CURNICEA

*Die Aromunen (Mazedo-Romanen) sind die Nachfahrer auto-chthoner, beginnend mit dem Jahr 148 vor Christus romanisierter Bevölkerungsgruppen des Balkans (Makedonier, Thraker, Illyrer, Hellenen), als Rom die Provinz Macedonia einrichtete, die auch die Regionen Epirus und Thessalien umfasste. Die Aromunen machen zurzeit eine Gruppe von mindestens einer Million aus und leben in ihren Herkunftsgebieten (Griechenland, Albanien, Ehemalige Jugoslawische Republik Makedonien, Bulgarien) und in der Diaspora, beginnend mit dem 18. Jahrhundert in Serbien, Mitteleuropa, Amerika, Australien und nach 1926 in Rumänien. Nach dem Fall des Osmanischen Reichs wurde Makedonien durch den Frieden von Bukarest 1913 unter den neuen Nationalstaaten aufgeteilt (Griechenland 50%, Serbien 40%, Bulgarien 10 %). Diese Teilung hatte für die Aromunen katastrophale Folgen, die sich nun mehr in mehrere Staaten mit vollkommen unterschied-lichen nationalen Rechtssystemen befanden.Das Aromunische ist eine romanische Sprache mit starken grie-chischen Einflüssen in der Lexik und bildet zusammen mit dem Rumänischen, Meglenitischen und Istroromanischen die Gruppe des Balkan- oder Ostlateinischen. Die Aromunen sind als eigene Ethnie in keinem Staat, in dem sie leben, anerkannt und das Aro-munische macht einen raschen Prozess des Sprachwunds durch. Lediglich in der Ehemaligen Jugoslawischen Republik Makedo-nien sind die Aromunen in der Verfassung als „Teil des aromuni-schen Volkes anerkannt“. Die parlamentarische Versammlung des Europarates in Straßburg hat mit der „Empfehlung 1333 für die aromunische Sprache und Kultur“ ein Dokument anerkannt, das auch von den Parlamenten in den Balkanstaaten unterzeichnet, aber das noch nicht in Praxis umgesetzt wurde.

Ludwigsburg

Kira Iorgoveanu-Mantsu

Curnicea

Pirmithi ti ficiurits

Ma mări sh-ma njits…Prozâ pi limba Armânâ / Prosa für Kinder auf

Aromunisch

Zuyrâpseri di Laura Armeanu

Bibliografische Information der Deutschen Nationalbibliothek Die Deutsche Nationalbibliothek verzeichnet diese Publikation in der Deutschen Nationalbibliografie; detaillierte bibliografische Daten sind im Internet über http://dnb.d-nb.de abrufbar.

Ludwigsburg: Pop, 2017. ISBN: 978-3-86356-166-6

Kids Samlung Band 2

Cartea „Pirmithi di sumu aumbra cupacilui“ fu tipusitâ tu Editura „Zborlu a Nostru“, Freiburg,1996.La aestâ editsiuni suntu adâvgati pirmithili: „Curnicea“, „Sumuarâslu“, „Filip află Soarli“, „Lilicea aroshi ditu keptu“ shi „Pirmithlu a puiljlui di pi-amealu arâului Main“.

Das Buch „Pirmithi di sumu aumbra cupacilui“ ist im „Zborlu a Nostru“ (Unser Wort) Verlag erschienen, Freiburg, 1996. Die folgenden Geschichten wurden hinzugefügt: „Curnicea“, „Sumuarâslu“, „Filip află Soarli“, „Lilicea aroshi ditu keptu, „Pirmithlu a puiljlui di pi-amealu arâului Main“.

1. Auflage 2017© Pop, LudwigsburgAlle Rechte vorbehalten

Druck: Pressel, RemshaldenIllustrationen: Laura Armeanu Umschlag: T. Pop Verlag: Pop, Postfach 0190, 71601 Ludwigsburg www.pop-verlag.com

Hărgiurli ti tipuseari furâ anvâliti di „Sutsata Armânjiloru ditu Ghirmânii“ (Union der Mazedoromanen aus Deutschland e.V.)

Diese Veröffentlichung wurde vom Verein „Union der Mazedoro-manen aus Deutschland e.V. gefördert“.

Curnicea

Trâ paplu a meu, MINA IRGUVAN

Pirmithi di sumuaumbra cupacilui

8

9

Tora, dupu ahântsâ anji, voiu s-nj-aducu aminti atseali pirmithi tsi-nj li dzâtsea paplu, sumu aumbra cupaciului...Aclo, eara mashi loclu-a nostru, lumea a noastâ, mashi a noastâ... Veara, aumbra a cupaciului câdea pisti noi shi io cu paplu intramu tu-unâ lumi nicunuscutâ... Dealihea i nidealihea eara atsea lumi? Eara „lucri” tsi li zgurnjia* mintea lui? Io, fitica di-atumtsea, bânamu sumu aumbra a cupaciului tu-unâ lumi-mplinâ di frixi shi ciudie, di-antribări fârâ cljealje trâ mintea mea di cilimeanu...Paplu nj-aspunea pirmithi cu amiradz**, cu oaminji mintimenji*** shi glari, cu feati shi ficiori aleptsâ... Eara, poati, pirmithi tsi li-ascultarâ tuts ficiuritsljii di pi-aestâ lumi!Ma multu iarna, cându noptsâli eara lundzâ, n-adunamu ninga focu tuts ni-potsljii: io, nai ma marea, sor-mea Tana,

*zgurnj = eng. to invent ; rom. a inventa, a scormoni** amiră, amiradz = engl. emperor; rom. împărat*** mintimenu = engl. wise, sage; rom. înţelept

10

frati-njiu Mina, taifa-ali teta Tanâ: Len-ca, Ora, Mina shi ficioriljii ali teta Cuda: Steryiul, Mina shi Yioryi...(Tati shi doauli surâri a lui, Tana shi Cuda, au câti un ficioru cari poartâ numa-alu papu: Mi-na!)Aestâ tâbâbie di cilimeanji n-adunamu searâ di searâ shi, cu gurili hâscati, mutreamu paplu cari dipina un gljemu mâyipsitu, nividzutu: pirmithlu.Poati shi-altsâ pâpânji shtiu sâ spunâ pir-mithi a nipotsloru, ama, ashi cum li spu-nea paplu-a meu, nu pistipsescu s-poa-tâ multsâ!Shi-ahulea mustaca, bâga mâna tu su-pani, ascutea tâtumea sh-cartea sh-ahur-hea sâ sh-adarâ tsiyarea... Noi mutrea-mu mashi pi mâna a lui, niarâvdâtori s-ankisimu pi nicunuscuta cali a pir-mithlui... Iu va nâ ducâ adzâ paplu? La Amirălu Aroshu, la izvurlu iu s-batu muntsâlji, la fântâna iu veaglje lamnjia* cu multi capiti? Zboarâli cura pe-anarga (pirmithili sh-au nomlu**-a loru!), maia turtsea i-mpiltea shi noi, cu pântikitsili-mplini di pitâ, târ-* lamnji = engl. dragon, hydra; rom. balaur, dragon** nomu = engl. law; rom. lege

11

hânâ, bârgâdanu* i culeashu**, ashtipta-mu s-intrâmu tu- Amirâria*** a Ciudiljei... Pirmithlu-ahurhitu nu lu bitisea tu idyia searâ... Unu câti unu ancljideamu oc-ljilj sh-câdeamu tu cupanjia a somnului tuts... Mashi io armâneamu cu ocljii firidz s-nu keru tsiva di tsi pirmithusea paplu...„Ljepuru easti feata-aestâ, dzâtsea maia. Cumu nu-ari somnu? Mari ciudie!” Câpâitâ di-ascultari, lu plâcârseamu paplu s-nu dânâseascâ! Ama paplu shtia s-amânâ ciudia ti-alantâ dzuuâ... Mi bâgamu, ama somnul nu mi-acâtsa... Minduiamu la tuti atseali tsi n-avea pirmithusitâ paplu... Dealihea s-hibâ tuti? Dzuua nu mi-acâtsa loclu. Paplu, cu lucurlu la oi, eara tutâ dzuua nafoarâ. Io, mi tsâneamu dupu elu, ca vârâ câtsâlicu... Poati tr-atsea mi vrea shi mi vru ma multu di tuts nipotsljii: aveamu idyia a lui seati di shteari! Deapoaia, anda criscuiu, dupu multsâ anji, asculta elu „pirmithili”-a meali... Yineamu di la Universitati sh-mi-ntriba: „Adzâ tsi-nvitsashi?” Io lj-azburamu di Eminescu, marea mea vreari, lj-aspu-neamu poematli-a lui shi avea agiumtâ * bârgâdanu = engl. polenta; rom. mamăligă** culeashu = engl. food with corn; rom. mâncare cu mălai *** amirâria = engl. kingdom; rom. împărăţia

12

s-luaibâ poetlu tu vreari ca mini... Di multi ori mi bâga s-lj-alegu baladi...

S-mi tornu iara tu anjljii-a ficiuramiljei...Dzuua, cându paplu-ndridzea cutarlu i cându muldzea oili, io tutu lu trâdzeamu di limbâ s-nj-aspunâ nâinti pirmithlu-ahurhitu cu-unâ searâ nâinti... Canda lu vedu cum lj-arâdea mustaca (tsiyarea u-avea daima-n gurâ!) shi-nj dzâtsea: „Feata-alu papu, pirmithili s-aspunu mashi noaptea! Atselu tsi pir-mithuseashti dzuua âlj si-ardi câmea-shea!” Cându-avdzâiu aestu lucru mi cutrimbu-raiu! Di-atumtsea nu lu mata-angâsâ-iamu* sh-ashtiptamu daima s-cadâ noaptea: paplu lu vreamu fârâ aradhâ!Tora, dupu multsâ anji, anvitsaiu câ pirmithili tsi nâ li dzâtsea paplu eara pirmithi tsi li shtia tuts pâpânjiljii... Ama elu avea unâ soie ahoryea di pirmithuseari, potu s-dzâcu: shtia s-dhuruseascâ** mâ-yia a pirmithuseariljei... Atumtsea, fitursi*** tu mintea mea di fiticâ unâ lumi mashi a mea: lumea a minduieriloru, a frimtâriloru shi-a fantaziljei... Cara agiumshiu deapoaia-* angâsâi = bagâ zori; engl. to force ; rom. a forţa** dhurusi = engl. to offer ; a dărui*** fitursi = engl. to germinate, to sprout; rom. a încolţi

13

nyisâtoari, poati poetâ, aestâ s-featsi câ paplu shtiu s-seaminâ tu inima mea dorlu tr-anyrâpseari, trâ pirmithuseari...

Cându vinjiu pi lumi, haraua a lui fu multu mari! Tutu ânj pirmithusea, anda criscuiu, câ mi-amintaiu cu ocljii dishcljishi shi mutriiu pi duvani. „Aestâ featâ va s-hibâ multu itrâ!” dzâsi paplu ali maie... De, itsi maie shi papu voru s-aibâ ahtări nipots!Amânatu, cându ahurhiiu s-ayrâpsescu poemati, li-asculta cu harauâ shi dzâtsea: „Nu vâ dzâshu mini câ feata s-amintâ cu ocljii dishcljishi?” Earamu shi-armashu marea lui harauâ pân’ tu oara-lj ditu soni...

Lândzidzâ diunapandica* (avea mashi 71 di anji!) shi nu mata putu s-greascâ shi s-mâcâ. Io nu vreamu s-pistipsescu câ paplu-a meu nu va s-bâneadzâ ca aushljii ditu pirmithili-avdzâti di la elu!... Ama, aveamu tricutâ di multu di anjiljii-a pirmithiloru shi mi-ndridzeamu s-bitises-cu facultatea... Lipsea s-anyrâpsescu trâ diploma di bitiseari la facultati shi paplu trâdzea s-moarâ... Tuts shtia câ atsea

* diunapandica = engl. unexpectedly;rom. pe neaştept-ate

14

dzuuâ nu va s-amânâ multu... Mashi io nu vreamu s-pistipsescu câ un munti di omu ca paplu poati s-moarâ ashi, ca ti shicaie, câ nu poati s-mâcâ di-ndoauâ dzâli! Lu hârniiu aproapi unu mesu mashi cu dzamâ di purtucalje... Nu putea mâratlu s-angljitâ, ma io tutu âlj pindzeamu linguricea cu dzama tsi minduiamu câ va-lu tsânâ tu banâ... Deapoaia nu mata vru nitsi aestâ dzamâ... „Vini oara”, dzâtsea maia shi tetili ... Tutu lj-aprindea tseara shi mi-avina di ningâ elu... „Nu poati sh-da suflitlu câ ti veadi ningâ elu... Fudz niheamâ, feata-ali maie... Nu vedz cumu s-pidipseashti?”Nu-adukeamu câ tse io lu-nkidicamu paplu sâ-shi da suflitlu?! Ninga elu eara tutâ taifa a lui: Sima, singurlu shi nai ma vrutlu-lj ficioru, featili Tana, Cuda, Tsona...Ama, atsea tsi lu tsânea tu banâ, hirlu-atselu hrisusitu, earamu mashi io! Ashi dzâtsea maia... Lipsea s-fugu di ningâ elu, altâ soi pidimolu-a lui nu-avea bitiseari... Li-ascultaiu shi fudziiu... Dzâshu câ, poati, unâ noapti va s-potu s-dormu, dupu ahânti noptsâ di nidurnjiari, di vigljiari... Ama, nu mi-acâtsa somnulu... Mi sculaiu, loaiu tramvailu sh-mi dushu iara la caplu-alu papu. Âlj loaiu mâna, lu

15

bâsheaiu pi frâmti shi, prota oarâ, dupu ahânti dzâli, minâ ocljii... Mi mutri shi canda vru s-dzâcâ tsiva... Paplu sh-deadi suflitlu tru mâna a mea... Tsi vru sâ-nj dzâcâ? Cari sâ shtibâ? Ama io shtiu câ anji multsâ, nitsi tora nu-nj tricu durearea câ paplu s-dusi ahântu-ayonjia... Aveamu nica ahânti s-n-aspunemu!Vâ dzâshu ma nâinti câ-ndoauâ pirmithi ânj li pirmithusi paplu mashi a njia... Nu shtiu desi suntu aesti ditu carti...Ama, tsi-ari s-hibâ? Pirmithlu s-dutsi nâinti...

