8/20/2019 Prag de fund.pdf
1/572
C.N.A.D.N.R. S.A.
DIRECŢIA REGIONALĂ DRUMURI ŞI PODURI IAŞI
Se aproba,
Director D.R.D.P. IASI,Ing. Viorel Scutaru
DOCUMENTATIA DE ATRIBUIRE A
CONTRACTULUI DE LUCRARI
REABILITARE POD PE DN 2M KN 30+893 LA
REGHIU siREABILITARE POD PE DN 2M KM 33+165 LA
ANDREIASU
LICITATIE DESCHISA - 2010
8/20/2019 Prag de fund.pdf
2/572
CAIET DE SARCINI
REABILITARE POD PE DN 2M KN 30+893 LAREGHIU si
REABILITARE POD PE DN 2M KM 33+165 LA
ANDREIASU
CONTINE:
1. PROIECTUL TEHNIC
2. LISTE DE CANTITATI
8/20/2019 Prag de fund.pdf
3/572
I
B O R D E R O U
BorderouMemoriu tehnicProgram de urmarire a executiei
PIESE DESENATE
1. Plan de situatie si trasare scara 1:5002. Profil longitudinal cu vedere scara 1:100,1:2003. Profile transversale scara 1:1004. Detalii gabioane scara 1:100
S U M M A R Y
Summary
Technical reportProgramme of the execution control
DRAWING PARTS
1. Site and settin-out plan scale 1:5002. Longitudinal section with view scale 1:100,1:2003. Cross sections scale 1:1004. Gabions details scale 1:100
8/20/2019 Prag de fund.pdf
4/572
1
TECHNICAL REPORT
HYDROTECHNICAL WORKS
BRIDGE AT KM 30+893
At 30+893 DN 2M the Milcov riverbed is crossed by a reinforced concrete
bridge of 2 spans. Following the calamities of 2005, there were carried out protection
works with gabion walls of 2.50 m high for the left bank upstream and downstream as
well as for the right bank downstream. The walls structure consists of 0.50 m thick
gabion mattress, gabions of (2.00x1.00x5.00) m and gabions of (1.00x1.00x5.00) m.
Due to the rainfalls following the calamities it was decided to create a channel in the
first span of the bridge, which fact determined the scouring of the Focsani abutment
and pier.
In order to stabilize the riverbed for a longer period and to protect the
foundations of the abutment and bridge pier, there will be made a gabion bottom sill
downstream of the bridge at about 26.00 m of the bridge axis. This will make the
thalweg rise by about 1.00 m in the created channel and will stop the local scourings
due to the flow distribution at medium and high waters time on a larger width of the
riverbed than it takes place at present. The sill elevation as proposed is 310.71, being
the same with the existing elevation of the pier elevation-foundation joint.
The gabion sill shall consist of two gabions: one of (2.50x1.00x5.00) m in
adjacent disposition at el. 309.51, and one gabion of (4.50x0.50x5.00) m following to
be placed over it in order to obtain one step of 0.5 m at the upstream face of the sill
One trapezoidal gabion of 1.00 m high with the large base of 2.50 m and the small
base of 1.50 m shall be mounted over the whole structure, and the downstream face
shall be made with a gradient of 1:1.The excavation level in the sill area is at el.
308.21 while at the crest the sill is to be at el. 310.71. The above mentioned gabions
following to make the sill body shall be “built-in” mounted and the difference
8/20/2019 Prag de fund.pdf
5/572
2
between the gabion ends of the three rows shall be 2.50 m. On the left bank the sill
shall be delimited by a new wall of gabions and on the right bank the sill shall be
made up to the existing gabion wall without affecting its stability. The sill shall be of
39.00 m long at the crest.
Downstream of the sill at el. 309.71 (the same with the elevation of row 2 in the
sill body) there shall be made a stilling basin of gabion mattresses along 10.00 m long
and consisting of two gabion mattresses of (5.00x0.50x5.00) m. The stilling basin
shall be delimited by a gabion wall on the left bank and by the existing gabion wall on
the right bank. In the downstream section the stilling basin is closed by a gabion
cross beam of (2.00x1.50x5.00) m placed at el. 308.21 with base side of 1.50 m. A
geotextile filter shall be mounted in order to prevent entraining the riverbed material
inside the cases constituting the gabions in the cross beam. A rear apron of two layers
of gabion mattresses placed at el. 309.01 shall be made downstream of the gabion
cross beam in view of taking over any eventual erosions of the riverbed layer.
The bottom sill, stilling basin, gabion cross beam and rear apron shall be placed
on the geotextile filter and shall be delimited by a gabion wall on the left bank and by
the exiting gabion wall on the right bank; and thus it is obtained the riverbed
progressive enlargement downstream of the bridge.
The mattresses and gabions are bound by sewing at the upper section as well as
at the lower section along the edges of the connecting sides.
The existing gabion wall shall be consolidated with a rubble stone prism of 200-
400 kg/pc. after the achievement of the proposed protections in the riverbed on the
right bank. At the crest the prism shall be 1.50 m wide and the embankment slope to
the riverbed shall be 2:3. The protection shall be made from the abutment face C1 to
the gabion rear apron end and its crest elevation shall be the same with that of the
existing gabion wall.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
6/572
3
A new gabion wall of 3.50 m high and 59.00 m long shall be made on the left
bank after the dislocation of 15.00 m from the downstream end of the existing gabion
wall (to C1 abutment face) and in order to provide a stable riverbed and the bridge
span. The wall shall be of gabions of (2.00x1.00x5.00) m, (1.50x1.00x5.00) m and
(1.00x1.00x5.00) m, and in the upstream it shall be connected to the existing gabion
wall that passes before the abutment C2, while in the downstream it shall be as built-
in on the bank.
A geotextile filter has been provided behind the walls and under the gabion
mattresses to stop entraining the local material used for filling.
The gabions shall be made of cases of OB 37 14 mm and the mesh used shall be of plain-twisted zincated wire of 3.10 mm.
The adjacent sides of the gabions and mattresses shall be bound with zincated
wire of 2.8 mm
The works provided for the proposed technical solutions can be executed by a
specialized contractor by the use of classic technology.
The technological execution stages are as follows:
1.
Land clearing, cleaning, stripping and leveling on the site front, bank
propping-up in order to avoid some instability phenomena.
2.
Excavations for placing the gabion mattresses;
3. Placing of the geotextile filter at the excavation bottom and behind the
gabions at the same time with their execution;
4. The gabion boxes shall be achieved in the following stages:
mounting of the plain-twisted zincated wire mesh of 3.10 mm at the
box bottom and sides;
placing the box in the final position:
8/20/2019 Prag de fund.pdf
7/572
4
putting the stone in the gabion boxes (to be performed such as to
obtain dry masonry that is interstratified and with a minimum volume
of voids);
cover fixing;
gabions sewing;
5.
Achievement of filling works behind the gabion wall, as the case.
6. Connection to the banks by rockfill prisms in the areas set in the project.
The designed works do not induce any additional negative effects to the soil,
drainage, micro-climate, surface waters, vegetation, fauna or landscape.
The cultural and historical objectives are not affected.
The hydrotechnical works proposed within this project are purposed:
-
to stabilize the riverbed by works meant to stop the erosion phenomenon of
the banks and lowering of the riverbed thalweg;
-
to achieve a stable flow section.
The performance technologies of the works do not create disturbances of life
and existing environment.
The constructor is obliged to comply with the design elevations and any
modification of these elevations shall be made with the designer’s approval.
In case of disaccords between the project and the field following the floods or
due to other causes, the Client shall request the designer to adapt the project to the
existing condition at the execution time.
During their execution the works shall be subject to the acceptance procedures
in accordance with the execution survey program in determined stages and also
subject to a final acceptance after the works are finished.
The acceptance of works on stages is performed in accordance with the
execution survey program in determined stages as provided in this volume. This
program can provide the efficient control of the works as far as their quality is
8/20/2019 Prag de fund.pdf
8/572
5
concerned; the program is proposed by the designer and shall be finalized based on the
remarks of the involved parties (the Client and The State Inspectorate for
Constructions).
After the verifications take place, there shall be issued acceptance certificates of
quality according to the stages in order to confirm the possibility to pass to the next
stage.
When the works in the riverbed are finished, the constructor is obliged to clear
the site of any obstacles (rests of materials, rockfills, rests of concrete blocks, earth
heaps etc.).
The Client is obliged to maintain the protection works on a constant basis and
especially after the floods. Also the riverbed has to be permanently cleared of the
large materials brought by floods such as: rockfills, trees, branches etc. Flow
conditions have to be provided in the bridges area by clearing the sediments deposited
in the upstream and downstream riverbed as well as the sediments existing in the area
of abutments and piers; in this way the bridge safety should not be put in danger.
PREPARED BY, VERIFIED BY,
eng. C-tin. Manea eng. C. Palan
8/20/2019 Prag de fund.pdf
9/572
1
MEMORIU TEHNIC
LUCRARI HIDROTEHNICE
POD Km 30+893 (31+023)
La km 30+893 (km 31+023 in urma reabilitarii drumului) DN 2M traverseaza,
pe un pod din beton armat cu doua deschideri, albia raului Milcov. In urma
calamitatilor din 2005 s-au executat lucrari de protectie a malului stang amonte si aval
si a malului drept aval cu ziduri din gabioane de 2,50 m inaltime. Structura zidurilor
este formata din saltea din gabioane de 0,50 m grosime, gabioane de
(2,00x1,00x5,00)m si un gabion de (1,00x1,00x5,00)m. In urma ploilor cazute ulterior
calamitatilor s-a constat crearea unui senal pe prima deschidere a podului lucru ce a
dus la afuierea culeii Focsani si a pilei.
Pentru stablizarea albiei pe termen indelungat si protejarea fundatiilor culeilor
si pilei podului se va realiza in aval de pod la aproximativ 26,00 m din axul podului
un prag de fund din gabioane. Acesta va realiza o ridicare a talvegului pe senalul creat
cu circa 1,00 m si va impiedica afuierile locale distribuind curgerea la ape medii si
mari pe o latime mai mare a albiei decat are loc in prezent. Cota pragului propus este
310,71 aceiasi cu cota existenta a rostului elevatie-fundatie a pilei.
