Dcscrier€a CIP a Bibliot€cii Na$onC€ a RomanieiHOHLBEIN, VOLFGANC

Anubis / \vo|fgrng Hohlb€h; trad-: Cornd Stoenescu. -Bucurqd: RAO Inr.metional Publishing Compenp 2010

ISBN 978-92-103-9954

I. Stoenccu, Comcl (trad.)

82r.rr2.L3r=135.t

iI

I

MO ltcrnation:l hrblishing ConparyGrupul Editorial RAO

St! Tirde nr. l17-119, BucurEd Romed.www.raobook.com

wr rqteo.ro

I(OLFGANG HOHLBEINAntb

Copyrighr @ 2005 by Vcrlegsguppe Llibbc GmbH & Co.KG.Bcqisch Gladbach

Toate &epturile rez:rvrte

Thducere din lirnba germani

CORNEL STOENESCU

@ RAO lsterutional Publishing Compann 2006penrru versiunea ln limbr romlni

aprilie 2010

rsBN 97&973- r 03,995-4

Profesonrl Mogens VanAndt igi ura profesia- Dar nulntotdeauna fi:sese ap. Existase o vreme a0ad, obiec-riv vorbind, doar cu pugini ani in urmi, in perccpe-

rea temporali personali a lui Mogens repr€zentand

ton{i o etemiate, clnd o iubise, gi de fapt ln cele mai adAnci

unghere ale ffin1ei sale lnci o mai iubea- la drepr vorbind, era

grEit spus ci iti ura profaia- F) wa, cra, cE u:ebuia tnficd.Mogens VanAridt era niscut belgian - mai exact fla-

mand, dupi cum ll trida ti numele -, dar dupi educa$aprimiti 9i mod de via;i era american, a{a ci nu mai puteaswprinde pe nimeni ci s-a dedicat cu o ufurinF de invidiarnoii sale sarcini pe ca-re htai o acceptase simplu, ier acumo ducea la indeplinire cu ecribie, aproape cu patimi. Toticare ll cunoscuseid ln tinereqe li prezisesffi un mare viitor,profesorii fuseseri entrem de mulgumiEi de el, gi, de ar fifost dupi prorocirile profesorilor lui de la universiate, arff trebuit si revini la faculate ln cel mult cinci ani dupiabsolvire, ln calitate de coleg cu drepturi egale, iar numelelui ar ffgura deja acum lnu-o cane gtiin;iffci gi ln nenumi-rate rwiste de specialitate sau alte publicagii de acelagi gen.

Dar soarta decisese aldel.Singurul loc unde ii apirea numele era pe ci4ile de

viziti aflate in nigte poftvizite uzate din piele de porc, care

cunoscuseri timpuri mai bune, gi pe o tibli$ inscripflonati

6 VoLFGANG HoHLBEIN

negliient pe u;a unui birouaf lipsit de ferestre din subso-lul universitigii din Thompson; o universitate de care incinimeni nu auzise, afleti lntr-un ora; necunoscua de ori-cine locuia la mai mult de gaptezeci de kilometri depir-tare. Au existat zile - binuia pe buni dreptate Mogens - lncare nici micar lnaitorii din Thompson nu griau cane eranumele oragului lor. Ca si nu mai vorbim despre studen$ia;a-zisei aniuersitdyi,

l,emnul incandescent din cimin, despre care i se pireaci abia il pusese pe foc, era aproape complet carbonizat.VanAndt se ridici, se duse la micul cog lmpletit de lAngicimin gi rnai arunci un lemn ln flacira gilbuie. Izbucni oploaie de scintei care il llcu pe Mogens si se retragi doipa{i. Scenteile cizuri pe podeaua cu urme de arsuri, dartonrgi ceruiti cu griji. Profesorul se ridici, mai ficu un pasinapoi 9i arunci o privire asupra pendulei vechi de lingiugi. Era trecut de ora gase. Vizita anungati tndrzia.