1993, Rüsselsheim

16

Curnicea

(pi una idhee di C-tin Belemace)

Trâ nipoata SHANA MANTSU-LENZ

19

Vruts ficiurits, minduescu câ tuts avets avdzâtâ di celniclu Hagi Steryiu di Gramusti... Ma nu-avdzâtu, va vâ spunu-ndauâ tra sâ shtits câ tse numa lui armasi shi-adzâ multu tinjisitâ tu armânami.Hagi Steryiu eara atselu ma avutlu celnicu di Gramusti – polea* atsea ma marea ditu Pindu, ti nisheani**, aspartâ di iryâtarits***, aoa shi cama di doauâ suti di anj.Cupiili alu Hagi Steryiu umplea muntsâlji di Gramusti, ashi cumu armasi shi tu cânticu:

„Hagi Steryiu, celnicu mariCumu tu Gramuste-altu nu-ari

Tsi-ari casi ca pâlatiSh-turmi di-oi nimisuratiTsi lâiescu muntsâlji tuts

Sh-umplu câmpurli di bots...”* 1.polea = câsâbă, engl. city; rom. oraş** 2.nisheani = engl. marvel,splendour; rom. minune, splendoare ***iryâtaricu = engl. envious; rom. invidios

20

Tu-unâ iarnâ, tu meslu Andreu, avea câdzutâ, ca daima, multâ neauâ tu muntsâlji di Gramusti. Tutâ fisea* s-avea-nvâlitâ tu stranjilu albu a neauâljei... Vimtulu shuira ca zurlu shi-aspulbira neaua... Tufani mari, tseafi**! Multsâ picurari avea dipusâ cu cupiili, dupu Ayiu Dimitri, tu arniu... Cari armânea Gramusti, vrea s-dzâcâ avea câshlâ*** shi duri hranâ ti cupii... Tu apanghiulu câldârosu, cupiili alu Hagi Steryiu nu-aduna gaile... Tu-Andreu, ahurhirâ tuti oili s-featâ... Picurarilji, mâratslji, mizi aprâftâsea s-doarmâ niheamâ... Prindea s-hibâ daima tu cutaru s-l-aibâ câshtiga a oiloru tsi fita njelji cama ciruts...Aclo iu-alâga di la oaie-oaie, unu picuraru s-astihisi s-hibâ ninga unâ oaie cari, tu-atselu sticu, avea fitatâ unu njelu altâ soie di tuts alantsâ... Nu va s-dânâsea ninga oaie, câ nu-avdzâ tsiva, ama unâ lunjinâ ahoryea lu featsi s-dânâseascâ shi s-mutreascâ ma ghini... Prota, âshi dzâsi cu mintea câ easti multu curmatu shi-ahurhi s-aibâ fânârseri****,

* fisea = engl. nature; rom. natura** tseafi = engl. frost; rom. ger *** câshlă = engl. camp; rom. tabără, loc de iernat cu oile **** fânârseari = engl. vision,ghost; rom. vedenie, arătare

21

ama, cându s-apruke di njelu, vidzu tsi nu mata avea vidzutâ: unu njelu albu, cu lâna arudhâ ca di bârsimi*, neali-neali... shi cu unâ steauâ-nyilicioasâ tu frâmti. Ahtari njelu nu s-avea vidzutâ tu cupiili alu Hagi Steryiu! Picurarlu lo njelu-mbratsâ, lu mutri ma ghini, tricu cu mâna-lj pi njica-lj frâmti shi duki ca unâ soie di câldurâ vluyisitâ**... Lu-alâsâ-mpadi shi oaia ahurhi s-lu-alingâ cu vreari di dadâ shi njelu, unâ shi-unâ, ahurhi s-sugâ... S-videa câ va s-ampâpârdeadzâ*** ayonjia. Aspâreatu, ma shi hâriosu, picurarlu s-dusi sâ-lj lja sihâriki**** alu Hagi Steryiu.Cându celniclu vidzu ciudia, sh-featsi crutsi shi-shi dzâsi câ easti thamâ di la Atselu di-Analtu... Eara njealâ... U lo mbratsâ, tricu cu mâna pisti frâmtea-lj, shidzu niheamâ pi mindueari shi dzâsi a picurarlui: „U pâtedzu Curnicea! S-u-avets angâtanu ca ocljilji din capu! S-nu-alâsats xenj s-aproaki di nâsa! Shi, ascultats ghini, s-nu sâlâghits vârâ zboru ti ciudia tsi s-featsi tu cupiili-a meali. Ari

* bârsimi = engl. silk; rom. mătase** vluyisitu,â = engl. blessed; rom. binecuvântat,ă***ampâpârdeadzâ = engl. recover; rom. a se întrema **** sihâriki = engl. news; rom. recompensa pentru veste bună

22

celnits shi picurari iryâtarits shi poati s-lâtreacâ tu minti s-n-arâkeascâ Curnicea!”Picurarilji nu ishea canâoarâ ditu zborlu a celniclui shi-aestu cari află njelu eara multu mintimenu shi lu tinjisea fârâ aradhâ celniclu Hagi Steryiu – la cari mâca pâni bunâ di multsâ anji...Tritsea kirolu, Curnicea crishtea, ti haraua a picurariloru shi-a fumealjljei a celniclui. Ma multu Shana, feata atsea ma njica a celniclui, shi-avea arcatâ mari vreari pi Curnicea. Câti ori s-dutsea celniclu la cupii u-afla Shana aclo. Doiljii mutrea cu harauâ cumu crishtea Curnicea, dzuuâ di dzuuâ ma mari, ma musheatâ... Shana canda dukea unâ frixi*, s-nu hibâ arâkitâ Curnicea. Tr-atsea lu plâcârsi celniclu s-u-alasâ s-u lja Curnicea tu pâlati... Aclo va u hârneascâ shi va u-aveaglje di ocljilji iryâtarits... Ama celniclu nu-lj deadi cali... Cumu s-bâneadzâ unâ oaie alargu di cupie? Cumu s-creascâ Curnicea hârioasâ ma s-nu hibâ deadunu cu-alantsâ njelji? Iu s-ari avdzâtâ ahtari lucru?! Shi u cândâsi** Shana s-u-alasâ Curnicea tu cupii, ninga dada-sa tsi u fitâ shi lj-avea câshtiga.Cupiili arâia tutâ prumveara shi veara di

* frixi = engl. fear; rom. teamă, frică** cândâsi = engl. convince; rom. a convinge

23

s-pârea câ muntsâlji di Gramusti eara anvâlits di neaua a iarnâljei: ashi-nyilicea lâna albâ a oiloru tu scâpiroslu soari! Albi, laie, caleshi*, bagavi**, oi shi birbets di dâmarâ*** – ahtări cupii nu-avea altu celnicu! Kirolu tritsea, Curnicea crishtea... Avea criscutâ ca tuti alanti oi shi s-aprukea kirolu s-treacâ shi ea tu-aradha alântoru oi: s-featâ!Shi kirolu vini... Picurarlu cari u-aflâ Curnicea anda s-fită, cându duki câ-lj si-aproaki oara, nu u-alâsâ dipu singurâ... Minduia câ, poati, va s-aibâ ananghi di-agiutoru... Ama, Curnicea fită unâ sh-unâ! Picurarlu fu diznou ca aguditu di sfulgu****: Curnicea alindzea unu njelu cari anyilicea ca zbuldzu di malâmâ! Dealihea, njelu-ali Curnici avea lâna di malâmâ! Aspâreatu shi hâriosu, picurarlu alâgâ-ndreptu la Hagi Steryiu sâ-lj da hâbari di naua thamâ tsi s-featsi tu cupiili-a lui. Tsi semnu s-hibâ aestu? S-hibâ ti bunu? s-antriba picurarlu ca cilâstâsitu***** di minti.Hagi Steryiu vidzu njelu cu lâna di

* caleshi = engl. swarthy ; rom. oacheş** bagav = engl. grey; rom. sur*** dâmarâ = engl. race; rom. rasă**** sfulgu = engl. lightning ; rom. fulger***** cilâstâsitu = engl. astonished ; rom. uimit

24

malâmâ ali Curnici, sh-featsi crutsi shi-nâltsâ unâ rigeaie* câtâ Atselu di-Analtu: „Doamne, fă s-hibâ ti bunu aestu semnu tsi-nj lu pitricushi ! Nu tsâ câftaiu canâoarâ malâmâ! Tutâ câtândia, tutiputa, malâma tsi u-adunaiu li feciu mashi cu lucru, sâdoari, pidimo shi, nai ma multu, cu vrearea a Ta! Nu mi pimdzi tu niisihie! Dă-nj semnu câ easti mashi mâna shi vrearea a Ta!”Tricu anlu shi Curnicea fită diznău unu njleu cu lâna di malâmâ... Shi nica unu... S-umplea cupiili-alu Hagi Steryiu di njelji cu lâna di malâmâ... Curnicea, pirifanâ shi gioanâ, eara ca vârâ vâsiljioanji tu cupii... Shi tu pâlatea a celniclui – mari harauâ!Ama, aestâ harauâ avea shi-aumbri: Hagi Steryiu eara daima minduitu... Cathi dzuuâ s-dutsea la cupii tra s-u veadâ Curnicea shi njeljii-a ljei ti ciudie. Tuti s-pârea câ suntu tu-aradhâ shi câ nu-ari vârâ furnjie** ti niisihie. Ama, câ tse mutrita a celniclui eara ca niuratâ, aspâreatâ?! Tsi minduieri lu-aputursea di nu lu-alâsa s-hârseascâ di-aesta dhoarâ di la Dumnidzâ? Unâ noapti avu unu yisu: avdzâ boatsi tsi lj-azbura... S-pidipsi s-veadâ prosuplu atsilui tsi lj-azbura, ama

* rigeai = engl. prayer; rom. rugăciune** furnjie = engl. reason; rom. motiv, cauză

25

nu putu... Avdzâ mashi zboarâli: „Malâma caftâ curbani*! Gramustea anyiliceashti, ama caftâ curbani!”S-dishtiptâ ca aspâreatu; nitsi shtia desi avea durnjitâ. Zboarâli avdzâti tu yisu lj-arâsuna nica shi ahurhi s-mindueascâ tsi noimâ s-aibâ? Tsi curbani prindi s-facâ elu? Shi, tutâ bana-lj tritsea dininti, shi câfta s-aflâ vârâ apandisi la xikia** di isihie tsi lu-avea acâtsatâ di-anda avea vidzutâ yislu.

Di pâpânji shi strâpâpanji tuts lucrarâ... shi Dumnidzâ l-avea agiutatâ: avearea s-avea adunatâ di bolcâ*** shi cathi bârnu**** u-adâvga. Acâ eara hiljiu di celnicu avutu, Hagi Steryiu nu s-trapsi canâoarâ di la lucru. Lucrâ di njicu ficiuricu. Ptsâni eara sticurli di banâ cându adyisea*****. Kirolu nu eara lishoru ti armânamea di Gramusti. Daima bâna cu frixea di dushmanj, di iryâtarits, di pângânj... Shi cându avea vârâ sticu di isihie, s-alina pi ciurdakea a pâlatiljei, shi-arca ocljiialargu câtâ muntsâlji di Gramusti, videa

* curbani = engl. sacrifice; rom. ofrandă, sacrificiu** xiki di = engl. lack of; rom. lipsă de*** bolcâ = engl. abundance; rom. belşug,abundenţă**** bârnu = engl. generation; rom. generaţie***** adyisea = engl. have free time; rom. a avea timp liber

26

cupiili arâiti, trâdzea tu keptu kiskinahâvaie* a loclui vlihuru... Mashi atumtsea dukea unâ harauâ-mplinâ, ti nispuneari tu zboarâ! Atumtsea shi-arca ocljii câtâ tseru shi, tu minti, fâtsea rigeai, haristusea Atsilui tsi tuti li veadi shi li-ari tu putearea a Lui!Di multu kiro nu-avea dukitâ ahtari angusâ**! Shi zboarâli avdzâti tu yisu nu-lj didea isihie... „Gramustea caftâ curbani!”

Aclo iu pâshtea cupiili alu Hagi Steryiu avea shi-alti cupii ma njits, di-alântoru celnits. Tu muntsâlji di Gramusti avea locu trâ tuts!Shi, unâ dzuuâ, s-featsi câ unu picuraru xenu u vidzu Curnicea cu njelji cu lâna di malâmâ ningâ ea. Eara vearâ shi soarli shi-avea sâlâghitâ aradzâli pisti muntsâlji di Gramusti. Câdzurâ shi pi frâmtea ali Curnici shi steaua di malâmâ ditu frâmtea-lj ahurhi s-anyiliceascâ ahântu vârtosu câ s-pârea câ va s-urgheascâ atselji tsi u mutrescu. Picurarlu xenu s-apruke cama multu di cupii tra s-veadâ cama ghini desi eara dealihea i eara vârâ fânârseari... Ama, aprukidalui, vidzu shi njelji di malâmâ... Armasi ca limnusitu!

* hâvaie = engl. climate; rom. aer,climă** angusâ = engl. sorrow; rom. mâhnire

27

Aspâreatu, sh-featsi crutsea shi s-apruke cama di njelji, tra s-lj-ahuleascâ*. Curnicea eara multu imirâ** shi picurarlu xenu putu s-ahuleascâ steaua di malâmâ ditu frâmtea-lj... Hârsi shi lâna arudhâ, di malâmâ, ca di bârsimi, a njeilor shi vidzu câ tuti suntu dealihea...Nu lu-acâtsâ somnulu tutâ noaptea. Cumu s-nu spunâ shi la altsâ atsea tsi vidzu? Protlu la cari s-dusi fu celniclu ti cari lucra di multsâ anji. Âlj pirmithusi atsea tsi vidzu tu cupia alu Hagi Steryiu. Di-atsea dzuuâ celniclu aestu nu mata avu isihie... Avea cupie ca baia mari, ama iarna tsi-avea tricutâ, lj-avea psusitâ multi oi... Aruga*** crishtea, pârâlu s-aduna greu... Nu eara daima lishoru trâ tuts tu muntsâlji di Gramusti! Ca sârakea**** tsi-aroadi lemnulu ahurhi s-lu-aducâ anvârliga unâ mindueari: ma s-hibâ dealihea tsi pirmithusi picurarlu, câ tse s-nu lu pitreacâ s-arâkeascâ atsea oaie? Hagi Steryiu avea duri aveari... Câ tse tamamu tu cupiili-a lui s-featsi aestâ thamâ? Zilia***** nu lu-alâsa s-doarmâ isihu...

