Prag de fund.pdf

8/20/2019 Prag de fund.pdf

1/572

C.N.A.D.N.R. S.A.

DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI

Se aproba,

Director D.R.D.P. IASI,Ing. Viorel Scutaru

DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A

CONTRACTULUI DE LUCRARI

REABILITARE POD PE DN 2M KN 30+893 LA

REGHIU siREABILITARE POD PE DN 2M KM 33+165 LA

ANDREIASU

LICITATIE DESCHISA - 2010


2/572

CAIET DE SARCINI

REABILITARE POD PE DN 2M KN 30+893 LAREGHIU si

REABILITARE POD PE DN 2M KM 33+165 LA

ANDREIASU

CONTINE:

1. PROIECTUL TEHNIC

2. LISTE DE CANTITATI


3/572

I

B O R D E R O U

BorderouMemoriu tehnicProgram de urmarire a executiei

PIESE DESENATE

1. Plan de situatie si trasare scara 1:5002. Profil longitudinal cu vedere scara 1:100,1:2003. Profile transversale scara 1:1004. Detalii gabioane scara 1:100

S U M M A R Y

Summary

Technical reportProgramme of the execution control

DRAWING PARTS

1. Site and settin-out plan scale 1:5002. Longitudinal section with view scale 1:100,1:2003. Cross sections scale 1:1004. Gabions details scale 1:100


4/572

1

TECHNICAL REPORT

HYDROTECHNICAL WORKS

BRIDGE AT KM 30+893

At 30+893 DN 2M the Milcov riverbed is crossed by a reinforced concrete

bridge of 2 spans. Following the calamities of 2005, there were carried out protection

works with gabion walls of 2.50 m high for the left bank upstream and downstream as

well as for the right bank downstream. The walls structure consists of 0.50 m thick

gabion mattress, gabions of (2.00x1.00x5.00) m and gabions of (1.00x1.00x5.00) m.

Due to the rainfalls following the calamities it was decided to create a channel in the

first span of the bridge, which fact determined the scouring of the Focsani abutment

and pier.

In order to stabilize the riverbed for a longer period and to protect the

foundations of the abutment and bridge pier, there will be made a gabion bottom sill

downstream of the bridge at about 26.00 m of the bridge axis. This will make the

thalweg rise by about 1.00 m in the created channel and will stop the local scourings

due to the flow distribution at medium and high waters time on a larger width of the

riverbed than it takes place at present. The sill elevation as proposed is 310.71, being

the same with the existing elevation of the pier elevation-foundation joint.

The gabion sill shall consist of two gabions: one of (2.50x1.00x5.00) m in

adjacent disposition at el. 309.51, and one gabion of (4.50x0.50x5.00) m following to

be placed over it in order to obtain one step of 0.5 m at the upstream face of the sill

One trapezoidal gabion of 1.00 m high with the large base of 2.50 m and the small

base of 1.50 m shall be mounted over the whole structure, and the downstream face

shall be made with a gradient of 1:1.The excavation level in the sill area is at el.

308.21 while at the crest the sill is to be at el. 310.71. The above mentioned gabions

following to make the sill body shall be “built-in” mounted and the difference


5/572

2

between the gabion ends of the three rows shall be 2.50 m. On the left bank the sill

shall be delimited by a new wall of gabions and on the right bank the sill shall be

made up to the existing gabion wall without affecting its stability. The sill shall be of

39.00 m long at the crest.

Downstream of the sill at el. 309.71 (the same with the elevation of row 2 in the

sill body) there shall be made a stilling basin of gabion mattresses along 10.00 m long

and consisting of two gabion mattresses of (5.00x0.50x5.00) m. The stilling basin

shall be delimited by a gabion wall on the left bank and by the existing gabion wall on

the right bank. In the downstream section the stilling basin is closed by a gabion

cross beam of (2.00x1.50x5.00) m placed at el. 308.21 with base side of 1.50 m. A

geotextile filter shall be mounted in order to prevent entraining the riverbed material

inside the cases constituting the gabions in the cross beam. A rear apron of two layers

of gabion mattresses placed at el. 309.01 shall be made downstream of the gabion

cross beam in view of taking over any eventual erosions of the riverbed layer.

The bottom sill, stilling basin, gabion cross beam and rear apron shall be placed

on the geotextile filter and shall be delimited by a gabion wall on the left bank and by

the exiting gabion wall on the right bank; and thus it is obtained the riverbed

progressive enlargement downstream of the bridge.

The mattresses and gabions are bound by sewing at the upper section as well as

at the lower section along the edges of the connecting sides.

The existing gabion wall shall be consolidated with a rubble stone prism of 200-

400 kg/pc. after the achievement of the proposed protections in the riverbed on the

right bank. At the crest the prism shall be 1.50 m wide and the embankment slope to

the riverbed shall be 2:3. The protection shall be made from the abutment face C1 to

the gabion rear apron end and its crest elevation shall be the same with that of the

existing gabion wall.


6/572

3

A new gabion wall of 3.50 m high and 59.00 m long shall be made on the left

bank after the dislocation of 15.00 m from the downstream end of the existing gabion

wall (to C1 abutment face) and in order to provide a stable riverbed and the bridge

span. The wall shall be of gabions of (2.00x1.00x5.00) m, (1.50x1.00x5.00) m and

(1.00x1.00x5.00) m, and in the upstream it shall be connected to the existing gabion

wall that passes before the abutment C2, while in the downstream it shall be as built-

in on the bank.

A geotextile filter has been provided behind the walls and under the gabion

mattresses to stop entraining the local material used for filling.

The gabions shall be made of cases of OB 37 14 mm and the mesh used shall be of plain-twisted zincated wire of 3.10 mm.

The adjacent sides of the gabions and mattresses shall be bound with zincated

wire of 2.8 mm

The works provided for the proposed technical solutions can be executed by a

specialized contractor by the use of classic technology.

The technological execution stages are as follows:

1.

Land clearing, cleaning, stripping and leveling on the site front, bank

propping-up in order to avoid some instability phenomena.

2.

Excavations for placing the gabion mattresses;

3. Placing of the geotextile filter at the excavation bottom and behind the

gabions at the same time with their execution;

4. The gabion boxes shall be achieved in the following stages:

mounting of the plain-twisted zincated wire mesh of 3.10 mm at the

box bottom and sides;

placing the box in the final position:


7/572

4

putting the stone in the gabion boxes (to be performed such as to

obtain dry masonry that is interstratified and with a minimum volume

of voids);

cover fixing;

gabions sewing;

5.

Achievement of filling works behind the gabion wall, as the case.

6. Connection to the banks by rockfill prisms in the areas set in the project.

The designed works do not induce any additional negative effects to the soil,

drainage, micro-climate, surface waters, vegetation, fauna or landscape.

The cultural and historical objectives are not affected.

The hydrotechnical works proposed within this project are purposed:

-

to stabilize the riverbed by works meant to stop the erosion phenomenon of

the banks and lowering of the riverbed thalweg;

-

to achieve a stable flow section.

The performance technologies of the works do not create disturbances of life

and existing environment.

The constructor is obliged to comply with the design elevations and any

modification of these elevations shall be made with the designer’s approval.

In case of disaccords between the project and the field following the floods or

due to other causes, the Client shall request the designer to adapt the project to the

existing condition at the execution time.

During their execution the works shall be subject to the acceptance procedures

in accordance with the execution survey program in determined stages and also

subject to a final acceptance after the works are finished.

