Berlogea- Ist Teatru- Com Del Arte0001

8/6/2019 Berlogea- Ist Teatru- Com Del Arte0001

1/11

Indiferent daca se numesc Flavio, Ottavio, Ora zio,

Silvio, Leonm"do sau Cinthio clel Sole, Federigo sau Lelio,

Mario sau Fulvio, indragostitii din Commedia dell'Arte sin t

intotdeauna sprinteni, dar putin, putin ridicoli. Declaratiile

lor pot fi destul de emotionante pent1ua alinge inima cea

mai aS1Jra,dar alL tot limpul $i 0 latura comica8.

Caraghio~i sau emotionanti, serio~i sau glumeti,indragostitii ~i indragostitele erau frumo~i, inteli-

genti, cu voci melodioase, cintind cu me~te~ug. Spre

deosebire de interpretii rolurilor comice, indragostitii

nu poarta masca ~i, chiar daca partiturile lor aveau

nuante comice, comicullor tinea mai degrabti de zona

umorului decit de ridicol.

Personajele fixe, puternic tipizate prin insa~i

natura lor, au eliminat textul ~i variatiile lui. Bine

stapinite in datele lor fundamentale, rolurile erau

rezolvate cu u~urinta de interpreti prin improvizatie.

Avind 11dispozitie un scenariu, copiat sau cons,truit

de cele mai muIte ori dupa schema comediei plautienesau a comediei culte iialiene, actorii imbogatesc si-tuatiile prin f antezia lor, prin actiuni neprevazute,dar logice, legate de datele eroilor ~i natura conflic-

tului. Renuntarea 11text ,ajuta 11dezvoltarea mi.jloa-celor paraverbale, gestul'i, accente, intonatii, cintece,

exercitii acrobatice.

ScenariiIe "Commediei dell'Arte"

~i elementele lor caracteristice

Sutele de scenal'ii ramase de 11trupele Comme-cliei dell'Arte ne dezvaluie metamorfozele intrigiiplautiene, dupa cum ~i modul de inlocuire IIcuvin-tului eu procedee paraverba]e. Constructia de tip li-teral' cedeaza in fata constructiei scenice dominatade fapie ~i reactii spontane, impunindu-se astfelteatrul in sensul de actiune vazuta, dupa cum n defi-ne~te ~i Ant 0 n G i u g 1i 0 B I' a gag 1i a:

8 Pie r r e-L 0 u i s Due h a r,t r e, La Commedia Dell'A1"te

et ses enfants, Paris, Edition d'Art et Industrie, 1955,p. 271.

ARLECHINO ~I PANTALON E, M ORATIO $1 ARLECHINO. Planse dillCUlegerea F 0 s s a r d, aproxlmativ 1580. (DICTIONNAIRE DES

PERSONNAGES. Paris, 1960, Plan$a V).

199

TiMTRUL ITALIAN


2/11

La Fort'URata

Isabella

F1amlnlo Scala

-E>

ARLECHINO ~I ZANNI CORNETTO (Si1v i0 D' AmI C0, STORIA. DEL TEATRO DRAMMATICO, vol. II. 1958, p. 69).

FRANCATRIPPA. ARLECHINO $1 LICETA. SCENA DINTR-UN S'PEC-TACOL DE COMMEDIA DELL'ARTE REPREZENTATA LA CVRTEA

LVI HENRIC AL III-LEA. LA PARIS. Colectia Fe s s a r d. (Si

I-vl0 D' AmI C0, '$TORIA DEL TEATRO DRAMMATICO, vol. II.1958, p, 72).

200ISTOlUA- TEA TRUl"Ul UNIVERSAL

Teatrul esteideea de a face $i nu de a explica ... eeL

care studiazli textele $i Ie considera. echivalente cu studiul

teatrului face 0gre.ealii fundamentaUi. Lcctura unei comedii

1m constituie deloc viziunea interpretiIrii sale9.