* ahuleascâ = engl. touch; rom. pipăie** imiru,â = engl. gentle; rom. blând***arugâ = engl. salary; rom. simbrie,salariu**** sâraki = engl. care; rom. grijă,cariu***** zilia = engl. envy; rom. invidia

28

Shi, dupu-ndauâ noptsâ nidurnjiti, gri apicurarlui shi-lj dzâsi s-ducâ s-arâkeascâ Curnicea. Picurarlu nu fu multu hârsitu s-bitiseascâ aestu lucru trâ afendicolu* a lui, ama, cumu sâ-lj toarnâ zborlu? Nu-avea lucratâ canâoarâ la Hagi Steryiu, ama numa a lui eara multu avdzâtâ tu armânamea yrâmusteanâ: celnicu tinjisitu, sarpidu**, cu vreari trâ fara a lui shi cu pisti crishtineascâ. Nâmuzea*** shi ihtibarea**** a lui nu u-avea altu celnicu!Mâratlu picuraru âshi frimta mintea shi sâ-ntriba câ tse s-lu patâ elu aestâ cripari?! Ama, zborlu a celniclui eara nomu!Shi-ashi, unâ searâ, amânatu, cându unâ scutidi greauâ avea câdzutâ pisti muntsâlji di Gramusti, picurarlu lo calea câtâ cupiili alu Hagi Steryiu. Tuts picurarilji durnjea, cânjilji tsi-avea câshtiga s-avea apuituitâ shi elji câ nu dukea vârâ piricljiu anvârliga di cupii... Canâ zulapi***** nu s-aprukea di cupiili-aluHagi Steryiu di frica a cânjiloru... Tu aestâ kisâ câtrani, mashi steaua ditu frâmtea ali Curnici anyilicea ashi cumu anyiliceashti

* afendico = engl. patron; rom. stăpân,patron** sarpitu = engl. strong,dynamic; rom. ager,energic*** nâmuzi = engl. honor; rom. onoare**** ihtibari = engl. dignity; rom. demnitate*****zulapi = engl. wild animal; rom. fiară, animal sălbatic

29

lutseafirlu pi tseru, dzâlili di vearâ...Picurarlu s-apruke fureashti, lj-acâtsâ unâ sh-unâ caplu, lj-astupâ gura tra s-nu-azghearâ shi u-arâcâ dianumirea. Trapsi-ndreptu la celniclu cari lu-ashtip-ta. Cându vidzu Curnicea, celniclu armasi ca cicârdâsitu* di minti! Eara, dealihea, ciudie, thamâ nividzutâ! Shi ahurhi sâ-shi facâ isapi**: câts njelji cu lâna di malâmâ va-lj featâ shi cumu avearea a lui va s-creascâ shi va u-ntreacâ alu Hagi Steryiu! Di harauâ, nu putu s-doarmâ noaptea tutâ. Nica nidatâ hâryia, s-ayunjisi sâ s-ducâ tu cutaru s-veadâ desi Curnicea eara aclo. S-apruke di ea, u hârsi... Curnicea, imirâ, shutsâ mashi caplu câtâ-nclo, canda nu vrea s-lu veadâ. Celniclu-lj turnâ diznou caplu câtâ elu shi ... tsi vidzu? Steaua ditu frâmtea alu Curnici nu mata-nyilicea! Eara unâ steauâ ca multi alti tsi li-avea vidzutâ la oili ditu cupia a lui!Ciudusitu di-ahtari lucru, nârâitu, pitricu zboru s-yinâ picurarlu cari u-avea arâkitâ Curnicea. Naca lu-arâsi? Naca u lo elu Curnicea? Picurarlu vini shi cându vidzu shi-elu tsi-avea vidzutâ celniclu, ahurhi

* Cicârdâsitu = engl. crazy; rom. smintit,înnebunit** isapi = engl. count,calculation; rom. socoteală

30

sâ s-asprigiurâ câ nu-avea vârâ câbati.Noaptea tsi u-avea arâkitâ, oaia avea steaua scâpiroasâ tu frâmti! Nu putea s-dukeascâ cumu s-featsi ahtari lucru!Dzâlili tritsea, celniclu tutu tu cutaru sh-fâtsea cali s-veadâ naca-naca va s-ahurheascâ steaua s-anyiliceascâ diznău! Ama, tsiva... U-avea bâgatâ ahoryea, tu unu locu alep-tu, u hârnea cu tuti bunili, ama Curnicea mizi* didea di mâcari shi slâghea cu dzu-ua. Shi, ti ciudii, shi ti yinatea a celniclui, steaua di malâmâ ditu frâmti ahurhi sâ-shi kearâ anyilicearea pânâ cându agiumsi unâ steauâ laie, mârânyipsitâ**... Dupu ca baia kiro, Curnicea ahurhi s-mâcâ niheamâ câti niheamâ shi-ahurhi sâ s-ampâpârdeadzâ... Shi vini sh-kirolu s-featâ diznău... Celniclu shi tuts picurariljii ashtipta cu suflitlu la gurâ s-veadâ njelu... Ama, njelu fitatu nu eara cu lâna di malâmâ, ca atselji di la Hagi-Steryiu, ama njelu ca tuts njeljii... musheatu, cu lâna albâ,arudhâ***, ca di bârsimi...Yinatea a celniclui fu mari shi, nârâitu, avea agiumtâ pân’ di-aclo câ gri a

* mizi = engl. hardly,scarcely; rom. abia** mârânyipsitâ = engl. withered; rom. ofilită, fârâ viaţă*** arudhâ = engl. soft; rom. moale

31

picurariloru s-u talje Curnicea: oi di-aradhâ avea suti shi multi eara curbânisiti trâ carni... Picurariljii u-acâtsarâ, u-arcutirâ shi s-aprukearâ cu câtsutlu di gârgâlanu... Shi-atumtsea, s-featsi unâ dealihea thamâ: steaua laie ditu frâmtea ali Curnici s-featsi diznou di malâmâ shi-anyilici ahântu vârtosu câ picurarilji canda avea urghitâ... Aspâreats, arcarâ câtsutili shi-ahurhirâ s-alagâ. Dusirâ hâbarea a celniclui... Tsi s-adarâ? Celniclu, apâreatu sh-elu di-aestâ ciudie, sh-di fricâ s-nu patâ tsiva, câ nu eara lucru di-aradhâ aestu tsi s-featsi, lo apofasea* s-u pitreacâ Curnicea nâpoi la celniclu Hagi-Steryiu...

Mari fu haraua-alu Hagi Steryiu cându, unâ dzuuâ, vidzu Curnicea diznou tu cutarlu a lui... U hârsea, canda vrea s-u-ntreabâ tsi tirănji tricu... Curnicea, imirâ ca daima, canda vrea s-greascâ! Cathi dzuuâ s-dutsea Hagi Steryiu s-veadâ cumu âlj si dutsi... Curnicea pârea hârioasâ, deadunu cu mushatslji njelji cari tora avea criscutâ shi eara oi cu lâna di malâmâ... Multi di eali, câtu kiro furâ dispârtsâti di dada a

* apofasi = engl. decision; rom. hotărâre

32

loru, fitarâ... Njelj di-aradhâ, ca tuti alanti oi... Ama Hagi Steryiu nu s-nârâi shi nitsi tâlje oili cu lânâ di malâmâ ali Curnici, tra s-vindâ lâna shi s-amintâ pâradz! Dzâlili tritsea shi celniclu dukea câ Curnicea nu shi-avea isihie...Shi, unâ searâ, vidzu câ Curnicea nu mata eara tu cutaru... Mindui câ u furarâ iara picurarilji iryâtarits! Ama, alantâ dzuuâ, u vidzu câ yinea cu unu njelu ninga ea: unu njelu ca tuts nejlji... Lu-ntrica cu idyia vreari cumu shi-avea antricatâ njelji cu lâna di malâmâ... Dukea idyia vreari trâ aestu njelu ca trâ tuts alantsâ! Câ tse? Câ shi elu eara a ljei, criscutu tu pântica a ljei, tu urutlu kiro tsi lu tricu la celniclu cari u-avea arâkitâ... Hagi Steryiu nu s-anvirinâ: u-avea Cur-nicea tu vreari trâ mushuteatsa a ljei, trâ steaua atsea di malâmâ ditu frâmti... acâ di-aoa sh-nâinti va s-featâ mashi njelji di-aradhâ! Tricu shi-altu anu shi-ali Curnici âlj vini iara kirolu s-featâ. Ama, aestâ oarâ fită diznău njelu cu lâna di malâmâ... Shi-ashi s-umplea cutarlu-alu Hagi Steryiu, cathi anu, di njelji ti ciudii... Njelji crishtea shi lâna di malâmâ crishtea shi, tu idyiulu kiro, sh-avearea a celniclui Hagi-Ster-yiu...

33

Ama, deadunu cu-avearea, yinea sh-cripărli... Gramustea, polea mari, avutâ shi-avdzâtâ tu tutu Balcanlu, avea sh-multsâ dushmanj: iryâtarits cari nu furâ axi* s-adunâ aveari ca celniclu Hagi Steryiu shi altsâ ca elu... Ashkeri** pângâni tutu u-adutsea-an-vârliga; aoa shi-aclo bâga vârâ focu... Câtu va s-poatâ Gramustea s-tsânâ pângânjlji alargu? s-ântriba gâilipsitu celniclu... Shi eara-lj si fânârsea tu minti zboarâli avdzâti tu-atselu pondu di yisu tsi nu putea s-lu-agârsheascâ: „ Malâma caftâ curbani... Gramustea-nyiliceashti, ama caftâ curbani!”„O, ma s-putearimu s-akicâsescu noima alushtuiu yisu!” âshi dzâtsea cu mintea Hagi Steryiu. Minduitu, anvirinatu, mutrea câtâ muntsâ di pi analta ciurdaki a pâlatiljei shi videa, ca tu yisu, funico*** di ashkeri tsi s-apru-kea... Alj si pârea câ-nyiseadzâ... S-dishtip-ta ca ditu pumoarâ**** shi, ti niheamâ kiro, âlj si pârea câ tuti suntu pi-aradhâ, câ niisihia tsi lj-ari acâtsâ

*axi = engl. able; rom. capabili ** ashkeri = engl. army; rom. armată, oştire***funico = engl. massacre; rom. măcel,masacru****Pumoarâ = engl. nightmare; rom. coşmar

34

suflitlu nu ari thimeljiu... Dipina tu minti bana-lj tutâ shi nu videa câ adrâ vârâ alathusi... Lucră cu miraki, criscu taifa cu sivdaie, agiută altântoru ca unu dealihea cumândaru kibaru*, tinjisi adetea crishtineascâ, nu fu thâmâhearu**, mută bâserits... Nâmuzea ali Gramusti fu trâ elu atselu ma ayisitlu lucru... Vâr nu shtii câtu bânâ Curnicea shi câts njelji fită...Ama, altâ oaie ca ea nu s-mata ari vidzutâ tu muntsâlji di Gramusti!Ama nitsi altâ poli ca Gramustea nu s-mata mută!Atseali ashkeri tsi li videa Hagi Steryiu tu urutili yisi, vinirâ dealihea shi arsirâ Gramustea... Nu-armasi nitsi keatrâ di musheata poli! Ashi cumu dzâtsi sh-cânticlu:„Shi-arsi Gramustea musheatâ/S-dusi Gramustea-alâvdatâ/Sh-di vâr’ dzatsi njilji di casi/Nitsi semnu adz’ nu-armasi!”

Yinaru 2009

* kibaru = engl. noble; rom. nobil,distins**tâmâhearu = engl. rapacious; rom. lacom

35

36

Sumuarâslu

Trâ nipotlu STEFAN CHIOSEA

39

Multi lucri suntu di simasii tu bana a omlui: pânea, mâcarea di cathi dzuuâ, câldura a casâljei... Ama, tuti aesti nu suntu duri* ti omu, fârâ Vrearea, Isihia, Haraua... Dzuuâ di dzuuâ, omlu, acâtsatu cu amintarea a pâniljei, cu mutarea a casâljei, cu acrishtearea shi avigljearea a fumealjei, aplucusitu** di soi-soi di cripări, agârsheashti s-arâdâ, sâ sumuarâdâ...Arâslu, Sumuarâslu***, suntu semnu di harauâ, di nâdii câ tuti ghiderli, cripărli, potu s-treacâ ahâtu kiro câtu nica ai puteari sâ sumuarâdz...Ama, nu easti daima ashi... cata cumu tu aestu pirmithu:

Tu unâ vâsilii di-alargu oaminjilji avea agârshitâ sâ sumuarâdâ... Polimi fârâ bitiseari, urutets di fisi ti

* duri = engl. enough,sufficient; rom. destul, sufficient** aplucusitu = engl. overwhelmed,overcome; rom. co-pleşit, năpădit*** sumuarâsu = engl. smile; rom. zâmbet

40

nipistipseari, featsirâ ca mâratslji oaminji ditu aestâ vâsilii s-nu mata poatâ sâ s-hârseascâ, acâ atseali cripări avea tricutâ di multu... Elj nu mata cunushtea Arâslu, Sumua-râslu!Avea dealihea pâlăts tu aestâ vâsilii, vâr di bânâtori nu avea xiki di tuti tsi lipseahti a omlui ti unâ banâ isihâ, musheatâ...Ama, imnânda pi căljiuri, videai mashi oaminji aplicats, anvirinats...Cilimeanjilji nu avea vidzutâ arâslu, sumuarâslu, pi prosupli a pâpânjiloru, a pârintsâloru shi ti curma njila sâ-lj vedz cumu s-agiuca cata cumu oaminjilji mări... Nu s-avea avdzâtâ arâsu di cilimeanu, asunânda ca musheatili yâryârici* tsi, poati, li-asunâ anyiljlji, aclo, analtu, tu tseru, tu paradhisu...

Tuti va s-dutsea ashi, ma nâinti, ma s-nu s-fâtsea vâsiljelu uspetsu tu vâsilia vitsinâ... Tsi sâ-lj veadâ ocljii aclo? Oaminji hârioshi, cu arâslu pi budzâ âlj urarâ uspetsu bunu...

Cilimeanji, cu arâslu pi budzâ, âlj durusirâ

* yâryârici = engl. bell; rom. clopoţel, jucărie pt.copil

41

tumbi di lilici... Tricânda pi unâ cali, vidzu unâ parei di cilimeanji cari s-agiuca... Arâslu a loru s-avdza ma musheatu di itsi muzicâ tsi u-avea avdzâtâ vâsiljelu pânâ atumtsea... Shi vâsiljelu câdzu pi greauâ mindueari... Ahurhi sâ-sh ciucuteascâ mintea cumu s-facâ s-toarnâ Sumuarâslu tu vâsilia a lui...Fâcânda muabeti cu unu, cu altu, tu aestu uspetsu, avdzâ pirmithlu a cilimeanlui cari vindica lângori cu sumuarâslu-lj...