The acceptance of works on stages is performed in accordance with the

execution survey program in determined stages as provided in this volume. This

program can provide the efficient control of the works as far as their quality is


8/572

5

concerned; the program is proposed by the designer and shall be finalized based on the

remarks of the involved parties (the Client and The State Inspectorate for

Constructions).

After the verifications take place, there shall be issued acceptance certificates of

quality according to the stages in order to confirm the possibility to pass to the next

stage.

When the works in the riverbed are finished, the constructor is obliged to clear

the site of any obstacles (rests of materials, rockfills, rests of concrete blocks, earth

heaps etc.).

The Client is obliged to maintain the protection works on a constant basis and

especially after the floods. Also the riverbed has to be permanently cleared of the

large materials brought by floods such as: rockfills, trees, branches etc. Flow

conditions have to be provided in the bridges area by clearing the sediments deposited

in the upstream and downstream riverbed as well as the sediments existing in the area

of abutments and piers; in this way the bridge safety should not be put in danger.

PREPARED BY, VERIFIED BY,

eng. C-tin. Manea eng. C. Palan


9/572

1

MEMORIU TEHNIC

LUCRARI HIDROTEHNICE

POD Km 30+893 (31+023)

La km 30+893 (km 31+023 in urma reabilitarii drumului) DN 2M traverseaza,

pe un pod din beton armat cu doua deschideri, albia raului Milcov. In urma

calamitatilor din 2005 s-au executat lucrari de protectie a malului stang amonte si aval

si a malului drept aval cu ziduri din gabioane de 2,50 m inaltime. Structura zidurilor

este formata din saltea din gabioane de 0,50 m grosime, gabioane de

(2,00x1,00x5,00)m si un gabion de (1,00x1,00x5,00)m. In urma ploilor cazute ulterior

calamitatilor s-a constat crearea unui senal pe prima deschidere a podului lucru ce a

dus la afuierea culeii Focsani si a pilei.

Pentru stablizarea albiei pe termen indelungat si protejarea fundatiilor culeilor

si pilei podului se va realiza in aval de pod la aproximativ 26,00 m din axul podului

un prag de fund din gabioane. Acesta va realiza o ridicare a talvegului pe senalul creat

cu circa 1,00 m si va impiedica afuierile locale distribuind curgerea la ape medii si

mari pe o latime mai mare a albiei decat are loc in prezent. Cota pragului propus este

310,71 aceiasi cu cota existenta a rostului elevatie-fundatie a pilei.

Pragul din gabioane va fi compus din doua gabioane de (2,50x1,00x5,00) m

dispuse adiacent la cota 309.51 peste care se va monta un gabion de (4,50x0,50x5,00)

m realizandu-se o treapta de 0,5 m la fata amonte pragului. Peste intreaga structura, cu

0,50 m mai in aval, se va monta un gabion trapezoidal de 1,00 m inaltime cu baza

mare 2,50 m si baza mica 1,50 m iar fata aval se va realiza cu o panta 1:1. Cotasapaturii in zona pragului este 308,21 iar la coronament va rezulta pragul va avea cota

310,71. Gabioanele mentionate ce vor forma corpul pragului se vor monta “zidite”

decalarea dintre capetele gabioanelor celor trei randuri va fi de 2,50 m. Pragul va fi

limitat pe malul stang de un zid nou din gabioane iar pe malul drept se va realiza pina


10/572

2

in zidul din gabioane existent fara a afecta stabilitatea acestuia. La coronament pragul

va avea o lungime de 39,00 m.

In aval de prag la cota 309.71 (aceiasi cu cota randului doi din corpul pragului)

se va realiza un bazin disipator din saltele din gabioane pe o lungime de 10,00 mformat din doua saltele de gabioane de (5,00x0,50x5,00) m. Bazinul disipator va fi

limitat pe malul stang de un zid din gabioane iar pe malul drept de zidul din gabioane

existent. Bazinul disipator se inchide in aval cu o traversa din gabioane din

(2,00x1,50x5,00) m pozata la cota 308,21 cu baza latura de 1,50 m. Pentru oprirea

antrenarii materialului din albie pe interiorul carcaselor ce alcatuiesc gabioanele din

traversa se va monta filtru geotextil. In aval de traversa din gabioane se va realiza o

rizberma din doua randuri de saltele din gabioane pozate la cota 309,01 care vor

prelua eventualele eroziuni ale patului albiei.

Pragul de fund, bazinul disipator, traversa din gabioane si rizberma vor fi

pozate pe filtru geotextil si vor fi limitate pe malul stang de un zid din gabioane iar pe

malul drept de zidul din gabioane existent obtinandu-se in aval de pod o evazare

progresiva a albiei.

Imbinarea saltelelor si a gabioanelor se va face prin coasere la partea superioara

cat si la cea inferioara pe muchiile laturilor care sunt in contact.

Dupa realizarea protectiilor propuse in albie pe malul drept se va realiza o

consolidare a zidului din gabioane existent cu un prism din piatra bruta 200-400

kg/buc. La coronament prismul va avea 1,50 m latime si panta taluzului inspre albie

de 2:3. Protectia se va realiza de la fata culeii C1 pina la capatul rizbermei din

gabioane si va avea la coronament aceiasi cota cu cea a zidului din gabioane existent.Pe malul stang dupa dezafectarea a 15,00 m din capatul aval al zidului din

gabioane existent (pana la fata culeii C2), pentru asigurarea unei albii stabile cat

deschiderea podului, se va realiza un nou zid din gabioane de 3,50 m inaltime cu o

lungime de 59,00 m. Zidul se va executa din gabioane de (2,00x1,00x5,00) m,


11/572

3

(1,50x1,00x5,00) m si (1,00x1,00x5,00), m se va racorda in amonte cu zidul din

gabioane existent care trece prin fata culeii C2 iar in aval se va incastra in mal.

In spatele zidurilor si sub saltelele din gabioane s-a prevazut filtru geotextil care

va opri antrenarea materialului local cu care se va face umplutura.Gabioanele se vor realiza din caracase de OB 37 14 mm iar plasa folosita va

fi din sarma zincata simplu rasucita cu 3,10 mm.

Coaserea pe laturile adiacente ale gabioanelor si ale saltelelor se va realiza cu

sarma zincata cu 2,8 mm

Lucrarile prevazute prin solutiile tehnice propuse, se pot executa de catre un

antreprenor de specialitate, printr-o tehnologie clasica.Fazele tehnologice de executie sunt:

1. Defrisarea, curatirea, decaparea si nivelarea terenului pe frontul

amplasamentului, sprijinirea malului pentru evitarea unor fenomene de

instabilitate

2. Excavatii pentru pozarea saltelei de gabioane;

3. Asternerea filtrului de geotextil pe fundul excavatiei si in spatele

gabioanelor odata cu executia acestora;

4. Cutiile din gabioane se vor realiza in urmatoarele etape:

montarea plasei de sarma zincata 3.10 mm simplu rasucita pe fundul

si laturile cutiei;

asezarea cutiei pe pozitia definitiva;

asezarea pietrei in cutiile gabioanelor (se va face astfel incat sa rezulte

o zidarie uscata, bine impanata, cu volum minim de goluri);

fixarea capacului;

coaserea gabioanelor;

5. Realizarea umpluturilor in spatele zidului de gabioane acolo unde este cazul.


12/572

4

6. Racordarea cu malurile prin prisme din anrocamente in zonele stabilite in

proiect

Lucr ările proiectate nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului,

drenajului, microclimatului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei sau peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.

Lucr ările hidrotehnice propuse în cadrul acestui proiect au ca scop:

- să stabilizeze albia râului prin lucr ări care să stopeze fenomenul de eroziune

a malurilor si coborarea talvegului albiei

- sa realizeze o sectiune stabila de curgere

Tehnologiile de executie ale lucr ărilor nu includ perturbări in viata si mediul

existent.