Pragul din gabioane va fi compus din doua gabioane de (2,50x1,00x5,00) m
dispuse adiacent la cota 309.51 peste care se va monta un gabion de (4,50x0,50x5,00)
m realizandu-se o treapta de 0,5 m la fata amonte pragului. Peste intreaga structura, cu
0,50 m mai in aval, se va monta un gabion trapezoidal de 1,00 m inaltime cu baza
mare 2,50 m si baza mica 1,50 m iar fata aval se va realiza cu o panta 1:1. Cotasapaturii in zona pragului este 308,21 iar la coronament va rezulta pragul va avea cota
310,71. Gabioanele mentionate ce vor forma corpul pragului se vor monta “zidite”
decalarea dintre capetele gabioanelor celor trei randuri va fi de 2,50 m. Pragul va fi
limitat pe malul stang de un zid nou din gabioane iar pe malul drept se va realiza pina
8/20/2019 Prag de fund.pdf
10/572
2
in zidul din gabioane existent fara a afecta stabilitatea acestuia. La coronament pragul
va avea o lungime de 39,00 m.
In aval de prag la cota 309.71 (aceiasi cu cota randului doi din corpul pragului)
se va realiza un bazin disipator din saltele din gabioane pe o lungime de 10,00 mformat din doua saltele de gabioane de (5,00x0,50x5,00) m. Bazinul disipator va fi
limitat pe malul stang de un zid din gabioane iar pe malul drept de zidul din gabioane
existent. Bazinul disipator se inchide in aval cu o traversa din gabioane din
(2,00x1,50x5,00) m pozata la cota 308,21 cu baza latura de 1,50 m. Pentru oprirea
antrenarii materialului din albie pe interiorul carcaselor ce alcatuiesc gabioanele din
traversa se va monta filtru geotextil. In aval de traversa din gabioane se va realiza o
rizberma din doua randuri de saltele din gabioane pozate la cota 309,01 care vor
prelua eventualele eroziuni ale patului albiei.
Pragul de fund, bazinul disipator, traversa din gabioane si rizberma vor fi
pozate pe filtru geotextil si vor fi limitate pe malul stang de un zid din gabioane iar pe
malul drept de zidul din gabioane existent obtinandu-se in aval de pod o evazare
progresiva a albiei.
Imbinarea saltelelor si a gabioanelor se va face prin coasere la partea superioara
cat si la cea inferioara pe muchiile laturilor care sunt in contact.
Dupa realizarea protectiilor propuse in albie pe malul drept se va realiza o
consolidare a zidului din gabioane existent cu un prism din piatra bruta 200-400
kg/buc. La coronament prismul va avea 1,50 m latime si panta taluzului inspre albie
de 2:3. Protectia se va realiza de la fata culeii C1 pina la capatul rizbermei din
gabioane si va avea la coronament aceiasi cota cu cea a zidului din gabioane existent.Pe malul stang dupa dezafectarea a 15,00 m din capatul aval al zidului din
gabioane existent (pana la fata culeii C2), pentru asigurarea unei albii stabile cat
deschiderea podului, se va realiza un nou zid din gabioane de 3,50 m inaltime cu o
lungime de 59,00 m. Zidul se va executa din gabioane de (2,00x1,00x5,00) m,
8/20/2019 Prag de fund.pdf
11/572
3
(1,50x1,00x5,00) m si (1,00x1,00x5,00), m se va racorda in amonte cu zidul din
gabioane existent care trece prin fata culeii C2 iar in aval se va incastra in mal.
In spatele zidurilor si sub saltelele din gabioane s-a prevazut filtru geotextil care
va opri antrenarea materialului local cu care se va face umplutura.Gabioanele se vor realiza din caracase de OB 37 14 mm iar plasa folosita va
fi din sarma zincata simplu rasucita cu 3,10 mm.
Coaserea pe laturile adiacente ale gabioanelor si ale saltelelor se va realiza cu
sarma zincata cu 2,8 mm
Lucrarile prevazute prin solutiile tehnice propuse, se pot executa de catre un
antreprenor de specialitate, printr-o tehnologie clasica.Fazele tehnologice de executie sunt:
1. Defrisarea, curatirea, decaparea si nivelarea terenului pe frontul
amplasamentului, sprijinirea malului pentru evitarea unor fenomene de
instabilitate
2. Excavatii pentru pozarea saltelei de gabioane;
3. Asternerea filtrului de geotextil pe fundul excavatiei si in spatele
gabioanelor odata cu executia acestora;
4. Cutiile din gabioane se vor realiza in urmatoarele etape:
montarea plasei de sarma zincata 3.10 mm simplu rasucita pe fundul
si laturile cutiei;
asezarea cutiei pe pozitia definitiva;
asezarea pietrei in cutiile gabioanelor (se va face astfel incat sa rezulte
o zidarie uscata, bine impanata, cu volum minim de goluri);
fixarea capacului;
coaserea gabioanelor;
5. Realizarea umpluturilor in spatele zidului de gabioane acolo unde este cazul.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
12/572
4
6. Racordarea cu malurile prin prisme din anrocamente in zonele stabilite in
proiect
Lucr ările proiectate nu introduc efecte negative suplimentare asupra solului,
drenajului, microclimatului, apelor de suprafaţă, vegetaţiei, faunei sau peisajului. Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Lucr ările hidrotehnice propuse în cadrul acestui proiect au ca scop:
- să stabilizeze albia râului prin lucr ări care să stopeze fenomenul de eroziune
a malurilor si coborarea talvegului albiei
- sa realizeze o sectiune stabila de curgere
Tehnologiile de executie ale lucr ărilor nu includ perturbări in viata si mediul
existent.
Constructorul are obligatia de a respecta cotele din proiect, orice modificare a
acestora facandu-se cu avizul proiectantului.
In cazul unor neconcordante intre proiect si teren, in urma unor viituri, sau din
alte cauze, beneficiarul va solicita proiectantul pentru adaptarea proiectului la situatia
existenta in momentul executiei.
Lucr ările vor fi supuse recepţiilor pe parcursul execuţiei, conform programului
de urmărire a execuţiei în faze determinante si a unei recepţii la terminarea lucr ărilor.
Recepţia pe faze a lucr ărilor se efectuează conform programului de urmărire a
execuţiei în faze determinante prevăzut în acest volum. Acest program asigur ă
controlul eficient al lucr ărilor din punct de vedere al realizării calitative; el este propus
de proiectant şi va fi definitivat pe baza observaţiilor păr ţilor implicate (beneficiar şi
Inspectoratul de Stat în Construcţii).În urma verificărilor se vor încheia procese verbale de recepţie calitativă pe
faze, în care se confirmă posibilitatea trecerii execuţiei la faza următoare.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
13/572
5
Dupa terminarea lucrarilor din albia raului constructorul are obligatia eliberarii
amplasamentului de orice fel de obstacole (resturi de materiale, anrocamente, resturi
de blocuri de beton, gramezi de pamant etc.).
Beneficiarul are obligatia de a intretine lucrarile de aparare in mod permanent siin mod special in urma viiturilor. De asemenea, trebuie in permanenta ca albia raului
sa fie degajata de materiale mari aduse de viituri, ca de exemplu: anrocamente, copaci
crengi,etc. In zona podurilor trebuie asigurate conditii de curgere care sa nu puna in
pericol siguranta podului prin degajarea aluviunilor depuse in albia amonte si aval de
pod precum si a depunerilor in zona culeilor si a pilelor.
INTOCMIT, VERIFICAT,
Ing. C-tin. Manea Ing. C. Palan
8/20/2019 Prag de fund.pdf
14/572
Form code PE-15-IPT/A Rev.0
SC
IPTANA-SAPROGRAMME OF THE EXECUTION CONTROL Page
1of 1
Stages regarding the quality control on site according to Law 10/1995, Normative
C 56/1985 and G.D. 273/1994 for the work titled :“Rehabilitation of Roads and Bridges on NR 2M
Km 30+893, Km 33+165, Km 0+000-Km 57+000”
Hydro-Technical Works Bridge km 30+893 (31+023)
Crt.
No. Stage corresponding to the control
Elaborated and
presented
documents PVLA;
PVR; PV-FD(*.
Who
performs
the control
I; C; E; P(**
1. Handing over the location, lay-out of the
protection work axle PV-FD ICEP
2. Checking the foundation level, the
geotextile filter placement and the bottom
sill execution PV-FD
ICEP3. Checking the foundation level, the
geotextile filter placement and the
traverse execution
PVLA CE
4. Checking the foundation level, the
geotextile filter placement and the gabionwall execution
PVLA CE
5. Cheking rubble stone protection execution PVR ICEP
6. Finish works acceptance PVR ICEP
Project Manager, Design Manager,
Eng. C-tin. Manea Ph.D.Eng. V. Dumitrescu
CLIENT, PERFORMER, ISC,
NOTE:
(* PVLA – official report for hidden works; PVR – official report for qualitative acceptance; PV-FD – official report for
determinant stages.
(**
I – ISC ; C – client ; E – performer; P – designer
According to the provisions of law 10/1995 section 3 art.23d, the Performer must summon the factors foreseen to participate in the checking at least 3 days before the completion of each stage.
The last, the first name and the signature shall be clearly specified and stamp shall be applied.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
15/572
Form. cod PE-15-IPT/A rev.0
SC
IPTANA-SAPROGRAM DE URMARIRE A EXECUTIEI Pagina
1 din 1
Fazele privind controlul de calitate pe santier conform Legii 10/1995,
Normativului C 56/1985 si H.G. 273/1994 pentru lucrarea:“Reabilitare drumuri si poduri pe DN 2M
Km 30+893, Km 33+165, Km 0+000-Km 57+000”
Lucrari hidrotehnice pod km 30+893 (31+023)
Nr
crt. Faza la care se executa controlul
Documente
intocmite si
prezentate PVLA;
PVR; PV-FD(*.
Cine
executa
controlul
I; C; E; P(**
1. Predare amplasament, trasare ax lucrare
apărare PV-FD ICEP
2. Verificarea cotei de fundare, a pozarii
filtrului de geotextil si a executarii
pragului din gabioane
PV-FD ICEP
3. Verificarea cotei de fundare, a pozariifiltrului de geotextil si a executarii
traversei din gabioane
PV-FD CE
4. Verificarea cotei de fundare, a pozarii
filtrului de geotextil si a executarii ziduluide gabioane
PVLA CE
5. Verificare realizare protectie cu piatra PVR ICEP
6. Receptie la terminarea lucrarilor PVR ICEP
Sef proiect, Director Divizie proiectare,
Ing. C-tin. Manea Dr. ing. V. Dumitrescu
CLIENT, EXECUTANT, ISC,
NOTA:
(* PVLA – proces verbal de lucrari ascunse; PVR – proces verbal de receptie calitativa; PV-FD – proces verbal fazedeterminante.