S-avea amintatâ tu aestâ vâsilii unu ficioru cari, la amintari, nu scoasi plângu, ca tuts cilimeanjilji, tra sâ-sh da hâbari câ vini pi lumi, ama vini cu arâsu... Arâdea, sumuarâdea, ti ciudia a yiatrului shi a dadâ-sa-lj...S-hârsirâ shi minduirâ câ unu cilimeanu cari yini hârâcopu pi lumi, va s-aibâ tihi shi va s-da harauâ sh-la alantsâ...Noaptea, dzuua, cându dada-sa-lj didea sinu, elu u mutrea shi ahurhea sâ s-sumuarâdâ... Lj-ascâpira fatsa di harauâ!Tsi videa elu, tu lumea a lui multu njicâ, tsi mizi ahurhea s-u cunoascâ? Videa yisi? Videa anyilji? S-dzâtsi câ, atumtsea cându cilimeanjilji

42

sumuarâdu, unu coru di anyilji gioacâ shi cântâ shi cilimeanjilji lu mutrescu... Siyura ashi easti! Cumu altâ soie s-dai exiyisi* la aestâ ciudii?!Tritsea meshi shi ficiuriclu hârâcopu ahurhi s-aibâ tu vreari cânticlu, muzica... Dadâ-sa-lj cânta shi elu bâtea pălnjili shi câpâia di arâdeari... Arâsuna casa di arâslu a lui!Ayonja află shi haraua s-batâ tâmpâna... U bâtea canda avea anvitsatâ kiola** tehnea...Eara ficiorlu hârâcopu***! Iu videa vârâ fiticâ, u loa-mbratsâ, u bâshea...Ashi tritsea anjilji tu aestâ casâ cu ficiuriclu hârâcopu...Tu itsi casâ intra, adutsea harauâ cu sumuarâslu a lui... Oaminjilji agârshea cripărli, gaileadzlji, ancâciturli...

Aclo iu s-dutsea la gârdinicâ, ficiuritslji lândzidza ayonja, loa lângorli unu di-alantu, s-anvirina, shi tutu plândzea... Nu shtia mâratili dhascali shi pârintsâlji tsi s-adarâ. Ficiuriclu hârâcopu s-dutsea ningâ elj, lj-ambârtsâta shi ahurhea s-lâ cântâ shi sâ sumuarâdâ...

* exiyisi = engl. explanation; rom. explicaţie** kiola = engl. already; rom. deja*** hârâcopu = engl. joyful; rom. vesel

43

Tsi s-fâtsea? Dealihea, unâ ciudii! Cilimeanjilji agârshea lângoarea shi ahurhea shi elj sâ sumuarâdâ...Ashi s-teasi hâbarea cu ficiuriclu cari vindicâ cu sumuarâslu!Ahurhirâ s-lu pitreacâ tu spitali, la ficiurits lândzits... S-ciudusea yiatsârlji cumu ficiuritslji lândzits s-vindica shi, ti haraua a pârintsâloru, alâsa spitalu shi s-turna acasâ sânâtoshi.Cându criscu di vârâ 8-10 anj s-teasi hâbarea sh-tu alti vâsilii, cu ficiorlu cari vindicâ cu sumuarâslu. Ashi anvitsă shi vâsiljelu cari avea vinitâ oaspi tu vâsilia a ficiuriclui shi lu-acljimă tu vâsilia a lui, ta s-lâ toarnâ Haraua, deadunu cu Arâslu, Sumuarâslu...

Agiumsi ficiorlu tu atsea vâsilii mâ-rinatâ*, iu oaminjilji avea agârshitâ di eti sâ s-hârseascâ, s-arâdâ, s-gioacâ pi numtsâ...Prota, adună unâ parei mari fi ficiurits tu ilikia a lui, ditu unâ sculii. Âlj bâgă sâ s-acatsâ tu unu coru tesu, dhipli-dhipli** shi ahurhi s-lâ dzâcâ:”Tsânets-vâ stresu di mânji, pânâ va

* mârinatu = engl. sad; rom. trist** dhipli-dhipli = engl. line; rom. rânduri-rânduri

44

s-dukits unâ câldurâ bunâ tsi va s-treacâ di la unu la alantu! Ashi, multu ghini! Cama stresu! Dukits câldura ditu mânji cari treatsi tora sh-tu trupurli a voasti?”„E, dukimu!”, grirâ cilimeanjilji.„Tora, mini va vâ cântu unu cânticu hâriosu – shtits tsi easti zborlu „hâriosu”? V s-videts, va s-dukits! Mini va s-cântu shi va s-giocu pi iholu a lui. Mutrits aoa!”

Ahurheashti ficiorlu s-cântâ shi s-gioacâ shi Sumuarâslu fâtsea s-lj-anyiliceascâ fatsa di unâ lunjinâ tsi, canda-lj urghea ficiuritslji cari nu avea vidzutâ pâna atumtsea cumu spuni unu prosupu hâriosu...„Hai, tora, cântats shi giucats deadunu cu mini shi mutrits-nj fatsa!”Sumuarâslu, canticlu, gioclu a ficiuriclui fâtsea canda măyi*... Pe-anarya-anarya, ficiuritslji ahurhirâ s-cântâ shi s-gioacâ, haraua lj-avea luatâ tu bratsâli a ljei vluyisiti... Tuts ficiuritslji sumuarâdea, multsâ kiola arâdea cu arâsu di kipurici, yâryârici... Sculia eara tora ca unu locu ditu paradhisu iu anyiljilj s-avea acâtsatâ-n coru! Muzicâ di steali cari s-agudescu unâ di-alantâ tu unâ galaxii tsi nu putemu s-u videmu,

* măyi = engl. cham; rom. vrăji

45

ama putemu s-u minduimu! Ahtari muzi-câ nu s-avea avdzâtâ di eti tu atsea vâsilii!„Tora, dzâsi ficiorlu cu sumuarâslu pi budzâ, va vâ turnats la casili a voasti, la pâpânjilji shi pârintsâlji a voshtsâ shi va s-adrats cu elji atsea tsi adraiu io cu voi! Va s-videts cumu va lâ turnats Haraua shi Sumuarâslu! Deapoia, dutsets-vâ tu alanti hoari shi câsâbadz shi, tutu ashi, pânâ cându va vâ turnats Haraua shi Sumuarâslu tu tutâ vâsilia a voastâ!”Ficiorlu s-turnă tu vâsilia a lui shi minduimu câ adusi Harauâ shi Sumuarâsu la pârintsâ, pâpânji, soie, sots...U tricu aestâ dhoarâ sh-la fumealja a lui, tra s-nu kearâ canâoarâ Haraua shi Sumuarâslu pi aestâ lumi!

46

Filip află Soarli

Trâ nipotlu FILIP MANTSU

49

Aesti tsi va vâ li pirmithusescu, s-au faptâ aoa sh-multu kiro...Avea câdzutâ atumtsea pisti Locu unâ mari uruteatsâ: Soarli, dzuuâ di dzuuâ, câpâia*; aradzâli a lui mizi câdea pisti Locu... Pe-anarga-anarga, unâ greauâ kisâ s-avea ashtirnutâ pisti planeta Locu shi, deadunu cu aestâ kisâ, avea vinitâ sh-arcoarea...Aestâ uruteatsâ, ca unâ soie di lângoari a Loclui, nu s-avea cânâscutâ pânâ atumtsea. Prota avea acâtsatâ vâsiliili ditu Datâ**, aclo iu soarli didea ma nâinti...tu unâ amirârie nu multu mari, ama hârioasâ, cu oaminji lucrâtori, cari bâna ma multu tu muntsâ, iu sh-crishtea tutiputa cu cari-sh hârnea fumeiljli...Agiumsi sh-la elj hâbarea cu lângoarea cari s-tindea pisti vâsiliili ditu Datâ... Minduirâ câ, poati, aclo, oaminjilji avea faptâ mări amârtii sh-tora pitritsea * câpâi = engl. to get tired; rom. a obosi** datâ = engl. east; rom. răsărit, est

50

Dumnidzâ aestu semnu! Elji nu-avea trâ tsi s-aibâ frixi: bânarâ daima tu pisti* sh-tinjie câtâ Atselu di-Analtu!Dukea unâ soie di njilâ tr-atseali vâsilii aguditi di kisâ sh-arcoari. Nu-ari lâiatsâ ma urutâ di-atsea s-nu mata vedz soarli!Ama, nu tricu multu kiro shi lâ vini hâbari câ, tu vâsilia vitsinâ, tsi-avea sinurlu** cu-a loru, avea câdzutâ sh-aclo Kisa sh-Arcoarea!Aestâ hâbari tricu di omu-omu sh-agiumsi sh-pânâ di-Amirâ. Tuts ahurhirâ s-bâneadzâ tu frixi shi niisihii shi s-antriba desi va s-cadâ Kisa sh-Arcoarea sh-pisti amirâria a loru!? Va sh-mutâ soarli fatsa sh-di la elji?!

Tu-aestâ amirârie di cari vâ spuneamu, nu multu mari, ama hâriosâ, tu unâ fumealje aplo***, ama prucupsitâ, s-avea amintatâ unu ficioru. Sânâtosu, musheatu, ca multsâ altsâ cilimeanji... Cându s-amintă, pârintsâlji armasirâ ciudusits câ pi keptulu a cilimeanlui vidzurâ unu semnu: unu soari cu 16 di arădz!Ama nu câdzurâ sh-multu pi mindueari: multsâ cilimeanji s-aminta cu vârâ

* pisti = engl. faith; rom. credinţă** sinuru = engl. border; rom. graniţă, frontieră*** aplo = engl. simple, normal; rom. simplu, de rând

51

semnu pi trupu: vârâ lilici, vârâ damcâ... Dzâtsea aushlji câ taha dadili nixolti avea furatâ vârâ lilici, vârâ imishi shi tr-atsea s-fânârsea pi truplu a cilimeanlui unu semnu! Ama, ahtari semnu, nu s-mata avea ni vidzutâ, ni avdzâtâ!Pârintsâlji lu pâtidzarâ cilimeanulu FILIP!Crishtea ficiuriclu, avigljeatu di vrearea a pârintsâloru, sumu apanghiulu câldârosu di vreari alu papu sh-ali maie... Ama, avea tsiva ahoryea aestu ficiuricu: ma s-lu mutreai, ti ciudusea oclji-a lui mări!Sh-nica tsiva: cându lu loai-mbratsâ, dukeai unâ soie di câldurâ ahoryea shi unâ lunjinâ mplinâ di mistiryiu s-tindea anvârliga-a lui...Canda njiclu semnu di soari di pi keptulu a lui avea tsiva di musheata hari* a soarilui di pi tseru shi dealihea putea s-angâldzascâ, s-da lunjinâ...Cându durnjea noaptea, tu sârmânitsa a lui, pârintsâlji s-ciudusea s-dukeascâ atsea câldurâ sh-lunjinâ vluyisitâ cari yinea di câtâ elu!

Unâ searâ di iarnâ greauâ, cându nafoarâ aurla vimtulu ca zurlu shi eara kisâ câtrani

* hari = engl. charm; rom. farmec

52

sh-foclu nu s-aprindea tu cireapu, dadâ-sa lu lo Filip-mbratsâ shi vru s-lu-nveascâ, tra s-lu-apârâ di arcoari...Ama, cându lu-apruke di keptu, duki cumu unâ câldurâ bunâ ahurhi s-tindâ tu udălu arcurosu... Foclu nu ardea, ama casa a loru eara tora caldâ sh-lunjinoa-sâ!

Dadâ-sa duki ciudia tsi s-fâtsea cu njiclu Filip: soarli ditu keptulu a lui avea puteari s-angâldzascâ shi s-da lunjinâ!Kirolu tritsea sh-ahurhirâ ma multsâ oaminji sâ-nveatsâ di-aestâ dhoarâ* a njiclui Filip... Iutsido iu dânâsea, anamisa di cilimeanjilji di ilikia a lui, icâ anamisa di oaminji mări, Filip adutsea câldurâ, lunjinâ... Iu dânâsea elu, dânâsea sh-lunjina, câldura...„Tihiroasâ fumealje!” – dzâtsea vitsinjilji cari, câti ori avea ananghi di câldurâ sh-lunjinâ tu casa a loru, lu-acljima njiclu Filip. Elu s-dutsea daima cu harauâ shi ma multu tu-atseali casi iu avea cilimeanji mizi amintats sh-cari avea ananghi di câldurâ, di lunjinâ...

Cându avea câdzutâ atsea uruteatsâ pisti planeta Locu, di cari vâ spuneamu

* dhoarâ = engl. talent; rom. dar, talent, har

53

ma nâinti, sh-cându Loclu avea ahurhitâ s-arâtseascâ shi s-cadâ tu kisâ, ti furnjia câ soarli sh-avea mutatâ mutrita di la oaminji, Filip câtu avea umplutâ 7-8 anji... Cându s-agiuca deadunu cu cilimeanjilji di ilikia a lui, câdea canda pi mindueari... Muta ocljii-ndzeanâ, câtâ tserlu analtu, videa soarli cumu anghilicea shi s-hârsea di-aradzâli tsi li pitritsea pisti locu.Lu-arisea multu s-anjiurdzeascâ lilicili shi ma s-videa câ vârâ di eali eara mârânyipsitâ, u-aprukea di keptulu a lui. Diunâoarâ, lilicea s-muta sh-canda vrea sâ-lj haristuseascâ trâ bunlu tsi-lj lu-adra... Cându videa vârâ bubulicâ tsi imna pi hirlu di iarbâ i dânâsea pi mâna a lui, u hârsea shi-lj didea cali s-azboai-râ.S-ciudusea cându videa vârâ furnigâ tsi cu zori, ama cu giuneatsâ, purta vârâ furtie*, unâ sârmâ di pâni, vârâ gârnutsu...Asculta bâtearea a puiljoru shi s-hârsea di tuti tsi adilja, bâna, deadunu cu elu... Ashi crishtea Filip – ficiuriclu cu oclji mări, mplinji di vrearea trâ alarga videari, atsea fârâ sinuru – cari easti sh-cljeaia trâ omlu cari va s-amintâ, s-azvingâ**,

* furtii = engl. burden;rom. povară, greutate** azvingâ = engl. win,conquer; rom. a birui, a învinge

54

s-anâkiseascâ*! Ama, tsi s-anâkiseascâ? Naca yislu?Naca atselu yisu cari s-amintâ tu cathi inimâ di omu sh-fârâ di cari bana easti ca unâ kelki goalâ, fârâ di-apâ!?Cumu vâ pirmithuseamu, uruteatsa cari avea câdzutâ pisti planeta Locu, s-aprukea sh-di vâsilia a njiclui Filip... Prota, dzâlili ahurhirâ s-hibâ cama arcuroasi, acâ eara njeadzâ-vearâ... Lunjina a soarilui dipunea ditu tseru galbinâ, salbidâ**, ca lunjina di tsea-râ...Amirălu ahurhi sh-elu s-nu mata aibâ isihie. Noptsâli nu-ncljidea unu ocljiu shi tutu câfta vârâ apandasi la aestâ cripari cari, siyura, va s-cadâ sh-pisti amirâria a lui! S-videa câ tutu Loclu avea s-cadâ sumu aestu blâstemu; nu-avea-ascâpari canâ vâsilii!Câ tse-lj vini tu minti zborlu „blâstemu”? Câ tse nu-află altu zboru trâ aestâ cripari?! S-nu mata vedz lunjina a soarilui – nu easti atselu ma greulu blâstemu?Dzuuâ di dzuuâ, lunjina sh-câldura a soarilui scâdea shi s-avea agiumtâ pân’ di-aclo câ mizi s-alidzea dzuua di noapti. Mashi tu noptsâli cu lunâ-mplinâ putea

* anâkisi = engl. win, succeed ; rom. a izbândi, a reuşi** salbidu = engl. pale,pallid; rom. ofilit, palid

55

mâratslji oaminji s-veadâ niheamâ lu-njinâ. Tra s-avinâ kisa, oaminjilji ardea tseri dzuuâ sh-noapti sh-avea agiumtâ pân’ di-aclo câ mizi s-mata afla sh-tseri. Dukea tuts câ s-aprukea sh-atsea dzuuâ cându va s-bitiseascâ sh-tserli!Fârâ câldura sh-lunjina a soarilui, Loclu s-usca... Iarbâ, yiptu, lilici, ponji – tuti s-avea mârânyipsitâ! Prăvdzâli, priciurli, puilji a loclui s-avea ascumtâ... Tsi s-caftâ pisti Locu, cându nu-avea tsiva trâ pâshteari, trâ mâcari?!Unu mari pundiu* s-tindea pisti planeta Locu... Kisa sh-Arcoarea dumnea pisti elu!