Analiza oricarui seenariu a1 Commediei dell'Arte in comparatie eu structura unei eomedii cultedin epoea ne da posibilitatea sa inte1egem mai bine

noutatea ~i originalitatea aeestui gen de teatru Pl'O-fesionist. In La Fortunata Isabella la , scenariu de F 1a-m i n i 0 Sea 1a, intilnim personaje asemanatoareeu cele ale autorilor umani~ti, pastrind insa in eon-structia lor influentele ma9tilor ~i ale formelol' deteatru popular. Parintii, conventional botezati dedramaturgii umani~ti, Massimo, Fazio sau Cleandro,poarta aici numai doua nume, Pantalone ~i DoctorulGrattiano.

Tendinta specifica eomediei umaniste italienede a inloeui personajele in virsta eu eroi tineri seaeeentueaza, indragostitii oeupind un loe din ce in cemai important, indeosebi prin multipliearea lor. Ala-turi de tined se impun "zannii" ; Burattino, servitoruIIsabellei, 1?iArleehino, sluga Cc'ipitanului, hangiuIPedrolino 1?inevasta lui Francesehina.

Eroii din La Fortunata Isabella alearga dupabucuriile vietii, hotariti eu oriee pret sa ci1?tige.Nu autrasaturi de earacter sau temperament pr ea bine di-ferentiate, dar au, in sehimb, un foarte nuantat simtal ritmului, fieeare in parte trc'iind bueuriile sau dure-

rile intr-un alt I'itm. Pianurile dubIe, situatiile ge-mene schitate de Pie t I' 0 A I' e tin 0 sau G i 0 I'-d an 0 B I' uno prin alatuI'aI'ea unoI' destine diverse,sint rezolvate in Commedia dell' ATte printr-o tehnicamult mai simpHi, dar mai eficaee, 1?ianume, prin am-plificarea motivului 1?iI'eluarea lui identica intI'-oalta gama, deosebita de prima doar prin dinamica.

Gratio 1?iFlavio, fiii doctorului Grattiano, sepIing lui Pantalone ca tataI lor, in loc sa-i ajute sase casatoreasca, alearga dupa Franceschina, nevasta

hangiului Pedrolino. Binevoitor, vecinul Ie promiteajutorul sau, dar pleaca rizind. EI insu1?i0 iube9te pe

9 Anton Giuglio

Andrea Pel1rucci"

tata ed all'Improvviso,

p. 10-11, 18.

10 Fericita Isabela.

Bra gag 1ia, Introducere la vol.Dell' Arte Rappresentativa Premedi-

Firenze, EJdiuioni Samoni, 1961,


3/11

frumoasa hangita. Situatiile slat explicate eu' l'apidi-tate ~i trecerile de la 0 atitudine la alta se rezolvaintr-un ritm indracit. In timp ce Pantalone parase~tescena, locul lui este luat de Burattino, ~i de Isabella,imbracata servitoare.

Reapare Pantalone, fikindu-i curte Franceschi-nei, urmat de furiosul Pedrolino. 1ntr-o clipa, Burat-

tino, atras de fannecele cuceritoarei femei, se repedes-o mingiie, pipaindu-i plastic ~i fara nici 0 discretieformele-i rotundc. Scena se umple de lume ~i in fie-care colt sc pet1'ece cite ceva, solicitind nu atit con-'cent1'a1'ea atentiei, dt dilatarea ei. La fereastra eiFlaminia, fiica lui Pantalone, raspunde salutului luiOratio, in spatele earuia s-a strecurat insa Flavio,schimbind zimbete semnificative eu iubita luL Plinde gelozie, Oratio n provoaca la duel pe fratele sau,in timp ce Pedrolino continua sa-l certe pe Panta-

lone, iar Burattino sa-i faca ocheade dulci Franceschi-nei. In piata i~i face intrarea zgomotoasa ~i triumfalaCapitanul Spavento, iubitul infidel al Isabellei, sositin ora~ sa se casatoreasca cu fiica Iui Pantalone. I~ipoveste~te faptele de vitejie, umbrit lnsa de curteainflacaratii pe care Arlechino 0 face Franceschinei.