(** I – ISC ; C – client ; E – executant; P – proiectant
Conform prevederilor Legii 10/1995 sectiunea 3 art.23d, Executantul are obligatia convocarii factorilor care sunt
prevazuti sa participe la verificari cu minim 3 zile inainte de finalizarea fiecarei faze.
Se specifica in clar numele si prenumele, semnatura si se aplica stampila
8/20/2019 Prag de fund.pdf
16/572
8/20/2019 Prag de fund.pdf
17/572
8/20/2019 Prag de fund.pdf
18/572
8/20/2019 Prag de fund.pdf
19/572
8/20/2019 Prag de fund.pdf
20/572
C 29/3587REABILITARE DRUMURI ŞI PODURI PE D.N.2M
Km 30+893; Km 33+165; Km 0+000 ÷ Km 57+000Faza : PT
CAPITOLUL 1. SPECIFICAŢII TEHNICE
1.1. PREZENTAREA CARACTERISTICILOR PRINCIPALE ALE LUCRĂRIIDrumul national 2M (fost DJ 205A), este un drum de coasta cu traseul urcand in amonte pe
valea Milcovului si face legatura intre localitatile Focsani (DN2) si Nereju.
D.N.2M este un drum national secundar si se incadreaza in clasa tehnica IV.
In profil transversal drumul este in general in profil mixt (rambleu si debleu) cu o platforma de
810 m si un carosabil de 5-6 m.
Clasa de importanta a D.N. 2M este „C” constructie de importanta normala.
În urma viiturilor din iulie 2005 sectiunea de scurgere sub poduri s-a redus datorita plutitorilor
blocati in dreptul pilelor, s-au produs afuieri şi coborâri importante ale talvegului ce au condus la
spălarea sferturilor de con precum şi a drumului ceea ce a facut ca pe unele portiuni de drum circulatia a
fost intrerupta total iar pe altele s-a desfasurat pe jumatate din cale sau cu restrictii.
Urmare acestei situatii, in anul 2005 s-au executat lucrari, la drum, la poduri si lucrari
hidrotehnice pentru redeschiderea circulatiei.
Prezentul CAIET DE SARCINI face parte din documentatia tehnica intocmita de S.C. IPTANA
S.A. si se refera la lucrarile de reabilitare a podurilor de pe 2M km 30+893 si km 33+200, pentru
aducerea acestora la caracteristicile corespunzatoare unui drum national ce se incadreaza in clasa tehnicaIV.
Pod km 30+893
Tinand cont de deficientele si degradarile aparute in timpul exploatarii si avand in vedere drumul
national DN 2M ce urmeaza a se moderniza pentru a corespunde noilor parametri, sunt necesare
urmatoarele lucrari:
1. La suprastructură -consolidarea suprastructurii prin executarea unor grinzi adiacente celor existente şi suprabetonarea dalei
de la parte superioar ă.
-consolele de trotuar se vor demola şi reface, astfel încât noil trotuare sa corespundă dimensiunilor
menţionate mai sus.
-calea pe pod va fi ref ăcută complet-straturile rutiere, hidroizolaţia şi protecţia acesteia.
-la intrados, zonele degradate vor fi tratate cu mortare speciale.
Prin sporirea suprastructurii, este necesar ă şi consolidarea infrastructurii-respectiv, culeia Nereju şi pila-s-
a ar ătat că deja a fost consolidată culeea Focşani.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
21/572
2Consolidarea constă în executarea unor cămăşuieli, începând de la fundaţie, până la partea superiar ă a
elevaţiei.
2. Lucrări la infrastructură:
La culeia Nereju, partea superioar ă a culeii existente se va demola de la nivelul cuzinetului şi se va reface
cu consolele de trotuar noi.
Culeia va fi cămăşuită, de la nivelul fundaţiei, până la parte superioar ă a elevaţiei.Similar, va fi cămăşuită şi pila.
Pentru executarea acestor lucr ări, circulaţia va fi deviată pe un pod provizoriu, aflat în vecinătatea
podului existent. Podul provizoriu este alcătuit din 2 deschideri de 18,40 m.
3. Racordarea cu terasamentele Racordarea cu malurile a culeii Nereju se face cu sferturi de con pereate. Pe sferturile de con se prevăd
casiuri de captare şi dirijare a apelor de pe terasament şi scări de acces, din elemente prefabricate,
prevăzute cu parapet din beton armat.
Pod km 33+200Tinand cont de deficientele si degradarile constatate, pentru ca podul sa corespunda clasei E de
incarcare (A30;V80) si caracteristicilor impuse pentru circulatia pe un drum national de clasa tehnica IV,
sunt necesare urmatoarele lucrari:
1. La suprastructura
a) Consolidarea suprastructurii prin dublarea grinzilor existente .
- demolare console trotoar existente
- montare esafodaj pentru grinzi si console de trotoar
- turnare beton in grinziile noi
- refacerea consolelor de trotoar
- turnare placa monolita peste(peste grinzile existente si cele noi).
b) Refacerea trotuarelor si a caii pe pod:
- reparatii cu mortare speciale la grinzile existente
- ref acere hidroizolatie si protectie hidroizolatie.
- refacere cale beton asfaltic cilindrat in doua straturi de 3+4cm BAP.
- refacere cale pe trotuare.
- montare borduri si umplutura trotoar
- montare parapeti pietonali.
- montarea parapetilor de siguranta tip foarte greu
- montarea dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilatatie
- montarea guri de scurgere noi.
2. La infrastructura
- consolidare elavatii pile si culei prin camasuiala de 20cm din beton armat
- consolidare fundatii pile si culei prin camasuiala de 50cm din beton armat
8/20/2019 Prag de fund.pdf
22/572
3 - demolarea pendulilor din beton armat de la culei si refacerea zonei de reazem a grinzilor
existente
- inlocuirea aparatelor de reazem la grinzile existente
- extinderea culeelor existente amonte si aval
- refacere ziduri intoarse la culei
- montare aparate de reazem pentru grinzile monolite noi- turnare opritori antiseismici
3. La racordarea cu terasamentele
- executia sferturilor de con si pereerea acestora
- executia de scari si casiuri
- montare placi de racordare cu terasamentele
Pe timpul lucrarilor circulatia se va devia pe o varianta de circulatie provizorie iar traversarea
raului Milcov se va face pe un pod provizoriu cu o deschidere 24,00m.
1.2. PREVEDERI GENERALE DE PROIECTARE
Podurile sunt structuri de rezistenţă considerate "lucrari de artă".
În concepţia oricărei structuri de rezistenţă deci şi a lucr ărilor de artă trebuie să se respecte o serie
de principii generale rezultate din experienţă şi anume:funcţionalitatea; capacitatea de rezistenţă;
eficienţa economică; estetica.
Din perspectiva acestor principii, podul corespunde scopului căruia îi este destinat şi anume de a
asigura circulaţia nestingherită a vehiculelor la traversarea obstacolului.
Aceasta impune asigurarea spaţiilor de liber ă trecere pe pod şi sub pod, asigurarea unei rigidităţi a
structurii în limitele deformaţiilor admisibile, asigurarea unor condiţii optime de exploatare şi întreţinere.
Principiile menţionate mai sus s-au respectat simultan pe cât posibil.
La proiectarea podului s-au avut în vedere prevederile de mai jos:
1.2.1 Asigurarea spaţiilor libere pe pod, sub pod
a) Spaţii libere la poduri
Lungimea podului şi nivelul inferior al suprastructurii s-a stabilit in urma efectuarii unui calcul
hidraulic. b) Gabarite pe poduri
Înălţimea liber ă, lăţimea păr ţii carosabile şi a trotuarelor s-au adoptat, în funcţie de clasa tehnică a
drumului în conformitate cu prevederile STAS 2924/91.
1.2.2 Încărcări
La calculul podului s-a ţinut seama de acţiunea tuturor încărcărilor la care poate fi solicitat,
respectând următoarele standarde:
- SR EN 1991-1-1/2004 ( STAS 10101/1-78) "Acţiuni asupra structurilor"
8/20/2019 Prag de fund.pdf
23/572
4- STAS 10101/OB-87 "Acţiuni în construcţii. Clasificarea şi gruparea acţiunilor pentru podurile
de
cale ferată şi şosea"
- STAS 1545/89 "Poduri pentru str ăzi şi şosele. Pasarele. Acţiuni"
- STAS 3221/86 "Poduri de şosea. Convoaie tip şi clase de încărcare"
1.2.3 Metode de calcul şi dimensionareLa calculul şi dimensionarea elementelor de rezistenţă s-a ţinut seama că la data elabor ării
prezentului caiet de sarcini, în România, pentru structuri din beton, beton armat şi beton precomprimat,
calculul se face prin metoda de calcul la stări limită (starea limită de rezistenţă , starea limită de
deschidere a fisurilor, starea limită de deformaţii) aplicată la infrastructuri şi suprastructuri din beton,
beton armat şi beton precomprimat conform STAS 10111/1/77 "Poduri de cale ferată şi şosea.
Infrastructuri de zidărie, beton şi beton armat. Prescripţii de proiectare" şi STAS 10111/2-87 "Poduri de
cale ferată şi şosea. Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat. Prescripţii de
proiectare".
1.3. PREVEDERI GENERALE PENTRU EXECUŢIE
Execuţia unei lucr ări de artă nu poate începe decât după ce antreprenorul şi-a adjudecat execuţia
proiectului, urmare unei licitaţii şi în urma încheierii contractului cu beneficiarul.
La execuţie antreprenorul va respecta prevederile din contract, din proiect şi caietul de sarcini.
De asemenea va lua măsuri pentru protejarea mediului în timpul execuţiei.
Se precizează că nici o adaptare sau modificare la execuţie faţă de documentaţie, nu se poate face
decât cu aprobarea beneficiarului sau/şi a proiectantului elaborator al documentaţiei.
De asemenea, la execuţie se va ţine seama de standardele, normativele şi prescripţiile în vigoare
specifice lucr ării.
Piesele principale pe baza cărora constructorul va realiza lucrarea sunt următoarele:
- planurile generale de situaţie, de amplasament şi dispoziţiile generale;
- studiul geotehnic cu precizarea condiţiilor din amplasament şi a soluţiilor adecvate pentru
fundaţii;
- detaliile tehnice de execuţie, planuri de cofraj şi armare, etc. pentru toate elementele
componente ale lucr ării de artă;
- caiete de sarcini cu prescripţii tehnice speciale pentru lucrarea respectivă;
- graficul de eşalonare a execuţiei lucr ării;
Aceste documentaţii se vor elabora de către societăţi de proiectare şi cercetare autorizate.