Mâratlu amiră, gâilipsitu sh-arca ocljii pi firidâ s-veadâ naca-naca soarili va sh-toarnâ vluyia câtâ elji! Ama, nitsi unu semnu nu s-videa. Avină uruta mindueari câ, unâ dzuuâ, amirâria a lui va s-cadâ sh-ea, ca tuti alanti, tu kisâ sh-arcoari...Cumu s-nu-aibâ culaie**, vârâ cali trâ ascâparea di-aestâ lâiatsâ, sâ-ntriba? Cumu di nu puturâ alanti vâsilii, cari au mări oaminji anvitsats, s-aflâ yitria trâ aestâ ciudoasâ lângoari a Loclui?!

* pundiu = engl. desert; rom. pustiu, deşert** culai = engl. solution; rom. soluţie, rezolvare

56

Aputursitu di mindueri shidea-ncljisu tu pâlati, cu oclji-arcats mashi pi tseru: naca-naca soarli va-sh pitreacâ aradzâli vluyisiti?Aclo iu shidea ashi minduitu shi gâilipsitu, intră unu huzmikearu* shi câftă s-hibâ ascultatu. Pirmithusea aestu huzmikearu ti unu ficiuricu cu numa Filip, amintatu cu semnulu a soarilui pi keptu shi cari, iutsido iu s-dutsi, adutsi lunjinâ sh-câldurâ... Naca aestu ficiuricu tsâni cljeaia trâ ascâparea amirâriljei di lângoarea tsi u-avea acâtsatâ? antribă huzmikearlu. Pâlatea amirălui eara ca unu murmintu mari di keatrâ aratsi. Amirălu, cu tuts oaminjilji a pâlatiljei, trimbura di-arcoari. Geaba eara-nviscuts cu stanji groasi! Amirălu bâgă oarâ la zboarâli-a huz-mikearlui shi mindui câ nu-avea tsi s-kearâ shi dimândă s-hibâ adusu tu pâlati njiclu Filip.S-featsi vrearea amirălui.

Cându Filip intră pi poarta a pâlatiljei anguvatâ tu kisâ, unâ aradzâ di lunjinâ s-tindea dinintea a lui sh-elu imna pi ea.Amirălu mutrea di la firidâ sh-nu putea s-pistipseascâ tsi-lj videa oclji!Di iu yinea atsea lunjinâ? Avea tricutâ

* huzmikearu = engl. servant; rom. servitor

57

multu kiro di-anda nu mata shtia cumu easti lunjina!Filip intră tu marea saloni a pâlatiljei... Tuts eara adunats aclo shi s-ciudusea di-atsea tsi videa: unâoarâ cu intrata alu Filip, s-avea asprânditâ tu saloni unâ câldurâ ahântu bunâ câ tuts ahurhirâ sâ-shi andreaptâ trupurli, adunati stogu di-ahântâ arcoari. Kimati nividzuti di câldurâ s-tindea tu pâlati sh-dishtipta oaminji, prăvdzâ sh-virdeatsâ ditu somnulu urutu a kisâljei sh-arcoariljei...

Amirălu canda fu aguditu di sfulgu! S-apruke di Filip shi vidzu semnulu a soarilui di pi keptulu a lui, sh-dzâsi:„Aestu ficuricu va n-ascapâ di kisâ sh-di-arcoari. Va lu pitritsemu s-lu-aflâ soarli shi s-lu plâcârseascâ sâ s-toarnâ câtâ amirâria a noastâ!”Grirâ sh-a pârintsâloru shi lâ spusirâ apofasea* loatâ di amiră. Mâratslji pârintsâ, cumu putea s-nu tinjiseascâ zborlu amirălui?Ama, tu idyia oarâ, furâ aputursits di mari gaile: Filip eara nica multu njicu trâ unâ ahtari cali ahântu lungâ sh-greauâ, cali nicâlcatâ di altu omu pânâ atumtsea... Di iu sâ shtia njiclu Filip iu armânea soarli?

* apofasi = engl. decision; rom. decizie, hotărâre

58

Cari va lj-aspunâ calea? Ma s-adunâ cu soarli, nu va lu tukeascâ unâ sh-unâ, elu, sârmânitsa di omu, ficiuriclu di pi planeta Locu?Ama, sh-featsirâ curagiu shi minduirâ câ Dumnidzâ va lu-agiutâ sh-va lu-aibâ angâtanu ficiorlu a loru...

Sh-ankisi Filip s-aflâ Soarli... Semnulu ditu keptulu a lui tâlja kisa, di putea Filip s-veadâ calea tsi s-tindea dinintea a lui... Eara unâ cali lungâ, lungâ, canda fârâ bitiseari...Ashi cumu eara-nvitsatu, câfta vârâ lilici tra s-u anjiurdzeascâ, ama tuti lilicili eara mârânyipsiti, fârâ njirizmâ! Ponjilji eara golj di frândzâ shi puilji avea amurtsâtâ pi lumăki... Nu bâtea canu puljiu... Eara unâ isihie fuviroasâ, canda lumea nu s-avea amintatâ nica ditu haua a kisâljei...Ama njiclu Filip imna, imna...Agiumsi tu unu locu iu dânâsi tra sâ s-discurmâ. Lu-avea acâtsatâ somnulu. S-teasi pi unâ deagâ* di arburi, ancljisi oclji shi duki cumu cadi tu cupanja dultsi a somnului... Unâ câldurâ bunâ, vluyisitâ lu-anvâlea... S-duki ca atumtsea cându dadâ-sa lu-apriduna la keptu... Ndauâ

* deagâ = engl. branch; rom. ramură

59

lăcârnji âlj curarâ pi fatsâ sh-unu doru greu di pârintsâ lu-aputursi. Ama, cumu eara multu curmatu di lunga cali, câdzu tu somnu, ca tu bratsâli a dadâ-sai.Cari shtii câtu durnji?! Lu dishtiptă unâ lunjinâ ahântu anyilicioasâ câ Filip bâgă mâna la oclji. Ahtari lunjinâ nu mata avea vidzutâ! Diunâoarâ cu lunjina duki sh-unâ câldurâ tsi eara altâ soie di-atsea tsi u cânushtea.Ama, di iu yinea aestâ Lunjinâ, aestâ Câldurâ? Cari li pitritsea câtâ elu?Arcâ oclji-anvârliga, ama nu vidzu tsiva... Avdzâ mashi unâ boatsi tsi nu shtia di iu yini.- Pânâ tora nu bâtu vârâ omu aestâ cali... Tini, Filip, ankisishi pi-aestâ cali njicu ficiuricu sh-agiumseshi tora aoa, tu ilikii di tiniru gioni... Tsâ fu lungâ calea, tricurâ anj pânâ mi-aflashi... Tsi lucru ti bâgâ pi-aestâ cali? Cari ti pitricu pânâ aoa? -Tinjisite, nu ti vedu, nu shtiu cu cari zburăscu, ama hiu hârsitu s-avdu boatsi, dupu ahântsâ anj di singurâtati. Vinjiu tra s-aflu Soarli, s-lu plâcârsescu sâ s-toarnâ câtâ Locu! Fârâ elu planeta Locu agiumsi unu pundiu aratsi, fârâ banâ, anguvatu tu kisâ sh-arcoari!-Ama tini, ficioru, nu shtii tsi easti ni kisa, ni arcoarea! Semnulu ditu keptu a

60

tău poati s-lunjineadzâ, s-angâldzascâ casa ta, a pârintsâloru, a sotsloru... Trâ tsi u fâtseshi aestâ cali ahântu lungâ sh-greauâ?!-Tinjisite, ma s-ai putearea s-mi duts la Soari, pots sâ-nj ljai dhoara cu cari mi-amintaiu! Cumu potu mini s-mi hârsescu di lunjinâ sh-câldurâ ahâtu kiro câtu lilicili, puilji, prăvdzâli, priciurli, oaminjlji tragu nitraptili* tu kisâ sh-arcoari?! Nu vinjiu s-aflu Soarli trâ mini, nitsi mashi ti amirâria ditu cari yinu! Vinjiu s-aflu Soarli shi s-lu plâcârsescu sâ s-toarnâ câtâ planeta Locu, pi cari bâneadzâ ahântsâ oaminji sh-pi cari s-amintarâ cilimeanji cari au ananghi di lunjinâ sh-câldurâ, tra s-poatâ s-creascâ!- Dukiiu ghini câ hii etimu s-ti dispartsâ di semnulu di soari di pi keptulu a tău?- E, tinjisite, hiu etimu s-mi dispartu di semnu, ma s-ai putearea s-mi duts la soari tra s-lj-aspunu plâcâria a mea! Semnul di soari ditu keptu nj-agiutâ mashi a njia, a pârintsâloru, a sotsloru – ama nu-ari puteari s-angâldzascâ shi s-lunjineadzâ tutâ planeta Locu! Sh-vrearea mea atsea ma marea, trâ cari feciu aestâ cali, easti ca unâ dzuuâ planeta Locu s-hibâ diznău tu lunjinâ sh-câldurâ!

* nitraptili = engl. big trouble; rom. necazuri mari

61

Nu shtiu desi oaminjilji mări au faptâ amârtii cari lu cârtirâ bunlu Soari, ama pisti Locu bâneadzâ sh-multsâ cilimeanji fârâ stepsu*. Multsâ suntu mizi amintats, altsâ câtu ahurhirâ s-imnâ, altsâ suntu tu ilikia a mea sh-mutrescu câtâ yinitoru... Tsi yinitoru poati s-hibâ atselu fârâ di Soari? Trâ aeshtsâ cilimeanji fârâ stepsu, vinjiu s-lu plâcârsescu Soarli sâ s-toarnâ diznău câtâ planeta Locu! Amârtiili a oaminjiloru mări nu-angreacâ ahântu multu tu ziyâ** ma s-bâgâmu tu-alantâ parti nicâbatea*** a cilimeanjiloru! Poati câ, di-aoa shi-nclo, aeshtsâ cilimeanji va s-poatâ s-alâxeascâ Loclu shi s-lu facâ unu dealihea paradhisu!

Dupu aesti zboarâ alu Filip, nu s-mata avdzâ boatsea... Filip armasi ca ciudusitu... Mutrea anvârliga sh-nu videa tsiva. Di iu s-avea fânârsitâ atsea boatsi sh-câ tse s-avea faptâ afanu****?! Naca deadi vârâ apanda-si niuidusitâ, cari cârti?Aclo iu shidea minduitu, avdzâ unâ

* stepsu = câbati; engl. guilt; rom. vină** ziyâ = engl. balance; rom. cântar, balanţă*** nicâbatea = engl. innocence; rom. nevinovăţia, ino-cenţa**** afanu = engl. missing; rom. dispărut

62

bumbunidzari. Sh-arcâ ocljii-ndzeanâ:Tserlu s-avea disfaptâ sh-unâ lunjinâ fârâ aradâ dipunea pisti Locu... Mutri nica nâ oarâ sh-nu putea s-pistipseascâ tsi videa... Soarli anyilicea pi tseru, aclo iu lu shtea oaminjilji di daima shi di-aclo pitritsea diznău lunjina sh-câldura...Tutu Loclu anyilicea shi s-dishtipta ditu somnulu di moarti! Filip sh-arcă oclji-anvârliga shi s-hârsea di tsi videa: ponji angâlbâdats* di frândzâ, di bâbuki, lilici tsi sh-pitritsea njiurizma tu vimtu, flituri alâgânda di lilici-lilici, prăvdzâ tsi pâshtea iarba crehtâ, puilji tsi bâtea hârâcoki tu pâduri sh-ljanuri... Avdzâ arâsu, botsi di cilimeanji shi s-aflâ diunâoarâ anamisa di elji... Tuti eara ca ma ninti di uruta lângoari a Loclui...Sh-atumtsea duki Filip câ Soarli s-avea turnatâ câtâ oaminji! Tora putea sâ s-toarnâ acasâ, tu amirâria lui, la pârintsâ...Avea tricutâ anji, eara tora gioni, tu musheatâ ilikie.Mari-lj fu ciudia cându vidzu câ semnulu a sorilui eara tutu pi keptul a lui, acâ lu-avea tâxitâ**!Ankisi câtâ casâ... Tora aestâ cali eara

* angâlbâdatu = engl. embellished; rom. împodobit** tâxitu = engl. promised; rom. promis

63

ascâldatâ tu lunjinâ, câldurâ, njiurizmâ di lilici sh-bâteari di puilji... Tutâ fisea s-avea dishtiptatâ ditu urutlu somnu a kisâljei...Filip s-aprukea di amirâria a lui sh-inima-lj bâtea di harauâ câ va sh-veadâ pârintsâlji, pâpânjilji, sotslji...Avea arcatâ boie, eara unu gioni cu njiatâ sh-oclji-a lui mări canda nu s-mata sâtura s-mutreascâ mushuteatsa a Loclui!Câtu intră tu vâsilia a lui, la sinuru, lu-ashtipta amirălu cari lu-avea pitricutâ s-lu-aflâ Soarli. Âlj teasi unâ hlamburâ albâ cu unu soari cu 16 di aradzâ shi-lj dzâsi:- Filip, shtimu câ tini aduseshi diznău Soarli tu amirârie sh-pisti Locu! Di-adzâ tini va nâ hii cumândarlu! S-nâ tsânji amirăria mashi tu soari sh-tu ghineatsâ! Sh-ashi agiumsi Filip amiră... Hlambura cu semnulu a soarilui fu tinjisitâ shi scoasâ, giucatâ mashi la harei. Cathi casâ avea la citie semnulu a soarilui, plikisitu tu lemnu i tu keatrâ...Câtu bână aestu amirâ nu s-featsi canu polimu sh-amirâria a lui bânâ tu vreari sh-acâkiseari cu vitsinjilji...

