Kapferer Noel - Zvonurile

5/14/2018 Kapferer Noel - Zvonurile

1/62

.lEAN-NOEL KAPFERER este 0personalitate de talie europeans,rccunoscu ta pe pl an mondial . Are con tri but ii not abil e In dome-niul psihosociologie i teore tice si apl icate. A rea liza t s tudi i funda-mentale in domeniul persuasiunii si zvonurilor. A aprofundat studiulrolului marci i in microeconomie si macroeconomie . Pentru lucra -rea Les Marques, capital de l 'entreprise a primit, in 1991, MarelePremiu al .Academiei de Sti inte Cornerc ia le" din Franta. Car ti lesale, multe bestseller-uri, au cunoscut editii succesive si s-au tradussi difuzat in SUA, Marea Bri tanie, Suedia, Japonia , I ta lia, Turcia,Bulgaria, Spania, Germania, In Romania, inafara de lucrarea desprezvonuri, s-a mai tradus volumul Cdile persuasiuni i. Modul de inf lu-entare a coinportamentelor prin mass-media sipubl icitate (Bucu-resti , Edi tura Comunicare. ro , 2002).

JEAN-NOEL KAPFERER

ZVONURILEOPERE: Les Chemin de la persuasion: Le mode d 'influence desmedia el de la publicite, 1978 (editia a Ill-a, 1990); Echec a lascience: L ' image de l 'espace dans public (in colab. cu G. Laurent),1981; La Sensibi li te aux marques: Nouveau concept pour fagest iondes marques (In colab. cu G. Laurent), 1983; Rumeurs. Leplus vieuxmedia du monde, 1987 (editia a IV-a, 1990); Rumors: Image, usesand functions (In co lab. cu Jean -Claude Thoen ig ~i M. Vol ine),1988; La Marque, Jacteur de competivite des entreprises et decroissance des economies (In colab. cu Jean-Claude Thoenig), 1989(editia all-a, 1991); Les Marques, cap ita l de l'ent repr is e, 1991(edi tia a I ll -a , 1998) ; 1992: La Sensibi li te aux marques : Marchessans marques, marches a marques (in colab. cu G. Laurent), 1992;Les Marques : Le chemins de la reconquete, 1995; Les Marques,capital de I 'entreprise, 1998; Re-marques. Les marques a l'epreuvede lapratique, 2000; Les Marques , capital de l 'ent repri se : Creeret developer des marques Jortes (in colab. cu Claude Boutineau),2001; Le Marques a l 'epreuve de la pratique, 2002; Ce qui vachanger les marques, 2002 (edit ia a I I-a , 2005) ; BMW R 1150 R,2004; The New Strategic Brand Management, 2004; Le Dirigeantet fa planete consommateurs . Les reali tes du marke ting mondial( in colab. cu Claude Boutineau), 2005; CB.S.A.: Communicationby smi ll ing around humor et commun icat ion, 2005; FAQ LaMarque. La marque en quest ions : reponses d 'un special is te , 2006.

Cel m ai vechim ijloc de inform are din fum ePrefata de SEPTIMIU CHELCEA

Traducere din franceza de MARINA VAZACA

HUMANITASBUCURqTI


2/62

Chid pentru analiza zvonurilor28. Exista elemente care sa ateste conventionalizarea? Moralizarea?29. Ce asirnilari culturale pare sa retlecte?30. Contine caracteristicile unei legende?31. Poate contine 0 rasturnare a adevarului?32. Contine un spiri t istet?33. Fecunditatea zvonului are conditii care favorizeaza circulatia relatarii?34. Cel fel de s impli fi cari au avut loc?35. In relatare exista formulari lingvistice sau ciudatenii de limbaj persistente?36. A existat 0 accentuare prin multiplicare?37.Circulatia, marimea, simbolurile familiare aujucat vreun rol in accentuare?38. A existat concretizare sau personificare?39. Ce tendinte de final exista?40. Abordeaza intamplari curente?41. Aduce in prezent evenimente trecute?42. Exista tendinte predominant intelectuale sau mai mult emotionale?43. Sunt to ate detaliile asimilate temei principale? .44. A existat 0 condensare a itemilor?45. Exista dovezi de continuitate a zvonului?46. In ce fel este manifestata tendinta spre conformare?47. Sunt asimilate habitusurile lingvistice?48. Sunt asimilate interese ocupationale, de clasa, rasiale sau alte forme

de interese personale?49. Exista forme de asimilare a prejudecati lor?50.Este posibil ca vreo parte a zvonului sa sebazeze pc neintelegerea verbala?51. Care este sernnificatia expresiva (metaforica) a zvonului?52. Este posibil ca zvonul sa reprezinte fuziunea pasiunilor sau antipatiilor?53. Este zvonul transmis in forma de lant? Care este publicul sau? De ce?54. Sunt oamenii sensibili la zvon datorita .meatentici" sau "suprainfor-

mari i" cu priv ire la el?55. Poate firespectivul zvon clasificat ca sperietoare, speranta sau ca vis?56. Poate f i par te a unei campanii a soaptelor?57. Are vreo relat ie cu s ti ri le d in ziare?58. Es te poves tirea etichetata ca zvon sau fapt sau este subscri sa uneisurse oficiale? Cu ce efect?59. Care poate f i cea mai bun a cale pentru a-I respinge?60. Reprezinta 0 etapa de criza (exces) in raspandirea zvonului?

Aceste intrebari sunt orientative. Fiecare intrebare este bazata peun principiu consacrat al zvonului. Nu mai este nevoie sa spunemca intrebarile sunt aplicabile oricarui esantion de zvon.

I. Este povestirea 0chestiune de credinta pentru un subiect de referinta?2. Lipsesc vorbitorului sau ascultatorului standarde solide pentru verifi-

carea povestirii?3. Exista atiltambiguitate, cat si importanta? Care factor este mai important?4. In ce fel reflecta zvonul un efort de cautare a intelcsului evenimentelor?5 .Ofera el0explicatie simplificata (mai economica) a unei situatii emo-

tionale sau a unui environment confuz?6. Explica vreo tensiune interioara?7.Este tensiunea de natura, in principal , ernotionala sau nonemotional a?8.Tensiunea este anxietate, ostil itate, dorinta, vinovatie, curiozitate sau

alta stare mental a?9. Justifica existenta la povesti tor a unei emotii neacceptabile?10. Din ce cauza este povestea importanta pentru povesti tor?II. In ce sens relatarea zvonului iiconfera relief?12. Ce elemente de rationali tate sunt prezente?13. Contine posibilitati de proiectie psihica?14.Este In ansamblu un vis cu ochi i deschisi? Daca da, cum?15. Poate servi unci functii de eliberare de vinovatie?16. Reflecta 0 stare de agresiune ascunsa?17. Prin relatarea sa, povesti torul obtine prestigiu?18. Este zvonul astfel relatat incat sa produca satisfactie unui prieten sau

sa confere 0 favoare?19. Poate servi la comunicarea fatica?20. Se poate detecta un sambure de adevar din care relatarea probabi l ca

s-a dezvoltat?21. Este 0minciuna gogonata?22. Se poate sa f i exis ta t eror i In percept iil e init ia le?23. Care este cursu I probabil al constructiei creative?24. Este de asteptat ca el sa contina prelucrari; daca da, ce tip de prelucrari?25. Sufera zvonul probabil distorsiuni de nume, date, numere, perioade

de timp?26. Este persistenta etichetarea sau localizarea?27. Este probabila 0 schimbare cornpleta a temei?

Gordon W.Allport siLeo 1. Postman, An analysis of rumor, ThePublic OpinionQuarterly, 10,4,514-516.


3/62

Introducere

Incepand din 1981, Procter &Gamble, una dintre cele maimari firme americane producatoare de bunuri de larg consum,primeste mii de telefoane pe luna din partea beneficiarilor ingri-jorati, care vor sa stie daca societatea are intr-adevar legaturi cuSatana, asa cum se zvoneste. Conform zvonului, simbolul vizualal firmei - un barbat privind spre 0 puzderie de stele - arascunde de fapt numeroase semne satanice. Privite cu atentie,stelele ar forma cifra satanic a 666. Ca sa-si asigure succesulin afaceri, se pare ca Procter &Gamble a pactizat cu diavolul,varsand 10% din beneficii unei secte satanice. Iscat in jurulanului 1980 la vest de Mississippi, zvonul s-a raspandit foarterepede, ajungand pana pe coasta estica a Statelor Unite si declan-sand un razboi pentru care firma Procter & Gamble nu era pre-garita: un razboi al stelelor mai putin obisnuit. Cutremurate desemnificatia nevin ovate lor stele, numeroase grupari religioaseau recomandat chiar boicotarea produselor purtand emblemafatala.La sfarsitul lui 1966, la Rouen, zvonurile s-au indreptat im-

potriva unui magazin de confectii renumit, zice-se, ca momealapentru traficul de femei. Amenintarile telefonice devenisera totmai numeroase. Urmarita de acest zvon pe care nici 0dezmintirenu a reusit sa-l potoleasca, directoarea magazinului a preferatsa abandoneze lupta si sa paraseasca orasul. Dupa trei ani, unzvon asemanator se raspandea laOrleans. Cumparatorii refuzaupractic sa mai calce in sase cunoscute magazine de confectii


4/62

50 INTRODUCERE INTRODUCEREapartinand unor evrei: se pare ca disparusera mai multe tinere,rapite din cabinele de proba, Inspectand subsolurile respecti-velor magazine, politia ar fidescoperit cateva fete drogate, pre-gatite pentru a f livrate unei retele de traficanti de femei. .Zvonuldin Qrleans" luase 0asemenea amploare, incat pentru a-l inabusisau macar reduce la tacere, s-a facut apella mobilizarea preseipariziene si a celei locale, a asociatiilor si institutiilor publice.In ianuarie 1973, un zvon insistent a strabatut atat cercurilepolitice majoritare, cat si opozitia. Se spunea ca presedintelcGeorges Pompidou ar fi fost gray bolnav, in pericol de moarte,asa incat ar fi fost chiar posibil sa nu-si incheic septenatul. Acestzvon a cunoscut 0larga raspandire in randul natiunii, fiind preluatdepresa si dc celelalte medii de informare care nu faceau altcevadecat sa intretina deruta. Boala presedintelui, desi ncconfirmataoficiaI, se afla in topuI subiecteIor de conversarie. Presedintelcrepublicii avea sa moara intr-adevar un an mai tarziu, din cauzaunci boli necrutatoare.Pe 22 noiembrie 1963, in Statele Unite, John FitzgeraldKennedy era asasinat in timp ce strabatea orasul Dallas, insotitde convoiul sau de masini. Vinovatul a fost repede identificatin persoana unui oarecare Lee Harvey Oswald. A fost desem-nata 0comisie de ancheta care sa cerceteze si sa formuleze con-cluziile in legatura cu acest moment sumbru din istoria StatelorUnite. Concluziile, consemnate in celebrul raport Warren, aufost cat se poate de clare: presedintele Kennedy a fost asasinatde 0singura persoana, L.Oswald, care actionase din proprie ini-tiativa. Totusi, un zvon a inceput sa circule Inca din primele zilede dupa atentat: separe ca laDallas s-ar fiaflat mai multi tragatoriIn ziua aceea. Era yorba asadar de un complot In toata regula.Unii vorbeau de Fidel Castro, altii de CIA. Un lucru e sigur: ver-siunea oficiala a tragatorului izolat nu a reusit sa convinga nici-odata intreaga opinie publica americana.Patru exemple de zvonuri binc cunoseute. De fieeare data,acelasi proees de desfasurare, incepe sa circule si sa proliferezecate 0yorba cine stiede unde venita. Miscarea se amplifica, atinge

lin punct culminant pentru ea apoi sa descreasca, sa mai palpaieslab0vrcme, inainte de a se stinge defmitiv. Si totusi, patru exem-pic foarte difcrite. La Orleans, zvonul nu avusese nici un temei.De ascmenea, Procter&Gamble nu are nici0legatura cu diavolul.in sehimb, zvonul privind boala grava a presedintelui Pompidouera cat sc poate de intemeiat, Cat despre zvonul ee eontesta con-cluziilc raportului Warren, incertitudinea e totala iar indoialapermisa.Pcntru public, cuvantul zvon evoca un fenomcn misterios,aproapc magic. 0 analiza a voeabularului curcnt e rcvelatoarcIn aceasta privinta: zvonurile zboara, cresc, serpuiesc, moenesc,circula. Din punct de vedere fizic, sunt niste animale neobisnuite,iuti si nesatule, ce nu se integreaza in nici una dintre familiilecunoscute. Se pare ea efectullor asupra oamenilor e ascmanatoreu eel aI hipnozei: fascineaza, subjuga, seduc, inflacareaza.Tema centrala a acestei carti consta In demonstrarea faptului

ca 0 ascmenca conccptie e gresita. Dcpartc de a fi mistcrioase,zvonurile se supun unci logici al carei mecanism de functio-narc poate fi demontat. Suntem mai Inmasura acum sa raspun-dcm marilor probleme puse de zvonuri. Cum se isca, de undepleaca, de ce apar intr-o bun a zi in cadrul unui grup sau intr-unanum it loc?Se poate oferi ~i0 interpretare a zvonurilor: de cc sunt sum-

bre? Carer reguli se supune mcsajullor? Dincolo de continutulaparent, care e mcsajul ascuns? Etc.o analiza a zvonului ca fenomen nupoate saneglijeze folo-sirea lui in viata de toate zileIe. Cum convietuirn cu zvonurile,cum Iefolosim, In ce scopuri, eu ce rezultate asteptate sau neas-teptatc?In sfarsit, 0ultima intrebarc: un zvon poate fiinabusit? Pana

acum nu s-au facut dccat analize descriptive sau explicative alefenomenuIui: rcalitatile sociale obliga Iadepasirea acestor etape,pentru a ajunge la previziune. Un studiu aprofundat al problemeicontrolarii zvonului permite patrunderea in miezullogicii sale,adica accesul la chiar fenomenul increderii.