Constructorul are obligatia de a respecta cotele din proiect, orice modificare a

acestora facandu-se cu avizul proiectantului.

In cazul unor neconcordante intre proiect si teren, in urma unor viituri, sau din

alte cauze, beneficiarul va solicita proiectantul pentru adaptarea proiectului la situatia

existenta in momentul executiei.

Lucr ările vor fi supuse recepţiilor pe parcursul execuţiei, conform programului

de urmărire a execuţiei în faze determinante si a unei recepţii la terminarea lucr ărilor.

Recepţia pe faze a lucr ărilor se efectuează conform programului de urmărire a

execuţiei în faze determinante prevăzut în acest volum. Acest program asigur ă

controlul eficient al lucr ărilor din punct de vedere al realizării calitative; el este propus

de proiectant şi va fi definitivat pe baza observaţiilor păr ţilor implicate (beneficiar şi

Inspectoratul de Stat în Construcţii).În urma verificărilor se vor încheia procese verbale de recepţie calitativă pe

faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza următoare.


13/572

5

Dupa terminarea lucrarilor din albia raului constructorul are obligatia eliberarii

amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi de materiale, anrocamente, resturi

de blocuri de beton, gramezi de pamant etc.).

Beneficiarul are obligatia de a intretine lucrarile de aparare in mod permanent siin mod special in urma viiturilor. De asemenea, trebuie in permanenta ca albia raului

sa fie degajata de materiale mari aduse de viituri, ca de exemplu: anrocamente, copaci

crengi,etc. In zona podurilor trebuie asigurate conditii de curgere care sa nu puna in

pericol siguranta podului prin degajarea aluviunilor depuse in albia amonte si aval de

pod precum si a depunerilor in zona culeilor si a pilelor.

INTOCMIT, VERIFICAT,

Ing. C-tin. Manea Ing. C. Palan


14/572

Form code PE-15-IPT/A Rev.0

SC

IPTANA-SAPROGRAMME OF THE EXECUTION CONTROL Page

1of 1

Stages regarding the quality control on site according to Law 10/1995, Normative

C 56/1985 and G.D. 273/1994 for the work titled :“Rehabilitation of Roads and Bridges on NR 2M

Km 30+893, Km 33+165, Km 0+000-Km 57+000”

Hydro-Technical Works Bridge km 30+893 (31+023)

Crt.

No. Stage corresponding to the control

Elaborated and

presented

documents PVLA;

PVR; PV-FD(*.

Who

performs

the control

I; C; E; P(**

1. Handing over the location, lay-out of the

protection work axle PV-FD ICEP

2. Checking the foundation level, the

geotextile filter placement and the bottom

sill execution PV-FD

ICEP3. Checking the foundation level, the

geotextile filter placement and the

traverse execution

PVLA CE

4. Checking the foundation level, the

geotextile filter placement and the gabionwall execution

PVLA CE

5. Cheking rubble stone protection execution PVR ICEP

6. Finish works acceptance PVR ICEP

Project Manager, Design Manager,

Eng. C-tin. Manea Ph.D.Eng. V. Dumitrescu

CLIENT, PERFORMER, ISC,

NOTE:

(* PVLA – official report for hidden works; PVR – official report for qualitative acceptance; PV-FD – official report for

determinant stages.

(**

I – ISC ; C – client ; E – performer; P – designer

According to the provisions of law 10/1995 section 3 art.23d, the Performer must summon the factors foreseen to participate in the checking at least 3 days before the completion of each stage.

The last, the first name and the signature shall be clearly specified and stamp shall be applied.


15/572

Form. cod PE-15-IPT/A rev.0

SC

IPTANA-SAPROGRAM DE URMARIRE A EXECUTIEI Pagina

1 din 1

Fazele privind controlul de calitate pe santier conform Legii 10/1995,

Normativului C 56/1985 si H.G. 273/1994 pentru lucrarea:“Reabilitare drumuri si poduri pe DN 2M

Km 30+893, Km 33+165, Km 0+000-Km 57+000”

Lucrari hidrotehnice pod km 30+893 (31+023)

Nr

crt. Faza la care se executa controlul

Documente

intocmite si

prezentate PVLA;

PVR; PV-FD(*.

Cine

executa

controlul

I; C; E; P(**

1. Predare amplasament, trasare ax lucrare

apărare PV-FD ICEP

2. Verificarea cotei de fundare, a pozarii

filtrului de geotextil si a executarii

pragului din gabioane

PV-FD ICEP

3. Verificarea cotei de fundare, a pozariifiltrului de geotextil si a executarii

traversei din gabioane

PV-FD CE

4. Verificarea cotei de fundare, a pozarii

filtrului de geotextil si a executarii ziduluide gabioane

PVLA CE

5. Verificare realizare protectie cu piatra PVR ICEP

6. Receptie la terminarea lucrarilor PVR ICEP

Sef proiect, Director Divizie proiectare,

Ing. C-tin. Manea Dr. ing. V. Dumitrescu

CLIENT, EXECUTANT, ISC,

NOTA:

(* PVLA – proces verbal de lucrari ascunse; PVR – proces verbal de receptie calitativa; PV-FD – proces verbal fazedeterminante.

(** I – ISC ; C – client ; E – executant; P – proiectant

Conform prevederilor Legii 10/1995 sectiunea 3 art.23d, Executantul are obligatia convocarii factorilor care sunt

prevazuti sa participe la verificari cu minim 3 zile inainte de finalizarea fiecarei faze.

Se specifica in clar numele si prenumele, semnatura si se aplica stampila


16/572


17/572


18/572


19/572


20/572

C 29/3587REABILITARE DRUMURI ŞI PODURI PE D.N.2M

Km 30+893; Km 33+165; Km 0+000 ÷ Km 57+000Faza : PT

CAPITOLUL 1. SPECIFICAŢII TEHNICE

1.1. PREZENTAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE LUCRĂRIIDrumul national 2M (fost DJ 205A), este un drum de coasta cu traseul urcand in amonte pe

valea Milcovului si face legatura intre localitatile Focsani (DN2) si Nereju.

D.N.2M este un drum national secundar si se incadreaza in clasa tehnica IV.

In profil transversal drumul este in general in profil mixt (rambleu si debleu) cu o platforma de

810 m si un carosabil de 5-6 m.

Clasa de importanta a D.N. 2M este „C” constructie de importanta normala.

În urma viiturilor din iulie 2005 sectiunea de scurgere sub poduri s-a redus datorita plutitorilor

blocati in dreptul pilelor, s-au produs afuieri şi coborâri importante ale talvegului ce au condus la

spălarea sferturilor de con precum şi a drumului ceea ce a facut ca pe unele portiuni de drum circulatia a

fost intrerupta total iar pe altele s-a desfasurat pe jumatate din cale sau cu restrictii.

Urmare acestei situatii, in anul 2005 s-au executat lucrari, la drum, la poduri si lucrari

hidrotehnice pentru redeschiderea circulatiei.

Prezentul CAIET DE SARCINI face parte din documentatia tehnica intocmita de S.C. IPTANA

S.A. si se refera la lucrarile de reabilitare a podurilor de pe 2M km 30+893 si km 33+200, pentru

aducerea acestora la caracteristicile corespunzatoare unui drum national ce se incadreaza in clasa tehnicaIV.