20.12.09-03.01.10

64

Feata cu metura mâyipsitâ

Trâ nipoata LUNA MANTSU-LENZ

67

Di câti ori mi videa câ plângu, paplu-afla cumu s-mi-mbunâ... Shi shtits sh-voi, ficiurits, câ anda hii njicu, plândzâ trâ tsiva... Shi tutu ca ti tsiva, dânâseashti sh-plângulu!Shi-aestu pirmithu tsi voiu s-vâ lu-aspunu, ânji lu dzâsi paplu tra s-mi-mbunâ, s-nu mata plângu... Cari shtii câ tse plândzeamu? Nu tsânu minti... Ama, tsânu minti câ earamu multu hâidipsitâ, câ paplu sh-maia-nj fâtsea daima volea... Sh-cara s-nu nji-u fâtsea tr-oarâ, acâtsamu s-plângu! Nu eara lucru bunu trâ unâ fiticâ criscutâ cu vreari sh-hâidipseari! Daima, tra s-mi-mbunâ, paplu ahurhea unu pirmithu... Elu dukea câ vrearea mea trâ pirmithi eara multu mari!- Ma s-dânâseshtsâ di plândzeari, va tsâ dzâcu unu pirmithu cu feata cu metura mâyipsitâ... Aestâ fiticâ, va s-vedz, avea diki* ta s-plângâ! Ama tini, * diki (avea) = engl. have reason; rom. motiv(a-vea)

68

câ tse s-plândzâ? Paplu-i cu tini... shi, di-anvârliga ta easti mashi isihie shi mushuteatsâ! Lâcârnjili-nj li-ashtirdzea paplu, trâdzeamu nica-ndoauâ suskirâri shi mi-agârsheamu! Ashtiptamu iara, cu suflitlu la gurâ, s-ascultu pirmithlu. Ama, lipsea s-ashteptu s-yinâ noaptea câ paplu nâ pirmithusea mashi nâinti s-nâ bâgâmu...

Eara unâ oarâ unâ fiticâ oarfânâ... Nu-ari lucru ma urutu sh-ma greu trâ unu cilimeanu ca urfanjia! S-creshtsâ fârâ dadâ, tati, papu sh-maie! Ashi eara fitica aestâ... Cându armasi oarfânâ u lo soia, ama shi ea avea taifâ greauâ... S-minduirâ s-u da fitica tu unâ casâ avutâ iu s-lucreadzâ tra sâ-shi amintâ pânea. Avdzârâ câ ari unu omu multu avutu tu hoara vitsinâ: va u pitrea-câ aclo! Tu-ahtari casi eara daima ananghi di unâ featâ lucrâtoari! Shi-ashi eara fitica aestâ: multu musheatâ, lucrâtoari shi bunacicâ! Lucrâtoari shi-ascultâtoari! Iu va u pitritseai, ea s-dutsea sh-nu tsâ turna canâoarâ zborlu...

Agiumsi fitica tu casa alushtuiu omuavutu... Ti curma njila s-u vedz cumu s-avea acâtsatâ dinâcali di lucru! Tutâ

69

dzuua eara pritu casâ shi pritu uboru, cu lucurlu... Ma multu u-arisea s-nâscâr-seascâ*, s-arneascâ... Metura canda-lj si-avea alâkitâ di mânâ! Tu kirolu-atselu, feata-alu papu, nu-avea mihânii ca adzâ: aspiratoru (adunâtoru di pulbiri)! Mashi metura! Arnea fitica tutâ dzuua casa, uborlu shi calea dinâintea-a casiljei. Nicukirlu eara multu hârsitu câ-lj intrâ-n casâ ahtari featâ lucrâtori! Featili-a lui eara shi eali musheati, ama tutâ dzuua shidea, s-andridzea tu yilie, nu lucra tsiva câ, de, avea cari s-lucreadzâ trâ eali! Avea agiumtâ featili-aesti multu-angricoasi**! Pânâ shi-apa trâ beari u câfta a fiticâljei oarfâni. Ea, mârata, li fâtsea tuti: andridzea udadzljii, adra mâcari, kiskinipsea, tsâsea shi kindisea... Kindisea noaptea, cându tuts durnjia shi ea, mârata, tu udicilu-a ljei nu u-acâtsa somnulu di curmatâ sh-cripatâ tsi eara! Kindisea shi plândzea tra s-nu u veadâ vârnu!Unâ noapti, ashi cumu shidea singurâ shi kindisea âlji si fânârsi canda vevyia*** dadâ-sa... Canda lj-azbura sh-canda

* nâscârsi = engl. to clean; rom. a face curat, a deretica** angricosu,ă = engl. lazy; rom. leneş, ă*** vevyia = engl. indeed; rom. intr-adevăr

70

vrea s-aproaki di ea ta s-u hârseascâ... Tindea mâna, ama nu putea s-u agiungâ! Di cripari, s-nica di plângu shi suskiru! Amânatu, curmatâ di-ahântu plângu, cându-ncljisi ocljii shi câdzu tu cupanjia-a somnului, âlj si fânârsi tu yisu unu aushu cari-lj dzâsi:„Nu plândzi, feata mea, lăcârnjili-a ci-limeanjiloru suntu ma scumpi di tuti dhiamantili! Nu plândzi, câ tihia ta easti mashi a ta! Va s-yinâ dzuua cându soarli va s-anyiliceascâ tu bana a ta! Ti-ashteaptâ unâ mari tihi, pistipsea-mi!”Alantâ dzuuâ fitica shi-ahurhi, ca daima, lucurlu... Adrâ unâ-altâ shi-agiumsi s-arneascâ uborlu... Eara mirindi oarâ; featili-a nicukirlui câtu s-avea sculatâ shi shidea-arcati pi gea-mi... U vidzurâ fitica tsi-arnea shi-ahurhi-râ shi-arâdâ di ea... Ahurhirâ s-u-ncaci câ nu-arneashti ghini! Shi, cari shtii cumu âlj vini, câ ahurhi s-plângâ. Trâ prota oara di-anda vini tu-aestâ casâ xeanâ! Featili-a nicukirlui s-njirarâ: s-avea-nvitsatâ s-u-aurlâ feata shi ea s-tacâ, s-angljitâ, fârâ sâ scoatâ vârâ lacârmâ!Ama, adzâ, tsi s-fâtsea cu ea?!Ahurhirâ s-u-aurlâ ma cu silâ shi fitica plândzea, canda vrea sâ-shi vearsâ tuti lăcârnjili tsi li-avea adunatâ di-ahântu kiro

71

shi lj-angrica pi suflitu! Arnea, plândzea shi lăcârnjili-lji câdea tu uboru...Ama, tsi ciudie! Tu câdeari, lăcârnjili s-fâtsea greali, ca kitritseali... S-avea umplutâ uborlu di eali: anyilicea ca dhiamanti shi malâmâ! Featili-a nicukirlui, aspindzurati pi geami, mutrea sh-nu pu-tea s-pistipseascâ: uborlu tutu anyilicea! Ama fitica arnea, canda nu videa tsiva... Metura a fiticâljei aduna cupria shi pulbirea shi tutâ cupria anyilicea!„Malâmâ! Malâmâ! Uborlu-i-mplini di ma-lâmâ di dhiamanti!” aurla ca zurli featili-a nicukirlui.Dipusirâ tu uboru, u pimsirâ fitica s-mâsh-câ locu, shi-ahurhirâ s-adunâ malâma shi dhiamantili.Ama, tsi ciudie! Cându loarâ-ntru mânâ malâma shi dhiamantili s-featsirâ diznou cuprie shi pulbiri! Ahurhirâ s-aurlâ ca zurli shi s-da pi fiticâ.Aspusirâ a tatâ-sui tsi pâtsârâ shi lu plâcârsirâ s-u-ncljidâ feata cari shi-arâsi di eali! Ama, nicukirlu, omu mintimenu*, shtia tsi prucukii ari, shtia cumu lucreadzâ fitica dzuuâ sh-noapti, tr-atsea lâ dzâsi: „Vrutili-a meali, ma vidzutu ahtari lucru, loats sh-voi metura shi-arnits uborlu!”Nu lâ câdzu ghini urnipsearea-a pârinti-

* mintimenu = engl. wise, sage; rom înţelept

72

lui ama, tsi eara s-facâ?! Ocljii l-anyilicea shi inima l-ardea s-aibâ-ntru mânâ atsea aveari tsi u-avea vidzutâ! Ahurhirâ s-arneascâ... Pulbirli s-muta trâmbi-trâmbi shi lâ in-tra-ntr-oclji câ, de, nu shi-avea canâ praxi! Nitsi shtia cumu s-tsâni metura! Arnirâ, arnirâ, ama... tsiva! Malâmâ shi dhiamanti nu s-fânârsea!S-dusirâ diznău la tati a loru sâ-lj spunâ câ fitica shi-arâsi de eali, featsi tsiva măyi, câ nu s-poati s-hibâ dealihea lucru: cupria shi pulbirea sâ s-facâ malâmâ shi lâcârnjili dhiamanti!Nicukirlu gri diznău a featiljei shi u bâgâ diznău s-arneascâ... Ciudia s-featsi iara! Sh-fitica minduia:„Va li-adunu shi va li dau a nicukirlui, câ, tsi mi lipsescu mini aesti lucri tsi-nyilicescu?! Tsi s-adaru cu eali? Dada shi-afendi tutu nu potu sâ-lj tornu nâpoi!”S-aplicâ shi-ahurhi s-adunâ dhiamantili shi cumâticili di malâmâ... Shi-umplu mânjili sh-li teasi a nicukirlui... Anyilicea tutu uborlu câ shi soarli pitritsea tuti aradzâli pi fiticâ! Ama, nicukirlu, omu mintimenu, vidzu-ntr-ocljii-a fiticâljei tutâ durearea shi niputearea a ljei! Teasi mânjili câtâ fiticâ, ama unâ minutâ s-mindui s-ljia fitica-

73

mbratsâ, nu avearea tsi ea lj-u tindea! Cându lo-ntru mânâ tsi-lj deadi feata, s-featsirâ diznou cuprie shi pulbiri! Ama nicukirlu nu s-cârti shi nu-agudi feata, câ avea dukitâ averlu... Ama, featili a lui aurla ca mâshcati di nâpârticâ!Atumtsea dzâsi nicukirlu:„Fiticâ, lucrashi tu uborlu-a meu shi nu tsâ dedu tsiva... Dumnidzâ vidzu sh-tsâ deadi Elu! Cara vrei, pots s-fudz ditu casa mea, du-ti cu sânâtati shi Dumnidzâ s-ts-agiutâ!”Ma, iu s-ducâ laia fiticâ? Armasi shi lucrâ cumu lucrâ sh-pânâ atumtsea: ditu hâryie pânâ noaptea amânatu!Ama, unâ dzuuâ... Arnea ca daima uborlu... La marea poartâ avea dânâsitâ unu ficiuricu oarfânu ca ea... S-videa câ-i agiunu shi singuru... Câftâ unu codaru di pâni; nu-avea mâcatâ cari shtii di cându!Ama, di iu sâ-lj da fitica pâni cându nitsi trâ ea nu avea? Atumtsea adunâ-mpoalâ unâ mnatâ di dhiamanti shi malâmâ shi li teasi a ficiorlui oarfânu:„Ia aesti, ficioru oarfânu ca mini! Poati va ti-agiutâ s-ts-ancupâri stranji shi mâcari!”Malâma shi dhiamantili tricurâ tru mânji-li-a ficiorlui shi-armasirâ ashi: anyilicioa-si di tsâ loa ocljii!Shi fitica shi-armasi niheamâ ciudusitâ;

74

âlj fu niheamâ frixi câ malâma shi dhia-mantili s-nu s-facâ diznou cuprii sh-pulbiri tu mâna a ficiuriclui! Mari-i fu haraua cându vidzu câ armasirâ cumu eara tu mânjili-a ljei: malâmâ shi dhiamanti!

Tricurâ anji... Fitica oarfânâ avea criscutâ shi s-avea faptâ trâ mârtari... Eara musheatâ, lucrâtori, ama, cari shi-arca ocljii, tu-atselu kiro, pi-unâ featâ oarfâ-nâ!? Featili-a nicukirlui s-avea mârtatâ câ, de, avea aveari shi-ahtări feati avea câftari tu-atselu kiro! Unâ dzuuâ... Feata oarfânâ sh-fâtsea, ca daima, huzmetea tu uboru... Avdzâ halatu mari la poartâ... S-avea adunatâ tutâ hoara aclo shi nu shtia tsi s-fâtsea. Alâsă metura shi s-apruke di poartâ...Atumtsea, s-pimsi poarta shi vidzu nâintea ljei unâ carotsâ amirâreascâ, cu unu binecu* andreptu ca di numtâ... Dinintea-a carotsâljei eara unu gioni livendu, musheatu di tsâ loa ocljii!„Ghini ti-aflaiu, featâ tinjisitâ! Tricurâ anji shi, poati, mi-agârshishi, ama mi-ni nu ti-agârshiiu, câ tuts aeshtsâ anji u-avuiu mintea mashi la tini! Mini hiu ficiuriclu-atselu oarfânu, agiunu, cari avea dânâsitâ la-aestâ poartâ s-tsâ

* binecu = engl. horse; rom. cal de călărit

75

caftâ unu codaru di pâni... Shi tini-nj umplushi mânjili di malâmâ shi dhiamanti! Atselu lucru n-ascâpâ, mini shi-amirâria a mea! Mini mi-avea kirutâ pârintsâljii shi-ashi aveamu agiumtâ la poarta ta... Malâma shi dhimantili tsi-nj li dideshi atumtsea ascâparâ amirâria: li vindumu sh-ancupârămu tufeki di-avinâmu dushmanlu! Adzâ amirâria a mea easti isihâ shi oaminjiljii hârioshi! Tora vinjiu aoa, dinâintea-a ta ca amirâ shi ti caftu-nveastâ: s-hii amirâroanjia-a mea tinjisitâ shi s-bânâmu deadunu dzâlili tsi nâ li-ari dhurusitâ Atselu di-Analtu!” Hoara tutâ mutrea ciudusitâ... Featili-a nicukirlui angljita noadi-noadi di yinati*, ama nicukirlu s-hârsi ti tihea a featiljei oarfâni...S-dusi feata cu tinirlu-amirâ, câ tihea u-ashtipta di multu! Agiumsirâ tu-atsea amirârii tsi tora eara shi-a ljei... Eara isihie aoa, ama multâ urfanji... Polimlu avea tukitâ tuti averli... Shi-atumtsea vrearea a ljei fu tra sâ-lj facâ hârioshi tuts oaminjiljii ditu amirârii... Shi, cama multu, vrea s-nu-armânâ canu ficiuricu agiunu tu-amirâria-a loru!Ahurhi s-arneascâ uboari shi căljiuri... Cupriili shi pulbirli s-fâtsea malâmă shi

* yinati = engl. envy; rom. ciuda, invidie

76

dhiamanti di s-umplu cratlu di aveari... Cura ca arâu avearea shi ghineatsa pisti-amirârii!„Nu voiu s-vedu cilimeanu agiunu tu-amirâria a noastâ! Lâcârnjilji-a cilimeanjiloru suntu ma scumpi di dhiamanti shi malâmâ, ânj dzâsi, tu yisu, unu aushu, cându earamu njicâ shi cripatâ! Ashi easti: ficiuritsljii lipseashti s-hibâ hârioshi shi-anvârligheats di vreari shi hâidipseari!”Shi-ashi agiumsi aestâ amirârii di-avea nai ma hârioshiljii cilimeanji, cari nu plândzea canâoarâ!