51


5/62

1. Un fenomen care scapa

Zvonurile sunt omniprezente, indiferent de sferele vietii so-ciale. Ele constituie eel mai vechi mijloc de comunicarc in masa.Inainte de aparitia scrisului, informatia circula din gura-n gura,singurul canal de comunicare al societatii. Prin zvonuri se vehi-culau vestile, totzvonurile cladeau sau stricau reputatiile, starneaurascoale sau razboaie. Aparitia presei, apoi a radioului si in sfarsitexplozia audiovizualului nu a fost insa de natura sa potoleascazvonurile. In ciuda mijloacelor de comunicare in masa, publiculcontinua sa preia 0parte a informatiei din gura-n gura. Existentamedii lor de informare, departe de a suprima zvonurile, n-a facutaltceva decat sa determine 0specializare a lor: astfel, fiecare dis-pune acum de propria arie de raspandire.Cu toate acestea, nu se stiu prea multe lucruri despre zvonuri.Mai rar s-a intamplat ca un fenomen social atat de importantsa fi fost atat de putin studiat: fapte misterioase, aproape magice,zvonurile sunt inca un no man s land sau un Malo Grosso alcunoasterii.Unde incepe si unde se opreste fenomenul numit zvon? Prin

ce se deosebeste el de ceea ce spunem in mod curent ca circuladin gura-n gura? E un concept care scapa chiar in momentul incare ne inchipuim ca l-am delimitat. Toata lumea crede ca poaterecunoaste un zvon atunci cand ilintalneste, dar nimeni nu e instare sa-l defineasca satisfacator, In fond, desi toata lumea aresentimentul foarte putemic al existentei zvonurilor, nu s-a ajunsla nici 0intelegere care sa ne ajute sa spunem cu precizie undeincepe si unde se sfarseste fenomenul.


6/62

54 UN FENOMEN CARE SCAPA. UN FENOMEN CARE SCAPA. 55Cum se explica lipsa studiilor dedicate acestui subiect? Un

prim mot iv ar f id ificultatea demersului . Se poate cerceta cu usu-rin ta domeniul presei , radioului, televiziunii pentru ca mesajeletransmise prin intermediullor se pastreaza. Oricine poate con-sulta colecti ile de reviste sau de ziare . Tot astfe l, magnetofonulsau magnetoscopul permit reascultarea sau revederea unor emi-siuni trccute. Nu se intampla acelasi lucru si cu zvonurile. Curare exceptii, cercetatorul afla in general prea tarziu de exis-tenta unui zvon: fie cand s-a sfarsit, fie cand e in faza finala.Nu-i ramane in acest caz decat sa reinvie prin intcrviuri amin-tirea acelui zvon predispus uitarii, interpretarii, denaturarii. Astfel,cercetatorul nu corecteaza zvonul, ci amintirea pe care acestaa lasat-o unora si altora. Obiectul se lasa cu greu cercetat.

Un alt motiv este legat de faptul ca zvonurile au starnit maidegraba discutii moralizatoare decat ccrcetari menite sa Ieexplicemccanismul de functionare.

ICifreie din parantezeie drepte trimit la lucrari le citate la bibliografie(n.a.).

Cclc trei definiti i sunt foarte apropiate. Potrivit lor, zvonuleste inprimul rand 0 informatie: aduee date noi despre 0persoanasau un eveniment de actualitate. Se deosebeste prin aceasta delegcnda, care relateaza fapte trecute. In al doilea rand, zvonule destinat a fi crezut, in general, nu e reluat numai cu intentia dea amuza sau de a predispune la visare, deosebindu-se astfel depovesti rile hazlii sau de povesti, Zvonul incearca sa convinga.Dupa definirea conceptului, autorii prezinta 0serie de exemplesi de experientc, Lucru curios, toate exemplele lor sunt cazuride zvonuri "false": ceca ce crezuse publicul nu era intemeiat.Totusi, cazurile de zvonuri intemeiate nu l ipsesc: cele legate deboala lui R. Reagan, L.Brejnev, I.Andropov sau G. Pompidou,despre care am mai vorbit. Orice tip de devalorizare e preccdatde zvonuri. La nivelul intreprinderii , zvonul anunta concedierisau schirnbari. In politica, preceda plccarca unor ministri, Unalt exemplu: in 1985, cu cateva saptamani inainte de confirma-rea oficiala a stirii , se zvonise un mare succes al indust riei fran-ceze - se parea ca americanii prefcrau sistemul de transmisieRita, pus la punct de Thompson CSF, pentru echiparea infan-teriei lor. In cele din urma, sistcmul Rita a fost intr-adevar ales,in detrimentul concurentului sau bri tanic.

Exemplele retinute de cercetatorii americani sunt tenden-tioase. Nu dezvolta decat cazuri de zvonuri neintemeiate, iar dcfi-nitii le lor nu fac nici 0referire la verid ic itatea informatie i. Ei nuafirma nicaieri ca zvonul e 0 "informatie falsa", dar spun cazvonul nu este altceva decat 0 informatie .neverificata". Nu sespune nimic in legatura cu verdictul veri ficari i ul terioare.

Totul se petrece ca si cum, const ienti ca zvonul nu e neaparatfals - ba dimpotriva -, acest mod de exprimare ar trebui totusiimpiedicat cu orice pret . De aceea, Allport s i Postman nu prezintadecat cazuri de zvonur i "false". In plus, in cazul in care cititori in-au inteles pericole le, cercetatorii expun procesul prin care zvonulduce inevitabil la eroare . Experimentele lor sunt bine cunoscute:o persoana priveste t imp de cateva secunde 0fotografie reprezen-tand 0 intamplare de pe strada, apoi povesteste ce a vazut unei

o informatie incomoda, Primcle studii sistemat icc intre-prinse asupra z~onurilor au fost facute de americani. Numarulzvonurilor in timpul celui de-al do ilea razboi mondial s i efectelelor negative asupra moralului t rupelor si al populatiei au deter-minat mai multc echipe de cercetatori sa se intereseze de acestsubiect.

Cum au def ini t ei zvonul? Pentru Allport si Postman [5] 1 inte-meietori i domeniului , zvonul este un "enunt legat de evenimen-tele la zi, destinat a fi crezut, colportat din om in om, de obiceidin gura-n gura, in lipsa unor date concrete care sa ateste exacti-tatea lui". Pentru Knapp [85], zvonul e 0 "declaratie destinataa fi crezuta, ce se raporteaza la actualitate, fiind raspandita inlipsa unci verificari oficiale". Pentru Peterson si Gist [115], zvonuleste ,,0rclatarc sau 0explicatie neverificata , care circula din omin om si este legata de un obiect, un eveniment sau 0problemade interes public" .


7/62

56 UN FENOMEN CARE SCAP A UN FENOMEN CARE SCAP Aalte persoane care povesteste ce a auzit unei a treia persoaneetc. Dupa ce a fost reluata a sasea sau a saptea oara, informatiaabia daca mai are vreo legatura cu fotografia initials.Experimentullui Allport si Postman i~ipropunea sa demon-

streze ca zvonul duce inevitabil la 0deformare: circuland, seindeparteaza de adevar, atat la propriu cat si la figurat, reprezen-tand asadar 0denaturare a realitatii. QED. Vom vedea mai departec a aceasta simulare experimentala nu corespunde intotdeaunafelului in care functioneaza zvonurile in viata de toate zilele.Exista cazuri in care mesajul este respectat cu multa grija dela 0persoana la alta.Lucrand pentru Office of War Information, care avea intre

altele sarcina de a controla fluxul zvonurilor, cercetatorii ameri-cani au avut mare grija sa discrediteze acest mod de comunicare.Conceptul de zvon fiind neutru, au fost alese numai exemplelenecesare demonstratiei, Exista 0contradictie in acest demers:daca zvonul este intotdeauna "fals", de ce sa-i mai acordamatentie? In fond, in urma experientei acumulate, lumea ar fi tre-buit sa invete de mult sa puna la indoiala zvonurile.De fapt, zvonul devine suparator tocmai pentru ca se poate

adeveri. Pe timp de razboi, dusmanul si urechea lui legendara-s-coloana a cincea - ar putea afla prin intermediul zvonurilorcine stie ce adevar ascuns. lata dovada ca zvonul nu e intotdea-una lipsit de temei.Ca sa evite riscul unor scurgeri de informatii confidentiale,

Office ofWar Information a initiat campanii de afisaj prin carese recomanda celor ce doreau sa fie buni cetateni sa nu colpor-teze zvonuri ("Sst, peretii au urechi"). Din pacate, toate acesterecomandari neglijau 0problema esentiala: cum sa procedezepublicul ca sa recunoasca un zvon? Iata-ne adusi in mod foarteconcret la 0problema de definitie. lar cele trei definitii exami-nate mai sus nu ajuta publicul in nici un fel: ce inseamna exact,,0 informatie neverificata?" De obicei, arareori verificam infor-matiile primite de la altii . Nu-l mustra oare Cristos pe sfantulToma care nu a crezut pana nu a vazut, spunandu-i: .Fericit eel

care crede lara sa vada"? Viata sociala se intemeiaza pe incre-dcre ~ipe delegarea sarcinii de a verifica. Daca redam 0informatiecitita intr-un ziar, presupunem ca ea a fost verificata, dar nu avemnici 0 dovada in acest sens.Notiunea de verificare nu poate fi disociata de persoana

presupusa a face verificarea. Daca nu avem incredere in aceapersoana, punem la indoiala si informatia pe care ne-o aduce.lata de ce raportul Warren este indoielnic pentru foarte multiamericani. Pentru ei, tezele raportului nu prezinta nici 0garantie:nu au incredere in teza actului izolat. Dupa cum se vede, crite-riul verificarii reintroduce 0 doza mare de subiectivitate.In sfarsit, a defini zvonul ca0informatie care circula ,,neveri-

ficata" permite cu atat mai putin publicului sa 0 identifice, cucat in general ea se prezinta insotita de atributele verificarii ideale,marturia directa: "Am un prieten care a vazut cu ochii lui ambu-lanta iesind de la Elysee!" Zvonul ne parvine intotdeauna printr-unprieten, coleg sau ruda, care nu a fost el insusi martorul directalevenimentului relatat, ci e prieten cumartorul. Ce poate fi maicredibil decat un martor direct? Ce dovezi mai bune se pot cere?Acest martor direct are statutul ziaristului spontan si dezinte-resat: relatarea lui nu e deterrninata decat de dorinta altruista dea comunica prietenilor ce a vazut sau auzit .AstfeI, orice definitie a zvonului bazata pe caracterul .neveri-

ficat" al acestuia sfarseste intr-un impas logic si in imposibi-Iitatea de a deosebi un zvon de multe aite informatii care circuladin gura-n gura sau sunt transmise de mediile de informare.Daca revenim la problema concreta pusa de Office of War Infor-mation, cum putem inacest caz sa descurajam zvonurile? Ameri-canii nu puteau fi totusi impiedicati sa comunice, mai ales petimp de razboi, cand ingrijorarea, ce atinge cote maxime, ii facepe oameni sa vorbeasca tocmai ca sa mai uite de ea. Cele cinci"directive" emise de Knapp pentru a descuraja proliferarea zvo-nurilor sunt deosebit de interesante. Involuntar, dezvaluie dece, dintotdeauna, zvonurile au fost incomode.