Pod km 30+893

Tinand cont de deficientele si degradarile aparute in timpul exploatarii si avand in vedere drumul

national DN 2M ce urmeaza a se moderniza pentru a corespunde noilor parametri, sunt necesare

urmatoarele lucrari:

1. La suprastructură -consolidarea suprastructurii prin executarea unor grinzi adiacente celor existente şi suprabetonarea dalei

de la parte superioar ă.

-consolele de trotuar se vor demola şi reface, astfel încât noil trotuare sa corespundă dimensiunilor

menţionate mai sus.

-calea pe pod va fi ref ăcută complet-straturile rutiere, hidroizolaţia şi protecţia acesteia.

-la intrados, zonele degradate vor fi tratate cu mortare speciale.

Prin sporirea suprastructurii, este necesar ă şi consolidarea infrastructurii-respectiv, culeia Nereju şi pila-s-

a ar ătat că deja a fost consolidată culeea Focşani.


21/572

2Consolidarea constă în executarea unor cămăşuieli, începând de la fundaţie, până la partea superiar ă a

elevaţiei.

2. Lucrări la infrastructură:

La culeia Nereju, partea superioar ă a culeii existente se va demola de la nivelul cuzinetului şi se va reface

cu consolele de trotuar noi.

Culeia va fi cămăşuită, de la nivelul fundaţiei, până la parte superioar ă a elevaţiei.Similar, va fi cămăşuită şi pila.

Pentru executarea acestor lucr ări, circulaţia va fi deviată pe un pod provizoriu, aflat în vecinătatea

podului existent. Podul provizoriu este alcătuit din 2 deschideri de 18,40 m.

3. Racordarea cu terasamentele Racordarea cu malurile a culeii Nereju se face cu sferturi de con pereate. Pe sferturile de con se prevăd

casiuri de captare şi dirijare a apelor de pe terasament şi scări de acces, din elemente prefabricate,

prevăzute cu parapet din beton armat.

Pod km 33+200Tinand cont de deficientele si degradarile constatate, pentru ca podul sa corespunda clasei E de

incarcare (A30;V80) si caracteristicilor impuse pentru circulatia pe un drum national de clasa tehnica IV,

sunt necesare urmatoarele lucrari:

1. La suprastructura

a) Consolidarea suprastructurii prin dublarea grinzilor existente .

- demolare console trotoar existente

- montare esafodaj pentru grinzi si console de trotoar

- turnare beton in grinziile noi

- refacerea consolelor de trotoar

- turnare placa monolita peste(peste grinzile existente si cele noi).

b) Refacerea trotuarelor si a caii pe pod:

- reparatii cu mortare speciale la grinzile existente

- ref acere hidroizolatie si protectie hidroizolatie.

- refacere cale beton asfaltic cilindrat in doua straturi de 3+4cm BAP.

- refacere cale pe trotuare.

- montare borduri si umplutura trotoar

- montare parapeti pietonali.

- montarea parapetilor de siguranta tip foarte greu

- montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie

- montarea guri de scurgere noi.

2. La infrastructura

- consolidare elavatii pile si culei prin camasuiala de 20cm din beton armat

- consolidare fundatii pile si culei prin camasuiala de 50cm din beton armat


22/572

3 - demolarea pendulilor din beton armat de la culei si refacerea zonei de reazem a grinzilor

existente

- inlocuirea aparatelor de reazem la grinzile existente

- extinderea culeelor existente amonte si aval

- refacere ziduri intoarse la culei

- montare aparate de reazem pentru grinzile monolite noi- turnare opritori antiseismici

3. La racordarea cu terasamentele

- executia sferturilor de con si pereerea acestora

- executia de scari si casiuri

- montare placi de racordare cu terasamentele

Pe timpul lucrarilor circulatia se va devia pe o varianta de circulatie provizorie iar traversarea

raului Milcov se va face pe un pod provizoriu cu o deschidere 24,00m.

1.2. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE

Podurile sunt structuri de rezistenţă considerate "lucrari de artă".

În concepţia oricărei structuri de rezistenţă deci şi a lucr ărilor de artă trebuie să se respecte o serie

de principii generale rezultate din experienţă şi anume:funcţionalitatea; capacitatea de rezistenţă;

eficienţa economică; estetica.

Din perspectiva acestor principii, podul corespunde scopului căruia îi este destinat şi anume de a

asigura circulaţia nestingherită a vehiculelor la traversarea obstacolului.

Aceasta impune asigurarea spaţiilor de liber ă trecere pe pod şi sub pod, asigurarea unei rigidităţi a

structurii în limitele deformaţiilor admisibile, asigurarea unor condiţii optime de exploatare şi întreţinere.

Principiile menţionate mai sus s-au respectat simultan pe cât posibil.

La proiectarea podului s-au avut în vedere prevederile de mai jos:

1.2.1 Asigurarea spaţiilor libere pe pod, sub pod

a) Spaţii libere la poduri

Lungimea podului şi nivelul inferior al suprastructurii s-a stabilit in urma efectuarii unui calcul

hidraulic. b) Gabarite pe poduri

Înălţimea liber ă, lăţimea păr ţii carosabile şi a trotuarelor s-au adoptat, în funcţie de clasa tehnică a

drumului în conformitate cu prevederile STAS 2924/91.

1.2.2 Încărcări

La calculul podului s-a ţinut seama de acţiunea tuturor încărcărilor la care poate fi solicitat,

respectând următoarele standarde:

- SR EN 1991-1-1/2004 ( STAS 10101/1-78) "Acţiuni asupra structurilor"


23/572

4- STAS 10101/OB-87 "Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile

de

cale ferată şi şosea"

- STAS 1545/89 "Poduri pentru str ăzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni"

- STAS 3221/86 "Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare"

1.2.3 Metode de calcul şi dimensionareLa calculul şi dimensionarea elementelor de rezistenţă s-a ţinut seama că la data elabor ării

prezentului caiet de sarcini, în România, pentru structuri din beton, beton armat şi beton precomprimat,

calculul se face prin metoda de calcul la stări limită (starea limită de rezistenţă , starea limită de

deschidere a fisurilor, starea limită de deformaţii) aplicată la infrastructuri şi suprastructuri din beton,

beton armat şi beton precomprimat conform STAS 10111/1/77 "Poduri de cale ferată şi şosea.

Infrastructuri de zidărie, beton şi beton armat. Prescripţii de proiectare" şi STAS 10111/2-87 "Poduri de

cale ferată şi şosea. Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de

proiectare".

1.3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE

Execuţia unei lucr ări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia

proiectului, urmare unei licitaţii şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul.

La execuţie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de sarcini.

De asemenea va lua măsuri pentru protejarea mediului în timpul execuţiei.

Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuţie faţă de documentaţie, nu se poate face

decât cu aprobarea beneficiarului sau/şi a proiectantului elaborator al documentaţiei.

De asemenea, la execuţie se va ţine seama de standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare

specifice lucr ării.

Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:

- planurile generale de situaţie, de amplasament şi dispoziţiile generale;

- studiul geotehnic cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor adecvate pentru

fundaţii;

- detaliile tehnice de execuţie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate elementele

componente ale lucr ării de artă;

- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă;

- graficul de eşalonare a execuţiei lucr ării;

Aceste documentaţii se vor elabora de către societăţi de proiectare şi cercetare autorizate.

La elementele pentru ansamblele şi subansamblele executate în uzină se vor face recepţii atât după

execuţie cât şi înainte de punerea lor în oper ă.


24/572

51.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPŢIA LUCRĂRILOR

Pentru a asigura o execuţie de calitate a lucr ărilor de artă, se va face recepţia lucr ărilor pe faze de

execuţie şi pe faze determinante conform programului de urmărire a lucr ărilor pe timpul execuţiei.