La elementele pentru ansamblele şi subansamblele executate în uzină se vor face recepţii atât după
execuţie cât şi înainte de punerea lor în oper ă.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
24/572
51.4. PREVEDERI GENERALE PRIVIND RECEPŢIA LUCRĂRILOR
Pentru a asigura o execuţie de calitate a lucr ărilor de artă, se va face recepţia lucr ărilor pe faze de
execuţie şi pe faze determinante conform programului de urmărire a lucr ărilor pe timpul execuţiei.
Beneficiarul va organiza recepţia la terminarea lucr ărilor şi recepţia finală în conformitate cu
legislaţia în vigoare.
1.5. PREVEDERI GENERALE PRIVIND EXPLOATAREA ŞI ÎNTREŢINEREA
LUCRĂRILOR DE ARTĂ
Încă din faza de concepţie, proiectul trebuie să conţină elemente sau rezolvări constructive care să
asigure personalului de exploatare şi întreţinere, urmărirea lucr ării şi accesul la infrastructuri, la aparate
de reazem şi interiorul suprastructurilor după caz, ţinând seama de prevederile cuprinse în standardele,
normativele şi prescripţiile în vigoare.
La unele lucr ări de importanţă deosebită, la comanda beneficiarului se pot elabora şi documentaţii
(instrucţiuni, etc.) privind modul de urmărire şi întreţinere în timp a acestor lucr ări.
CAPITOLUL 2. INFRASTRUCTURI -
FUNDAŢII DIRECTE DE SUPRAFAŢĂ ŞI
FUNDAŢII DIRECTE DE ADÂNCIME
2.1. DATE GENERALE PRIVIND FUNDAŢIILE DIRECTE
Fundaţiile directe sunt fundaţii la care transmiterea încărcărilor se face numai pe suprafaţa tălpii
fundaţiei în contact cu terenul.
Fundaţiile directe pot fi de suprafaţă (fundaţii continue sau izolate sub ziduri sau stâlpi, fundaţii pe
radier general) sau de adâncime (fundaţii pe chesoane deschise, sau pe chesoane cu aer comprimat).
La proiectarea şi executarea fundaţiilor de suprafaţă fundate în condiţii speciale, (pământuri
sensibile la umezire, pământuri contractile), se vor întocmi caiete de sarcini speciale ce vor ţine seama de
normativele specifice în vigoare.
Adoptarea sistemului de fundare se face numai pe baza existenţei studiilor geotehnice, cu
precizarea stratificaţiei, poziţia pânzei freatice şi gradul de agresivitate naturală sau artificială.
2.2. CONDIŢII TEHNICE PENTRU EXECUŢIA FUNDATIILOR DIRECTE ÎN INCINTĂ
Antreprenorul va supune aprobării beneficiarului tehnologia preconizată pentru execuţie.
Documentaţia va conţine:
- măsurile ce se propun privind dimensionarea incintei, condiţiile de execuţie ale acesteia,
poziţionarea incintei, modul de să pare în interior, măsurarea eventualelor deplasări orizontale.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
25/572
6- justificările necesare privind nedeformabilitatea incintei în timpul
să păturilor; utilizând elemente de sprijinire (ş praiţuri filate, contrafişe)
- procedeul de betonare în interior pe toată înălţimea fundaţiei;
Înainte de a începe să păturile, antreprenorul va informa beneficiarul, în timp util, pentru a-i
permite acestuia să facă toate verificările privind amplasamentul, dimensiunile, încadrarea în toleranţe şi
dacă instalaţiile necesare să păturilor sunt în stare de funcţionare.După atingerea cotei de fundare şi terminarea lucr ărilor de să pătur ă, antreprenorul va anunţa
beneficiarul care va face toate verificările privitoare la poziţia şi stabilitatea incintei, natura terenului de
sub talpa fundaţiei şi va aproba începerea betonării fundaţiei.
Natura, provenienţa şi calitatea materialelor necesare pentru execuţia fundaţiilor executate în
incintă, vor corespunde claselor de rezistenţă ale betoanelor specificate în proiect.
Dacă betonarea se prevede a se efectua cu beton turnat sub apă, aceasta va satisface condiţiile
privind betonarea sub apă cu ajutorul mai multor pâlnii prin metoda "Contractor" astfel încât să se asigure
omogenitatea betonului şi evitarea segregării.
CAPITOLUL 3. INFRASTRUCTURI - CULEI, PILE
(radiere, elevaţii, rigle, ziduri întoarse, cuzineţi)
3.1. DATE GENERALE
Culeele sunt elemente de infrastructur ă care asigur ă rezemarea traveelor de capăt şi fac racordarea
cu rampele.
Pilele sunt de asemenea elemente de infrastructur ă care asigur ă rezemarea a două traveei
adiacente ale suprastructurii.
Infrastructurile vor trebui să respecte condiţiile prevăzute în proiect, în STAS 10111/1-77 "Poduri
de cale ferată şi şosea. Infrastructuri de zidărie, beton şi beton armat. Prescripţii de proiectare" şi în
prezentul caiet de sarcini.
Infrastructurile pot fi fundate direct sau indirect, în func ţie de caracteristicile fizico-mecanice ale
terenului.
Dimensiunile cuzineţilor vor fi stabilite conform STAS 10111/2-87 dar nu vor fi sub 40 cm
înălţime.
Cuzineţii vor fi înglobaţi într-o banchetă de beton armat care la culee va fi executată pe întreaga ei
lăţime, iar la pile pe întreaga suprafaţă a păr ţii ei superioare.
Elevaţiile alcătuite din stâlpi de beton armat pot fi folosite numai la pasaje şi poduri unde nu există
scurgeri de gheţuri. În caz contrar aceste elevaţii se pot folosi numai deasupra nivelului maxim de
scurgere a gheţurilor.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
26/572
7Zidurile întoarse mai lungi de 1,00 m ale elevaţiilor culeelor vor fi armate conform
prescripţiilor tehnice legale în vigoare.
3.2. EXECUŢIA CULEELOR ŞI PILELOR
Execuţia culeelor şi pilelor nu se poate face decât pe bază de proiect.
Fundarea infrastructurilor nu este admisă f ăr ă existenţa studiilor geotehnice, adecvate sistemului defundare adoptat. Executantul are obligaţia să urmărească corespondenţa dintre stratificaţia prevăzută în
proiect şi cea reală şi să semnaleze beneficiarului orice nepotrivire, în scopul stabilirii măsurilor necesare.
Începerea execuţiei infrastructurilor se va face în urma trasării de către executant a axelor
fundaţiilor.
După terminarea trasării, executantul va înştiinţa beneficiarul care urmează să-şi dea avizul pentru
începerea lucr ărilor.
După terminarea fundaţiilor se vor efectua, de către antreprenor, noi măsur ători. Antreprenorul are
obligaţia să semnaleze beneficiarului orice abateri de la trasarea iniţială şi să propună soluţii de remediere
în cazul unor eventuale nepotriviri.
Măsur ătorile se vor repeta şi după terminarea elevaţiilor în scopul determinării exacte a distanţelor
dintre aparatele de reazem, precum şi a cotelor din proiect. Eventualele corecturi se vor face pe baza
propunerilor antreprenorului şi numai cu avizul beneficiarului.
Modul de cofrare şi tratare a suprafeţelor infrastructurilor va avea acordul beneficiarului, iar la
cererea acestuia chiar pe bază de proiect de arhitectur ă.
3.3. MATERIALE DE CONSTRUCŢII FOLOSITE
Materialele de construcţie folosite la execuţia infrastructurilor vor îndeplini condiţiile de mai jos:
3.3.1 Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 (STAS 1667/76) "Agregate pentru beton",
SR 667/2001 “Agregate naturale şi piatr ă prelucrată pentru lucr ări de drumuri” şi Codul de practică
pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99;
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj. Partea levigabilă este de max. 2%.
Se va folosi pietriş de râu sorturile 7 - 16 şi 16 - 31. Partea levigabilă admisă la pietriş este de
0,5%.
Amestecul format din sorturile de agregate, nisip 0 - 3; 3-7, pietriş 7 - 16 şi 16 - 31, se va înscrie
în zona foarte bună a limitelor granulometrice;
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate;
Se vor lua măsuri pentru evitarea depunerilor de praf pe agregate.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
27/572
83.3.2 Cimenturi
Cimentul va corespunde SR EN 197/1,2-2002 "Ciment", SR 3011/96 şi SR 7055/96.
Cimentul se va livra în cantităţi astfel determinate, încât stocul rezultat să fie consumat în max. 2 luni;
Nu se admite amestecarea cimenturilor de diferite clase şi tipuri şi utilizarea lor ca atare.
Pentru fiecare tip de ciment se va asigura o celulă separată tip siloz.
3.3.3 ArmăturiArmăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Restul condiţiilor sunt cele
prevăzute în capitolul “Armături”.
3.3.4 Betoane
Betoanele vor respecta clasele prevăzute în proiect. Prepararea betonului va respecta prevederile
din capitolul “Betoane”, iar turnarea betonului se va executa în funcţie de sistemul de fundare şi
prevederile Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat
indicativ NE 012/99.
3.3.5 Apa
Apa utilizată la prepararea betoanelor cât şi la stropirea lor trebuie să corespundă condiţiilor
tehnice prevăzute în SR EN 1008/2003 (STAS 790/84).
CAPITOLUL 4. RACORDAREA CULEELOR CU TERASAMENTELE
Racordarea culeelor cu terasamentele se poate face cu sfert de con, aripi sau ziduri de sprijin.
În cazul terasamentelor înalte, la podurile cu oblicitate sau amplasate pe cursuri de apă cu viteze
mari, racordarea culeelor cu terasamentele se recomandă a fi realizată cu aripi sau ziduri de sprijin din
beton sau beton armat; în celelalte cazuri recomandându-se folosirea sferturilor de con.
Dacă panta sfertului de con este mai mare decât panta taluzului terasamentelor, sfertul de con se
va perea şi în prelungire pe minim 1,00 m pe terasament.
Fundaţiile aripilor, zidurilor de sprijin şi sferturilor de con vor fi coborâte cu minim 50 cm sub
adâncimea de îngheţ.
Dacă lungimea podului este mai mică decât lăţimea albiei majore, fundaţiile aripilor, zidurilor de
sprijin, sferturilor de con şi ale pereurilor vor fi coborâte sub adâncimea de afuiere iar pereurile vor fi
executate pe taluzurile terasamentelor până la limita albiei majore. Aripile şi zidurile de sprijin serecomandă să fie separate de corpul culeei printr-un rost care să permită tasarea independentă a culeelor
şi a lucr ărilor de racordare cu terasamentele.