57


8/62

58 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FENOMEN CARE SCAPA 59- TnprimuI rand, publicul trebuie sa-si pastreze intacta incre-

derea inmediile de informare oficiale (presa, radio, televiziunc),astfel incat sa nu fie tentat sa se informeze din alte surse.- In aldoilea rand, trebuie ca publicul sa-si pastreze nestir-

bitd increderea in conducatorii sai, in guvemul care-si da toatasil inta sa raspunda problemelor generate de criza si de razboi.Trcbuie dcpuse toate eforturile pentru a evita suspiciunea ~ibanuiala ce favorizeaza zvonurile.- Cand are loc un eveniment, trebuie sase transmita cat mai

repede posibil maximum de informatie. Zvonurile se nasc dinintrebarile spontane pe care publicul si le pune si la care nu segaseste raspuns. Ele satisfac nevoia intelegerii evenimentuluiatunci cand acesta nu e clar.- Difuzarea informatiilor nu inseamna neaparat si reccptio-

narea lor: trebuie deci asigurata receptionarea in conditii bunede catre toata lumca. Trebuie eliminate toate zonele de necunoas-tere. De exemplu, Knapp citeaza 0 initiativa recenta a armateibritanice: organizarea unor "reuniuni educative" in cadrul carorasoldatii puteau aborda toate subiectele primind raspunsuri bune~i clare.- Daca lipsa de ocupatie genereaza 0 adevarata aviditate

pentru cele mai neinsernnate vorbe menite sa puna capat mono-toniei, trebuic luate masuri ca populatia sd nu trdnddveascd:munca si organizarea timpului liber.In contextul celui de-al doilea razboi mondial, recomandarile

lui Knapp pareau legit ime si manate de dorinta de a participala efortul natiunii. Recitite pe timp de pace, acestea par a descrieun regim totalitar. Prima recomandare tradeaza neincredereain mediile de informare neoficiale: facand apella alte surse, popu-lat ia risca sa afle 0versiune a faptelor diferita de cea difuzatade medii le de informare oficiale. A doua regula seamana cu unimn inchinat respectului fata de conducatori: trebuie ca publiculsa-si pastreze nestirbita increderea in cei ce conduc natiunea,orasul, intreprinderea, sindicatul, partidul politic. Recomandareaa treia ~ia patra echivaleaza cu asigurarea ca intreaga populatie

a at1at la t imp versiunea oficiala ~ica nu a ramas nici 0 insulitade ignoranta. Necunoscand versiunea oficiala, aceasta insulitasi-ar putea crea propriul adevar, In sfarsit, ultima regula prevedeorganizarea cat mai buna a timpului populatiei: momentcle liberesi de relaxare sunt nerecomandabile.Astfel, definitiile zvonului ce insista pe caracterul "neveri-

ficat" al informatiei apartin unei perioade istorice in care teamade zvonuri era cxacerbata. Ele nu sunt satisfacatoare pentru ca,dupa cum am mai spus, criteriul .meverificarii" e subiectiv si nudiferentiaza zvonul de reluarea din gura-n gura a unei informatiicitite, de exemplu, dimineata intr-un cotidian. Lasam in seamaaltora verificarea, dar nu avem intotdeauna dovezile formale alerealizarii ei. Pentru ca seprezinta sub forma relatarii unui martordirect, zvonul se bucura de aceleasi aparente de verificare ca oricealt mijloc de informare.Definitiile bazate pe critcriul informatiei neverificate si chiar,

mai mult, al informatiei "false" sunt de fapt definitii ideologicece tradeaza 0prejudecata impotriva zvonurilor ~i0vointa mora-lizatoare. Regulile lui Knapp par desigur rizibile pe timp depace. Au insa meritul de a indica in mod clar originea preju-decatii. Zvonurile nu deranjeaza pentru ca sunt "false": dacaar fi asa, nimeni nu le-ar lua in seama. Ele sunt crezute tocmaipentru ca se intampla adesea sa fie "adcvarate", ca in cazulscurgerilor de informatii sau al secretelor politice dezvaluite.Zvonurile deranjeaza pentru cii alcatuiesc 0sursa de informarenecontrolata de putere. Pata de versiunea oficiala se nasc alteadevaruri: f iecare cu adevarul sau.o deliberare colectiva. Putem spune totusi ca orice infor-

matie transmisa din gura-n gura e zvon? In acest caz orice infor-matie raspandita in societate arputea primi numcle de zvon, chiardaca e yorba de reproducerea afirmatiilor primului-ministru cuocazia vizitei la primaria unui oras oarecare. Or, simtim 0 reti-centa in a califica drept zvon 0astfel de informare. Evident cadaca cineva se adreseaza unui grup cu intrebarea: "Ce zvonuri


9/62

60 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FENOMEN CARE SCAP Amai circula?" nu asteapta drept raspuns reproducerea informa-tiilor oficiale sau a discursului primului-ministru. 0 definitie azvonului trebuie sa excluda de la inceput transmiterea legitimaa unei informatii oficiale din gura-n gura.Cea mai cunoscuta definitie a zvonului prin dinamica sa ise datoreaza sociologului american T. Shibutani: zvonurile suntstiri improvizate, rezultand in urma unui proces de deliberarecolectiva, Dupa parerea lui, la originea zvonului se afla un eve-niment important si ambiguu. De exemplu, un sat tunisian estrabatut de zeci de tancuri in timpul noptii. In aceasta tara undedomneste 0atenta supraveghere a informatiei, populatia se vaintreba: ce se petrece? Zvonul ar fi asadar "reunirea resurselorintelectuale ale grupului pentru obtinerea unei interpretarisatisfacatoare a evenimentului" [137]. Astfel, zvonul este inacelasi timp un proces de dispersare a informatiei si un procesde interpretare si de comentare. Shibutani intelege zvonul carezultat al unei actiuni colective ce are drept scop atribuireaunui sens unor faptc inexplicabile: "Tancurile inseamna oareo noua patrundere a lui Gadhafi in Tunisia? E rascoala inurmacresterii preturilor? Sunt simple manevre? Sa fi murit Bour-guiba?" Colportand faptele si comentandu-le, grupul ajungela una sau doua explicatii. Evolutia continutului zvonului nus-ar datora distorsiunilor memoriei, ci evolutiei si contributieicomentariilor facute in timpul procesului de zvonire.Argumentullui Shibutani poate fi rezumat printr-o formulasimpla:

Nu intamplator domeniul consumului necesita publici tate.Produsele fiind putin importante, publicul nu e dispus sa facadin ele subiect de c onver s at ie , L ips e st e motorul canalului de trans-misie din gura-n gum. E sernnificativ faptul ca zvonurile privindproduse banale au tocmai rolul de a le face sa devina importantesaumisterioase: "Tigarile Camel contin opium"; "Se pot observatrei litereKdesenate in culoarea rosie a pachetului de Marlboro:e normal, firma Marlboro finanteaza Ku-Klux-Klanul"; cutarebranza bine cunoscuta ar fi cancerigena,In general, toate simbolurile misterioase constituie un resort

ideal pentru zvonuri: sunt ambigue, deci starnesc intrebari, Deexemplu, ce francez n-a remarcat intr-o buna zi, pe zidul caseisale, niste figuri geometrice, desenate cu creionul sau cu creta?In scurt timp s-a si raspandit 0 foaie volanta cu explicatia acestorsernne.Ele ar reprezenta .sernne de recunoastere folosite de nomazisau de spargatori" (de remarcat asocierea). De exemplu, un cerearinsemna "Incercati degeaba", iar un triunghi .Femeie singura".Cat despre literele N, D, DM, separe ca ar indica momentul eelmai prielnic spargerii. Aceasta foaie volant a, dactilografiata pchartie alba, foarte artizanal, are drept sursa 0Directie departa-mental a a politiilor urbane din departamentul Hauts-de-Seine sicircula nestingherita in intreprinderi si institutii.Astfel, ori de cate ori publicul doreste sa inteleaga ceva si

nu primeste explicatii oficiale, se produc zvonuri. Ele consti-tuie bursa neagrd a informatiei,Dupa cum se vede, definitia oferita de Shibutani este inacelasi

timp 0teorie a aparitiei ~ia evolutiei zvonului. Ea are in vederezvonurile iscate la cald, ca urmare a unui eveniment. Nu toatezvonurile au drept sursa un eveniment ce trebuie explicat: unele,dimpotriva, chiar creeaza evenimentul. Nu avem nici un motivsa nu Ienumim .zvonuri". De exemplu, in ianuarie 1985, laranici un motiv, chiar in absenta vreunei intamplari relatate defor-mat, la Strasbourg si in imprejurimi a inceput sa circule 0po-veste macabra potrivit careia niste parinti inconstienti si-ar fiabandonat copilasul de varsta foarte frageda in masina pentru

Z = Importanta x AmbiguitateE yorba de 0 relatie multiplicativa: daca important a eveni-

mentului e nula sau daca nu prezinta nici un fel de ambiguitate,nu vor exista zvonuri. Energia mobilizarii grupului e absenta.De pilda, se crede adesea cae usor sa lansezi zvonuri inmarketing:e 0greseala. S-a dovedit ca majoritatea oamenilor acorda preaputina importanta pastei de dinti sau iaurtului pe care leconsuma:majoritatea produselor prezinta un grad scazut de implicare. Inplus, nu sunt catusi de putin ambigue sipar pe deplin transparente.

61


10/62

62 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FEN OMEN CARE SCAPA 63

Psihiatrizarea zvonului. E. Morin, dimpotriva, ar fi de parereca numai povestea copilului degeratjustifica notiunea de zvon.Ea corespunde exact celor doua criterii indicate de el pentruidentificarea unui zvon 'in stare pura: a) nu a existat nici un copildegerat in zona, "nici un fapt care sa poata servi drept punct dep1ccare sau de sprijin pentru zvon"; b) .Informatia circula intot-deauna din gura-n gura in afara presei, afisului, foii volante saugraffiti-ului" [106].Tinand seama de larga raspandire a lucrari i consacrate deacest cercetator unui caz exemplar de astfel de zvon (traficulde femei la Orleans in mai 1969), interpretarea sa a devenit domi-nanta in Franta. Recent, 0 revista dedicata zvonului il defineade la bun inceput astfel: "zvonul nu are nici 0baza, si tocmaiin aceasta consta poate definit ia sa cea mai ireductibila" [55].

Structural, aceasta abordare corespunde celei intreprinse deT. Shibutani: ea consta in selectionarea unui tip de relatare gene-rata ~idifuzata din gura-n gura si in ridicarea ei la rang de expo-nent al fenomenului zvon. Dar cum ar trebui sa definim atuncizvonurile starnite de un eveniment in legatura cu care grupul isipune intrebari, formulandu-si propriile explicatii si difuzandu-le?Retinerea etichetei de zvon numai pentru relatari le iscate dinnimic obliga la crearea altor nume pentru fenomene care nu pre-zinta diferente sesizabile in manifestarile lor concrete.

Definitia lui E.Morin, aplicand numele de zvon numai poves-ti lor neintemeiate, a produs un efect pervers: zvonul a capatataspectul unci boli mintale raspandite in corpul societatii. Esernnificativ ~ifaptul ca in analiza zvonului din Orleans s-a folositun vocabular medical: germene, patologie, focar de infectie,perioada de incubatie, metastaza. Zvonul e asimilat astfel cu 0boala, cu un "cancer mintal". Pierre Viansson-Ponte, editorialistla Le Monde, scria urmatoarele: "Nu s-a prea analizat 0 altaforma de boala contagioasa a opiniei pub lice, care afecteazain mod special clasa poli tica (. .. ), 0boala pe care am putea-onumi zvon politic" (Le Monde, 28 septembrie 1977).Aceasta eonfuzie intre zvon si maladie chiar nebunie e

logica. Intr-adevar, daca zvonul 'nu este d~cat expresia u~eiconvingeri care circula Tara nici un temei, atunci constituie unfenomen irational, adica semn de nebunie, echivalentul socio-logic al halucinatiei. In consecinta, explicatia zvonului nu poatetine decat de domeniul psihiatriei: daca oamenii se incred intr-unzvon inseamna ca sunt nebuni.Psihiatrizarea zvonului prezinta un considerabil avantaj practic:permite condamnarea tuturor celor ce nu gandcsc la fel cu tinesau care nu adera la .rcali tatea oficiala". Si daca nu 0 fae, nu evina lor: delireaza.