Beneficiarul va organiza recepţia la terminarea lucr ărilor şi recepţia finală în conformitate cu

legislaţia în vigoare.

1.5. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA

LUCRĂRILOR DE ARTĂ

Încă din faza de concepţie, proiectul trebuie să conţină elemente sau rezolvări constructive care să

asigure personalului de exploatare şi întreţinere, urmărirea lucr ării şi accesul la infrastructuri, la aparate

de reazem şi interiorul suprastructurilor după caz, ţinând seama de prevederile cuprinse în standardele,

normativele şi prescripţiile în vigoare.

La unele lucr ări de importanţă deosebită, la comanda beneficiarului se pot elabora şi documentaţii

(instrucţiuni, etc.) privind modul de urmărire şi întreţinere în timp a acestor lucr ări.

CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI -

FUNDAŢII DIRECTE DE SUPRAFAŢĂ ŞI

FUNDAŢII DIRECTE DE ADÂNCIME

2.1. DATE GENERALE PRIVIND FUNDAŢIILE DIRECTE

Fundaţiile directe sunt fundaţii la care transmiterea încărcărilor se face numai pe suprafaţa tălpii

fundaţiei în contact cu terenul.

Fundaţiile directe pot fi de suprafaţă (fundaţii continue sau izolate sub ziduri sau stâlpi, fundaţii pe

radier general) sau de adâncime (fundaţii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat).

La proiectarea şi executarea fundaţiilor de suprafaţă fundate în condiţii speciale, (pământuri

sensibile la umezire, pământuri contractile), se vor întocmi caiete de sarcini speciale ce vor ţine seama de

normativele specifice în vigoare.

Adoptarea sistemului de fundare se face numai pe baza existenţei studiilor geotehnice, cu

precizarea stratificaţiei, poziţia pânzei freatice şi gradul de agresivitate naturală sau artificială.

2.2. CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUŢIA FUNDATIILOR DIRECTE ÎN INCINTĂ

Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie.

Documentaţia va conţine:

- măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiţiile de execuţie ale acesteia,

poziţionarea incintei, modul de să pare în interior, măsurarea eventualelor deplasări orizontale.


25/572

6- justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul

să păturilor; utilizând elemente de sprijinire (ş praiţuri filate, contrafişe)

- procedeul de betonare în interior pe toată înălţimea fundaţiei;

Înainte de a începe să păturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i

permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranţe şi

dacă instalaţiile necesare să păturilor sunt în stare de funcţionare.După atingerea cotei de fundare şi terminarea lucr ărilor de să pătur ă, antreprenorul va anunţa

beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei, natura terenului de

sub talpa fundaţiei şi va aproba începerea betonării fundaţiei.

Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în

incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect.

Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile

privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda "Contractor" astfel încât să se asigure

omogenitatea betonului şi evitarea segregării.

CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE

(radiere, elevaţii, rigle, ziduri întoarse, cuzineţi)

3.1. DATE GENERALE

Culeele sunt elemente de infrastructur ă care asigur ă rezemarea traveelor de capăt şi fac racordarea

cu rampele.

Pilele sunt de asemenea elemente de infrastructur ă care asigur ă rezemarea a două traveei

adiacente ale suprastructurii.

Infrastructurile vor trebui să respecte condiţiile prevăzute în proiect, în STAS 10111/1-77 "Poduri

de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie, beton şi beton armat. Prescripţii de proiectare" şi în

prezentul caiet de sarcini.

Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect, în func ţie de caracteristicile fizico-mecanice ale

terenului.

Dimensiunile cuzineţilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2-87 dar nu vor fi sub 40 cm

înălţime.

Cuzineţii vor fi înglobaţi într-o banchetă de beton armat care la culee va fi executată pe întreaga ei

lăţime, iar la pile pe întreaga suprafaţă a păr ţii ei superioare.

Elevaţiile alcătuite din stâlpi de beton armat pot fi folosite numai la pasaje şi poduri unde nu există

scurgeri de gheţuri. În caz contrar aceste elevaţii se pot folosi numai deasupra nivelului maxim de

scurgere a gheţurilor.


26/572

7Zidurile întoarse mai lungi de 1,00 m ale elevaţiilor culeelor vor fi armate conform

prescripţiilor tehnice legale în vigoare.

3.2. EXECUŢIA CULEELOR ŞI PILELOR

Execuţia culeelor şi pilelor nu se poate face decât pe bază de proiect.

Fundarea infrastructurilor nu este admisă f ăr ă existenţa studiilor geotehnice, adecvate sistemului defundare adoptat. Executantul are obligaţia să urmărească corespondenţa dintre stratificaţia prevăzută în

proiect şi cea reală şi să semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare.

Începerea execuţiei infrastructurilor se va face în urma trasării de către executant a axelor

fundaţiilor.

După terminarea trasării, executantul va înştiinţa beneficiarul care urmează să-şi dea avizul pentru

începerea lucr ărilor.

După terminarea fundaţiilor se vor efectua, de către antreprenor, noi măsur ători. Antreprenorul are

obligaţia să semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea iniţială şi să propună soluţii de remediere

în cazul unor eventuale nepotriviri.

Măsur ătorile se vor repeta şi după terminarea elevaţiilor în scopul determinării exacte a distanţelor

dintre aparatele de reazem, precum şi a cotelor din proiect. Eventualele corecturi se vor face pe baza

propunerilor antreprenorului şi numai cu avizul beneficiarului.

Modul de cofrare şi tratare a suprafeţelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar la

cererea acestuia chiar pe bază de proiect de arhitectur ă.

3.3. MATERIALE DE CONSTRUCŢII FOLOSITE

Materialele de construcţie folosite la execuţia infrastructurilor vor îndeplini condiţiile de mai jos:

3.3.1 Agregate

Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 (STAS 1667/76) "Agregate pentru beton",

SR 667/2001 “Agregate naturale şi piatr ă prelucrată pentru lucr ări de drumuri” şi Codul de practică

pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99;

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de

concasaj. Partea levigabilă este de max. 2%.

Se va folosi pietriş de râu sorturile 7 - 16 şi 16 - 31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de

0,5%.

Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7, pietriş 7 - 16 şi 16 - 31, se va înscrie

în zona foarte bună a limitelor granulometrice;

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate;

Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.


27/572

83.3.2 Cimenturi

Cimentul va corespunde SR EN 197/1,2-2002 "Ciment", SR 3011/96 şi SR 7055/96.

Cimentul se va livra în cantităţi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat în max. 2 luni;

Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea lor ca atare.

Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celulă separată tip siloz.

3.3.3 ArmăturiArmăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Restul condiţiilor sunt cele

prevăzute în capitolul “Armături”.

3.3.4 Betoane

Betoanele vor respecta clasele prevăzute în proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile

din capitolul “Betoane”, iar turnarea betonului se va executa în funcţie de sistemul de fundare şi

prevederile Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat

indicativ NE 012/99.

3.3.5 Apa

Apa utilizată la prepararea betoanelor cât şi la stropirea lor trebuie să corespundă condiţiilor

tehnice prevăzute în SR EN 1008/2003 (STAS 790/84).

CAPITOLUL 4. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE

Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de sprijin.

În cazul terasamentelor înalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apă cu viteze

mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomandă a fi realizată cu aripi sau ziduri de sprijin din

beton sau beton armat; în celelalte cazuri recomandându-se folosirea sferturilor de con.

Dacă panta sfertului de con este mai mare decât panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se

va perea şi în prelungire pe minim 1,00 m pe terasament.