La podurile de şosea, partea carosabilă va fi racordată de cea de pe rambleul din spatele culeelor
prin dispozitive care să asigure trecerea lină a vehiculelor de pe platforma elastică şi tasabilă a drumului
la cea rigidă a podului. În acest scop se recomandă folosirea plăcilor de racordare rezemate articulat pe
culee, a căror lungime se stabileşte în funcţie de înălţimea rambleului.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
28/572
9 În spatele culeelor şi pe feţele laterale ale zidurilor întoarse care sunt în contact cu pământul
se va prevedea acoperirea cu o suspensie de bitum filerizat în dublu strat aşezată pe un mortar de ciment
sclivisit de 2 cm grosime.
Pentru scurgerea apelor de infiltraţie din terasamente, în spatele culeelor masive se vor prevedea
drenuri din piatr ă spartă aşezată manual.
Pământul de umplutur ă din spatele culeelor şi a sferturilor de con va avea indicele de consistenţă mai mare de 0,75% şi se va urmări o bună compactare.
Caracteristicile de compactare (densitatea în stare uscată maximă şi umiditatea optimă de
compactare) ale straturilor se determină prin încercarea Proctor modificată, conform STAS 1913/13-83
La fiecare culee se va prevedea cel puţin o scar ă de acces care în cazul terasamentelor înalte de
peste 3,00 m va avea şi parapet pe o singur ă parte.
În spatele culeelor se recomandă ca scurgerea apelor să se asigure prin casiuri amenajate la
capetele podurilor, pasajelor sau viaductelor.
În cazul podurilor sau pasajelor cu culei înecate, în mod obligatoriu pereerea sfertului de con se va
face şi sub pod, respectiv sub pasaj.
Pentru împiedicarea pătrunderii apei şi degradării pereului, rosturile se vor rostui cu mortar sau se
vor colmata cu bitum.
Racordarea cu aripi se aplică de obicei în cazurile cu oblicităţi mari sau în situaţii speciale cu
spaţii limitate pentru racordări.
În cazul racordărilor cu aripi la poduri, se vor lua măsuri de asigurare împotriva afuierilor.
CAPITOLUL 5. SUPRASTRUCTURI DIN BETON ARMAT
5.1. PREVEDERI GENERALE, DETALII DE COFRAJ ŞI ARMARE
Prezentul capitol se refer ă la lucr ările sau păr ţile de lucr ări executate din beton armat în
suprastructurile de poduri şi anume:
- grinzi simplu rezemate sau continui din beton armat;
- plăci turnate monolit din beton armat;- cadre din beton armat.
În cazul în care proiectul prevede şi precomprimarea structurii de beton armat se vor aplica
prevederile cuprinse în capitolul "Suprastructuri din beton precomprimat".
Pentru structuri deosebite, cu alcătuiri constructive şi utilizări de materiale noi, altele decât cele
cuprinse în prezentul caiet se vor întocmi caiete de sarcini speciale.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
29/572
10 Suprastructurile din beton armat se vor executa numai pe baza unui proiect elaborat se
către o unitate de proiectare autorizată, cu respectarea strictă a prevederile din STAS 10111/2-87
"Suprastructuri din beton, beton armat şi beton precomprimat - prescripţii de proiectare".
Elementele prefabricate vor fi introduse în structuri numai dacă sunt însoţite de certificate de
calitate.
Proiectul pe baza căruia se vor realiza suprastructurile din beton armat va cuprinde proiectul deorganizare a şantierului, detaliile de execuţie ale suprastructurii, programul de asigurare a calităţii
lucr ărilor.
Proiectul de organizare a lucr ărilor la fiecare lucrare în parte va preciza în special condiţiile de
stocaj şi întreţinere a materialelor, componentelor prefabricate şi a altor dispozitive necesare execuţiei.
Planşele de execuţie vor cuprinde toate elementele necesare execuţiei, inclusiv planşele
tehnologice cu fazele succesive de execuţie.
Detaliile de execuţie vor fi cuprinse în planşele de cofraj şi armare pentru suprastructura în
întregime şi pentru păr ţi de lucr ări din aceasta. În zonele puternic armate, cu concentr ări de eforturi (de
exemplu cuzineţi) desenele de detaliu vor fi prezentate la o scar ă şi într-o asemenea manier ă încât să arate
compatibilitatea între planul de armare şi condiţiile efective de betonare.
Planurile de cofraj vor preciza toate detaliile privind dimensiunile, toleranţele admise şi modul de
trasare a suprafeţelor aparente ale betonului prin cofrajele propuse.
Planurile de armare, pentru elementele din beton armat vor cuprinde toate datele geometrice
privind armăturile şi modul de poziţionare (poziţie, diametru, lungimi par ţiale şi lungimi totale).
Planurile vor conţine explicit:
- calitatea oţelurilor (categorie, dacă este profilat sau tip lis, sudabilitatea);
- toleranţele de poziţionare;
- poziţia înnădirilor şi detaliile de înnădire;
- dispunerea, forma şi natura dispozitivelor de calare a armăturilor;
- în cazul elementelor prefabricate, poziţia şi natura ancorelor incorporate pentru manipulare;
De asemenea, planurile de armare vor cuprinde măsurile ce trebuie luate în secţiunile de reluare a
betonării, pregătirea armăturilor prin îndoire - dezdoire şi modul de tratare a suprafeţei de la care se reia
betonarea.
Zonele de armătur ă densă se vor detalia la o scar ă mare cu prezentarea la scar ă reală a razelor de
curbur ă şi a diametrelor armăturilor.
La execuţia suprastructurilor din beton armat se vor respecta detaliile din proiect, Codul de practic ă
pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99, Codul de
practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE 013/02
şi prevederile din prezentul caiet de sarcini.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
30/572
115.2. LUCRĂRI PROVIZORII
Suprastructurile din beton armat turnate monolit sau din elemente prefabricate monolitizate se
execută cu ajutorul unor lucr ări provizorii ce constau din :
- eşafodaje, schele şi sprijiniri la elemente de suprastructur ă cu grinzi şi plăci drepte;
- cintre, schele şi sprijiniri la suprastructuri de tip arc sau boltă;
Întocmirea proiectelor pentru lucr ările provizorii se va face de către antreprenor sau proiectant.Proiectul va cuprinde desene de execuţie însoţite de note de calcul. Beneficiarul poate cere ca
acestea să-i fie predate în întregime sau pe păr ţi, dar înaintea începerii execuţiei.
Lucr ările provizorii trebuiesc astfel proiectate şi executate încât să garanteze că lucr ările
definitive nu vor suferi în nici un fel ca urmare a deformaţiilor lucr ărilor provizorii, ca rezistenţă sau
aspect.
Lucr ările provizorii vor asigura că lucr ările definitive se încadrează, din punct de vedere al
toleranţelor, în cele admise în ANEXA III.1 ale Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din
beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99.
La realizarea lucr ărilor provizorii se va ţine seama şi de prevederile cuprinse în capitolul "Schele,
eşafodaje şi cintre".
5.3. COFRAJE
Cofrajele pentru suprastructurile din beton armat sau păr ţi ale acestora vor respecta condiţiile de
calitate precizate în planşe. În principiu acestea pot fi de trei tipuri:
- cofraje obişnuite utilizate la suprafeţele nevăzute;
- cofraje de faţă văzută, utilizate la suprafeţele expuse vederii (grinzi, plăci, arce, bolţi şi stâlpi);
- cofraje cu tratare specială la elementele de suprastructur ă precum: grinzi marginale, elemente
de trotuare, parapete, etc.
Antreprenorul poate propune soluţii proprii de tratare a feţei văzute a betoanelor, pentru care va
obţine aprobarea beneficiarului.
La realizarea cofrajelor pentru suprastructurile din beton armat se va ţine seama de prevederile
Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ
NE 012/99 precumşi de cele cuprinse în capitolul "Cofraje".
La realizarea tiparelor (cofrajelor) pentru realizarea elementelor prefabricate se va ţine seama de
prevederile Codului de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton
precomprimat NE 013/02 precum şi de cele cuprinse în capitolul “Cofraje”.
5.4. MATERIALE DE CONSTRUCTIE
8/20/2019 Prag de fund.pdf
31/572
125.4.1 Agregate
Agregatele vor corespunde SR EN 12620/2003 (STAS 1667/76) "Agregate pentru beton", SR
667/2001 “Agregate naturale şi piatr ă prelucrată pentru lucr ări de drumuri” Codul de practică pentru
executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99 şi Codul de
practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton precomprimat NE
013/02 care prevăd condiţiile de livrare şi procurare, alegerea dimensiunii maxime, condiţiile de transportşi depozitare şi controlul calităţii agregatelor.
Nisipul utilizat va proveni numai din cariere naturale. Nu se admite folosirea nisipului de
concasaj.
Pietrişul: se va folosi pietriş de râu sau criblur ă, sorturile 7 (8) - 16 şi 16 - 31 (25) mm care se vor
înscrie în zona foarte bună a curbei granulometrice.
În funcţie de clasa betonului, acesta se poate realiza din trei sau patru sorturi de agregate şi
anume:
- nisip sorturile 0 - 3; 3 - 7;
- pietriş sorturile 7 -16 şi 16 - 31; criblur ă sorturile 8-16 şi 16-25.
Amestecul format din cele trei (sau patru sorturi) se va înscrie în zona foarte bun ă a limitelor
granulometrice.
Toate agregatele aprovizionate vor fi ciuruite, spălate şi sortate.
Metodele privind verificarea agregatelor sunt cuprinse în STAS 4606/80.
Antreprenorul va lua măsurile necesare pe şantier pentru a se evita depuneri de praf pe agregate.
5.4.2 Ciment
Cimentul va corespunde SR EN 197/1,2-2002 "Ciment", SR 3011/96 şi SR 7055/1996.
Cimentul se va aproviziona în cantităţi astfel determinate încât stocul rezultat să fie consumat în
maximum două luni. Nu se admite amestecarea cimenturilor diferite şi utilizarea acestor amestecuri.
Pentru fiecare marcă de ciment se va asigura o încă pere separată sau o celulă tip siloz. Starea de
conservare se va verifica periodic conform prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucr ărilor
din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ NE 012/99, Codul de practică pentru execuţia
elementelor prefabricate din beton, beton armatşi beton precomprimat NE 013/02.