Psihiatrizarea zvonului e consecinta directa a refuzului dea recunoaste un fapt crucial: 0 informatie falsa, 0data introdusain corpul social, sc raspandeste exact Ia fel ca si una veridica.Modul de difuzare nu tine de nebunie sau de halucinatie colec-,tiva, ci pur si simplu de regulile pe care se bazeaza viata sociala.Am mai spus-o, zvonul nu ne parvine niciodata prin persoanenecunoscute, ci, dimpotriva, prin persoane apropiate. Viata socialase bazeaza pe incredere: din prineipiu, nu pomim de la ideea carudele noastre inventeaza, fabuleaza sau sunt victime ale halu-cinatiilor,o data ce s-a dovedit ca zvonul din Orleans nu avea niciun temei, era usor sa lereprosezi locuitorilor ca i-au dat erezaresica l-au raspandit. Dar veridicitatea unei informatii nu e asemeni

ca ei sapoata schia undeva in apropiere. In aceste conditii, copi-lului i-ar fi degerat picioarele si apoi i-ar fi fost amputate (Der-nieres Nouvelles d'Alsace, 27 ianuarie 1985). Daca l-am urmape Shibutani si am limita conceptul de zvon numai la zvonuri1eiscate de un anume eveniment, am fiobligati sacream alte con-cepte care sa cuprinda zvonurile provenind din alte surse. Spo-rirea numarului de concepte nu este de dorit atunci cand nucorespunde unor fenomene total diferite. Apreeiem ca ambclepovestiri reprezinta cazuri de zvonuri: 0 inforrnatie neoficialae difuzata in societate.


11/62

64 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FENOMEN CARE SCAPA 65unei etichete. De ce, asadar, la Orleans oamenii ar fi trebuitsa-si dea seama imediat, ca in urma unei revelati i, ca povesteatraficului de femei in anumite magazine era neaparat neinteme-iata? Povestea vehiculata de zvon nu era aprioric imposibila.Se uita prea des ca veridicitatea unei informati i decurge in

primul rand din conventii si din delegarea sarcinii de a verifica.Aceasta nu se afla inscrisa undeva intr-un dictionar al adevarului~ifalsului, pe care oricine l-ar putea consulta imediat apasandpe tastele calculatorului personal. Notiunea de adevar, de infor-matie verificata decurge dintr-un consens social: realitatea estedeci esentialmente sociala. Pentru cititorul ziarului L 'Humanite,ceea ce declara Figaro nu corespunde realitatii, si viceversa. Nuexista asadar 0realitate, un fel de etalon al adevarului, ci realitati,Pentru a-si forma 0parere, fiecare se informeaza in imediataapropiere, in interiorul propriului grup sau clan [145].Cele doua surse ale cunoasterii sunt pe de 0parte mediile

de informare si pe de alta parte canalul transmisiei din gura-ngura, Zvonul e vocea grupului. Or, in numeroase situatii, voceagrupului, zvonul, 0ia inaintea mediilor de informare. A pretindeca numai realitatea vehiculata de presa din Orleans trebuia luatain consideratie inseamna sa elirninam a doua sursa de formarea cunoasteri i: ce cred sice spun oamenii injurul nostru. E ade-varat ceea ce grupul considera a fi adevarat. lar acest adevarse exprima prin intermediul zvonului.Adevarul ~i falsul. In cadrul Fundatiei pentru Studiul si

Informatia asupra Zvonurilor (Fondation pour I'Etude et I'Infor-mation sur les Rumeurs), a fost instalata 0 linie telefonica per-manenta care permite publicului semnalarea de noi zvonuri cei-ar parveni. Banda automatului ,,Alo, Zvonul" a pus in evidentafaptul ca in general interlocutorii comunica existenta unor zvo-nuri pe care nu le credoCum insa aceste povesti circula, fiind ere-zute de 0parte din public, interlocutorii Fundatiei asteapta dinpartea acesteia dezmintiri formale care sa provoace 0explozie

a adevarului. Alte telefoane provin din partea unor persoane caredoresc sa afle dad! sepot increde in cutare sau cutare poveste.Este semnificativ faptul ca interlocutori i telefoneaza ca sa

sernnaleze circulatia unor povesti in care ei personal nu credoAsadar, .zvonurile" pe care aceste persoane le cred ~ipe care nuIecalifica drept .zvonuri" scapa postului telefonic .Alo,Zvonul".Aceasta dovedeste ca, pentru public, l inia de demarcatie intreinformatie si zvon nu e obiectiva. Publicul numeste informatieceea ce considera a fi adevarat si zvon ceea ce considera a fifals sau neverificat.Astfel, nu natura mesajului sau a mijlocului prin care se vehi-

culeaza (presa versus din gura-n gura) determina in acest cazcalificarea unci informatii drept zvon. Linia de demarcatie intreinformatie si zvon e subiectiva: este rezultatul unci actiuni deconvingere. Daca cineva e convins de un mesaj relatat de unprieten sau 0cunostinta, va eonsidera ca are de-a face cu 0 infor-marie. In schimb, daca are vreo indoiala, va califica acelasi rnesajdrept zvon. Aici se afla paradoxul. Un zvon inceteaza sa maicircule de indata ce publicul Ilcalifica drept .zvon". In schimb,daca nu este recunoscut ca atare poate sa cireule in voie. Esteastfel nejustificata intrebarea: "Cum pot sa creada oamenii unastfel de zvon?" In realitate, transmiterea zvonului e dovadaincrederi i ce i se acorda sideci a existentei sale. Zvonul nu pre-ceda procesul de eonvingere, este insasi manifestarea lui vizibila,Eticheta de "informatie" sau de .zvon" nu se atribuie inainte deacordarea increderii sau in lipsa ei: ea reprezinta 0consecinta.E yorba de 0judecata de valoare total subiectiva.

Se intelege astfel de ce zvonul pare mai sesizabil prin exis-tenta dedit prin esenta lui. Pur si simplu pentru ea recunoastereaunui zvon nu e decat reflexul propriei indoieli. Asa se explicafaptul ca persoane diferite risca sa ajunga la diagnostice opuse:unii vor numi zvon ceea ce altii vor numi adevar,

Se impune 0prima eoncluzie: daca aceasta definitie popularaa zvonului nu e acceptabila ca definitie stiintifica, ea este funda-mentala pentru explicarea impactului persuasiv al zvonurilor.


12/62

66 UN FEN OMEN CARE SCAPA UN FEN OMEN CARE SCAP A 67In general, orice definit ie a zvonului bazata pe conceptele

de adevar si de fals sfarseste intr-un impas ce face inexplicabiladinamica zvonurilor. Examinarea logica a opozitiei dintre ade-var si fals dernonstreaza ca linia ce delimiteaza informatia dezvon este ciH se poate de neclara. In general, publicul nu e instare sa distinga adevarul de fals atunci cand 0 stire iiparvinedin gura-n gura.De si c an d e yorba de zvonuri sepune inprimul rand problemaadevarului si falsului, de fapt ea nu e uti la pentru intelegerealor.Procesul de zvonire se declanseaza atunci cand anumite per-soane se incred intr-o informatie si0considera destul de impor-tanta pentru a 0 raspandi in anturajullor. Acest fapt nu spunenimic despre statutul real al acelei informatii. Abia mai tarziu,pe baza tuturor datelor, va fi posibila examinarea veridicitatiisau, dimpotriva, a lipsei de temei a zvonului. Dinamica zvonuluieste asadar indepcndenta de problema autentificarii lui. Noti-unea de adevar side fals introdusa in definit ia sti intifica a zvo-nului, ca in cazullui E. Morin, inseamna crearea unui parametruinutil , chiar denaturant. Ne putem ilustra teza cu un exemplu.S-a spus despre Francois Mitterrand si Georges Pompidou

ca ar fi gray bolnavi. S-a dovedit cu timpul ca aceste afirmati ierau valabile in ceea ee-l privea pc Georges Pompidou. Confir-marea oficiala nu a venit decat mai tarziu. Deci, in momentulin care vorbele circulau, procesele de difuzare ~ide incredereerau aceleasi pentru fiecare dintre presedinti. Nu putem sa creamo relatie de dependenta intre definitia zvonului si verdictul ulte-rior al confirmarilor oficiale. Sa afirmarn ca numai cazul luiFr. Mitterrand merita eticheta de zvon inseamna sa ne expunemriscului de a schimba eticheta daca, peste douazeci de ani, arhi-vele vor dezvalui ca totusi in 1981 Fr. Mitterrand avea cancer,In ciuda comunicatelor oficiale.

Spre deosebire de concepti a traditionala potrivit careia zvo-nul e asimilat cu informatia falsa, in aceasta carte cuvantul zvonnu spune nimic despre caracterul sau veridic sau fals.

"Se spune" este 0 "nonspunere". Specific pentru conti-nutul zvonului nu este atat caracterul sau verificat sau nu, catsursa lui neoficiald. Sa presupunem ca, printr-o scapare, aflamca presedintele republicii are cancer. Daca acesta dezminte, tezanoncancerului devine astfel verificata, iar cea a cancerului neve-rificata? Verificarea este indisociabila de persoana care verificasi de increderea pe care i-a acordam. Avem de-a face aici cu uncriteriu prea subiectiv pentru intemeierea unei definitii. In schimb,laun moment dat, intr-o societate, in cadrul unui grup, exista unconsens asupra identitat ii surselor zise "oficiale": chiar dacanu sunt creditate cu nici un fel de credibili tate, ele raman surse"oficiale", adica abilitate sa vorbeasca.Vomnumi asadar zvon aparitia si circulatia in cadrul socie-

uitii a unor informatii jie inca neconfirmate public de cdtresursele oflciale.fie dezmintite de acestea. "Se spune" este 0"non-spunere", fie pentru ca zvonul devanseaza sursa oficiala (zvonuride demisie, de devalorizare), fie pentru ca0contrazice (de cxem-plu, zvonul privind "adevaratii" vinovati de asasinarea prese-dintelui IF. Kennedy).Astfel , zvonul e un fenomen atat polit ic, cat si sociologic.

Notiunea de sursa "oficiala" este polit ica: ea este guvernata deun consens determinat pentru fiecare subiect juridic autorizatsa vorbeasca, chiar daca autoritatea morala iiIipseste . Or, zvonule 0raportare fa autoritate: dezvaluind secrete, sugerand ipoteze,el constrange autoritatile sa vorbeasca. Contestandu-le in acelasitimp statutul de unica sursa autorizata sa vorbeasca. Zvonul esteo luare de cuvant spontana, lara vreo invitatie formala. Este adeseaexpresia unci opozitii: dezmintirile oficiale nu suntconvingatoare,ca sicum oficial sicredibil n-ar mai merge maria-n mana. Zvonuldovedeste 0tendinta de a pune la indoiala autoritatile: "cine aredreptul sa vorbeasca si despre ce". Inforrnatie paralela si uneoriopusa inforrnatiei oficiale, zvonul este 0 contraputere.