De fapt, nu avea nici o importan$. VanAndt nu aveaun alt program pentru aceasti seari. ln Thompson ar fffost gi imposibil. Localitatea cu tr€i mii de suflete nu ofe-rea nici o posibilitate demni de menEionat de petrecere admpului liber. Dispunea de obligatoriul sahon, carc atbtlnce privegte aspectul, cit 9i publicul, era o relicvi din secolultrecut. Dar, pe dc-o parte, profesorul detesa alcoolul, iarpe de alti. parre, ceilal$ il socoteau un om excentric; ln vir-tutea ambelor motive, o viziti la un asemenea stabilimentfrecventat in cea mai mare pafte de muncitori simpli gigirinime grosolani nu era recomandabili. Pe llngi acesa,mai era un mic drugstore cu lactobarul aferent, ca si uncinematograf ln care la sffugit de siptimini rulau filme dela Hollywood vechi de gase luni. Ambele deveniseri punctede lntAlnire a.le tineretului sitesc, Ea ci nici nu intrau indiscu;ie pentru profesor.

Anab* 7

$i, in cele din urmi, mai exista un anumit stabilimentcu lumini rogii 9i separeuri mici ;i discrete, dar care nu erau

nici pe departe atit de discrete cum ar ff trebuit, in schimb,erau cu certitudine mai mici declt ar fi fost de trebu-ing.i. Pe lAngi acestea, personalul feminin nu corespun-dea citugi de pufn pretengiilor lui Mogens, afa ci acesta

prefera ca la citwa luni si se duci ln re;edinga districnrluiaflati la o suti cincizeci de kilometri, pentru a vizita loca.lulsimilar. Mai pe scurt, viata profesorului Mogens VanAndtdecurgea intr-un cadru foarte modest, ca si nu zicem plic-tisitor. Telegrama sositi cu doui zile in urmi r€prez€nta

intreruperea cea mai nrlburitoare din ultimele luni a mono-toniei lui cotidiene.

Cineva bitu la u4i. Surprins, Mogens se lndepirtide cimin cu o migcare mult prea energici. Inima incepusi ii bati ceva mai repede, fi a trebuit si se sri.paneascipentru a nu siri cu o grabi ce nu se cuvenea la ugi, ca sio deschidi brusc, ca gi cum nu ar ff un profesor titular,ci un biiegel de zece ani care in dimineala de Criciun nuse putea abline si nu dea buzna ln camera de zi, pentrua vedea ce ii lSsase Mogul pe cimin. Dar trecuseri sipti-mini de la Criciun, iar Mogens nu mai avea zece ani, cise apropia mai curind de patruzeci dec6.t de neizeci deani. $i, in afari de asta, socotea ci nu era recomandabilsi arate vizitatorului cXt de curios era cu privire la .ofertaprofesionali" la care ficuse referire telegrama. Asa ci nufrcu doar eforturi consdenre pentru a se calma, ci chiarlisi si se scurgi patru, cinci secunde inainte de a punemina pe clangi gi a deschide usa.

Lui Mogens ii veni foarte greu si lgi ascundi dezami-girea. in u;i se afla nu un striin, ci miss Preussler, proprie-tireasa casei - inci din seara sosirii lui, aceasta ii spusese:

-Zicegi-mi Betty, qa imi spun rofi aici", dar Mogens nu

8 lfoLFcANc HoHLBETN

fruese nicio&ti in stare de a;a ceva, nici micar ln gXnd - qi

in loc de cuvintele cu gri.ji pregitite pentru a-gi intAmpinaoaspetele, li sc.ipi doar un surprins: ,,Oh!"

Miss Preussler ridic: mana cu care tocmai se pregiteasi mai bati o dati in ugi, il ameningi qtrengar cu arititorulgi - cum ficea de obicei, ffrI a-i cere permisiunea - se stre-

curi pe lingi el in cameri.

- Oh? Este asta o rnodalitate de a intimpina o prieteni,dragul meu profesor?

Mogens preferi si nu rispundi. Deja supona cu greu

insistengele supi(itoare ale lui miss Preussler, pe care evi-dent ea le considera expresia corespunzitoare a afectiuniice o sim;ea pentru el, dar astizi era chiar prea mult.

- Binelnleles ci nu, rispunse el agitat gi pulin cam

nepotrivir. Doar ci...- ,.. Nu mi alteptagi, gtiu, il intrerupse miss Preussler

in dmp ce se intorcea spre e[, ocazie cu care arunci o privirerapidi gi cercetitoare prin cameri, c€ea ce nu ii scipi innici un caz lui Mogens.