5.4.3 Armături
Armăturile trebuie să respecte planurile de execuţie din proiect. Oţelul beton livrat pe şantier va
corespunde caracteristicilor prevăzute în STAS 438/1-89 "Oţel beton laminat la cald. Mărci şi condiţii
tehnice generale de calitate" şi STAS 438/2-91 "Sârmă trasă pentru beton armat" şi să fie însoţit de
certificatele de calitate ale producătorului.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
32/572
13Domeniul de utilizare, dispoziţiile constructive şi modul de fasonare al armăturilor
vor corespunde prevederilor din Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi
beton precomprimat indicativ NE 012/99.
Înainte de fasonarea armăturilor, oţelul beton se curaţă de praf şi noroi, de rugină, urme de ulei şi
de alte impurităţi.
Înlocuirea unor bare din proiect, de un anumit diametru cu bare de alt diametru, dar cu aceeaşisecţiune totală se va face numai cu acordul proiectantului.
Antreprenorul va face verificarea caracteristicilor mecanice (rezistenţa la rupere, limita de curgere
tehnică, alungirea relativă la rupere, numărul de îndoiri la care se rupe oţelul etc.) în condiţiile precizate
de Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton precomprimat indicativ
NE 012/99 şi Codul de practică pentru execuţia elementelor prefabricate din beton, beton armat şi beton
precomprimat NE 013/02.
La aprovizionarea, fasonarea şi montarea armăturilor se va ţine cont de prevederile din capitolul
“Armături”.
5.5. BETOANE
Compoziţia betonului proiectat se stabileşte pe bază de încercări preliminare, conform Codului de
practică pentru betoane NE 012/99, folosindu-se materialele aprovizionate, stabilite şi verificate de către
un laborator autorizat.
La adaptarea reţetei la staţia de betoane se va ţine seama de capacitatea şi tipul betonierei, de
umiditatea agregatelor, iar pe timp friguros se va ţine seama de temperatura materialelor componente şi a
betonului.
Betoanele se prepar ă în staţii de beton verificate şi atestate.
Dozarea materialelor folosite pentru prepararea betoanelor se face în greutate.
Abaterile limită se vor încadra în prevederile din capitolul “Betoane” din prezentul Caiet de
sarcini şi ale Codului de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat indicativ NE 012/99 – Anexa III-1.
Folosirea plastifianţilor, antrenatorilor de aer, etc. se admite numai cu aprobarea beneficiarului
ţinând cont de prevederile capitolului “Betoane” din prezentul Caiet de sarcini.
Umiditatea agregatelor se verifică zilnic, precum şi după fiecare schimbare de stare atmosferică.
În timpul turnării trebuie asigurat ca betonul să umple complet formele în care este turnat,
pătrunzând în toate colţurile şi nelasând locuri goale.
Betonul preparat, având de regulă temperatura înainte de turnare cuprinsă între 5-30C, trebuie
turnat în cofraje în maximum 1 or ă în cazul folosirii cimenturilor obişnuite şi 1/2 or ă când se utilizează
cimenturi cu priza rapidă. În situaţia betoanelor cu temperaturi mai mari de 30 C se iau masuri
suplimentare, cum este şi utilizarea de aditivi întârzietori, conform Codului NE 012/99 şi Codului NE
8/20/2019 Prag de fund.pdf
33/572
14013/02. Betonul adus în vederea turnării nu trebuie să prezinte urme de segregare. În perioada dintre
preparare şi turnare se interzice adăugarea de apă în beton. La turnarea betonului trebuie respectate
regulile din Codul NE 012/99 şi Codul 013/02.
Jgheaburile autocamioanelor de transport beton, etc. vor trebui păstrate curate şi spălate după
fiecare întrerupere de lucru.
La compactarea betonului se vor folosi mijloace mecanice de compactare ca: mese vibrante,vibratoare de cofraj şi vibratoare de adâncime, iar în timpul compactării betonului proaspăt se va avea
grijă să nu se producă deplasări sau degradări ale armăturilor şi cofrajelor.
5.6. RECEPŢIA LUCRĂRILOR
5.6.1 Încercarea lucrărilor
Antreprenorul are în întregime în sarcina sa, cheltuielile pentru încercarea lucr ărilor precizate în
proiect. Aceste încercări se execută în prezenţa beneficiarului.
Tot antreprenorul are în sarcină aducerea camioanelor sau a convoaielor necesare încercării
precum şi schelele sau pasarelele necesare efectuării operaţiunilor de măsurare.
Operaţiunile de măsurare se vor face de către o instituţie aleasă sau acceptată de către beneficiar.
CAPITOLUL 6. SCHELE
6.1. DATE GENERALE
În funcţie de destinaţie lucr ările provizorii se clasifică în:
- schele de serviciu destinate de a suporta deplasarea personalului, sculelor şi materialelor;
- dispozitive de protecţie la lucru sub circulaţie, împotriva căderii de materiale, scule, etc.;
Lucr ările provizorii se execută de către antreprenor pe bază de proiect şi se avizează de către
beneficiar.
6.2. CONDIŢIILE PE CARE TREBUIE SĂ LE ÎNDEPLINEASCĂ CEL CE ÎNTOCMEŞTE
PROIECTUL
Proiectul poate fi întocmit de către antreprenor sau de către orice unitate de proiectare autorizată
şi trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure securitatea lucr ătorilor şi lucr ărilor definitive;
- să ţină cont de datele impuse de lucrarea definitivă;
8/20/2019 Prag de fund.pdf
34/572
15- deformaţiile lucr ărilor provizorii nu trebuie să producă defecte lucr ării
definitive în curs de priză sau întărire;
- să cuprindă succesiunea detaliată a tuturor fazelor;
- să cuprindă piese scrise explicative şi planşe de execuţie;
Un exemplar complet din proiect trebuie să existe în permanenţă pe şantier la dispoziţia
beneficiarului.Planşele de execuţie trebuie să definească geometria lucr ărilor provizorii ca şi natura şi
caracteristicile tuturor elementelor componente.
Din planşe trebuie să rezulte următoarele:
- măsurile luate pentru asigurarea stabilităţii şi protecţia fundaţiilor;
- modul de asamblare a elementelor componente ale cintrelor, eşafodajelor şi schelelor;
- reazemele elementelor portante care trebuie să fie compatibile cu propria lor stabilitate şi a
elementelor pe care sprijină;
- sistemul de contravântuire ce trebuie asigurat în spaţiu, după cele trei dimensiuni;
- dispoziţiile ce trebuiesc respectate în timpul manipulărilor şi pentru toate operaţiile de reglare,
calare, descintrare, decofrare, demontare;
- contrasăgeţile şi toleranţele de execuţie;
- modul de asigurare a punerii în oper ă a betonului, libertatea de deformare a betonului sub
efectul contracţiei şi precomprimării;
- dispozitivele de control a deformaţiilor şi tasărilor.
Din piesele scrise trebuie să rezulte următoarele:
- specificaţia materialelor utilizate, materialele speciale, materialele provenite de la ter ţi;
- instrucţiuni de montare a lucr ărilor provizorii;
- instrucţiuni cu privire la toate elementele a căror eventuală defecţiune ar putea avea consecinţe
grave asupra securităţii lucr ărilor.
6.3. REALIZAREA ŞI UTILIZAREA LUCRĂRILOR PROVIZORII
Calitatea materialelor, materialelor de inventar şi materialelor noi, trebuie să corespundă
standardelor în vigoare.
Antreprenorul are obligaţia să prezinte certificate de atestare pentru materialele destinate
lucr ărilor provizorii atât când se folosesc produse noi cât şi când se refolosesc materiale vechi pentru care
trebuie să se garanteze că sunt echivalente unor materiale noi. Întrebuinţarea de elemente refolosibile este
autorizată atât timp cât deformaţiile lor sau efectele oboselii nu riscă să compromită securitatea execuţiei.
Antreprenorul are obligaţia să scrie pe planşe numărul admisibil de refolosiri.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
35/572
16 Materialele degradate se rebutează sau se dau la reparat în atelier de specialitate. În acest din
urmă caz, antreprenorul va justifica valabilitatea reparaţiei, f ăr ă ca această justificare să-i atenueze
responsabilitatea sa.
6.4. EXECUŢIE, UTILIZARE, CONTROALE
Toleranţele aplicabile la lucr ările provizorii sunt stabilite în funcţie de toleranţele de la lucr ările
definitive.
Deformaţiile lucr ărilor provizorii se controlează prin nivelmente efectuate de către antreprenori faţă
de reperele acceptate de beneficiar.
Rezultatele măsur ătorilor se transmit beneficiarului.
Antreprenorul va lua toate măsurile necesare pentru evitarea unor eventuale deformaţii.
Antreprenorul are obligaţia să asigure întreţinerea regulată a lucr ărilor provizorii.
CAPITOLUL 7. COFRAJE
7.1. DATE GENERALE
Cofrajele sunt structuri provizorii alcătuite, de obicei, din elemente refolosibile, care montate în
lucrare, dau betonului forma proiectată. În termenul de cofraj se includ atât cofrajele propriu-zise cât şi
dispozitivele pentru sprijinirea lor, buloanele, ţevile, tiranţii, distanţierii, care contribuie la asigurarea
realizării formei dorite.
Cofrajele şi susţinerile lor se execută numai pe bază de proiecte, întocmite de unităţi de proiectare
autorizate, în conformitate cu prevederile STAS 7721/90, precum şi a celor din Partea A beton şi beton
armat a Codului de practică NE 012/99.
Cofrajele trebuie să fie alcătuite astfel încât să îndeplinească următoarele condiţii:
- să asigure obţinerea formei, dimensiunilor şi gradului de finisare, prevăzute în proiect, pentru
elementele ce urmează a fi executate, respectându-se înscrierea în abaterile admisibile
prevăzute în Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat indicativ NE 012/99 Anexa III.1.
- să fie etanşe, astfel încât să nu permită pierderea laptelui de ciment;
- să fie stabile şi rezistente, sub acţiunea încărcărilor care apar în procesul de execuţie.
- să asigure ordinea de montare şi demontare stabilită f ăr ă a degrada elementele de beton
cofrate, sau componentele cofrajelor şi susţinerilor;
- să permită, la decofrare, o preluare treptată a încărcării de către elementele care se decofrează;
- să permită închiderea rosturilor astfel încât să se evite formarea de pene sau praguri;
8/20/2019 Prag de fund.pdf
36/572
17- să permită închiderea cu uşurinţă - indiferent de natura materialului din
care este alcătuit cofrajul - a golurilor pentru controlul din interiorul cofrajelor şi pentru
scurgerea apelor uzate, înainte de începerea turnării betonului;
- să aibă feţele, ce vin în contact cu betonul, curate, f ăr ă cr ă pături, sau alte defecte;
Proiectul cofrajelor va cuprinde şi tehnologia de montare şi decofrare.