Zvonurile dintr-o intreprindere sunt cele mai graitoare inacest sens. Cand 0persoana e numita intr-un post, ehiar si in eelmai mare secret - inainte ea informatia sa fi fost transmisa


13/62

68 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FENOMEN CARE SCAPA 69prin circuitele organizarii si ale ierarhiei, de la sef la subsef, la.sub-subsef etc., baza este deja la curent cu evenimentul. Incadrul oricarui sistem de organizare, pe langa circuitele siproce-durile legitime ale comunicarii, zvonul instaureaza circuite fan-toma, paralele si invizibile. EI pennite celor interesati sa castigetimp: in viata oricarei organizatii, efectul surpriza este importantpentru crearea sau fortarea schimbarii. Intr-o buna zi, brusc, maimulti angajati afla ca sunt concediati. Zvonul dezarmeaza tacticafaptului implinit, oferindu-le mijloacele de a-si planifica si orga-niza actiunea,Dezvaluind lucruri nebanuite, unele adevaruri ascunse, zvonulrestabileste 0anume transparenta a puterii ~ialimenteaza contra-puterile. Afirmatie care deranjeaza, zvonul e primul post deradio fiber.Sa ilustram de pe acum noua perspectiva adusa de definitiazvonului ca informatie neoficiala si de abandonarea conceptieiobisnuite. Fiind neoficial, zvonul incepe sa circule neaparat inafara canale lor obisnuite, a marilor mijloace de informare, dingura-n gura sau prin foi volante. Una din trasaturile caracteris-tice ale zvonului este viteza cu care circula. Se spune doar cavorbele zboara. Dar de ce zboara vorbele? Pur si simplu pentruca au valoare.Neoficial, zvonul propune 0 realitate pe care grupul socialn-ar fi trebuit s-o cunoasca. Tocmai de aceea, fiecare dintre noipandeste zvonurile si se grabeste sa le transmita celor apropiati,Zvonul dezvaluie un secret: este rar, deci scump, In aceasta constavaloarea lui, dar nu si explicatia circulatiei lui. Aurul este la felde rar si de scump: totusi, departe de a fi risipit, setezaurizeaza,Exista 0diferenta fundamentala intre aur si informatie: valoareaunei informatii nu e durabila. Trebuie deci folosita cat mai repede.Retransmiterea zvonului inseamna obtinerea de beneficii dinvaloarea lui, atata timp cat are valoare. Intr-adevar, eel ce colpor-teaza zvonul, facandu-i pe ceilalti sa se increada in el, imparta-sind un secret, se alege cu aprecieri din aceasta tranzactie. Seafirma ca detinator al unor cunostinte pretioase, ca un deschizator

de minti; iata tot atatea reflexe magulitoare pentru imagineapersoanei in cauza, in randul receptorilor ei.Viteza zvonului decurge logic din saracirea ineluctabila a

valorii unei informatii. Acelasi proces explica si alte fatete alezvonului. De pilda, zvonul relateaza aproape intotdeauna un eve-niment recent. Chiar si atunci cand e yorba de zvonuri reluate,auzite ici sicolo inurma cu zece ani, eel ce relateaza se da dreptdetinatorul unei stiri senzationale (in exclusivitate), al unei infor-matii de ultima ora. Aceasta reactualizare permanenta este unadin trasaturile fundamentale ale zvonurilor. E necesara ~ilogica:stergand timpul, pornind cronometrul de la zero, se recreeazavaloare.Zvonuri, barfe, vorbe, ponegriri ~ialtele. Unde ar putea

fi plasat zvonul, in raport cu toate fenomenele inrudite: pone-.griri, barfe, clevetiri, "se spune", povesti, legende, vorbe carecircula din gura-n gura? Notiunea de zvon a prilejuit discutiiin unna carora s-a stabilit diferenta intre zvonuri "false" si "ade-varate", unii vorbind chiar de .zvonuri pure", ceea ce lasa sa seinteleaga ca ar exista si forme impure ale fenomenului. Acestenuantari corespund oare unor realitati diferite sau nu fac decatsa reflecte evaluari diferite ale aceluiasi fenomen?Toata aceasta abundenta lexicala se clarifica in momentul

in care ne amintim c a orice tip de comunicare poate fi definitdin sase puncte de vedere: dupa sursa, continut, mod de difuzare,mijloc de difuzare, obiect al comunicarii si natura efectelor pro-duse. Din punct de vedere etimologic, zvon, yorba si ponegriresuntefecte - sunete cu intensitate sidurata variabile. De exemplu,in timpul Turului Frantei, un comentator sportiv ce urmarea cursaciclista din varful unui deal a spus: .Putem sa-l urmarim peBernard Hinault pe drumul din vale, ascultand zvonul de glasuriee-l insoteste." .Zvonul" are inacest caz un sens fizic: aclamatiilece se ridica din randul multimii la trecerea sportivului. Atuncicand nu avem de-a face cu 0multime, ci cu 0 discutie intre


14/62

70 UN FENOMEN CARE SCAPA UN FENOMEN CARE SCAPApersoane izo1ate, cand nu exista asadar efect de masa, se audedoar "vorba", ca un murmur.Acum, .zvon" si .vorba" nu se mai refera 1aefectu1 sonor,ci 1ainsasi cauza acestui efect. Aceste doua notiuni se deosebescnu din punct de vedere a1sursei, ci din punct de vedere a1ampli-tudinii procesu1ui: zvonu1 ~iyorba provin din surse neoficia1e.Primu1 termen se refera Ia un proces de difuzare in lant, 1a0forta de propagare, 1a0amp1itudine al carei rezultat este sunetulcare se inalta din toate aceste voci, si pe care-l putem urmari:circula, Vorba se refera laun proces lipsit de continuitate, ezitant,foarte 1imitatillspatiu: e normal sanu se auda nimic, din momentcee doar 0Yorbavaga. "Nu e dedit 0verba" inseamna ca sunetulabia daca poate fi perceput, deci mesajul nu are toemai 0exis-tenta rcala, sigura: nici nu se aude. Vorba este lipsita de insern-natate,La origine, cuvantul "ponegrire" se referea atat la sursa, cat~ila efectul unci comunicari: era grohaitul" porcului mistret,In prezent, acest cuvant se refera la continutul si la obiectulcomunicarii: e yorba de comentariijosnice, la limita calornniei,ce se fac pe seama cuiva. Aceste comentarii nu-i fac onoare ce1uice le da curs, injosindu-l si apropiindu-l de animalitate. Pone-grirea este deci astazi 0judecata subiectiva asupra continutuluizvonului sau al vorbei. Este un tip de mesaj.Cuvantul "barta" se refera la obiectul zvonului sau al vorbei.Barfa se leaga de persoane: povesteste bucuriile si necazurilecelor ce ne inconjoara, fie ei bogati sau saraci, persoane insem-nate sau neinsemnate. In general, barfa nu e rautacioasa si sepractica in special de dragul de a vorbi, de a avea un subiect deconversatie: interesul pe care-I prezinta e de scurta durata, deaceea 0barfa trebuie repede inlocuita cu alta, mai savuroasa.Cand barfa se refera la ultima cearta dintre Ronald Reagan ~isotia lui, se numeste .macrobarfa"; dad se refera la aventurileamoroase ale directorului de liceu, este 0 .microbarfa".

Cuvantul "clevetire" reprezinta 0definitie a mesajului dinpunctu1 de vedere al sursei: cine vorbeste? Ca si ponegrirea,reflecta si 0judecata de valoare [46], un mod de a discreditazvonul sau Yorba, reprosandu-i provenienta dintr-o sursa totallipsita de credibilitate: cumetre1e. Si informatia reflecta 0defi-nitie din punct de vedere al sursei; nu ne intrebam intotdeauna:"Care sunt sursele acestei informatii?" Atunci cand avem de-aface cu surse oficiale sau care se bucura de respect (de exemplu,agentiile de presa, AFP, Reuter. . .), mesajul primeste un tit1ude noblete: este 0 .Jnformatie". In cazul unci erori, nu este unzvon, ci 0"infomiatie falsa". Zvonu1 reflecta asadar un tip demesaj definit din punctele de vedere al sursei (neoficiala), alprocesului de difuzare (in lant) ~ial continutului (este 0 stire,se refera la ceva de actualitate). In schimb, veridicitatea nu faceparte din definirea lui stiintifica.Expresia "din gura-n gura" defineste un mijloc de transmisie:conversatiile in doi, discutiile in grup, confidentele, discursuri1e

solernne etc. Atunci cand 0stire ce provine dintr-o sursa neofi-ciala nu se raspandeste decat din gura-n gura, trecand printr-unproces caracteristic de difuzare in lant, de mare amplitudine,spunem ca se produce un .zvon pur". Daca medii1ede informareil preiau - tara sa atraga atentia ca e yorba de un zvon - ilinnobileaza: iiconfera statutul de informatie si, in acelasi timp,un titlu de noblete. Zvonul nu mai este pur: a devenit informatie,este mediatizat. Numai zvonul "pur" permite insa observareamiscarii de amplificare progresiva, pornita practic din nimicsi care sfarseste prin a se stinge. in cazu1zvonurilor, putem vorbidespre un cicIu de viata: zvonul nu este 0generatie spontanee,ci se dezvolta, etapa cu etapa, pana 1asfarsit,

* in frogrommellement, de la grommeler, a grohai, dar s i a-s i exprimamania, dispretul, (N. t.)

71


15/62

2. Cum se nasc zvonurile?

Care este sursa unui zvon? Ce evenimente, fapte sau persoanel-au generat? lata primele intrebari care se pun intotdeauna Inmomentul abordarii acestui subiect.o falsi! problema? In mod paradoxal, desi pasioneaza pu-

blicul, nu problema sursei este cea mai interesanta. Urmarireasursei face parte dintr-un mit potrivit caruia zvonul ar fi In gene-ral provocat intentionat. Desigur, exista zvonuri notorii a carerraspandire la timpul ~i locul potrivit nu poate fi In nici un cazrodul intamplarii: iata, de piIda zvonurile privind viata personalaa candidatilor la alegerile locale, municipale sau legislative, carecoincid in general cu un scrutin iminent. Dar eel mai adesea,zvonul este un produs social spontan, lipsit de scop si strategie.Mitul sursei ascunse in chip strategic staruie cu intensitate,

f iind si agreabil, si util . Agreabil , ne face sa patrundem, odatacu eel mai neinsemnat zvon, inuniversul imaginar al complotului,al manipularii, al dezinformarii, al razboiului economic sau politic.Zvonul este in acest caz 0crirna prin intermediar, crima perfecta,lara urme, lara arme, lara dovezi. E adevarat ca uneori zvonulucide: ministrii Roger Salengro si Robert Boulin s-au sinucis,unul in 1936 si celalalt in 1979, in urma unei campanii de zvo-nuri insuportabile.Ridicarea la rangul de mit a sursei este intretinuta si pentru

ca se dovedeste utila. In timpul celui de-al doilea razboi mondial,in tabara aliatilor, ca masura impotriva zvonurilor, s-a exagerat


16/62

76 VIATA SI MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE? 77importanta ~ieficacitatea "coloanei a cincea", a dusmanului ascunsprintre noi, sursa presupusa a zvonurilor defetiste.In sfarsit, urmarirea sursei permite celor care au dat crezare

unui zvon .fals" sa se dezvinovateasca. Acuzarea si urmarireasursei inseamna evitarea recunoasterii faptului ca tu insuti te-aiinselat, declarand cu candoare ca aifost inselat. Aceasta depla-sare a responsabilitatii zvonului in afara grupului (daca este falsnu poate proveni dedit de la un tradator) nu este intamplatoare:e menita sa eludeze adevarata responsabilitate. S-a produs unzvon - act delimbaj colectiv- pentru ca grupul a intrat inpose-sia unei informatii, In fiecare clipa, numeroase surse potentialetrimit numeroase semnale sau mesaje, fara nici un efect. Dincand in cand, unul dintre ele declanseaza ceea ce numim zvon.Ar fi 0greseala sa-l punem pe seama vreunei proprietati intrin-seci a mesajului sau semnalului, considerand ca aceasta ar deter-mina eficacitatea zvonului. La 1 1 1 1 moment dat, publicul si-a insusitsemnalul sau mesajul in cauza pentru ca reprezentau in ochiilui un interes deosebit.Majoritatea faptelor, semnalelor sau mesajelor sunt mute sauneutre: acestea capata semnificatia pe care vrem noi sa le-o acor-dam. Pentru ca nu se asteptau catusi de putin la un atacjaponezasupra bazei de la Pearl Harbor, americanii nu au luat in seamanumeroasele "semne" ale pregatirilor si concentrarilor maritime.suspecte" .Dimpotriva, in vremea tulbure a Revolutiei franceze, pe cand

o societate seculara se clatina din temelii, nimeni neputand saprevada cu ce avea sa fie inlocuita, la tara, prin sate, cele maimici grupuri de drumeti erau imediat luate drept cete de banditisau de cersetori recrutati de nobilii care doreau sa se razbunepe popor. Inmultirea acestor semnale de alarma, eel mai adeseaneintemeiate, a fost numita de istorici .Marea Frica" [91]: nesi-guranta resimtita la sate facea ca cele mai neinsemnate umbresa capete un sens amenintator, Zvonurile si panica pe care aces-tea 0produc dovedesc asadar starea de spirit a grupului si situ-atia psihologica a epocii.