Credincios modelului plautian ~i comediei culte,scenariul lui F 1ami n i 0 Sea 1a consacra actul Iexpozitiei ~i schitarii relatiilor conflictuale dintrepersonaje. In cadrul spectacolului domina insa ~i

mijloacele paraverbale, raporturile ~isituatiile schim-bindu-se cu mai multa u~urinta decit la autorii dra-matici. Oratio 0 iube~te pe Flaminia, dar e gata sarenunte la ea pentru Isabella. In numele CapitanuluiSpavento, Arlechino i se opune lui Burattino, spu-nind ca aeeasta e casatorita. In permanenta in Com-media dell'Arte simetriile se afirma ~i se dizolva caintr-un caleidoscop indracit, in functie de hazard, dar~i de interventia con~tienta a eroilor. Pedrolino, in-comorat la inceput, se arata capul rautati!or ~i pa-rintele incurcaturilor. Isabellei ~i lui Oratio Ie pro-

mite sprijinul, oferindu-i totodata ajutorul ~i luiGrattiano, indragostit, la rindul sau, subit de tinaraorfana. Punctul culminant al actiunii n constiuiemomentul suprem al confuziilor. Auzind-o vorbinddespre Oratio, Flaminia crede ca Isabella il iube~tepe Flavio ~i e furioasa, iar Grattiano, hotarit sa 01'-ganizeze 0 petrecere in onoarea Isabellei, 0 revede peF1'anceschina ~i nu mai ~tie pe care dintre cele douafemei Ie iube~te. Pina la sfiqit, totul se limpeze~tetoCapitanul pleaca dezamagit, Oratio ramine cu Isa-

FLAUTINO (511 v 10D' Ami C0, STORIADEL TEATRO DhAM-

MATICO, vol. H, 1958,fig. 31).

S'CARAMUCEIA (5i14v i 0 0'Ami co. STO-

EllU l" DEL TEATRO'JL\RAMMATICO, vol. II,

1958, fig. 30).

201

TEATRiJL, ITALIAN


4/11

MA$TI ALE LUI ARLE-CHINO DE C L A UD EGILL 0 T (1673-1722)(DICTIONNAIRE DESPERSONNAGES. Parts,

1970, P. 56).

bella, Flavio eu Flaminia, iar Pantalone, Grattiano,Ar1eehino ~i Burattino tabara pe Pedrolino, obli-gindu-1 sa-i ceara iertare Franeesehinei pentru gelo-zia l i d banuielile 1ui nedrepte.

Mi~earea, liniara 1a ineeputul piesei, devine ul-terior cireulara, euprinzind in virtejul ei toate per-sonajele pina 1a rezolvarea finala. In ritmul aeeelerat

al speetaeolului Commediei dell'Arte, diferentierile ~inuantele se stabilesc in funetie de modul de expri-mare a sentimentelor. 1 1 1 1 . timp ee tinerii se folosesede declaratii pline de expansiuni liriee, batrinii ~iser-vitorii apeleaza la gesturi carieate ~i sugestive. Estedestul sa apara Franeesehina pe seena pentru eaArleehino sa arunce valiza Capitanului, repezindu-ses-o mingiie. Destinata eontaetului direct eu publicu1,Commedia dell' Arte dezvolta mijloaeele mimice ~iplastice, gestul in mi~eare ~i devenire, expresia cor-porala. Gus t a v eAt tin g e r, in cunoseuta 1ui1uerare L'Esprit de la Commedia dell'Arte dans leTheatre franrais, subliniaza cu insistenta aeeasta ea-raeteristiea :

Apare deci limpede faptuL ca sentimenteLe, ca $i mati

veIe intrigii, au aid a transpunere vizuaUi. Aceasta tendinta

spectacuLaasa este aUt de puternica, incit este impasibil sa

vedem, a$a cum se intimpIa adesea in camedia abi$nuita,

bucuria de a campune intriga pentru intriga.

Aici, din contra, ni se pare ca intriga nu este aUceva

deGit un priIe j pentru joe, de aceea ea se compHca, se ras-toarna primind bucuria incurcaturilar, epuizarea tuturor pa-

sibHitatilar Iogice, dar in primuI rind pIacerea de a face sa

expIodeze gestuI, de a reinnoi aranjamenteIe pur scenice11.