Din punct de vedere al modului de alcătuire se deosebesc:- cofraje fixe, confecţionate şi montate la locul de turnare a betonului şi folosite, de obicei, la o
singur ă lucrare.
- cofraje demontabile staţionare, realizate din elemente sau subansambluri de cofraj refolosibile
la un anumit număr de turnări;
- cofraje demontabile mobile, care se deplasează şi iau poziţii succesive pe măsura turnării
betonului: cofraje glisante sau păşitoare;
Din punct de vedere al naturii materialului din care sunt confecţionate se deosebesc:
- cofraje din lemn sau că ptuşite cu lemn, cofraje tego;
- cof raje furniruite de tip DOKA, PASCHAL îmbinate sau tratate cu r ăşini;
- cofraje metalice.
7.2. PREGĂTIREA, CONTROLUL ŞI RECEPŢIA LUCRĂRILOR DE COFRARE
Înainte de fiecare refolosire, cofrajele vor fi revizuite şi reparate. Refolosirea cât şi numărul de
refolosiri, se vor stabili numai cu acordul beneficiarului.
În scopul refolosirii, cofrajele vor fi supuse următoarelor operaţiuni:
- cur ăţirea cu grijă, repararea şi spălarea, înainte şi după refolosire; când spălarea se face în
amplasament apa va fi drenată în afar ă (nu este permisă cur ăţirea cofrajelor numai cu jet de
aer);
- tratarea suprafeţelor, ce vin în contact cu betonul, cu o substanţă ce trebuie să uşureze
decofrarea, în scopul desprinderii uşoare a cofrajului; în cazul în care se folosesc substanţe
lubrifiante, uleioase; nu este permis ca acestea să vină în contact cu armăturile.
În vederea asigur ării unei execuţii corecte a cofrajelor se vor efectua verificări etapizate astfel:
- preliminar, controlându-se lucr ările pregătitoare şi elementele sau subansamblurile de cofraje
şi susţineri;
- în cursul execuţiei, verificându-se poziţionarea în raport cu trasarea şi modul de fixare a
elementelor;
- final, recepţia cofrajelor şi consemnarea constatărilor în "Registrul de procese verbale, pentru
verificarea calităţii lucr ărilor ce devin ascunse";
8/20/2019 Prag de fund.pdf
37/572
187.3. MONTAREA ŞI SUSŢINERILE COFRAJELOR
7.3.1 Montarea cofrajelor
Montarea cofrajelor va cuprinde următoarele operaţii:
- trasarea poziţiei cofrajelor;
- asamblarea şi susţinerea provizorie a panourilor;
- verificarea şi corectarea poziţiei panourilor;- încheierea, legarea şi sprijinirea definitivă a cofrajelor.
7.3.2 Susţinerile cofrajelor
În cazurile în care elementele de susţinere a cofrajelor reazemă pe teren se va asigura repartizarea
solicitărilor, ţinând seama de gradul de compactare şi posibilităţile de înmuiere, astfel încât să se evite
producerea tasărilor.
În cazurile în care terenul este îngheţat sau expus îngheţului, rezemarea susţinerilor se va face astfel
încât să se evite deplasarea acestora în funcţie de condiţiile de temperatur ă.
CAPITOLUL 8. ARMĂTURI
8.1. OŢELURI PENTRU ARMĂTURI
Oţelul beton trebuie să îndeplinească condiţiile tehnice prevăzute în STAS 438/1-89, STAS 438/2-
91 şi SR 438/3-98.
Tipurile utilizate curent în elementele de beton armat şi beton precomprimat şi domeniile lor de
aplicare sunt indicate în tabelul următor şi corespund prevederilor din Codul de practică NE 012/99.
Tipul de oţel Simbol Domeniul de utilizareOţel beton rotund netedSTAS 438/1-89
OB 37Armături de rezistenţă sau armăturiconstructive
Sârmă trasă netedă pentru beton armatSTAS 438/2-91
STNBArmături de rezistenţă sau armăturiconstructive; armăturile de rezistenţă numai sub forma de plase sau carcasesudate
Plase sudate pentru beton armat SR
438/3-98
STNB
Produse din oţel pentru armarea betonului. Oţel beton cu profil
PC 52Armături de rezistenţă cu betoane de clasă cel puţin C 12/15 (Bc 15)
periodic STAS 438/1-89PC 60
Armături de rezistenţă la elemente cu betoane de clasă cel puţin C 16/20 (Bc 20)
Pentru oţelurile din import este obligatorie existenţa certificatului de calitate emis de unitatea care
a importat oţelul şi trebuie să fie agrementate tehnic cu precizarea domeniului de utilizare.
În certificatul de calitate se va menţiona tipul corespunzător de oţel din STAS 438/1/89, STAS
438/2/91, SR 438/3/98, echivalarea fiind f ăcută prin luarea în considerare a tuturor parametrilor de
8/20/2019 Prag de fund.pdf
38/572
19calitate. În cazul în care există dubiu asupra modului în care s-a efectuat echivalarea,
antreprenorul va putea utiliza oţelul respectiv numai pe baza rezultatelor încercărilor de laborator, cu
acordul scris al unui institut de specialitate şi după aprobarea beneficiarului.
8.2. LIVRAREA ŞI MARCAREA
Livrarea oţelului beton se va face în conformitate cu reglementările în vigoare, însoţită de undocument de calitate (certificat de calitate/inspecţie, declaraţie de conformitate), după certificarea
produsului de un organism acreditat, şi de o copie după certificatul de conformitate.
Documentele ce însoţesc livrarea oţelului beton de la producător trebuie să conţină următoarele
informaţii:
- denumirea şi tipul de otel, standardul utilizat;
- toate informaţiile pentru identificarea loturilor;
- greutatea neta;
- valorile determinate privind criteriile de performanta.
Fiecare colac sau legătur ă de bare sau plase sudate va purta o etichetă, bine legată care va conţine:
- marca produsului;
- tipul armăturii;
- numărului lotului şi al colacului sau legăturii;
- greutatea netă;
- semnul CTC.
Oţelul livrat de furnizori intermediari va fi însoţit de un certificat privind calitatea produselor care
va conţine toate datele din documentele de calitate eliberate de producătorul oţelului beton.
8.3. TRANSPORTUL ŞI DEPOZITAREA
Barele de armătur ă, plasele sudate şi carcasele prefabricate de armătur ă vor fi transportate şi
depozitate astfel încât să nu sufere deterior ări sau să prezinte substanţe care pot afecta armătura şi/sau
betonul sau aderenţa beton - armătur ă.
Oţelurile pentru armături trebuie să fie depozitate separat pe tipuri şi diametre în spaţii amenajate
şi dotate corespunz
ător, astfel încât s
ă se asigure:
- evitarea condiţiilor care favorizează corodarea armăturii;
- evitarea murdăririi acestora cu pământ sau alte materiale;
- asigurarea posibilităţilor de identificare uşoar ă a f iecărui sortiment şi diametru.
8.4. CONTROLUL CALITĂŢII
Controlul calităţii oţelului se va face conform prevederilor prezentate la capitolul 17 din Codul de
practică NE 012/99 şi anexa 7.1 din Codul de practică NE 013/02.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
39/572
208.5. FASONAREA, MONTAREA ŞI LEGAREA ARMĂTURILOR
Fasonarea barelor, confecţionarea şi montarea carcaselor de armătur ă se va face în strictă
conformitate cu prevederile proiectului.
Înainte de a se trece la fasonarea armăturilor, executantul va analiza prevederile proiectului,
ţinând seama de posibilităţile practice de montare şi fixare a barelor, precum şi de aspecte tehnologice de
betonare şi compactare. Dacă se consider ă necesar se va solicita reexaminarea de către proiectant adispoziţiilor de armare prevăzute în proiect.
Armătura trebuie tăiată, îndoită, manipulată astfel încât să se evite:
- deteriorarea mecanică (de ex. crestături, loviri);
- ruperi ale sudurilor în carcase şi plase sudate;
- contactul cu substanţe care pot afecta proprietăţile de aderenţă sau pot produce procese de
coroziune.
Armăturile care se fasonează trebuie să fie curate şi drepte, în acest scop se vor îndepărta:
- eventuale impurităţi de pe suprafaţa barelor;
- îndepărtarea ruginii, în special în zonele în care barele urmează a fi înnădite prin sudur ă.
După îndepărtarea ruginii reducerea secţiunilor barelor nu trebuie să depăşească abaterile
prevăzute în standardele de produs.
Oţelul - beton livrat în colaci sau barele îndoite trebuie să fie îndreptate înainte de a se proceda la
tăiere şi fasonare f ăr ă a se deteriora profilul (la întinderea cu troliul alungirea maximă nu va depăşi 1
mm/m).
Barele tăiate şi fasonate vor fi depozitate în pachete etichetate, astfel încât să se evite confundarea
lor şi să se asigure păstrarea formei şi cur ăţeniei lor până în momentul montării.
Se interzice fasonarea armăturilor la temperaturi sub -10ºC. Barele cu profil periodic cu diametrul
mai mare de 25 mm se vor fasona la cald.
Recomandări privind fasonarea, montarea şi legarea armăturilor sunt prezentate în Anexa II.1. din
Codul de practică NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică NE 013/02.
Prevederile generale privind confecţionarea armăturii pretensionate
La pregătirea tuturor tipurilor de armături pretensionate se vor respecta următoarele:
- se va verifica existenţacertificatului de calitate al lotului de o
ţel din care urmeaz
ă a se executa
armătura; în lipsa acestui certificat sau dacă există îndoieli asupra respectării condiţiilor de
transport şi depozitare (în special în zone cu agresivitate), se vor efectua încercări de verificare
a calităţii în conformitate cu prevederile din STAS 1799/88, pentru a avea confirmarea că nu
au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice ale armăturilor (rezistenţa la
tracţiune, îndoire alternantă, etc.).
8/20/2019 Prag de fund.pdf
40/572
21- suprafaţa oţelurilor se va cur ăţa de impurităţi, stratul de rugină superficială
neaderentă şi se va degresa (unde este cazul), pentru a se asigura o bună ancorare în blocaje,
beton sau mortarul de injectare;
- oţelurile care prezintă un început slab de coroziune nu vor putea fi utilizate decât pe baza unor
probe care să confirme că nu au fost influenţate defavorabil caracteristicile fizico - mecanice.