Miss Preussler era omul cel mai ordonat si mai curat pe

care il intilnise Mogens; gi asta cu toate ci el insu;i preguia

curitenia mai mu.lt decit orice. Astizi privirea ei critici nugisi nici cel mai mic fir de praf care si ii dea ocazia si se

lncrunte dezaprobator. Mogens tocmai igi petrecuse o origi jumitate pentru a face curat ln cameri si a face si strilu-ceasci mobilierul vechi - in misura in care cei cincizeci deani ai acestuia mai permiteau asta.

- A;teptagi o viziti, dragi profesore? continui ea, dupice pAndi ln zadar cateva secunde un rispuns.

- Da, rispunse Mogens, s-a anuntat pe neasteptare unfost coleg. Desigur ci v-as fi informat, dar yestea a fost cuadevirat neagteptati. Nu am vrut si. vi mai deranjez inutil-Si asa aveti destuli treabi.

Ant bit 9

in mod normal, o asdel de referire la activitatea care

pentru miss Preussler insemna si se ocupe de o pensiune

constind dintr-o cameri ocupati permanent gi alte douicare mai tot timpul erau goale, vinlnd ffecare urmi de prafsau alti murdirie c€ ar fi comis sacrilegiul de a apirea inrefigiul ei, ar ff fost suffcienti pentru a redeveni ingidui-roare. Dar nu astizi. Dimpotrivi, reaclioni Pulin suPiratisau riniti; lgi desprinse ochii de la faga lui gi-gi trecu privi-rca peste telegrama aflati despituriti pe birou, dar cu par-

tea scrisi in jos. Ceea ce Mogens citi in acest scun moment

in ochii ei ii fu de ajuns pentru a-gi da seama ci aceasta

cunogtea prea bine con;inuml telegramei.

Desigur ci ll cunogtea. l.a ce altceva si se ff a4teptat?

Probabil ci ea il aflase inaintea /zl. Thompson era o loca-

litate mici, unde ffecare ttia tonrl, 9i unde nimic nu se

intimpla fui ca si se transforme pe loc lntr-o informagie la

indemlna tuturor. Totu.;i, constatarea ll supiri atAt de tare,

incit pentru un rnoment depuse toate eforturile spre a nu iiadresa proprietiresei dteva vorbe usturitoare. Zimbi doar

gi Ecu un gest pe care miss Preussler il putea lua drept unridicat din umeri sau drept ce voia ea.

ln citeva secunde, expresia persiflanti rsveni in privirea

lui miss Preussler, care-gi ridici din nou degetul arititorpentru a-l ameninta ttr€ngar.

- Dar, dragi profesore, este o dovadi de buni-cregtere

si mingi o veche prieteni?

Lui Mogens ii stitea pe limbi si li riposteze ci singuml

lucru adevlrat din enungtrl ei era termenul ,veche", dar toc-

mi asu ii intenicea si hci buna lui crqtere. $i nici nu era

inlelept si strice rela,tia cu miss Preussler. Cel pugin nu ina-

inte de a afla cine era misteriosul lui vizitator qi ce voia acesta

de la el. De aceea nu rispunse nici la aceasti intrebare.

10 \SOLFGANG HOHLaEIN

Dar miss Preussler evident ci nu era dispusi si cedeze

ada de repede; lucru ce nu il surprinse defel pe Mogens,

pentru ci., daci exista ceva ce admira - chiar daci in sili - laproprietireasi, acel ceva era perseverenfa. inci din primazi, miss Preussler nu lisase nici o indoiali ci va incerca

rotul pentru al adsmeni pe chiria;ul cu aspect atrigitorqi sportiv in patul ei moale gi in imbriligarea ei probabil ;imai moale , ceva la a cirei simpl| lnchipa}e Mogens simgea

un fior rece pe gira spinirii. Moliciunea posnrlati de citreMogens nu se baz-a nici pe depane pe pielea ei ca de alabas-

tru sau pe natura ei blajini, ci mult mai mult pe mulEimea

de kilograme acumulate in plus in toli anii cu care il depi-sea ca vArsti. Mogens nu se interesase niciodati de virsta ei,

deoarece simpla intrebare ar ff creat intre ei o intimitate pe

care el nu o dorea, dar aprecia ci ea s-ar fi putut apropia

de virsta mamei lui; chiar daci nu avea vArsta acesteia, se

dProPid de ea..