Problema sursei are pana la urma prea putina importanta.in procesul de generare a unui zvon trebuie neaparat explicataadeziunea, mobilizarea grupului. Chiar daca exista un locutorinitial, zvonul se intemeiaza prin celelalte persoane, cele care,auzindu-l, il reiau.Incercarea de a descoperi initiatorul zvonului reduce feno-

menulla 0problema pur individuala, exterioara grupului si pato-logica: piromanul constient sau inconstient, ucenicul vrajitor,o gluma prost interpretata sau platirea unor polite intre diversiindivizi. Din aceste scenarii poate iesi un film bun. Dar, in timpce la film publicul este spectator, in cadrul zvonului el e actorulprincipal.Dupa aceste precizari, ar putea parea contradictoriu sa consa-

cram mai multe pagini surselor zvonurilor. Pe de 0parte insa eo chestiune de metoda, iar pe de alta parte, exemplele ce urmeazavor dovedi ca, in cazul zvonului, nu sursa e pasionanta, ci felulin care publicul preia zvonul. Fara a avea pretentia exhaustivi-tatii, vorn trece in revista cateva procese tipice ale declansariizvonurilor.

Discursul expertilor, In Statele Unite, incepand din 1978,unele dintre cele mai cunoscute intreprinderi se confrunta randpe rand cu adevarate campanii de zvonuri, potrivit carora 0partedin capitalullor s-ar afla in mainile putemicei secte Moon sau,pur si simplu, ar fiposedate de demon. Astfel, in colimatorul zvo-nurilor intra: Procter &Gamble, primul producator din lume deproduse de intretinere (Pamper's, Ariel, Bonux etc.), McDonald's,renumita retea de restaurante cu hamburgeri, sau Entemann's,una dintre firmele-gigant de produse alimentare [69]. Origineaacestor zvonuri a putut fi identificata: pastorii unor cornunitatireligioase din sudul Statelor Unite, asa-zisele Bible Belt. Incadrul acestor comunitati, viziunea asupra lumii este guvernatade 0 intensa credinta religioasa integrista, In timpul predicilor,pastorii i~i avertizeaza credinciosii sa se pazeasca de astfel de


17/62

78 VIAT A ~I MOARTEA ZVONURILOR (I IM SIN;\ Sr : / , V ( )N II R II 1:" 79Specialis t, dctinator al cheilor Cll care se dezlcaga semnelemdcscif rabilc pcntru muritorii de rand, expertul const ituie unad nitre sursele clasice ale zvonurilor. Abilit at sa ernita judecati,S,I faca pronosticuri, preziceri, acesta dispune de 0 cutie de rezo-nanta: In persoana tuturor acelora care-l considera expert si aziari stilor carora le revine sarcina sa relateze.

In dupa-amiaza zilei de 12 octombrie 1969, real izatorul uneicmisiuni de la radio Det roit , WKNR-FM, un oarecare Russ Gibb,specialist in muzica pop, a primit, chiar in timpul emisiei, untelefon de la un tanM ce s-a prezentat Tom [123]. Acesta i-a atrasatentia asupra unor coincidente extraordinare. Daca melodiaformatiei Beatles Revolution no. 9 ar f i ascultata pe dos, s-ar puteaauzi in loc de reluarea inlantuita "Number 9, number 9, number 9"fraza "Turn me on, dead man! ... " (mortule, excita-ma). In plus,la sfarsitul cantecului Strawberry Fields de pe discul MagicalMystery Tour, daca asculti eu mare atentie si daca se inlatura, ,zgomotele de fond, John Lennon poate fi auzit soptind: "I buriedPaul" (l-am ingropat pe Paul)! Dupa parerea ascul tatorului, asase explica faptul ca Paul McCartney nu mai fusese vazut In publicde multa vreme.

La doua zile dupa emisiunea de radio a lui Russ Gibb, inziarul Universitatii din Michigan, Michigan Daily, se putea ci ticu litere groase: "McCartney a murit: noi dovezi in acest sens".Toate indiciil e de netagadui t ale acestui adevar ascuns erau enu-merate in coloanele unui lung articol. Fred Labour, redactoral rubricii pop a ziarului, scria: "Paul McCartney a fost ucisintr-un accident de masina, la inceputul lui noiembrie 1966,dupa ce parasise studiourile EMI, obosit , trist si deprimat." Arti -colul era intemeiat pe mai multe .fapte". Pe coperta interioaraa albumului Sergeant Pepper Paul McCartney poarta pe brato banderola pe care sunt inscrise literele OPD, adica OfficiallyPronounced Dead (oficial declarat mort ). Pe spatele discului ,tot i Beatles-i i s tau cu fata, in afara de Paul McCartney. Beatles-i iar fi indicat disparitia lui Paul ~ipe coperta albumului Abbey Road.John Lennon poarta haina de pastor, Ringo Starr e in negru, ca

societat i. Dupa modelul societatii medievale, Biserica devinemijlocul de raspandire a zvonurilor. ,

Aeeste zvonuri se bazeaza pe descifrarea unor sernne ee nu-tinsala pe "experti", si eare se constituie intr-un fel de marturi-s ire. Astfc l, logotipul societa ti i Procter &Gamble, despre caream mai vorbit, reprezinta figura unui batran jupiter ian ivindu-sedintr-o semiluna ~iprivind spre ste le , tre isprezece ste le ( in cinsteacelor treisprezece colonii americane din vremea cand fusesecreat logotipul, la sfarsi tul secolului a l XIX-lea). Zvonul s-a con-centrat mai intai asupra semilunii: ar fi yorba de 0aluzie evidentala secta Moon si la intemeietorul ei, Antihrist in persoana. Apoi,zvonul s-a legat de alte aspecte ale logotipului, mult mai rele-vante: in logotip , s telele "desenau" cifra 666, adica cifra Satanei,potr iv it interpretar ii unui verset din capitolul 13 din Cartea Reve-latiei. Cif ra se regasea de asemenea si in carliontii barbii batra-n~lui care, conform zvonului , n-ar fi al tceva decat un berbec,simbolul animal al Satanei. In aprilie 1985, inccrcand sa punacapat zvonului persistent, Procter & Gamble a hotarat sa-si schimbeemblema, dupa ce figurase pe toate produsele sale inca de larntemeierea acestei puritane societati, cu mai bine de un secolin urma.

Obiectul zvonului satanic:emblema firmei Procter & Gamble

Emblema Emblema interpretata


18/62

80 V1AT A $1 MOARTEA ZVONUR1LOR CUM SE NASC ZVONUR1LE? 81

Confidente. Dupa cum s-a spus si in alte ocazii, ori de cateori e prea saraca, informatia da nastere la zvonuri . Vom regasiin acest schimb de informatie pe care-l constituie zvonul princi-piile care guvemeaza toate categoriile de schimburi. Informatiacircula pentru ca are valoare, pentru ca valoreaza aur! In planulvieti i locale, multe zvonuri se nasc din secrete divulgate, dinneglijente mai mult sau mai putin voite de altfel. Suntem foarteatenti in situatii de genul incheieri i unor banchete sau recepti iunde, binedispus, deputatul sau consilierul general lasa sa-i scapeo confidenta, ceva legat de viata orasului sau a grupului. Ar trebuisa consideram drept confidenta si situatia in care cineva surprinde

o conversatie intre alte doua persoane Tara ca acestea sa-si fidat seama, in tren, la restaurant sau la telefon.Psihologii si-an pus de mult intrebarea daca un mesaj inter-

ceptat in felul de mai sus e mai convingator decat unul transmisdirect. Pentru a afla, aupus lapunct niste experimente [143]. Depilda, doua persoane iau metroulla orele de varf, intra intr-unlift supraaglomerat sau se asaza la 0 coada la cinema facandde fiecare data astfel incat sa nu stea chiar una langa alta, iarconversatia lor sa poata fiurmarita si de ceilalt i cat mai firesccu putinta, Aceste experimente au demonstrat superioritatea mesa-jelor interceptate intamplator, dar numai cu conditia ca recep-torul sa fie implicat in tema abordata, iar mesajul sa coincidacu opiniile sale. In momentul in care surprindern 0 conversatienu ne putem gandi ca suntem tinta unei tentative de convingere,de aceea consideram ca subiectul conversatiei reflecta exactopinia celor ce discuta, adica este autentic. Procedeul poate fiinversat cu usurinta, daca vrem sa lansam un zvon: astfel, inStatele Unite, 0 renumita agentie de relatii publice, W. HowardDowney Comp., si-a intemeiat reputatia pe capacitatea sa dea lansa pe teren echipe special izate care, numai in cateva ore,puteau "injecta" zvonuri [9].Confidenta poate fi asadar involuntara sau planificata. Al

doilea tip este eel care alimenteaza marile afaceri poli tice. Totin Statele Unite, un renumit informator secret supranumit .DeapThroat" (gatlej adanc) s-a aflat la originea indiscretiilor legatede afacerea Watergate, acestea urmand sa provoace caderea pre-sedintelui Nixon. In Franta, in 1971, ziarul Le Canard enchainea publicat una dintre chitantele de impozit ale lui Jacques Cha-ban-Delmas. Cum intrase in posesia ei? J. Chaban-Delmas erape atunci la Matignon unde i se aducea sicorespondenta perso-nala care Ii era trirnisa pe adresa de acasa. Dar iata ca dintr-ogreseala a PTT chitanta de impozit a primului-ministru a ajunsintr-un alt minister. Acolo, un functionar a observat ca expedi-torul nu e altul decat Fiscul. Impins de curiozitate, a deschisplicul si a descoperi t ca J. Chaban-Delmas nu platea mai mult

un cioclu, George Harrison e in salopeta de muncitor si se prega-teste sa sape un mormant, Cat despre Paul McCartney, acestatraverseaza 0 strada in picioarele goale: or, toata lumea stie cain ritualuri le tibetane (foarte la moda pe vremea aceea) mortiisunt desculti, In plus, tablita de inmatriculare a Volkswagen-uluistationand pe strada purta indicativul 28 IF, adica exact varstape care ar fi avut-o Paul McCartney "daca" (if, in engleza) arfi trait.Nu mai lipsea nimic pentru ca zvonul sa faca ocolul publi-

cului. Expertii, beneficiind de cutia de rezonanta si de raspandirepe care 0constituie orice ziar, alertasera un numar oarecare deciti tori; acestia i~i anuntasera degraba cunoscuti i, animati deimplicatiile considerabile pe care le-ar fi avut vestea pentru faniiformatiei Beatles. Oare murise cu adevarat Paul McCartney? Inlipsa unei anchete, nu se putea sti daca majoritatea publiculuia crezut (ipoteza era prea de temut) dar, in orice caz, problemas-a pus cu seriozitate t imp de mai multe luni. Apari tia lui PaulMcCartney in revista Life, pentru a da 0dezmintire, nu a fostde natura sa aplaneze imediat zvonul: era 0 sosie ... De altfel,pe dosul fotografiei cu McCartney se afla reclama unei masinicare, privita in transparenta paginii, trecea peste capullui PaulMcCartney. Dezmintirea a avut efect de bumerang: zvonul aintors-o in favoarea sa.


19/62

82 VIAT A S I MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE? 83impozit dec at un medic de tara. (Le Canard enchaine, nr. 3410,5 martie 1986, supliment, p. 13.) Functionarul a pus chitanta ladispozitia unui prieten care, la randul sau, a trimis-o ziarului.

Un fapt ingrijorator. Multe zvonuri au drept sursa un eve-niment, un [apt ingrijora tor . Zvonul determina mobilizarea aten-t iei grupului: in t impul schimburilor succesive, grupul incearcasa reconstituie puzzle-ul alcatuit din crampeiele de informatierelatate. Cu cat lips esc mai multe piese, cu atat inconstientulcolectiv va atarna mai greu in interpretare. Dimpotriva, cu catnumarul pieselor e mai mare, cu atat interpretarea va fi rnaiaproape de realitate. Ramane In circulatie interpretarea consi-derata drept cea mai satisfacatoare si tot ea va fi preluata deposteritate: nimeni nu-si va aminti decat de ea. Sa exarninamun excmplu recent.