Dezvoltarea mijloacelor paraverbale in cadrul"Commediei dell'Arte"

Arta profesionistului a oeoUt eomplexitatea psi-hologiea. Faptul este firese, avind in vedere neeesi-tatea unei comunicari rapide eu publieul. Framinta-rile suflete~ti exista, dar ele sint sugerate eu ajutorulmuzieii, prin treeerea de la euvintul see la eintee, prin

II Gustave Attinger, L'Esprit de Ia Commedia dell'

Arte dans LetMatre francais, Neuchalet, Librairie Theat-

rale, 1950, p. 28.


5/11

gest sau pantomima. Evitarea complicatiilor de na-tura psihologica a fost cerutii insa l1ide natUl'a co-micului specific Commediei dell' Arte. Fixarea uneiatitudini pina la mecanizarea ei se realizeazii la pri-mii interpreti profesioni9ti prin gestul fizic sintetic,concootrat, prin cuvintul repetat. Atitudinea corporala,comportamentul au dezviiluit mai bine viciile l1ide-fectele decit aprecierea verbaHi, adincind latura sa-tiric-moralizatoare a Commediei dell' Arte.

Hedonismull1i evazionismul, proprii epocii, apar~i in acest gen de teatru, pastrindu-se insa in sub-stanta generosul filon al protestului impotriya ne-dreptatilor. Indiferent de pasiunile lui ridicole, Pan-talone ramine in ochii spectatorilor in primul rindca 0 intruchipare a negustorului hapsin. eu hainalui ro~ie, cu pelerina neagra ~i nasul coroiat, Pan-talone fixeaza, cu mai multa pregnanta decit batrinulplautian sau batrinii comediei umaniste, sentimentulde nemultumire ~i revolta.

Masca neagra, purtata, Hira exceptie de eroiicomid, de Pantalone ~i "zanni", inlatura prin ano-nimatul ~i caracterul ei generalizator l1iultimele pie-did in prelucrarea gestului purtator de sensuri. Ne-muritoare, cu valori simbolice certe, masca apareastfel ca un semn al perenului in cea mai perisabiladintre arte, in spectacolul teatral. Timpul se dove-de~te pentru prima data neputincios, spectatorii~tiind bine ca se VOl' intilni cu persona jele preferate,indiferent de interpretul ascuns in spatele lor. $i ale-goriile medievale aveau intrucitva aceea~i calitate,dar, spre deosebire de ele, ma~tile CommedieideZZ'Arte patrund mai ac1inc in contemporaneitate,c1inc1aprecieri mai ferme asupra evenimentelor ~i fe-nomenelor. An c1rea Per rue c i, unul c1intrecei mai cunoscuti actori 1?iteoreticieni ai epocii. ex-plica pe larg nu numai tehnica interpretului, d l1isemnificatiile ei intelectuale 1?iartistice :

Arta reprezentCirii, deosebita de aceea a comediei scrisa

de poeti, este imitatie Vie, cu vocea $i gestlil a unei ac-tiuni adevarate sau inchipuite... Ea este facuta de profe-sioni$ti cu virtuozitate $i de aceea este demna de a fi aplau-

data $i onorata 12.

12 An 'drea Pe J.'1ru c c i, DeH'Alte Rappresentativa, Pre-

meditata ed aH'Improvviso, ed. cit., 1961, p. 66-67.

SCARAMUCCIA $1 ARLECHINO INTR-O PANT OMIMA DIN SEC.AL XVII-LEA (511v10 D' Am1C0, STORIA DEL TEATRO DRAM-

MATICO, vol. II, 1958, fig. 51).


6/11

ACTRITA COMICA DIN SEC. AL XVII-LEA (8j 1vi 0D' Ami co, STORIA DEL TEATRO DRAMMATICO. vol. II,

1958. fig. 39).

Improvizatia spontana, crearea iextului in fataspectatorilor, atribut oibligatoriu al Commedieidell' Arte, a fost rezultatul unei munci asidue !?iordonate. Interpretii inventeaza replicile pornind dela 0excelenta cunoa!?tere a caraeterelor interpretate,

de la decantarea cuvintului incarcat cu dif eriie sen-suri in praetica lor indelungata. Ei au avut !?itiparescrise pentru dialoguri !?i chiar in textele lui A n-d rea Per r u c c i intilinim citeva scheme, utili-zate insa numai ca punet de pornire.