Pe de alti pane, existau considerabile avantaje rezultate

din nerespingerea energici a insistentelor lui miss Preussler.

Uneori il ci.lca zdravin pe newi, dar era gi ceva lnduiogitorln modul matern in care ii oferea, duminica, o bucati supli-mentari de prijituri sau ii alegea o ponie deosebit de mare

de carne spre a i-o pune in farfirrie, ca gi in fapnrl ci tot-deauna cogul cu lemne de foc de lingi cimin era plin; toate

aceste lucruri nu mai erau de la sine inlelese pentru ceilal;iclienti ai pensiunii. Dqi protestanti convinsi, miss Preussler

era impicati gi cu pozigia lui radicali fa$ de Biserici. Nu oaproba, dar o acceptase in mod tacit, Daci cumva ar mai fiarr.rt nevoie de inci o doradi a faptului ci miss Preussler, cu

inc.ilceala ei de sentimente, era iiri speran$ indrigostiti de

el, micar aceasri atirudine l-ar ff limurit.in schimb, Mogens... nu se simgea neapirat oripilar de

miss Preussler, dar nici atras. Era sigur ci sentimentele ei

Anabis 1l

pentru el erau sincere, gi o dati ori de doui ori chiar lncer-case si descopere in el lnsu;i o urmi de inclinarie ci.tre ea,

dar firi nici un succes. Faptul ci accepta indiscutabileleavantaje ale simpatiei ei il con&mna nu doar la o perma-nenti congtiinEi incircati, ci ;i la un adevirat dispreE fagide sine insugi, ceea ce accentua atitudinea negativi fali demis Preussler. Oamenii sunt, nu-i a.;a? ffinle complicate-

- Miss Preussler, lncepu el in timp ce inci mai cugetaasupra modului in care putea si. o conduci afari pe citposibil diplomatic, ftri ca ea si-i taie din po4ia de man-care, eu nu cred ci... Firi si vrea, miss Preussler ii veni inajutor. Privirea ei de Argus descoperise un nerusinat intrusin templul curi;eniei in care lqi transformase casa; urmelede cenqi tocmai expulzate din cimin. Firi a acorda nicicea mai mici atengie cuvintelor lui Mogens, Iicu o pirueticomplicati in jurul propriei axe, executirrd simultan gi oflexiune; lui Mogens ii pirea ci, oarecum, se impriqtiasein toate pi4ile, pentru ca apoi si. se materializeze din nou in{bptura ei, dar mai mici. Cu o indemAnare ce putea pro-veni doar dintr-un exerciliu practicat ani de zile, scoase dinbuzunarul sorgului o cirpi pentru praf qi cu iugeala vAn-n-rlui indepirti de pe podea ir.lgii microscopici de cenuEi,apoi cu o miscare de nu-'i venea si-!i crezi ochilor revenila dimensiunea norma.li, privindu-l atit de radioasi peMogens, incit acestuia ii rimase in git reprogul pe care avea

de gind si i-l faci.

- Da, dragi profesore? Voiali si. imi spuneli ceva?

- Nimic, murmuri Mogens, nu era.,. nimic,

- Nu vi cred, rispunse miss Preussler.

Brusc deveni foarte serioasi. Ficu un pas citre el, lisicapul pe spate pentru a-l putea privi in fagi gi se apropiesi mai mult. Ochii ei exprimau ceya ce flcu ca in capullui Mogens si risune a alarmi o mullime de clopolei. El

12 WOLFGANG HoHLBEIN

expedie in ceruri o rugiciune scurti c:r miss Preussler sinu l9i fi schimbat tocmai ln acest momenr tactica 9i si ffdecis si atacc acum meterczele vimrjii lui. Instinctiv deveni

rigid. Daci se va putea, se va retrage din faga ei, dar deja

stitea cu spatele ln ugi.

