurile imense asupra mediului înconjurător şi a sănătăţii umane au drept

scop îmbogăţirea rapidă a firmei canadiene prin producerea de noi bijuterii – inele,

braţări, coliere; 85% din aurul extras este direcţionat către fabricarea de bijuterii şi

doar 12% este folosit în industrie.

În ultimii 25 de ani, cauzele majore ale poluării cu cianură au fost

ruperea/fisurarea digurilor lacurilor de decantare (76%), ruperea conductelor (18%)

şi accidentele din timpul transportului (6%).

4. Concluzii

Proiectul Roşia Montană reprezintă o posibilă catastrofă ecologică la nivel

naţional.

Împotriva aplicării acestui proiect se pronunţă o serie de instituţii şi organizaţii

obşteşti dintre care reţinem: Academia Română, Biserica Ortodoxă, Terra

Mileniul III, SOR, Asociaţia Green Cross, Fundaţia pentru Schimbări Democratice,

Alma-Ro etc., dar şi 90 % dintre români.

Actualmente lumea ştiinţifică şi tehnică analizează toxicitatea unor produse din

fabricaţia curentă a diferitelor industrii, care conţin substanţe nocive în cantităţi

infime, dar nu are în vedere pericolul major al activităţilor miniere bazate pe

tehnologii cu cianură unde se produc cantităţi imense de cianură care vor rămâne

“moştenire” generaţiilor viitoare din România după îmbogăţirea rapidă a unor

grupuri interesate, care vor dispare în momentul bine ales de ei, pentru a nu

suporta consecinţele dezastrelor ecologice.

Deoarece azi nu avem legi bune pentru mediu este necesară înfiinţarea unei

Comisii pentru Protecţia Mediului şi Ecologie la Camera Deputaţilor.

Această posibilă catastrofă ecologică naţională trebuie stopată imediat, pe toate

căile legale, pentru a proteja natura din Munţii Apuseni.