Pe 20 noiembrie 1984, mare agitatie la New Delhi: "Ati aflatvestea? Se pare ca prescdintele a fost asasinat ... " (Le Monde,23 noiembrie 1984). La ora unsprezeee, in ambasadele alertatede angajatii lor indieni, agitatia era maxima. "Nu e cu putinta.Verificati imediat prin inforrnatorii de care dispuneti!" La pranz,centralele telefonice ale agenti ilor de presa nu mai faceau fataapelurilor ingrijorate: E adevarat? Nu e adevarat? La ora unu,in mai multe cartiere, negustori sikhi sau nonsikhi i~i dade auclientii afara, trag and in grab a obloanele. "Cum, nu stiti, pre~~-dintele Zai l Singh a fost omorat . Urmarile vor fi violente ... " Incursul dupa-amiezii, unii functionari ai bancilor au cerut saplece mai devreme acasa, Unii profesori ~iinvatatori au incheiatmai devreme orele. La ora sapte seara, New Delhi-ul in culmeaagitatiei nu vorbea de nimic altceva. La ora noua, la telejumal,prezentatorul punea capat zvonului , lara sa-l repete (0 parte dinpopulatie a inteles probabil ca televiziunea tocmai anuntasemoartea presedintelui): .Domnul Zail Singh e sanatos. Panala sfarsi tul dupa-amiezii a primit numerosi vizi ta tori." Pe ecran,au aparut imagini in care putea fi vazut presedintele,

Sursa acestor "opt ore de sudori reci" a constituit-o un faptambiguu, dar considerat important de cei care au asistat maide aproape sau mai de departe la producerea lui. In ziua aceea,lapalatul prezidential avusese loc un deces: un gradinar asasinat.Afla ta inca in stare de soc dupa asasinarea Indirei Gandhi, opiniapublica indiana ramasese intr-o stare febrila, vecina cu panica.In aceasta stare de spirit, vestea unei crime la palat nu putea filegata in mod plauzibil decat de asasinarea presedintelui , Atuncicand panica e mare, catastrofa e mai probabila decat intampla-rea fericita.

In Franta, in urma cu cativa ani, Coasta de Azur a fost stra-batuta de un zvon: in timp ce-si faceau plinul de apa, avioaneleCan adair chemate in sprij inul combateri i incendiilor din zonaaspirasera din pacatc si cativa inotatori. Nefericitele victime fuse-sera aruncate direct in flacari. Unul dintre inforrnatorii nostri,p ilot de avion, i~i amintea ca citise stirea intr-o revista de aviatie .In articol se mentiona ca in zone Ie incendiate ~i apoi inundatede Canadair fusese gasit un mort in costum de baie. Prezentalui atat de departe de mare si astfel imbracat era intriganta: seformulase si ipoteza, printre altele mai real iste, ca fusese pro-pulsat dintr-un Canadair odata cu apa ~i imp ins astfel spre 0moarte cumplita.

Arnintirea vaga a faptelor diverse relatate prin mediile deinforrnare furnizeaza adesea un scenariu numai bun de folositin explicarea vreunui fapt ingrijorator petrecut in vecinatate. Ast-fel, intr-un cartier popular din Metz (L 'EstRepublicain, 3 noiem-brie 1984), innoiembrie 1984, a inceput sa circule un zvon: ,,Bietulcopil a fost devorat de caine. Se pare ca n-au mai ramas din eldecat picioarele." La originea acestui zvon: moartea reala a uneifetite de trei luni, in urrna unui blocaj respirator. Familia aveaintr-adevar un caine-Iup, dar, in ziua aceea, e l nu-si mancase decatcuvenita conserva de Canigou. Un astfel de zvon nu e tocmaisurprinzator: presa mai daduse si cu alte ocazii informatii inlegatura eu aeeesele de agresivitate ale cainilor-Iupi, manifestate


20/62

84 VIATA SI MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE?in special fata de copii. Faptul divers nu apartine numai ziarelor.De ce nu s-ar produce si la doi pasi de usa noastra? I'l'

hrat avea un sort albastru. Cei mai multi studenti au citat urma-III;m:lepatru elemente: camasa, bastonul, palaria ~ifularul. UniiIl' \IIlUSeraca palaria era de pai, alti i ca era unjoben. S-a mai,Ilumat ca purta pantaloni in patratele, ca avea parul negru, saten,hlond, carunt. Cei mai multi au spus ca fularul era rosu, ca nu.ivca manusi etc. Claparede a fost printre primii care au demon-xtrat ca martorii raspund mai mult in functie de gradul depro-bahilitate allucrurilor dedit in functie de ceea ce observa, Inincidentul pe care l-a inscenat, dezordinea provocata in amfi-tcatru de acel individ nu putea fi explicata dedit prin identifi-carca lui cu un revolutionar, iar daca era revolutionar, fularulpI:care-l purta nu putea fi dedit rosu. G. Durandin, unul dintrespccialistii studiului minciunii, rezuma dupa cum urmeaza rezul-latcle acestor experimente [45]:- numai in mod cu totul exceptional sepoate obtine 0mar-

Iuric in totalitate exacta;- martorii dau informatiile false cu aceeasi siguranta cu

care Ie dau pe cele exacte, fiind in acelasi timp de buna-credinta;- de multe ori, ceca ce declaram reflecta mai degraba auto-matismele noastre de gandire, decat ceea ce am vazut cu adevarat;- in consecinta, daca mai multe declaratii coincid, aceasta

nu inseamna neaparat ca sunt adevarate. Aceasta poate insemnapur si simplu ca mai multe persoane impartasesc aceleasi automa-tisme si aceleasi clisee mentale, percepand faptele in acelasi fel,si totusi eronat [59].Factorii ce favorizeaza greselile sunt miscarea (de exempluin timpul unui accident de circulatie), durata scurta a percep-tiei, conditia fizica a martorului, importanta prejudecatilor salesi nivelul de stres in momentul producerii scenei.

o rnarturie, Cand sevorbeste de un sambure de adevar aflatla baza anumitor zvonuri, exista riscul ca multi sa considerecuusurinta ca, una peste alta, zvonul era adevarat, De fapt, ceeace numim sambure de adevar este acea intamplare ambigua,dar considerata importanta si care se reia prin zvon. Dar intam-plarile nu exista, exista numai relatarea unei intamplari, 0marturiepotrivit careia cineva a vazut sau a auzit ceva. Cu alte cuvinte,zvonul nu porneste atat de laintamplarea in sine, cat de laperce-perea ei. Studiul zvonurilor duce in mod inevitabil la psiho-logia marturiei. Criminologii sijuristii au demonstrat demult incemasura ne supraestimam capacitatea de perceptie [23]. Multeexperimente de laborator demonstreaza cat se poate de clar acestlucru.Una dintre experimentele clasice consta in provocarea unuiincident artificial in fata unui grup de persoane ce nu au fostprevenite si carora li se cere apoi sa redacteze 0marturie, Depilda, unul dintre intemeietorii psihologiei judiciare, Claparede,a pus lapunct urmatorul scenariu: a doua zi dupa celebrul carna-val anual de la Geneva, 0persoana mascata a dat buzna chiarin amfiteatrul unde Claparede i~itinea cursul de psihologie judi-ciara in fata numerosilor sai studenti. Individul a inceput sagesticulez~ si sa rosteasca tot felul de'cuvinte mai mult sau maiputin inteligibile. Claparede l-a dat afara [45]. Incidentul a duratcu totul douazeci de secunde.Claparede a alcatuit imediat un chestionar cu unsprezeceintrebari: media raspunsurilor exacte a fost de numai patru sijumatate, In afara de asta greselile studentilor erau cat se poatede semnificative. Individul angajat pentru crearea incidentuluipurta 0camasa lunga de panza gri, pantaloni de culoare inchisacare aproape ca nu se vedeau de sub camasa, manusi albe, unfular mara cu alb si 0palarie de fetru gri din care nu i se vedeadeloc parul. Tinea un baston intr-o mana, 0pipa in cealalta, iar

Inchipuiri. Cele aratate mai sus demonstreaza in ce masuraimaginatia, in forma de scenarii tip, poate deforma percepereaevenimentelor la care asistam. In exemplul cu zurbagiul ce da-duse buzna in amfiteatru exista totusi un eveniment, un incident,un fapt ce trebuia perceput. Imaginatia a intervenit in structurarea

85


21/62

86 VIATA $I MOARTEA ZVONURILORperceperii faptului initial. Ceva se infatisase .vederii". In cazulzvonurilor din Laval, La Roche-sur-Yon sauOrleans nu era nimicde .vdzut'; nici un incident sau fapt initial. Iata-ne depasind asadarnivelul perceptiei. .'In urma cu douazeci de ani, 0militanta impotnva traficuluide femei organizase un tur al primariilor din Franta: 'intumeulei, din oras in oras, avertiza lumea de prezenta raului nevaz~t,alerta parintii si fetele, acuza autoritatile de nepasare. Cu putl~timp inainte sau dupa sosirea ei la Laval, ora~.ulfus~se ~g~d~ltdeun zvon in legatura cu traficul de femei. Cativa ammal tarzru,revista populara Noir et Blanc (6-14 mai 1969), care intre timp~i-aincetat aparitia, prezenta drept fapt real si "recent" urmatorulscenariu (preluat de fapt dintr-o carte de senzatie,Sclavia sexuald):"La Grenoble, un industrias si-a dus sotia cu masina laun elegantmagazin de confectii din oras. A asteptat-o 0~umat~te de or~,trei sferturi de ora, apoi ~i-apierdut rabdarea. A mtrat in magazmsaintrebe de ea. Nimeni n-a vazut-o aici, i s-a raspuns. Sipentruca industriasul era sigur ca sotia lui intrase in acel magazin, afost cuprins de banuieli, dar nu a lasat sa se vada nimic ..Si-a cer:utscuze, s-a urcat din nou in masina si s-a dus la eel mat apropiatcomisariat de politic. Inspectorii, care suspectau magazinul dindiverse motive, au inconjurat imediat imobilul si au inceput per-chezitia. Tanara femeie a fost gasita intr-o incapere din spatelemagazinului, cufundata intr-un sornn adanc, Pe bratul drept poli-tisti i au descoperit urrna unei intepaturi: fusese drogata." Lanurnai 0saptamana dupa aparitia acestui articol, zvonul raspan-dea sila Orleans acelasi scenariu. In martie 1985, il intalnim dinnou; aproape cuvant cu cuvant, in legatura cu un foarte cunoscutmagazin de confectii pentru femei din La-Roche-sur- Yon.