- $tiu, este un moment nepotrivit ca si vi lnueb, profe-sore, incepu miss Preussler. ln gind, Mogens ii didu drep-tate. Momenhrl era nepotrivit, indiferent de ce ar fi vrut ea

si spuni. Dar din picate nu m-am putut abline si nu iau lacunottinli de conlinunrl acestei telegrame. Sunt... puginlngroziti, ca si ffu cinstiti.

- Da? abia sufli Mogens.

- Profesore, voi vorbi deschis, continui miss Preussler

gi se apropie mai mult, Pieptul ei palpitind aproape ci atin-gea pieprul lui Mogens, ciue putu constata ci. se parfu-mase proaspit. Cu un iz cam penetrant, aduclnd pugin gi

a mucegai. Deja locuigi aici de pesre parru ani. insi lncidin prima zi a9i devenit pentru mine mai mult decit unoaspete obi;nuit. imi este greu si minurisesc, dar este ade-

virat ci eu... o anume simpatie...

- BineinEeles ci am observat, miss Preusslet li lui vorba

din guri Mogens, care se gi intreba daci nu cumva flcuse ogravi gregeali. Numai ci. ..

- Doar nu vi gindigi si plecali din Thompson, ll lntre-rupse miss Preussler, Vorbele fuseseri rostite insoEite de

o respira$e adinci, care dovedea cit de dificil ii fixese sile spuni. Binelngeles ci lnjeleg ci un birbat de nivelul ;ipregitirea dumneavoastri este solicirat sub posibilitigi la ouniversitate ca a noastri. Este doar o facultate mici, undenu se fac cercetiri epocale. Totugi, ea oferi avantaje incon-testabile. Via;a decurge pe frga;e bine reglementate, gi ofemeie poate circula singuri pe stradl si dupi lisarea intu-nericului, firi si se teami.

Anrbis t3

Mogens se lntrebi ci.te iugumente putea aduce miss

Preussler in hvoarea unui oraq care zz prezenta avantaje. Se

intlmpla ceva foane ciudat, la care miss Preusler cu sigu-rangi. ci nu se asteptase ;i de ere ar fi fost profund ingro-ziti daci ar ff gtiut: in timp ce ea continua si vorbeesci, siexpuni cele mai palide argumente pentru Thompson, vor,bele ei aveau exact efectul contrar. Mogens lngelese brusc,ca rareori in cei patru ani care trecuseri, in ce situa$e fuide ielire il pusese cz ddelldrat so^fia. PAni acum luase inconsideragie doar faptul ci aici in fond dispunea de tot ceavea nevoie ca si triiasci., dar acum deyenise deodati con-gtient de faptul ci luase in consideragie doar supmtiepuirea,nu gi viaga. $i inci ceva ii mai deveni e:<trem de clar: de ftptera ferm decis si accepte ofena interesanti din punct devedere profesional despre care era vorba in telegrami.

Gtndul lui zburi citre acele vremuri cane i se pireauinfinit de indepirtate, Iiri a ff a;a, cind viitorul ii era atitde previzibil gi de srilucit gi se gindi cum arati acum acelviitor. Era unul din primii trei absolvengi din promoqia sa

la Harvard, ceea ce nu surprinsese pe nimeni, 9i pini inseara festivititilor de absolvire fi-rsese clar ci avea ln fati unmare viitor. O singuri seari, o singuri clipd schimbaseri.totul. Mogens incercase si dea vina doar pe soafti. Ficuse ogregeali, o grqeali de neiertat, dar nu era drept si pliteasciasdel pentru ea.

- .. . $i imi este perfect clar, spunea miss Preussler inacel moment. Mogens tresiri gi lngelese ci ea nu lncetasesi vorbeasci despre nimic in tot acest timp, frri ca el si isipoati aminti micar un cuvlnt spus de aceasta. Dar poateci... pirerea mea este ci ar ff posibil... a;i putea si luati inconsidera;ie transformarea relatiei noastre lntr-un mod...penonal. $tiu ci sunt mai in vlrsti decit dumneavoastri,gi nici nu pot ;ine pasul cu atriburele ffzice ale damelor