Comparatiile la care apelau indragostitii aveauo anumWi legitate interioara, repetindu-se cu midvariatii in toate conversatiile lor. Pentru barbat fe-meia era in primul rind 0 apa vie, 0 fintina la carevenea sa se ac1ape, in timp ce pentru inc1ragostitaiubitul insemna mincarea, hrana ei de toate zilele :

Ochii mei insetati de dragoste vin la fintinafrumusetii tale pentru a bea apa gratiei, singura ce-ipoate inviora ...sau:

Ce ape sint acelea pe care cu cit le bei cu atttae~ti mai insetat ...

Cel mai adesea ins a dialogurile dintre tineri sebazeaza pe 0 nelntelegere sau pe contraste. Dadfata l$i martw'ise!?te c1ragostea, iubitul e c1ispl'etuitor ;clara el implora, ea trebuie sa refuze :

tnddigostitlll : 0, ce noroc!

tnddigostita: Vai mie, nefe1"icita!

tndrligostitul: lata pe aceeape care 0 iubesc.

Inddigostita : Iata-l pe eel ce-l dispretuiesc. (Ii cade batista

din mina).

Indragostitlll: Opre$te-te frumoaso!

Indragostita : Ce vrei ?

Indragostitlll : Sa ma asculti.

tndragostita : Nu am timp.

Dupa epuizarea celor mai puternicc argumente, insi'!,

situatia se schimba :

Inddigostita : Nu fugi, idolt~l meu!

tndragostitlll: Ce vrei, furia mea?

tndragostita: Sama asclllti.

Adeseori disprc(.ul il1tilne~t


7/11

El : Furie cu chip ceresco

Ea: Demon cu mascadragostei.

El : Pe care-l dispretuiesc.

Ea: Pe care-l detest.

EI: [n ziua cind te admiram ...

Ea: In ziua cind te adoram.

EI: Tu ai curajul ?

Ea: Ai indrazneala !

EI: De a ma privi!

Ea : De a sta in prezenta mea13,

NLl numai indn'igostitii au insa asemenea mo-dele, ci 1iiipersonajele comice : "Lazzi"-urile, poan-tele, glumele sau rezolvarile cu caraeter anecdotic sem01iitenescde la generatie la generatie, imbogatite defiecare data de fantezia ~i ingeniozitatea noului in-terpret. Persona jele comice, mai ales Arlechino, aumodul lor traditional de apreciere a vietii oamenilor,

intimplarilor etc. Pie r r e-L0

u i s D u c h art r eciteaza, in La Conunedia dell' Arte et ses enfants, c:i-teva dintre situatiile 1iiireplicile lui caracteristice.

Intrebat de Ottavio citi parinti are, ArlechinoraspLlnde : "Unul singur". In fata interlocutorului su-parat de raspuns, adauga : lICe vreti ! Sf,nt om same,nu am avut posibilitatea sa am mai multi".

Visind sa se casatoreasca cu Colombina, i~i nu-mari1nasturii :

o voi avea pe Colo1J~bina,n-o voi avea, 0voi avea, n-o

voi avea.. , (Plinge.) n-o voi avea!Mezzetino: Ce ai, de ce plingi ?

Arlechino: N-o voi avea-o pe Colombina!

Mezzetino: Cine ti-a spus asta?

Arlechino: Nasturomaehia!14

Ca medic, da sfaturi Capitanului chinuit de du-reri de dinti :

Luati piper, usturoi $i otet $i frecati-va dintii ptna

uitati de dwere. (Capitanului care pleaea.).. Domnule!Domnule! am uitat lucrul principal!, Luati un mar, taiati-l

in paLm pa1ti egale. Puneti tm stert in gura $i tineti captt!

Intl'-un euptor pina se eoace marul. Va jur ca durerc'a de

rlinli are sa va treaca imediat !