Fundaţiile aripilor, zidurilor de sprijin şi sferturilor de con vor fi coborâte cu minim 50 cm sub

adâncimea de îngheţ.

Dacă lungimea podului este mai mică decât lăţimea albiei majore, fundaţiile aripilor, zidurilor de

sprijin, sferturilor de con şi ale pereurilor vor fi coborâte sub adâncimea de afuiere iar pereurile vor fi

executate pe taluzurile terasamentelor până la limita albiei majore. Aripile şi zidurile de sprijin serecomandă să fie separate de corpul culeei printr-un rost care să permită tasarea independentă a culeelor

şi a lucr ărilor de racordare cu terasamentele.

La podurile de şosea, partea carosabilă va fi racordată de cea de pe rambleul din spatele culeelor

prin dispozitive care să asigure trecerea lină a vehiculelor de pe platforma elastică şi tasabilă a drumului

la cea rigidă a podului. În acest scop se recomandă folosirea plăcilor de racordare rezemate articulat pe

culee, a căror lungime se stabileşte în funcţie de înălţimea rambleului.


28/572

9 În spatele culeelor şi pe feţele laterale ale zidurilor întoarse care sunt în contact cu pământul

se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat în dublu strat aşezată pe un mortar de ciment

sclivisit de 2 cm grosime.

Pentru scurgerea apelor de infiltraţie din terasamente, în spatele culeelor masive se vor prevedea

drenuri din piatr ă spartă aşezată manual.

Pământul de umplutur ă din spatele culeelor şi a sferturilor de con va avea indicele de consistenţă mai mare de 0,75% şi se va urmări o bună compactare.

Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de

compactare) ale straturilor se determină prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83

La fiecare culee se va prevedea cel puţin o scar ă de acces care în cazul terasamentelor înalte de

peste 3,00 m va avea şi parapet pe o singur ă parte.

În spatele culeelor se recomandă ca scurgerea apelor să se asigure prin casiuri amenajate la

capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.

În cazul podurilor sau pasajelor cu culei înecate, în mod obligatoriu pereerea sfertului de con se va

face şi sub pod, respectiv sub pasaj.

Pentru împiedicarea pătrunderii apei şi degradării pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se

vor colmata cu bitum.

Racordarea cu aripi se aplică de obicei în cazurile cu oblicităţi mari sau în situaţii speciale cu

spaţii limitate pentru racordări.

În cazul racordărilor cu aripi la poduri, se vor lua măsuri de asigurare împotriva afuierilor.

CAPITOLUL 5. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT

5.1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ ŞI ARMARE

Prezentul capitol se refer ă la lucr ările sau păr ţile de lucr ări executate din beton armat în

suprastructurile de poduri şi anume:

- grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;

- plăci turnate monolit din beton armat;- cadre din beton armat.

În cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat se vor aplica

prevederile cuprinse în capitolul "Suprastructuri din beton precomprimat".

Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi, altele decât cele

cuprinse în prezentul caiet se vor întocmi caiete de sarcini speciale.


29/572

10 Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat se

către o unitate de proiectare autorizată, cu respectarea strictă a prevederile din STAS 10111/2-87

"Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat - prescripţii de proiectare".

Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de

calitate.

Proiectul pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde proiectul deorganizare a şantierului, detaliile de execuţie ale suprastructurii, programul de asigurare a calităţii

lucr ărilor.

Proiectul de organizare a lucr ărilor la fiecare lucrare în parte va preciza în special condiţiile de

stocaj şi întreţinere a materialelor, componentelor prefabricate şi a altor dispozitive necesare execuţiei.

Planşele de execuţie vor cuprinde toate elementele necesare execuţiei, inclusiv planşele

tehnologice cu fazele succesive de execuţie.

Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru suprastructura în

întregime şi pentru păr ţi de lucr ări din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentr ări de eforturi (de

exemplu cuzineţi) desenele de detaliu vor fi prezentate la o scar ă şi într-o asemenea manier ă încât să arate

compatibilitatea între planul de armare şi condiţiile efective de betonare.

Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele admise şi modul de

trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.

Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometrice

privind armăturile şi modul de poziţionare (poziţie, diametru, lungimi par ţiale şi lungimi totale).

Planurile vor conţine explicit:

- calitatea oţelurilor (categorie, dacă este profilat sau tip lis, sudabilitatea);

- toleranţele de poziţionare;

- poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire;

- dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor;

- în cazul elementelor prefabricate, poziţia şi natura ancorelor incorporate pentru manipulare;

De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secţiunile de reluare a

betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul de tratare a suprafeţei de la care se reia

betonarea.

Zonele de armătur ă densă se vor detalia la o scar ă mare cu prezentarea la scar ă reală a razelor de

curbur ă şi a diametrelor armăturilor.

La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, Codul de practic ă

pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99, Codul de

practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02

şi prevederile din prezentul caiet de sarcini.


30/572

115.2. LUCRĂRI PROVIZORII

Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se

execută cu ajutorul unor lucr ări provizorii ce constau din :

- eşafodaje, schele şi sprijiniri la elemente de suprastructur ă cu grinzi şi plăci drepte;

- cintre, schele şi sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă;

Întocmirea proiectelor pentru lucr ările provizorii se va face de către antreprenor sau proiectant.Proiectul va cuprinde desene de execuţie însoţite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca

acestea să-i fie predate în întregime sau pe păr ţi, dar înaintea începerii execuţiei.

Lucr ările provizorii trebuiesc astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucr ările

definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucr ărilor provizorii, ca rezistenţă sau

aspect.

Lucr ările provizorii vor asigura că lucr ările definitive se încadrează, din punct de vedere al

toleranţelor, în cele admise în ANEXA III.1 ale Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din

beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99.

La realizarea lucr ărilor provizorii se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în capitolul "Schele,

eşafodaje şi cintre".

5.3. COFRAJE

Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau păr ţi ale acestora vor respecta condiţiile de

calitate precizate în planşe. În principiu acestea pot fi de trei tipuri:

- cofraje obişnuite utilizate la suprafeţele nevăzute;

- cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţele expuse vederii (grinzi, plăci, arce, bolţi şi stâlpi);

- cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructur ă precum: grinzi marginale, elemente

de trotuare, parapete, etc.

Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor, pentru care va

obţine aprobarea beneficiarului.

La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va ţine seama de prevederile

Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ

NE 012/99 precumşi de cele cuprinse în capitolul "Cofraje".

La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va ţine seama de

prevederile Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton

precomprimat NE 013/02 precum şi de cele cuprinse în capitolul “Cofraje”.

5.4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE


31/572

125.4.1 Agregate

Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 (STAS 1667/76) "Agregate pentru beton", SR

667/2001 “Agregate naturale şi piatr ă prelucrată pentru lucr ări de drumuri” Codul de practică pentru

executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99 şi Codul de

practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE

013/02 care prevăd condiţiile de livrare şi procurare, alegerea dimensiunii maxime, condiţiile de transportşi depozitare şi controlul calităţii agregatelor.

Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de

concasaj.

Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblur ă, sorturile 7 (8) - 16 şi 16 - 31 (25) mm care se vor

înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice.

În funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate şi

anume:

- nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;

- pietriş sorturile 7 -16 şi 16 - 31; criblur ă sorturile 8-16 şi 16-25.

Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bun ă a limitelor

granulometrice.

Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate.

Metodele privind verificarea agregatelor sunt cuprinse în STAS 4606/80.

Antreprenorul va lua măsurile necesare pe şantier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.