Limba agârshitâ

78

Shideamu, ca daima, cu paplu, tu-aumbra di dupu-prândzu... Tutâ hoara durnjia tu-aumbra isihâ a casilor, câ soarili pitritsea trâmbi ca di focu... Mashi noi doilji nu-aveamu isihii, ca daima...- Papu, s-nj-aspunj câ tse cu tini azburâs-cu unâ limbâ tsi altsâ oaminji nu u-adukescu, câ elj shi-au limba loru? Cari featsi ahânti limbi pisti locu? Ma nâ featsi Dumnidzâ tuts oaminjilji isa, câ tse nu zburâmu tuts unâ soie, câ tse nu zburâmu tuts unâ limbâ? Câ tse mini dzâcu pâni shi-altsâ dzâcu brot i psomi, câ tse apâ shi nu voda, nero, wasser? Poati ma s-avea tuts oaminjiljii unâ limbâ, va s-akicâsea ma ghini, va s-vrea ma multu shi nu va s-acâtsa ahânti polimi tsi vâtâmarâ oaminji fârâ câbati*! Poati câ di la aestâ niakicâseari vinirâ alathusili shi cripărli a oaminjiloru!- Feata-alu papu, mi bâgashi pi greauâ minduiari... Tsi shtiu mini s-tsâ dzâcu? Mini hiu mashi unu picuraru tsi cunoashti * câbati = engl. fault; rom. vină

79

80

căljurili shcurti: calea tsi dutsi câtâ iarba bunâ trâ pâshteari... Bana tutâ mutriiu anvârliga cu mari câshtigâ* shi vruiu s-aflu-aradha a lucâriloru di pi-aestu locu... Nu-lj lishoru! Ascultaiu di njicu cu ureacljea mutatâ tutu tsi spunea aushilji, ashi-nvitsaiu multi... Ama suntu lucri tsi nu putemu s-lâ dâmu vârnâoarâ di capu; suntu multu-ndzeanâ sh-nu putemu s-li-agiundzemu! Limba tsi u-azburâmu noi easti shi-ea unâ limbâ ca tuti-alanti... Tsi shtiu mini easti câ-i azburâtâ di cama ptsânâ lumi ca atsea tsi s-azburashti tu Yalie, Anglie i tu Ghirmânie... Ama, pânâ tora, nu-nj frimtaiu mintea cu-aestu lucru! Limba u-avemu di la strâpâpânji ashi cumu easti! Nj-aducu aminti câ earamu njicu ca tini cându, unâ dzuuâ di vearâ, dânâsi tu hoara noastâ unu omu di-alargu, tsi nu lu-aveamu vidzutâ-n hoarâ... S-aduna lumea ningâ elu searâ di searâ shi elu tutu pirmithusea i aspunea lucri dealihea, cari shtie? Tu-atselu kiro nu shtiamu nica s-alegu pirmithlu di-averu... Poati armashu pânâ tora cu-aestâ cusuri! Deapoaia, di iu sâ shtimu noi tsi shi iu easti averu, tsi easti pirmithu? Poati, multu nâintea noastrâ, pirmithili furâ

* câshtigâ = engl. care, attention; rom. grijă, atentie

81

averu, ama adzâ, câ tricurâ suti di anji, minduimu câ nu suntu dealihea! Tsi s-tsâ spunu: trâ mini pirmithili au unu averu tsi oaminjiljii lu kirurâ! S-alâsâmu aesti minduieri tsi curmâ mintea, feata-alu papu! Cându va s-creshtsâ mari va s-afli singurâ apandisi la aestâ frimtari!- Ghini, ama nu-nj dideshi apandisea cu limbili: câ tse suntu ahânti multi?- Aestâ apandisi nu potu s-ts-u dau mini; ama ascultâ tsi-avdzâiu atumtsea, cându earamu njcu ca tini, di la atselu omu xenu tsi-avea vinitâ tu hoara noastrâ:

Aoa shi multi njilji di anji s-virsarâ api mări pristi locu, di kiru multu lao... As-câparâ mashi atselji tsi-aflarâ apan-ghiu tu câravea alu Noe... Dupu aestu mari necu, tuts oaminjiljii di pristi locu azbura unâ limbâ... Elj bâna aclo iu s-adunâ dauâ arâuri mări: Tigrulu shi Eufratlu... Aclo mutarâ oaminjiljii tsitatea tsi s-acljima Babilonu. S-minduirâ atumtsea oaminjiljii s-mutâ shi-unu piryu* la aestâ tsitati tsi s-agiungâ pân’ di tseru... Alushtui piryu âlj dzâsirâ „Babel”.Dumnidzâ dipusi s-veadâ aestâ tsitati shi piryulu tsi-lu featsirâ oaminjiljii... Shi dzâsi Dumnidzâ atumtsea: „Mutrits,

* piryu = engl. tower; rom. turn

82

suntu tuts unu populu, zburâscu unâ limbâ shi mutrits tsi-acâtsarâ s-adarâ! S-dipunemu shi s-lâ mintimu limba tra s-nu mata s-akicâseascâ unu cu-alantu!” Shi Dumnidzâ lj-asprândi deapoaia pristi tutu loclu... Ashi s-featsi câ ari ahânti multi limbi tsi nu s-uidisescu unâ cu-alantâ! Poati Dumnidzâ vru sâ-lj vâryiascâ oaminjiljii tsi cutidzarâ s-agiungâ pân di tseru, aclo iu sheadi mashi Elu!Tutu di la aestu omu xenu amu avdzâtâ pirmithlu cu Amirâria tsi shi-avea agâr-shitâ limba... Va tsâ lu pirmithusescu... Ama, cându shi iu s-featsi aestu lucru, cari shtie? Siyura easti câ s-featsi dupu moartea alu Alexandru atselu Marli!Tu unâ amirârie, alargu di-atsea alu Alexandru, s-ashtipta di multsâ anji tra s-amintâ un cilimeanu tu pâlatea a amirălui... Tritsea anu dupu anu shi ciudia nu s-fâtsea... Tu-unu amânatu kiro, deadi Dumnidzâlu shi-amirâroanjia armasi nixoltâ*... Haraua nu-avea mardzinâ! Tutâ amirâria avea avdzâtâ marea harauâ shi-ashtipta cu suflitlu la gurâ s-lâ si-amintâ năulu amirâ. Tricu kirolu shi s-amintâ amirârushlu**:

* nixoltâ = greauâ, ancârcatâ; engl. pregnant; rom. gravidă** amirârushu = engl. little prince; rom. prinţişor

83

sânâtosu shi musheatu ca unu soari! S-featsirâ curbănji trâ amintarea lui, ha-reili s-tsânea unâ dupu alantâ...Kirolu tritsea, amirârushlu crishtea ca tuts cilimeanjiljii di pristi locu. Cându avea arcatâ ca baia boie, ciudia a pârintsâloru fu câ nica nu-avea ahurhitâ s-azburascâ... Altsâ cilimeanji tu ilikia lui tâljia zboarâli, giudica shi spunea vruti shi nivruti. Mashi amirârushlu eara amutu; amutu ca kiatra! Pârintsâlji ashtipta cu-arâvdari s-avdâ cum lâ greashti: „dadâ” shi „afendi”! Ama, tsiva... Lu lua cu bunlu, lu hârsea, lj-azbura, naca-naca va s-dishcljidâ gura... Tsiva... Frixea a pârintsâloru crishtea dzuuâ di dzuuâ... Tsi va s-facâ ma va s-armânâ ashi, amutu?Adunarâ yiatsâriljii di pristi tutu, vinirâ atselji ma avdzâtsljii... Ma vâru nu putu s-aflâ câ tse amirârushlu nu putea s-azburascâ! Unu lucru eara mashi siyuru: amirârushlu avdza!Tricurâ anji, vini oara sâ-nveatsâ s-any-râpseascâ, ca tuts alantsâ cilimeanji di ilikia lui. Loa peana-ntru mânâ, ama lj-armânea ancârfâsitâ* di dzeadziti... Nu s-mina dipu s-facâ vârâ semnu! Anfârmâcarea a pârintsâloru nu-avea spuneari!

* ancârfâsitu,â = engl. fixed, rigid; rom. înţepenit,ă

84

Amirârushlu-avea agiumtâ tu ilikia cân-du lipsea s-lja-ntru mânâ fârnulu a Ami-râriljei... Amirălu avea aushitâ shi nu mata avea puteari s-cumândâseascâ! Cumu s-alashi amirâria tu mâna amirălui tsi nu putea s-azburascâ?! Ahtari lucru nu s-avea avdzâtâ! S-da amirâria la unu amiră xenu, iara nu s-putea! S-minduirâ s-lu-nsoarâ cu unâ nveastâ mintimenâ tsi s-lu-agiutâ la cumândâseari! Ama shi-ahtari lucru nu s-avea avdzâtâ pânâ atumtsea! Muljiarea mashi amintâ amiradz, ma nu cumândâseashti amirârii!

Cându tuti-aesti s-fâtsea tu-amirârie, tinirlu amirârushu canda eara alargu di tuti aesti frimtâri! Canda nitsi nu eara muabetea trâ elu! Imna daima singuru shi, cumu câdea-ntuneariclu, s-dutsea tu udâlu-a lui... Canu nu-lj câlca torlu s-veadâ tsi fatsi elu singuru, tu udâlu-a lui! S-tindea pi crivati, dishcljidea firida... Di nafoarâ yinea trâmbi di lunjinâ tsi tâljia kisa... Prota oarâ mindui câ trâmbili lunjinoasi yinu di-alargu, di iuva iu bumbuneadzâ shi-ascapirâ... S-avea-nvitsatâ cu-aestu-agiocu di lunjinâ, noapti di noapti... Pânâ cându... shi-arcâ ocljii pi

85

murlu* albu tsi eara nâintea a crivatiljei... Atumtsea vidzu câ trâmbili di lunjinâ giuca pi muru, ama cu aradhâ... S-fâtsea ca seamni zuyrâpsiti: prota linii, deapoaia cârlibânji, puncti... Mutrea shi nu putea s-adukeascâ tsi s-hiba aestâ ciudie! Ama, noapti di noapti, ciudia s-dutsea nâinti: cathi oarâ s-fânârsea pi muru alti seamni! Amirârushlu ahurhi s-adukeascâ unâ mari harauâ: canda nu mata eara singuru pi lumi, singuru shi-amutu! Canda unâ mânâ nividzutâ lj-ashtirnea pi muru semnu dupu semnu! Ahurhi s-li bagâ tu minti seamnili shi mindui câ ahurheashti sâ-nveatsâ unâ limbâ xeanâ, di-alargu, ama tsi limbâ s-hibâ aestâ?Shi, cari fatsi aestâ ciudie cu an-yrâpsearea pi muru? Nu putu sh-da canâ apandisi**! Nu-shi frimtâ ma multu mintea shi ahurhi cu tutâ vrearea sâ-nveatsâ, noapti di noapti, atsea limbâ tsi-lj si fânârsea. Dzuua, tu gârdina a pâlatiljei, s-priimna câdzutu pi minduiari; canda nu pistipsea tsi-s fâtsea noaptea cu elu! Mâratsljii pârintsâ lu mutrea cu dureari shi criparea lâ eara ma mari câ nu putea s-lu-ntreabâ tsi lu frimtâ. Ama dukirâ unu lucru: pro-

* muru = engl. wall; rom. perete** apandisi = engl. answer; rom răspuns

86

suplu-a amirârushlui aspunea unâ harauâ tsi nu sâ shtia di iu yini! Adusirâ diznou dhascali avdzâts... Geaba tuti! Cându dhascaljiljii ashtirnea yrami shi zboarâ, amirârushlu videa mashi atseali seamni tsi-lj si fânârsea noaptea pi muru... Mâna lj-armânea daima-ncârfâsitâ pi peanâ!Amirălu shi amirâroanjia dukirâ câ hil-jilu-a loru avea unu prosupu di omu an-vitsatu: ântr-ocljii-a lui s-videa multâ cânushteari... Ama amirârushlu armânea tutu tâcutu ca keatra! Noapti di noapti, anvitsa tsi-lj si fânârsea pi muru... Anvitsa unâ limbâ tsi nu shtia cari mileti u zburashti... Ama adukea câ ashtipta noaptea ca pi unâ mari harauâ... Câtu kiro tsânu anvitsarea a limbâljei fânârsiti pi muru, cari shtii?Dupu multu kiro, cându tu mintea lui di multu s-avea adunatâ seamnili tu zboarâ shi zboarâli tu frazi, âlj si fânârsi pi muru unâ hartâ: eara unâ amirârii tsi-avea di-anvârliga bârnuri di muntsâ-anăltsâ shi-agiundzea pân’ di-amari... Nu shtia tsi va s-dzâcâ aestu lucru! Avea câdzutâ pi minduiari... Cathi noapti-lj si-fânârsea aestâ hartâ! Pânâ cându-lj vini minduia-rea atsea-ndreapta: harta lj-aspuni calea câtâ amirâria a lui!

87

Sh-ahurhi sâ s-andreagâ tr-aestâ cali...Unâ dzuuâ, cându s-yiurtusea nai ma marea sârbâtoari tu amirârie, shi tuts amirâradzlji vitsinji furâ câlisits pri measâ, s-fânârsi shi-amirârushlu-amutu... Pârintsâlji s-hârsirâ shi-lj featsirâ semnu s-sheadâ ningâ elj. Ama nu putea sh-lja oclji di la stranjili-a lui! Ahtări stranji nu s-avea vidzutâ tu-amirâria a loru shi nitsi tu-atseali vitsini! Imna ca unu amiră, cu caplu-ndzeanâ shi pi frâmti lj-anyilicea unâ cârunâ di frândzâ lishoari di malâmâ! Pi keptu i-anyilicea arădz di soari! Cându mina niheamâ caplu, frândzâli di malâmâ s-agudea shi canda cânta! Nu-avea spuneari anyilicearea a loru!S-apruke di pârintsâ, s-ancljinâ dinintea a oaspitsloru shi-ahurhi s-azburascâ! Tuts armasirâ ca agudits di sfulgu! Amirârushlu-amutu azbura! Ama, nu njicâ lâ fu njirarea cându vidzurâ câ nu-akicâsea tsiva di-atseali tsi dzâtsea. Ama, lâ si pâru câ adukirâ tsi vrea s-dzâcâ amirârushlu, tu limba atsea nicunuscutâ:„Vruts pârintsâ shi tinjisits oaspits, vini oara s-v-azburâscu! Poati nu va mi-akicâsits ama, cu mâna pi inimâ, vâ dzâcu, vruts pârintsâ, câ vâ vrui daima shi nu putuiu s-v-aspunu! V-alasu cu

88

sânâtati, mi ducu tu-amirâria a mea, tsi di multu mi-ashteaptâ!”Dzâsi zboarâli (canda lâcârnji-lj si videa-ntr-oclji), s-ancljinâ shi-ankisi câtâ poarta-a pâlatiljei... Tuts armasirâ mârmurusits shi ma multu câ nu-adukirâ tsiva di zboarâli tsi ishirâ prota oarâ ditu gura-amirârushlui!