13 Trad. GUt.

14 Trad. aut.

CAPITANUL IN SEC. AL XVII-LEA (8 II v I 0 D' AmI co,STORIA DEL TEATRO DRAMMATICO, 1958, vol. II. fl~. 38).


8/11

206ISTORlA TEATRULUI UNIVERSAL

Focul a avut 0 disputa cu Troia $i a vrut s-o atace,

dar a venit 0 ploaie uria$a in a jutorlLl Troiei $i a inmuiat

jocul, pina ce acesta plin de jurie, s-a retras $i istoria s-a

sfir$it cu un jum uria$.

D 0men icoB i an c ole 11i, celebru inter-pret al lui Arlechino, contemporan ~i prieten cu M0-

1i ere, relateaza amplu modalita~ile sale de reali-zare a unui personaj, provocind risul simplu, direct,prin ingeniozitatea apari~iilor, spontaneitatea reac~ii-lor ~i a replicilor :

Cind doci01'ul $i Trivelino sint in scena, apar intr-o

mantie neagra, lunga, legaM la briu C1L m inecile mantiei

$1 cu 0palaTie neagra pe cap. Incep sa pUng, facem intre noi

Lazzi-uri $i vorbim in mo nosilabe. Inainte de a le comunica

noutapile, le spun ca merg sa caut un vopsitor pentru a ma

vopsi in negru, nu mai vreau sa maninc dedt piine neagra ...nu mai vreau sa beau dedt vin negru, pe urmii le spun $i

ve$tile" . , . 15.

Interpretindu-l pe Arlechino din Ospatul depiatra, D 0men i coB i a n c ole 11i cadea ori decite ori vedea statui a Comandorului, tirind in prabu-~irea lui aHi trei vale~i pentru a marca mai puternicmomentul. Atunci dnd il anun~a pe Don Juan de so-sirea ciudatului musafir, refuza sa..i pronunte numele,

mimind doar momentul clatinatului din cap... Cuuijiurinta recunoa~tem ~i gestul lui Sganarelle dinDon Juan de Mol i ere, inspirat din jocul mareluiactor italian.

Gesturile interpretului Commediei dell'Artepoarta pecetea exagerarii intentionate, mecanizareacomportamentului ~i automatismele dezvaluind su-gestiv absurdul unoI' situatii. Arlechino, creat deDo men i coB i a n co I ell i, nu vrea sa ia lac lamasa alaturi de Statuia Comandorului. Obligat destapinul lui sa manince, i~i ascunde capul sub fata demasa, apoi se da peste cap cu paharul de vin in mina.Publicul ride a, simtind ins a in teama, aUt de amuzant

15 Insemnarile pastrate in manuscris la Biblioteque de L'Opera

la Paris, vol. I, fila 214, sint citate de Gus t a v eAt t i n-

9e r, in L'Esprit de la Commedia dell'A7'te dans le Theatre

franr;ais, ed. cit.


9/11

redata a servitorului, ca se aila in fata unui lueru ie-~it din comun, greu de definit, ciudat ~i paradoxal,tragic ~i comic in acela~itimp.

Esentializarea categorica a el'oului din Comme-dia dell'Arte 0 avem nu numai in masea, eomporta-ment, gest, ci ~i in eostum. Arleehino a purtat laineeput un eostum zdrentuit, transform at ulterior

intr-un pantalon ~i un maieu eu romburi eo!lorate.Brighella a ram as tot timpul eu haine albe eu bran-denburguri verzi. Pulcinella, napolitanul, are eoeoa~a~i nasul eoroiat, pantaloni largi, bluza eu mineci Ijimai largi, legata eu 0 eentura, in timp ee Tartaglia,eolegul sudie al Doetorului, avea 0 palarie eu virfulaseu~it ~i oehelari prin~i pe virful nasului

Libertatea joeului a fost pusa in Commedia dell'Arte adeseori in slu jba eriticii soeiale. In revolta ser-vitorilor sau in triumful lui Arleehino s-au proieetat

idealurile de viata ale oameni'lor simpIi.Marele int eres istorie a l Commediei dell'Arte, spune

Vi toP and 01f i, rezida aadar in faptul ea prin ea se

afirma in mod ineontestabil autonomia artei dramatiee prin

insui aetul de a-i eauta libertatea de analiza eritiea a vietii

sociale in pofido oriearei piediei sau eenzura 16.