5.4.2 Ciment

Cimentul va corespunde SR EN 197/1,2-2002 "Ciment", SR 3011/96 şi SR 7055/1996.

Cimentul se va aproviziona în cantităţi astfel determinate încât stocul rezultat să fie consumat în

maximum două luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite şi utilizarea acestor amestecuri.

Pentru fiecare marcă de ciment se va asigura o încă pere separată sau o celulă tip siloz. Starea de

conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucr ărilor

din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99, Codul de practică pentru execuţia

elementelor prefabricate din beton, beton armatşi beton precomprimat NE 013/02.

5.4.3 Armături

Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelul beton livrat pe şantier va

corespunde caracteristicilor prevăzute în STAS 438/1-89 "Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii

tehnice generale de calitate" şi STAS 438/2-91 "Sârmă trasă pentru beton armat" şi să fie însoţit de

certificatele de calitate ale producătorului.


32/572

13Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor

vor corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi

beton precomprimat indicativ NE 012/99.

Înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curaţă de praf şi noroi, de rugină, urme de ulei şi

de alte impurităţi.

Înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeaşisecţiune totală se va face numai cu acordul proiectantului.

Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de curgere

tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care se rupe oţelul etc.) în condiţiile precizate

de Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ

NE 012/99 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton

precomprimat NE 013/02.

La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile din capitolul

“Armături”.

5.5. BETOANE

Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform Codului de

practică pentru betoane NE 012/99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către

un laborator autorizat.

La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va ţine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de

umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor componente şi a

betonului.

Betoanele se prepar ă în staţii de beton verificate şi atestate.

Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate.

Abaterile limită se vor încadra în prevederile din capitolul “Betoane” din prezentul Caiet de

sarcini şi ale Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat indicativ NE 012/99 – Anexa III-1.

Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului

ţinând cont de prevederile capitolului “Betoane” din prezentul Caiet de sarcini.

Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică.

În timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat,

pătrunzând în toate colţurile şi nelasând locuri goale.

Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5-30C, trebuie

turnat în cofraje în maximum 1 or ă în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi 1/2 or ă când se utilizează

cimenturi cu priza rapidă. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri

suplimentare, cum este şi utilizarea de aditivi întârzietori, conform Codului NE 012/99 şi Codului NE


33/572

14013/02. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să prezinte urme de segregare. În perioada dintre

preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate

regulile din Codul NE 012/99 şi Codul 013/02.

Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după

fiecare întrerupere de lucru.

La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mese vibrante,vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt se va avea

grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.

5.6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR

5.6.1 Încercarea lucrărilor

Antreprenorul are în întregime în sarcina sa, cheltuielile pentru încercarea lucr ărilor precizate în

proiect. Aceste încercări se execută în prezenţa beneficiarului.

Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării

precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaţiunilor de măsurare.

Operaţiunile de măsurare se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de către beneficiar.

CAPITOLUL 6. SCHELE

6.1. DATE GENERALE

În funcţie de destinaţie lucr ările provizorii se clasifică în:

- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi materialelor;

- dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule, etc.;

Lucr ările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către

beneficiar.

6.2. CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE ÎNTOCMEŞTE

PROIECTUL

Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată

şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:

- să asigure securitatea lucr ătorilor şi lucr ărilor definitive;

- să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;


34/572

15- deformaţiile lucr ărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucr ării

definitive în curs de priză sau întărire;

- să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;

- să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie;

Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la dispoziţia

beneficiarului.Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucr ărilor provizorii ca şi natura şi

caracteristicile tuturor elementelor componente.

Din planşe trebuie să rezulte următoarele:

- măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;

- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor;

- reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a

elementelor pe care sprijină;

- sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni;

- dispoziţiile ce trebuiesc respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile de reglare,

calare, descintrare, decofrare, demontare;

- contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;

- modul de asigurare a punerii în oper ă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub

efectul contracţiei şi precomprimării;

- dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor.

Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:

- specificaţia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la ter ţi;

- instrucţiuni de montare a lucr ărilor provizorii;

- instrucţiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea consecinţe

grave asupra securităţii lucr ărilor.

6.3. REALIZAREA ŞI UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII

Calitatea materialelor, materialelor de inventar şi materialelor noi, trebuie să corespundă

standardelor în vigoare.

Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate

lucr ărilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât şi când se refolosesc materiale vechi pentru care

trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale noi. Întrebuinţarea de elemente refolosibile este

autorizată atât timp cât deformaţiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei.

Antreprenorul are obligaţia să scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri.


35/572

16 Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în atelier de specialitate. În acest din

urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, f ăr ă ca această justificare să-i atenueze

responsabilitatea sa.

6.4. EXECUŢIE, UTILIZARE, CONTROALE

Toleranţele aplicabile la lucr ările provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele de la lucr ările

definitive.

Deformaţiile lucr ărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către antreprenori faţă

de reperele acceptate de beneficiar.

Rezultatele măsur ătorilor se transmit beneficiarului.

Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformaţii.

Antreprenorul are obligaţia să asigure întreţinerea regulată a lucr ărilor provizorii.

CAPITOLUL 7. COFRAJE

7.1. DATE GENERALE

Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în

lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise cât şi

dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii, distanţierii, care contribuie la asigurarea

realizării formei dorite.

Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare

autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton

armat a Codului de practică NE 012/99.

Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:

- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect, pentru

elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile

prevăzute în Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat indicativ NE 012/99 Anexa III.1.

- să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;

- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie.

- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită f ăr ă a degrada elementele de beton

cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;

- să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;

- să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;


36/572

17- să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din

care este alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru

scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;

- să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, f ăr ă cr ă pături, sau alte defecte;

Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.

Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:- cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite, de obicei, la o

singur ă lucrare.

- cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile

la un anumit număr de turnări;

- cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării

betonului: cofraje glisante sau păşitoare;

Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:

- cofraje din lemn sau că ptuşite cu lemn, cofraje tego;

- cof raje furniruite de tip DOKA, PASCHAL îmbinate sau tratate cu r ăşini;

- cofraje metalice.

7.2. PREGĂTIREA, CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE

Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de

refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.

În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:

- cur ăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când spălarea se face în

amplasament apa va fi drenată în afar ă (nu este permisă cur ăţirea cofrajelor numai cu jet de

aer);

- tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să uşureze

decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe

lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile.

În vederea asigur ării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:

- preliminar, controlându-se lucr ările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje

şi susţineri;

- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a

elementelor;

- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru

verificarea calităţii lucr ărilor ce devin ascunse";


37/572

187.3. MONTAREA ŞI SUSŢINERILE COFRAJELOR

7.3.1 Montarea cofrajelor

Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:

- trasarea poziţiei cofrajelor;

- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;

- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.

7.3.2 Susţinerile cofrajelor

În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea

solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite

producerea tasărilor.

În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel

încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatur ă.

CAPITOLUL 8. ARMĂTURI

8.1. OŢELURI PENTRU ARMĂTURI

Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89, STAS 438/2-

91 şi SR 438/3-98.

Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de

aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Codul de practică NE 012/99.

Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizareOţel beton rotund netedSTAS 438/1-89

OB 37Armături de rezistenţă sau armăturiconstructive

Sârmă trasă netedă pentru beton armatSTAS 438/2-91

STNBArmături de rezistenţă sau armăturiconstructive; armăturile de rezistenţă numai sub forma de plase sau carcasesudate

Plase sudate pentru beton armat SR

438/3-98

STNB

Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton cu profil

PC 52Armături de rezistenţă cu betoane de clasă cel puţin C 12/15 (Bc 15)

periodic STAS 438/1-89PC 60

Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 16/20 (Bc 20)

Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care

a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.