Tsi câljiuri bâtu, tsi muntsâ tricu, tsi amirârii câlcă amirârushlu, cari s-n-aspunâ? Shtimu mashi câ, dupu lungâ shi greauâ cali, agiumsi tu-amirâria tsi mira* lj-u-avea tâxitâ! Tu intratâ, njicu shi mari, tutâ fara-lj lu-ashtipta! Mutri-nvârliga shi vidzu mashi prosupi-ascâldati tu lâcârnji di harauâ! Nai ma aushlu ditu farâ inshi nâinti shi-lj dzâsi:„Ghini vinishi tu-amirâria alu Alex-andru!... Ashtiptămu di multu yinearea ta! Di cându? N-agârshimu! Câ kirolu curâ pisti noi cumu curâ apa pisti kiatrâ! Sh-noi, ca kiatra, shidzumu shi-ashtiptămu... Ashtiptămu s-yinji tini, osu shi sândzâ di-alu Alexandru! Ashi vru mira tra s-ti-amintsâ alargu di tsi easti a tău: fara shi-amirâria a ta! Câ, ashi nâ fu blâstemlu, poati! Di nai ma avdzâtslji shi-axiljii

* mira = engl. fate, destiny; rom. soarta, destinul

89

s-agiundzemu nai ma oarfânjljii shi-agârshitsljii! Nu mata vremu s-câlcâmu alti amirârii câ, de, tsi-adutsi putearea? Mashi gaileadz shi cripâri... Va s-vedz: armasimu ptsânji, ama tuts lu purtâmu nica tu suflitu Alexandru! Cathi fumealjie ari câti un cilimeanu tsi s-acljiamâ Alexandru! Easti singurlu lucru tsi nâ leagâ di-arâdâtsinâ: numa lui! Tricurâ multi pisti noi shi nai ma urutlu lucru tsi nâ vini easti câ n-agârshimu limba! Shi, cum poati unâ farâ sâ s-ducâ nâinti fârâ limba a ljei, mashi a ljei? N-adutsemu aminti zboarâli veclji, tsi minduimu câ suntu ditu limba a noastâ...

Ama suntu ca seamki* arcati tu vimtu; nu putemu s-li-adunâmu, s-li siminămu tu gârdinjili-a noasti! Tini vinishi s-n-ascaki di-aestâ lângoari! Tini n-aduts limba agârshitâ; tini va u-nyiedz aestâ limbâ, deadunu cu noi! Nâ hii amirâ, ama nâ hii shi dhascalu! Noi, tutâ fara, va s-himu ca tu unâ mari sculie: va ti-ascultâmu shi va s-anvitsâmu limba a pâpânjiloru!”Shi-ashi s-featsi cum fu scriata: noulu amirâ, osu di-alu Alexandru, adusi nâpoi tu fara a lui limba atsea agârshita!

* seamki = engl. seeds; rom. seminţe

90

Ma, nu tricu multu kiro shi lu-acâtsâ dorlu di pârintsâlji aushi, alâsats alargu, anfârmâcats di vgarea lui! Shtia câ nu va s-aibâ isihie ma s-nu-lj aibâ ningâ elu! Pitricu unâ njicâ ashkeri tra s-lj-aducâ pârintsâljii!Calea eara lungâ shi greauâ! Dupu meshi di dzâli agiumsirâ tu-amirâria alu Alexandru... Haraua-lâ nu-avea spuneari! Amirălu sh-lo pârintsâlji shi lj-adusi s-veadâ njica amirârii... Ama, atsea ma marea harauâ trâ elji shi trâ tutâ amirâria fu numta amirălui!... Agiungânda aoa, paplu dânâsi pir-mithlu... Câdzu niheamâ pi minduiari shi dzâsi:„Dukescu, feata mea, câ aesti tsi tsâ li-aspushu suntu averu, canu pirmithu... Limba tsi u zburâscu tora cu tini easti, poati, atsea limbâ agârshitâ shi-anyiatâ di-aestu amirâ!”

Njelu tsi nu-aushea

92

Multi harei tricumu noi tu ficiurami! Itsi kiro shi-avea mushuteatsa a lui: veara, toamna, iarna, prumveara... Nj-aducu sh-tora aminti tsi mari harauâ bânamu iarna. Nu mashi câ pirmithili-alu papu nâ tsânea sihâts-ntredz cu gura hâscatâ shi limbili-a foclui s-fâtsea nâpârtits, lamnji* cu multi capiti... Iarna fita oili... Shi cutarlu s-umplea di nai ma musheatili prâvdzâ tsi li-alâsâ Dumnidzâ pristi locu: njeljii! Shi bratsâli-a noasti di ficiurits s-umplea di unâ câldurâ yie, cându, searâ di searâ, tsâneamu ân bratsâ câti unu njelu... „Ia, cathiunu di voi, s-tsânâ câti un njelu ân bratsâ, câ suntu ciruts**!” dzâtsea paplu. Nafoarâ, nâvâljiurili avea anvâlitâ casili shi câljiurili tu hoara Bashkioi di Dobro-gea, iu mi-amintaiu... „Njeljii va s-bâ-neadzâ ma s-lj-angâldzâts voi, cu câldura

* lamnji = engl. dragon;rom. balaur, zmeu** cirucu = engl. weak; rom. slab,firav

93

94

voastâ di ficiurits”, dzâtsea iara paplu.Haraua mea nu-avea mardzinâ! Câti ori nu durnjiiu cu câti unu njelu-n bratsâ! Atsea câldurâ nu va u-agârshescu canâoarâ! Tr-atsea, dupu multsâ anji, cându vedu unu njelu nu potu sâ-nj dânâsescu lâcârnjili shi nu potu s-nu nj-aducu aminti câts njelji bânarâ angâldzâts di câldura mea di fiticâ!...Tritsea iarna greauâ, njeljii crishtea shi, ti-ahântâ oarâ, yinea prumveara... Ampâpârdats, grâsâliki, alghi shi lai, njeljii umplea cutarlu shi uborlu... Ama aestâ harauâ nispusâ nu tsânea multu câ, de, ashi featsi Dumnidzâ, canâ harauâ nu tsâni trâ daima! Yinea Preasinjili shi shtiamu câ nu va s-trecâ multu shi va s-yinâ shi Pashtili! Trâ multsâ ficiurits Pashtili eara mari harauâ: stranji nauâ, oauâ-aroshi, cioca-cioca... Ama, trâ mini, tuti aesti nj-nvirina inima: paplu tâljia njeljii ninti di Pashti shi nai ma bunlu njelu lu-alidzea s-lu mâcâmu friptu, umplutu cu yianomati*, dupu turnata di la bâsearicâ. Paplu-nj cunushtea slâbintsa shi cathi anu mi bâga s-nj-alegu unu njelu s-hibâ a meu, trâ daima; s-nu lu talji trâ Pashti!

* yianomati = engl. dish with lamb bowel; rom. fel de mâncare, măruntaiele mielului

95

Ama, pânâ s-yinâ Pashtili, yinea Protlu Martsu... Maia adra unu mârtsicu di doauâ hiri: albu shi-aroshu. Nâ liga mârtsiclu di mânji shi di cicioari, shi-elu lipsea s-n-afireascâ di lângori, s-nâ tsânâ sânâtoshi, shi s-crishtemu mări... Paplu lâ liga di gushi a njeilor mârtsicuri... Vrea s-dzâcâ: s-hibâ njeljii sânâtoshi, s-creascâ mări... Deapoaia, nu puteamu s-adukescu, trâ tsi lipsea sâ-lj talji ti Pashti?! Eara criscuts shi spunea câ potu s-bâneadzâ nica multsâ anji!Aesti-ntribâri mi frimta shi-nj loa som-nul... Shi-adzâ dormu greu, somnul easti trâ mini ca unu copusu... S-armashu di-atumtsea, ditu ficiurami, cu-aestâ niputeari?Nu shtiu tsi tsânu minti altsâ ficiurits di dzâlili di Pashti, ama io tsânu minti mashi azghirarea-a oilor tu cutaru, dupu tâljiarea a njeilor! Azghira ashi ca vârâ stâmânâ sh-deapoaia s-agârshea... Aestâ stâmânâ-nj fura somnul di fiticâ sh-nj-anfârmâca inima... Cumu s-vâ spunu: ma multu di paplu nu-aveamu canu tu vreari! Ama, câ tse paplu-a meu vrutu, ânj loa nai ma marea harauâ: njeljii? Nu lu-ntribamu câ tse. Shtiamu shi mini câ oaminjiljii lipseashti s-mâcâ... Shi câ, ti

96

Pashti, cathi casâ crishtineascâ lipseashti s-aibâ pi measâ njelu tsi shidzu ninga cupanjia a Hristolui cându s-amintâ!...Tra sâ-nj lishureadzâ aestâ lângoari paplu mi-alâsa s-nj-alegu unu njelu tsi nu-lu tâljia trâ Pashti... Lu-alidzeamu atselu ma musheatlu shi-lu tsâneamu ningâ mini... Ama, cumu s-vâ spunu? Njelu easti njelu câtu nu creashti... Dupu tsi creashti, s-fatsi oaie i birbecu shi-ocljii-a lui keru atsea lunjinâ di ficiuricu, di anyilu tsi shidzu ninga cupanjia a Hristolui... Aestâ dureari a mea di fiticâ nu-avea yitripseari shi paplu nu-avea cum s-mi-agiutâ. Ânj frimtamu mintea cu-ntribâri tsi-nj loarâ di njicâ isihia... Tra s-mi facâ s-agârshescu tuti aesti, paplu nj-aspusi unu pirmithu cu unu njelu tsi nu-aushea...Eara unâoarâ unu amirâ cari, aproapi tu-ausheaticu, âlj deadi Dumnidzâ unâ fiticâ... Haraua-lj fu ahântu mari câ nu mata shtia tsi mushutets s-lj-aducâ shi tsi bunets sâ-lj da... Feata crishtea, ama Dumnidză shtia câ tse tutu anfârmâcatâ shidea... Amirălu lj-adutsea tuti soili di oaminji sâ-lj facâ shicăi ama a featiljei nu lj-arâdea budza... Eara musheatâ feata, ama niarâslu, nvirinarea u fâtsea s-parâ bitârnâ...

97

Pitricu amirălu cljimări la tuti amirâriili s-yinâ yiatsârljii nai ma avdzâts tra sâ-lj toarnâ a featiljei arâslu. Ama, kiruti furâ tuti... Feata armânea mârânyipsitâ shi canda mashi plângu avea tu suflitu! Di iu yinea aestâ mârânyipseari, nu putu canu yiatru sâ spunâ!Unâ dzuuâ, tsi-lj vini a featiljei di-amirâ s-dishcljidâ poarta-a pâlatiljei shi s-iasâ nafoarâ! Imnâ niheamâ shi njiurizma di iarbâ crehtâ* shi lilici u dishtiptarâ ca ditu unu somnu di moarti... Virdeatsâ, multâ virdeatsâ, s-tindea dinâintea a ocljiloru a ljei... Shi, tu-unu câmpu veardi, alghea unâ cupie di oi!... Nu-avea vidzutâ pânâ atumtsea ahtari luyurie! S-apruke niheamâ shi vidzu câ ninga cupie alghea njeljii... Tsi harauâ-lj pindzea s-alagâ ca zurlji?! Feata mutrea gioclu a njeiloru sh-unâ câldurâ ahurhi sâ-lj curâ tu trupu. Di la unu njelu albu, ca zbuldzulu di neauâ, nu putea sâ-sh lja ocljii... S-turnâ acasâ shi-lj dzâsi a Amirălui iu fu shi tsi vidzu...- Njelu-atselu albu voi s-lu-amu ningâ mini cathi dzuuâ! dzâsi feata.- Efcula** luyurie, feata mea, dzâsi

* crehtu,â = engl. tender; rom. fraged,ă** efcula = engl. simple, rom. uşor, simplu

98

Amirălu. Potu s-ts-aducu unâ cupie di njelji, ma s-vrei!- Nu, mini lu voiu mashi atselu albu, cu unâ njicâ steauâ tu frâmti... Atselu shi mashi atselu!S-featsi vrearea a featiljei! Amirălu ancupârâ njelu di la picuraru cu una mnatâ di flurii! Picurarlu shi-armasi ciudusitu: eara un njelu di-araddâ, ca tuts njeljii! Di-atsea dzuuâ feata nu-s mata dis-pârtsâ di njelu shi nitsi njelu nu mata inshi pi câmpu, deadunu cu cupia... Biia lapti ditu mâna a featiljei, lj-adutesa nai ma crehta iarbâ tu tâvadz mâlâmâsits... Njelu mâca, biia shi crishtea... Ayonja duki feata câ njelu ahurhea s-creascâ shi, unâ dzuuâ, va s-facâ birbecu... S-aspâre ahântu di-aestu averu câ, mârata, câdzu iara lândzitâ... Iara vinirâ tuts yiatsârljii mări s-u vindicâ... Singura yitripseari eara: s-nu creascâ njelu, s-armânâ daima ashi musheatu cum easti: albu, njicu, cu steauâ tu frâmti. Cu alti zboarâ: s-armânâ njelu! Dimunikescu* lucru, dzâsirâ yiatsârljii!... Ahtari lucru nu s-ari ni avdzâtâ, ni vidzu-

* dhimunikescu = engl. diabolical,strange;rom. diavole-sc,ciudat

99

tâ! Ficiuritsljii crescu, agiungu oaminji, shi lipseashti shi njeljii s-creascâ, sâ s-facâ oi i birbets! Ama nu s-ascutea-n capu cu feata di-amirâ: ma s-creascâ njelu, ea va s-lân-dzidzascâ shi, poati, va s-moarâ! Mâratlu amirâ! Acljimâ tuti moashili tsi shtia s-facâ măyi! Unâ-lj dzâsi:- Mini potu s-lu facu njelu s-nu creascâ, s-armânâ njelu! Shi lu lo njelu-mbratsâ, lu hârsi shi-lj deadi tsiva s-bea... Dupu aestâ biuturâ durnji mâratlu njelu ndauâ dzâli... Feata a amir