Creatorii Commediei dell' Al'te nu s-au mar-ginit numai sa amuze publieul, ei au fost eon~tientide neeesitatea eduearii Iji formarii aeestuia. N i e-

e 0 loB arb i e r i spune eel :

Seopul aetorului este sa aduea folos i nveselind, sau

Teatrul, e omedia este educativa, fara sa fie neplaeuta, glu-

meata, fara sa fie obraznica.

Tot din luerarile lui N ice 0 loB arb i e r i, mai ales

din "Rugdminte adresata acelora care verbal sau in seris vor-

bese despre actori, neglijind meritele aetiunilor lor", aparuta

in 1634, ne dam seama ~i d e menirea spectaeolului Comme-

diei dell'Arte :

Spectatorul vazind speetacolul ii vede lipsurile

sale. Speetacolul este 0 cronici'i, este un tablou povestit,

un episod prezentat viu ... $i cum oare poti serie 0 cromcadaca nu spui adevarul. Daca cineva vorbete despre un om

numai de bine - acestea ar fi c uvintele de lau,da; dar nu

viata, nu imagine a moravurilor 17.

16 Vi toP and 01 f i, Istoria teatrulwl. universal, ed. cit.,

vol. II, p. 63.

17 Traod. aut.


10/11

POLICHINELLE : M I C H E LEA N.GEL 0 F R ACAN SAN I. Gravuril

de N iC0 1as Bon n art.

SCARAMOUCHE : T I B E RIO F 1O.R ILL I. Gravuril de N iC 0 1 as

Bon n a lt.

Commedia dell' Arte a impus arta actoru1ui pro-

fesionist. Raspinditi in intreaga Europa, in Franta,Germania, Spania, ajun~i pin a ~i in Anglia, trupe1eCommediei dell' Arte, conduse de fratii G a n ass a,de F ran c e s c 0 And rei n i, de F 1ami n i 0Sea 1 a, de T i b e r i 0 F i 0rill i, zis ~i "Scara-mouche", au constituit un model ~i un pl1net de re-ferinta pentru maiestria actoriceasdi.

Aportu1 arti~tilor it alieni 11gasini in intreagaEuropa, indiferent daca avem de-a face eu actori, ellarhitecti sau pictori scenografi. In sec. a1 XVII-lea ~i

chiar in sec. al XVIII-lea, pretutindeni JntJlnim nu-

MEZZETINO. GravurA de G era r d J01-1a in dupA Leroux (1675). (DICTION-NAIRE DES PERSONNAGES, Paris. 1960,

PI. LA COM:eDIEITALIENNE, P. 56).

me1e arti1?tilor italieni. In Spania, cei mai mari arhi-

tecti 1?i scenografi au fost C 0 s i moL t t i ~iB ace i0 del Bia n c 0, 1a curtea 1ui Ludovic a1XIV-lea, G i a com Tor e 11 i, in Germania, 1?Tarile de Jos, reprezentantii f amiliei Bib b i e n a~i Gas par i.

Teatrul modern european a luat l1D!i'terein Ha-lia cu toate genurile 1ui, teatl'ul de proza, teatrul mu-

zica1 sau liric, baletul, pantomillla. La originile !i'i1n-ceputul tuturor directiilor teatrului modern 1i avem

pe italieni.


11/11

MINISTERUL EDUCATIEI $1 T N V A T A M T N T U LU I

INSTITUTUL DE ARTA TEATRALA $1 C1NEMATOGRAFICA

). L. CARAGIALE"

It_IPeaIlA

t P I I A t P a W & 1 f I I 1 t_Il1JnF __ ~

Antichitatea. Evul mediu. Rena$terea

E DIT UR A D ID AC TIC A ~ I P ED AG O GIC A

B U C U R E ~ T I 1981

Documents

Berlogea- Ist Teatru- Com Del Arte0001