În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de oţel din STAS 438/1/89, STAS

438/2/91, SR 438/3/98, echivalarea fiind f ăcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de


38/572

19calitate. În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea,

antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu

acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.

8.2. LIVRAREA ŞI MARCAREA

Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de undocument de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate), după certificarea

produsului de un organism acreditat, şi de o copie după certificatul de conformitate.

Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele

informaţii:

- denumirea şi tipul de otel, standardul utilizat;

- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;

- greutatea neta;

- valorile determinate privind criteriile de performanta.

Fiecare colac sau legătur ă de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conţine:

- marca produsului;

- tipul armăturii;

- numărului lotului şi al colacului sau legăturii;

- greutatea netă;

- semnul CTC.

Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care

va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.

8.3. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA

Barele de armătur ă, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătur ă vor fi transportate şi

depozitate astfel încât să nu sufere deterior ări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau

betonul sau aderenţa beton - armătur ă.

Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate

şi dotate corespunz

ător, astfel încât s

ă se asigure:

- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;

- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;

- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoar ă a f iecărui sortiment şi diametru.

8.4. CONTROLUL CALITĂŢII

Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de

practică NE 012/99 şi anexa 7.1 din Codul de practică NE 013/02.


39/572

208.5. FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR

Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătur ă se va face în strictă

conformitate cu prevederile proiectului.

Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,

ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de

betonare şi compactare. Dacă se consider ă necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant adispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.

Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:

- deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);

- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;

- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de

coroziune.

Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta:

- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;

- îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudur ă.

După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile

prevăzute în standardele de produs.

Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la

tăiere şi fasonare f ăr ă a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1

mm/m).

Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea

lor şi să se asigure păstrarea formei şi cur ăţeniei lor până în momentul montării.

Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul

mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.

Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1. din

Codul de practică NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.

Prevederile generale privind confecţionarea armăturii pretensionate

La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:

- se va verifica existenţacertificatului de calitate al lotului de o

ţel din care urmeaz

ă a se executa

armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de

transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare

a calităţii în conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a avea confirmarea că nu

au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armăturilor (rezistenţa la

tracţiune, îndoire alternantă, etc.).


40/572

21- suprafaţa oţelurilor se va cur ăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială

neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje,

beton sau mortarul de injectare;

- oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor

probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice.

- armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot;- zonele de armătur ă care au suferit o îndoire locală r ămânând deformate nu se vor utiliza, fiind

interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de

oţel superior au suferit o uşoar ă deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel

puţin +10C.

- pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un

laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605/78 "Încercarea la tracţiune a oţelului,

a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat".

- în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina pe

şantier, o dată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.

La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi depozitarea armăturilor,

tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS

10111/2-87, cap. 7.9, şi în cap. 3,4,8 şi 9 din Codul de practica NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică

NE 013/02.

8.6. TOLERANŢE DE EXECUŢIE

În Anexa II.2. a Codului de practica NE 012/99 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi

montarea armăturilor.

Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea.

8.7. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE

Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de câte ori este

posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS 10107/0-90.

Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice învigoare.

Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite f ăr ă contact direct cu pământul sau cu substanţe

care ar putea afecta armătur a sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.

Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi

deformarea lor sau desfacerea sudurii.

Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării

nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.


41/572

22 În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin

periere.

După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească

abaterile prevăzute în standardele de produs.

8.8. REGULI CONSTRUCTIVEDistanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton

armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS

10111/2-87.

8.9. INNĂDIREA ARMĂTURILOR

Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS

10111/2-87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere f ăr ă sudur ă sau prin sudur ă

funcţie de diametrul/tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale

elementelor participante la structuri antiseismice).

Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:

- suprapunere;

- sudur ă;

- manşoane metalo - termice;

- manşoane prin presare.

Înnădirea armăturilor prin supra punere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS

10111/2-87.

Înnădirea armăturilor prin sudur ă se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin

puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediar ă, sudare manuală cu arc electric prin

suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în

semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice

referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28/83 şi C 150/99), în care sunt indicate şi lungimile

minime necesare ale cordonului de sudur ă şi condiţiile de execuţie.

Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile arm

ăturilor din o

ţeluri ale c

ăror calit

ăţi au fost

îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se refer ă şi la sudurile prin puncte de

la nodurile plaselor sudate executate industrial.

La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile

suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.

Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo - termice prin

presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor

tehnice.


42/572

23 La înnădirile prin bucle, raza de curbur ă interioar ă a buclelor trebuie să respecte prevederile

STAS 10111/2-87.

8.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON

Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra coroziunii şi o

conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze unstrat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului,

categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă

la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.

Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate f ăr ă agresivitate chimică se va stabili

conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu

agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale. În Anexa II.3. a Codului de practică

NE 012/99 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente/structuri

situate în zona Litoralului.

Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere

corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane

metalice sau din lemn.

8.11. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT

În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda

la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.

Distanţele minime, respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate

trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/2-92 şi STAS 10111/2-87 sau din alte reglementări

specifice.

Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.

CAPITOLUL 9. BETOANE

9.1. PREVEDERI GENERALE

Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia elementelor

sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, pentru poduri de şosea.

La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat

prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele:

Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat.


43/572

24 De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.2, I.3, I.4,

I.5 şi I.6 din "Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton

precomprimat", indicativ N.E 012/99, aprobat de MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 şi

prevederile din STAS 10111/2-87, SR EN 1504/1/2002 si SR EN 206/1/2002, (STAS 1799/88).

Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este

rezistenţa la compresiune în N/mmp determinată pe cilindri de 150/H300 mm sau pe cuburi cu laturade 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.

Epruvetele vor fi păstrate conform SR EN 12390/6/2002 (STAS 1275/88).

Elementele de construcţie ale infrastructurilor vor fi alcătuite din beton simplu sau beton armat

având clasa minimă a betonului conform tabelului următor.

INFRASTRUCTURI

Nr.crt.

Elemente de construcţiiClasa

minimă 1 Betoane de egalizare C6/7,5

2 Betoane de umplutur ă (chesoane) C8/103 Fundaţii din beton simplu C8/104 Cuzineţi fundaţii C12/15

5Fundaţii din beton armat, chesoane (pereţi +cuzineţi)

C12/15

6 Fundaţii indirecte (coloane, radier) C16/20

7Culei masive

- elevaţii- banchetă, zid de gardă, ziduri întoarse

C12/15C12/15

8Culei cadru, inclusiv zid de gardă şi ziduriîntoarse

C16/20

9 Pile masive- elevaţii- banchetă

C12/15C12/15

10 Pile lamelare C16/2011 Pile cadru pe doi stâlpi C16/2012 Pile pe un stâlp C25/3013 Beton armat în cuzineţi C16/20

Pentru elementele de rezistenţă ale suprastructurilor se folosesc betoane cu clasele minime

conform tabelului următor.

SUPRASTRUCTURI

Nr.crt.

Elemente de rezistenţă Clasa

minimă 1 Elemente masive din beton simplu şi beton armat C12/15

2

Podeţe tubulare şi suprastructuri din betonsimplu şi beton armat

- turnate monolit- prefabricate

C12/15C16/20

3 Suprastructuri din beton precomprimat C25/30


44/572

25Pentru asigurarea durabilităţii podurilor, la proiectare se va ţine seama de regimul de expunere

sau natura şi gradul de agresivitate a mediului, în conformitate cu codul de practica

Documents

Prag de fund.pdf