Sursa acestor zvonuri nu e alta decat proiectarea unui scena-riu tip: "s-a" imaginat ca scenariul era in plina desfasurare, ladoi pasi, langa noi, pe strazile comerciale din centru, si toata lumeai-a dat crezare. Cine este acest "se"? Nu conteaza daca e yorba dedornnisoara X sau Y . Edgar Morin, impreuna cu echipa lui [106],identiflca centrele de incubatie a zvonului cu clasele de fete (din

CUM SE NASC ZVONURILE? 87colegii religioase sau licee): aceste locuri in care traieste 0popu-latie adolescenta izolata de realitatile sociale, intr-un mediu inchis,favorizeaza producerea fantasmelor sexuale, scenarii imaginare,dezvaluind dorinte refulate, pe care unele fete le povestesc cole-gelor ca sicum Iis-ar fiintamplat cu adevarat, si pe care acesteale invidiaza insusindu-si-le pc deplin. In cazul nostru, la Orleanssau Laval, era de ajuns s-o asculti pc militanta impotriva traficuluide femei sau sa dai peste articolul din Noir et Blanc ca sa gasestio fantasma sexuala buna de exploatat, si autentificata drept maimult decat plauzibila, In numai cateva zile, toate fetele din liceesau colegii - adevarate cutii de rezonanta pentru zvonuri -sunt convinse, stiu, cred, freamata, pentru ca povestea e cu atatmai crezuta cu cat contine atractia interdictiilor sexuale.o romanciera, Catherine Lepront [92], descrie in felul urmatorprocesul nasterii fantasmei si perioada de incubatie in colegiulSaint-Julien dintr-un mic ~ilinistit orasel de provincie: ,,[intor-candu-se de la 0plimbare pe cal] el atinge in treacat fata tinereifete. Vai, iertati-ma! Ea e pe jumatate ametita. E tulburata,a atins-o. Incepe astfel sa-si construiasca 0poveste pentru ca cevatrebuie sa i se intample ... I~iincearca povestea spunand-o celorapropiati, iar maica-sa incepe sa tipe: Fetele noastre nu maisunt nicaieri in siguranta. [Ajungand la liceu] adolescenta einconjurata de un stol de fete carora Iepovesteste ce i se intam-plase in ajun. Dupa 0plimbare pe cal, Jean-Pierre Suzini nunumai ca0atinsese, dar 0lipise de zidul grajdului, cu acel zambetpe care cei de la magazin i-l cunosteau ... si cum ea opunearezistenta, 0 trasese spre el. Ea iisimtise mirosul. EI mergeaintotdeauna cu camasa descheiata, atunci... Clopotelul a inceputsa sune, acoperind ultimele cuvinte ale fetei, tipetele, raseteleinabusite, si vorbele colegelor: Inceteaza' inceteaza! mi-aminchipuit de labun inceput, numai cand teuiti lavitrina... Pestecateva zile povestea a continuat sa infloreasca in curtea scolii[ ... ]. Nimeni nu mai stia de la cine pomise. Si asta nu li seintamplase lor, [... ] dar aveau 0vecina, 0prietena. Agresorul


22/62

88 VIATA $1 MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE? 89intrase in cabina de proba sub pretextul ca 0 ajuta sa-si tragafermoarul. "Astfel , inchipuirea narcisista a unei adolescente a devenit

realitate vie in imediata apropiere. Inca din 1910 Carl Jung atra-sese atentia asupra unui zvon iscat intr-o pensiune de fete [72].Un profesor era acuzat ca avea relatii sexuale cu 0eleva. De fapt,totul pomise de la0adolescenta care le povestise altor trei colegeunul din visele ei.

Mituri fluctuante. Acelasi proces de ancorare in realitate amiturilor explica de asemenea reaparitiile regulate si imprevi-zibile ale acestor zvonuri care sunt numite "povestiri exemplare"sau .Jegende urbane". Aceste povestiri se prezinta sub forma unorminifabule, iar aparitia lor nu se leaga aparent de nici un fapt tan-gibil. De exemplu, in iulie 1982, toate marne le din Wittenheim(Mulhouse) au fost cuprinse de agitatie: la supermagazinul Coraun copilas arfi fost muscat de un sarpe veninos ascuns intr-o lega-tura de banane; desi a fost dus laspital , separe ca a murit. Super-magazinul, unul dintre putinele care dispunea de un serviciu desupraveghere a copiilor, si-a pierdut clientii. Zvonul facuse ravagiiinmulte alte orase din Franta inca din 1981. Seamana foarte binecu modul in care parintii incearca sa-si convinga copiii sa numanance prea multe bomboane sau sa nu puna mana pe lucruriledin rafturi . Sa fi fost povestea vreodata luata in serios de vreuncopil care a si localizat-o in magazinul din cartierullui? Scoalai-a oferit apoi mediul de rezonanta eel mai potrivit siin plus zecide .xlifuzoare". Terenurile dejoaca din scoli sunt adevarate placitum ante de raspandire a zvonurilor printre copii [53].Dupa ce s-a stins, zvonul s-a transformat intr-un fel de legenda,

incepand sa circule incet-incet dintr-un oras intr-altul. De-a lungulexistentei ei, aceasta povestire lara suport poate fi din cand incand "actualizata" de cei ce-si amintesc de ea: .Da, cred ca s-aintamplat in vara asta, la supermagazin!" De aici sipana lainchi-puirea ca intamplarea tocmai s-a produs nu e decat un pas carepoate fi facut in timpul unei simple discutii. Aceasta povestire

duce asadar un soi de viata subterana, de semilegenda, l ipsi tade referinte spatiale sau temporale. Este un mit fluctuant. Intr-obuna zi, pe firul unei conversatii, se agata de realitate: s-a intam-plat acum, aici. Si asa explodeaza intr-o zi la Nisa, intr-alta laMontpellier, iar altadata la Liege, in Be1gia. Cine a fost eel carea actualizat 0re1atareatemporala si aspatiala? Nimeni n-ar puteasa spuna. Amanuntele nesemnificative se uita.In plus, samai spunem 0data, nu aceasta e adevarata problema.Asa se explica mecanismul declansarii zvonului, dar nu si eelal propagari i lui rapide in oras. Semnificativ e faptul ca orasula preluat povestea: asa cum vom vedea in cele ce urmeaza, po-vestea cu copilul ~icu sarpele veninos, desi pare banala, dezvaluieinmod simbolic, asemeni unui vis, dar cu glas tare, care sunt gan-durile refulate acum de locuitorii oraselor franceze.Dad s-ar descoperi intamplarea care, intr-o buna zi, intr-un

loc, a dat nastere acestor povestiri exemplare, si mai uimitoareva fi persistenta lor. Chiar daca orice povestire exernplara, ca~iorice legenda, nu e decat ecoul deformat al unei intarnplariindepartate, va trebui totusi sa aflam de ce memoria colectivatine atat de mult la 0 asemenea povestire. Ce fel de adevaruriascunse poarta cu sine [12J?Zvonul despre soarecele din Coca-Cola e un exemplu de zvon

pomit de la un fapt real. Potrivit acestui zvon, consumatorii arfi gasit bucatele de soareci in sticlele de Coca-Cola. Acesta esteunul dintre cele mai obisnuite zvonuri de otravire din StateleUnite. Dar intamplarea e istorica [54]. Examinarea analelor judi-ciare dovedeste ca un prim proces de acest fel a fost intentat sicastigat in 1914 de un consumator din Mississippi. De atunci,inca patruzeci sipatru de cazuri asemanatoare au constituit mo-tivul chemarii injudecata a societatilor ce se ocupa de imbuteliatCoca-Cola. Desi nu s-a facut prea rnulta publici tate acestor pro-cese, faptele au avut probabil un asemenea impact asupra imagi-natiei , incat zvonurile au inceput sa fie colportate in intreagatara. Intamplarea face de acum parte din folclorul american sieste reluata mereu in legatura cu Coca-Cola, inchip de avertisment


23/62

90 VIATA ~I MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE? 91fata de puterea acestci misterioase bauturi al carei secret de fabri-catie e pastrat cu atata gri ja.

De asemenea, oricine a locuit la New York a auzit desigurintr-o zi ca si stemul de canalizare ar fi invadat de aligatori. Cumde ajunsesera aceste animale in canalizarea newyorkeza? Potrivitunor variante ale zvonului, ar fi fost yorba de 0 familie care isipetrecuse vacanta in Florida, iar la intoarcere i~i adusese de acolocativa pui de crocodil. Plictisindu-se intr-o zi de ei, iiaruncasein canal. Dar hranindu-se cu deseuri si cu sobolani, crocodiliinu numai ca supravietui sera, dar se si inrnultisera. Serviciil e decanalizare au dezrnintit in mai multe randuri zvonul. Desi niciun lucrator de la canalizare nu declarase ca ar fi intalnit vreunaligator , mult i newyorkezi erau convinsi ca subsolurile orasuluilor revenisera la starea de salbaticie, ceea ce era de rau augurpentru metropola,

Antropologul A. Coleman [31] a identificat in presa americanavreo saizeci de art icole relatand intalniri neprevazute cu aligatoriin locurile cele mai neasteptate, intre 1843 si 1973. Intr-un singurart icol din New York Times, publicat in 1935, se mentioneazaun canal si chiar din Manhattan. Daca 0 asemenea intamplares-a petrecut cu adevarat, aceasta nu schimba cu nimic dateleproblemei. Foarte putini americani citisera articolul: incredereain zvon se bazeaza pe altceva. Daca accst fapt divers a supra-vietuit mai bine de cincizeci de ani, daca s-a integrat in folclorulviu , in repertoriu l miturilor f luctuante, inseamna ca are inca fortade a impresiona ace 1 tip de imaginatie care se lasa fascinata demisterul de nepatruns al universului subteran. In afara de asta,un astfel de fapt divers poarta mesajul declinului omenirii inorasul gigantic: e yorba de 0parabola, de 0povestire moraliza-toare. Si povestea nu-i priveste numai pe amcricani. In septem-brie 1984 (Sud-Ouest, 9 decembrie 1984), jandarmii si autoritatiledin Dordogne au fost nevoite sa vaneze crocodilul .zarit" inapeleraului Castelnau-la-Chapelle si la Beyssac. A fost in zadar.

Acest proces de ancorare a mituri lor fluctuante in realitateaunui loc ~i a unui moment explica aparitia la intervale regulate

a unor zvonuri ca eel cu autostopistul fantorna, sau a altor mituriseculare. Ast fel, in mai 1982, in Vendee, a inceput deodata sa sevorbeasca de misterul calugarului autostopist. Povesti rea carecircula c intotdeauna aceeasi. Totul se petrece scara sau noaptea:la marginea drumului, un autostopist, un calugar, Niste automo-bilisti opresc, il invita sa urce, iar el se asaza In spate. Potrivitdiferitelor marturii, e singur si vorbeste putin, pana cand la unmoment dat rosteste cateva fraze care seamana a preziceri: "Varava fi f ierbinte, toamna sangeroasa ." Intrigat, soferul sau persoanade pe scaunul din fata se intoarce, Dar in spate nu mai e nimeni:calugarul disparuse tara ca masina sa se fi oprit . Automobilist iistupefiati au depus, se pare, marturie la brigada de jandarmeriesi au aflat ca nu erau singurii care traisera 0astfel de aventura(Ouest-France, 24, 26, 29 mai, 1 iunie 1982).

Tnrealitate, 0 ancheta a demonstrat ca nimeni nu se pre zen-tase la nici 0unitate de jandarmi [44]. Apoi, ca de obicei , asa-zisi imartori direct i, acei soferi care luasera in masina lor pe ciudatulcalator, s-au dovedit de ficcare data a fi numai intcrmediari.Auzisera povestea de la altcineva.

Numai doua lucruri sunt sigure. Calugarii circula prin toataFranta, deci pot fi intalniti si in Vendee. Povestca cu calugarulautostopist face parte dint r-o categorie de relatari foarte cunos-cute folcloris ti lor : autostopistu l fantoma. Aceste povestiri au fostidentificate si clasate inca din 1942 si genereaza accese foartelocalizate de zvonuri, atat in Europa, cat si in Statele Uni te [21].In urma cu cateva secole, aceeasi poveste ci rcula pe la manastirisi hanuri: automobilul era pe atunci 0 trasura.

o neintelegere, Zvonuri se nasc adesea si din interpretareagresita a unui mesaj. Neintelegerea se refera la marturia uneimarturii si la 0diferenta intre ceea ce s-a emis si ceea ce a fostdecodat.

La jumatatea lui februarie 1984, locuitorii capitalei a lgerienese intrebau: oare .ciclonul" va matura ~iorasul nostru? (LeMonde,25 februarie 1984.) Timp de doua saptamani, zvonul a tot crescut.


24/62

92 VIATA $1 MOARTEA ZVONURILOR CUM SE NASC ZVONURILE? 93Se astepta cu ingrijorare un ciclon in aceasta regiune indepartatatotusi de tropice. Se spunea ca autori tati le fusesera informatcchiar dejaponezi, experti in calamitati naturale. De altfel, ca 0dovada ca avertismentul fusese luat in serios, medicii primiseraindicatii sa raman a la dispozitia spitalelor in timpul weekend-ului. Unele spitale pusesera chiar un anunt: "Din cauza pertur-bari lor atmosferice, personalul este convocat in zilele de 23 si24 februarie." Vafi oare acesta inceputul celui mai lung sfarsitde saptamana? Multi negustori au fost asaltat i de comenzile deapa minerala. Multa lume s-a hotarat sa paraseasca orasul pentrucateva zile. Si iata ca marti, 21 septembrie, ziarul El Moudjahidpublica dezmintirea zvonului. Se pare cii de fapt ar fi fost pre-vazuta un fel de repetitie general a a unui plan ORSEC, dar cainformatii le in legatura cu aceste manevre ar fi fost gresi t inte-lese, pentru ca, lara indoiala, formularea fusese a

Documents

Kapferer Noel - Zvonurile