- armăturile care urmează să fie tensionate simultan vor proveni pe cât posibil din acelaşi lot;- zonele de armătur ă care au suferit o îndoire locală r ămânând deformate nu se vor utiliza, fiind
interzisă operaţia de îndreptare. Dacă totuşi în timpul transportului sau al depozitării, barele de
oţel superior au suferit o uşoar ă deformare, se vor îndrepta mecanic, la temperaturi de cel
puţin +10C.
- pentru armături pretensionate individual, diagrama se va stabili pe probe scurte de către un
laborator de specialitate, în conformitate cu STAS 6605/78 "Încercarea la tracţiune a oţelului,
a sârmei şi a produselor din sârmă pentru beton precomprimat".
- în cazul fasciculelor postîntinse, valoarea reală a modulului de elasticitate se va determina pe
şantier, o dată cu terminarea pierderilor de tensiune prin frecare pe traseu.
La calculul armăturilor pretensionate, confecţionarea, montarea şi depozitarea armăturilor,
tensionarea, blocarea şi injectarea lor se va ţine seama de prevederile constructive cuprinse în STAS
10111/2-87, cap. 7.9, şi în cap. 3,4,8 şi 9 din Codul de practica NE 012/99 şi cap 10 din Codul de practică
NE 013/02.
8.6. TOLERANŢE DE EXECUŢIE
În Anexa II.2. a Codului de practica NE 012/99 sunt indicate abaterile limită la fasonarea şi
montarea armăturilor.
Dacă prin proiect se indică abateri mai mici se respectă acestea.
8.7. PARTICULARITĂŢI PRIVIND ARMAREA CU PLASE SUDATE
Plasele sudate din sârmă trasă netedă STNB sau profilată STPB se utilizează ori de câte ori este
posibil la armarea elementelor de suprafaţă în condiţiile prevederilor STAS 10107/0-90.
Executarea şi utilizarea plaselor sudate se va face în conformitate cu reglementările tehnice învigoare.
Plasele sudate se vor depozita în locuri acoperite f ăr ă contact direct cu pământul sau cu substanţe
care ar putea afecta armătur a sau betonul, pe loturi de aceleaşi tipuri şi notate corespunzător.
Încărcarea, descărcarea şi transportul plaselor sudate se vor face cu atenţie, evitându-se izbirile şi
deformarea lor sau desfacerea sudurii.
Încercările sau determinările specifice plaselor sudate, inclusiv verificarea calităţii sudării
nodurilor se vor efectua conform SR 438/3-98.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
41/572
22 În cazurile în care plasele sunt acoperite cu rugină se va proceda la înlăturarea acesteia prin
periere.
După îndepărtarea ruginii, reducerea dimensiunilor secţiunii barei nu trebuie să depăşească
abaterile prevăzute în standardele de produs.
8.8. REGULI CONSTRUCTIVEDistanţele minime între armături precum şi diametrele minime admise pentru armăturile din beton
armat monolit sau preturnat în funcţie de diferitele tipuri de elemente se vor considera conform STAS
10111/2-87.
8.9. INNĂDIREA ARMĂTURILOR
Alegerea sistemului de înnădire se face conform prevederilor proiectului şi prevederilor STAS
10111/2-87. De regulă înnădirea armăturilor se realizează prin suprapunere f ăr ă sudur ă sau prin sudur ă
funcţie de diametrul/tipul barelor; felul solicitării, zonele elementului (de ex. zone plastice potenţiale ale
elementelor participante la structuri antiseismice).
Procedeele de înnădire pot fi realizate prin:
- suprapunere;
- sudur ă;
- manşoane metalo - termice;
- manşoane prin presare.
Înnădirea armăturilor prin supra punere trebuie să se facă în conformitate cu prevederile STAS
10111/2-87.
Înnădirea armăturilor prin sudur ă se face prin procedee de sudare obişnuită (sudare electrică prin
puncte, sudare electrică cap la cap prin topire intermediar ă, sudare manuală cu arc electric prin
suprapunere cu eclise, sudare manuală cap la cap cu arc electric - sudare în cochilie, sudare în
semimanşon de cupru - sudare în mediu de bioxid de carbon) conform reglementărilor tehnice specifice
referitoare la sudarea armăturilor din oţel - beton (C 28/83 şi C 150/99), în care sunt indicate şi lungimile
minime necesare ale cordonului de sudur ă şi condiţiile de execuţie.
Nu se permite folosirea sudurii la înnădirile arm
ăturilor din o
ţeluri ale c
ăror calit
ăţi au fost
îmbunătăţite pe cale mecanică (sârmă trasă). Această interdicţie nu se refer ă şi la sudurile prin puncte de
la nodurile plaselor sudate executate industrial.
La stabilirea distanţelor între barele armăturii longitudinale trebuie să se ţină seama de spaţiile
suplimentare ocupate de eclise, cochilii, etc., funcţie de sistemul de înnădire utilizat.
Utilizarea sistemelor de înnădire prin dispozitive mecanice (manşoane metalo - termice prin
presare sau alte procedee) este admisă numai pe baza reglementărilor tehnice specifice sau agrementelor
tehnice.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
42/572
23 La înnădirile prin bucle, raza de curbur ă interioar ă a buclelor trebuie să respecte prevederile
STAS 10111/2-87.
8.10. STRATUL DE ACOPERIRE CU BETON
Pentru asigurarea durabilităţii elementelor/structurilor şi protecţia armăturii contra coroziunii şi o
conlucrare corespunzătoare cu betonul este necesar ca la elementele din beton armat să se realizeze unstrat de acoperire cu beton minim. Grosimea minimă a stratului se determină funcţie de tipul elementului,
categoria elementului, condiţiile de expunere, diametrul armăturilor, clasa betonului, gradul de rezistenţă
la foc, etc. Grosimea stratului de acoperire cu beton va fi stabilită prin proiect.
Grosimea stratului de acoperire cu beton în medii considerate f ăr ă agresivitate chimică se va stabili
conform prevederilor STAS 10111/2-87. Grosimea stratului de acoperire cu beton în mediile cu
agresivitate chimică este precizată în reglementări tehnice speciale. În Anexa II.3. a Codului de practică
NE 012/99 se prezintă grosimea stratului de acoperire cu beton a armăturilor pentru elemente/structuri
situate în zona Litoralului.
Pentru asigurarea la execuţie a stratului de acoperire proiectat trebuie realizată o dispunere
corespunzătoare a distanţierilor din materiale plastice. Este interzisă utilizarea distanţierilor din cupoane
metalice sau din lemn.
8.11. ÎNLOCUIREA ARMĂTURILOR PREVĂZUTE ÎN PROIECT
În cazul în care nu se dispune de sortimentele şi diametrele prevăzute în proiect, se poate proceda
la înlocuirea acestora numai cu avizul proiectantului.
Distanţele minime, respectiv maxime rezultate între bare precum şi diametrele minime adoptate
trebuie să îndeplinească condiţiile din STAS 10107/2-92 şi STAS 10111/2-87 sau din alte reglementări
specifice.
Înlocuirea se va înscrie în planurile de execuţie care se depun la Cartea construcţiei.
CAPITOLUL 9. BETOANE
9.1. PREVEDERI GENERALE
Acest capitol tratează condiţiile tehnice generale necesare la proiectarea şi execuţia elementelor
sau structurilor din beton simplu, beton armat şi beton precomprimat, pentru poduri de şosea.
La execuţia betoanelor din fundaţii, elevaţii, suprastructuri din beton armat şi beton precomprimat
prevederile din prezentul capitol se vor completa şi cu prevederile specifice cuprinse în capitolele:
Infrastructuri, Suprastructuri din beton armat, Suprastructuri din beton precomprimat.
8/20/2019 Prag de fund.pdf
43/572
24 De asemenea se vor avea în vedere şi reglementările cuprinse în anexele I.1, I.2, I.3, I.4,
I.5 şi I.6 din "Codul de practică pentru executarea lucr ărilor din beton, beton armat şi beton
precomprimat", indicativ N.E 012/99, aprobat de MLPAT cu Ordinul 59/N din 24 august 1999 şi
prevederile din STAS 10111/2-87, SR EN 1504/1/2002 si SR EN 206/1/2002, (STAS 1799/88).
Clasa betonului este definită pe baza rezistenţei caracteristice f.ck.cil (f.ck.cub), care este
rezistenţa la compresiune în N/mmp determinată pe cilindri de 150/H300 mm sau pe cuburi cu laturade 150 mm la vârsta de 28 zile, sub a cărui valoare se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Epruvetele vor fi păstrate conform SR EN 12390/6/2002 (STAS 1275/88).
Elementele de construcţie ale infrastructurilor vor fi alcătuite din beton simplu sau beton armat
având clasa minimă a betonului conform tabelului următor.
INFRASTRUCTURI
Nr.crt.
Elemente de construcţiiClasa
minimă 1 Betoane de egalizare C6/7,5
2 Betoane de umplutur ă (chesoane) C8/103 Fundaţii din beton simplu C8/104 Cuzineţi fundaţii C12/15
5Fundaţii din beton armat, chesoane (pereţi +cuzineţi)
C12/15
6 Fundaţii indirecte (coloane, radier) C16/20
7Culei masive
- elevaţii- banchetă, zid de gardă, ziduri întoarse
C12/15C12/15
8Culei cadru, inclusiv zid de gardă şi ziduriîntoarse
C16/20
9 Pile masive- elevaţii- banchetă
C12/15C12/15
10 Pile lamelare C16/2011 Pile cadru pe doi stâlpi C16/2012 Pile pe un stâlp C25/3013 Beton armat în cuzineţi C16/20
Pentru elementele de rezistenţă ale suprastructurilor se folosesc betoane cu clasele minime
conform tabelului următor.
SUPRASTRUCTURI
Nr.crt.
Elemente de rezistenţă Clasa
minimă 1 Elemente masive din beton simplu şi beton armat C12/15
2
Podeţe tubulare şi suprastructuri din betonsimplu şi beton armat
- turnate monolit- prefabricate
C12/15C16/20
3 Suprastructuri din beton precomprimat C25/30
8/20/2019 Prag de fund.pdf
44/572
25Pentru asigurarea durabilităţii podurilor, la proiectare se va ţine seama de regimul de expunere
sau natura şi gradul de agresivitate a mediului, în conformitate cu codul de practica