Seminar 6 Anatomie

8/18/2019 Seminar 6 Anatomie

1/24

ANATOMIE ŞI ANATOMIE ŞI

BIOMECANICĂ BIOMECANICĂ SEMINAR 6SEMINAR 6


2/24

ARTICULAŢIILE CENTURII PELVINE ARTICULAŢIILE CENTURII PELVINECentura pelvină este formată din formată din celeCentura pelvină este formată din formată din cele

două oase coxale unite anterior prindouă oase coxale unite anterior prin simfzasimfzapubianăpubiană la care se adaugă şi sacrul cu care sela care se adaugă şi sacrul cu care seunesc posterior prinunesc posterior prin articulaţiile sacroiliacearticulaţiile sacroiliace ..Simfza pubianăSimfza pubiană –– ia naştere prin unireaia naştere prin unirearamurilor pu!iene ale oaselor coxale. Mi"loaceleramurilor pu!iene ale oaselor coxale. Mi"loacelede unire pre#intăde unire pre#intă un fbrocartilaj interarticular un fbrocartilaj interarticular şişi două ligamente peri ericedouă ligamente peri erice $ligamentele$ligamentelepu!ian superior şi arcuat%.pu!ian superior şi arcuat%.

Arti u!a"ii!# $a r%i!ia # Arti u!a"ii!# $a r%i!ia # & se formea#ă prin& se formea#ă prinunirea fe'elor interne ale oaselor coxale cu fe'eleunirea fe'elor interne ale oaselor coxale cu fe'elelaterale ale sacrului. Mi"loacele de unire suntlaterale ale sacrului. Mi"loacele de unire suntrepre#entate derepre#entate de ligamentele sacroiliaceligamentele sacroiliaceanterior anterior şişi posterior posterior (( ligamentul iliolombar ligamentul iliolombar şişiligamentul sacroiliac interososligamentul sacroiliac interosos ..


3/24

ARTICULAŢIA ŞOL&ULUI ARTICULAŢIA ŞOL&ULUI'CO(O)EMURALĂ*'CO(O)EMURALĂ*

Este formată prin )m!inarea capuluiEste formată prin )m!inarea capuluifemural cu cavitatea cotiloidă afemural cu cavitatea cotiloidă acoxalului.coxalului.

Mi"loacele de unire sunt repre#entate deMi"loacele de unire sunt repre#entate deligamentele ilio emuralligamentele ilio emural ((pubo emuralpubo emural şişi ischio emural.ischio emural.

*n interiorul articula'iei se găseşete*n interiorul articula'iei se găseşeteligamentul rotund care se inseră laligamentul rotund care se inseră lanivelul fosetei capului femural.nivelul fosetei capului femural.


4/24

ARTICULAŢIA +ENUNC,IULUI ARTICULAŢIA +ENUNC,IULUIEste cea mai mare articula'ie a corpului omenesc.Este cea mai mare articula'ie a corpului omenesc. Aceasta uneşte osul femur cu ti!ia( peroneul Aceasta uneşte osul femur cu ti!ia( peroneul

neav+nd nici un rol )n constituirea acesteineav+nd nici un rol )n constituirea acesteiarticula'ii. Surprafe'ele articulare suntarticula'ii. Surprafe'ele articulare suntrepre#entate prin epi,#a inferioară a femurului(repre#entate prin epi,#a inferioară a femurului(epi,#a superioară a ti!iei şi patelă. Mi"loacele deepi,#a superioară a ti!iei şi patelă. Mi"loacele deunire sunt repre#entate de ligamentele-unire sunt repre#entate de ligamentele-ligamentele posterioare ale articulaţieiligamentele posterioare ale articulaţieigenunchiuluigenunchiului $ligamentul popliteu o!ic şi$ligamentul popliteu o!ic şipopliteu arcuat%popliteu arcuat%ligamentele colaterale ale articulaţieiligamentele colaterale ale articulaţieigenunchiuluigenunchiului $ligamentul colateral ,!ular($ligamentul colateral ,!ular(ligamentul colateral ti!ial%ligamentul colateral ti!ial%

ligamentele încrucişate anterior şi posterior ligamentele încrucişate anterior şi posterior ..


5/24

ARTICULAŢIA TIBIO)IBULARĂ ARTICULAŢIA TIBIO)IBULARĂ/i!ia şi peroneul se unesc la extremită'i prin/i!ia şi peroneul se unesc la extremită'i prin

articula'ia ti!io,!ulară superioară şi ti!io,!ularăarticula'ia ti!io,!ulară superioară şi ti!io,!ulară

inferioară. 0ia,#ele celor două oase suntinferioară. 0ia,#ele celor două oase suntseparate printr1o mem!rană interosoasă.separate printr1o mem!rană interosoasă. Arti u!a"ia tibi%fbu!ară $up#ri%ară Arti u!a"ia tibi%fbu!ară $up#ri%ară seseformea#ă prin alăturarea unei suprafe'eformea#ă prin alăturarea unei suprafe'earticulare de la nivelul condilului lateral al ti!ieiarticulare de la nivelul condilului lateral al ti!ieicu o fa'etă articulară de la nivelul superior alcu o fa'etă articulară de la nivelul superior al,!ulei. Mi"loacele de unire sunt,!ulei. Mi"loacele de unire sunt capsulacapsulaarticularăarticulară şişi ligamentele anterior ligamentele anterior şişi posteriorposterioral capului fbuleial capului fbulei ..

Arti u!a"ia fbi%fbu!ară in-#ri%ară Arti u!a"ia fbi%fbu!ară in-#ri%ară alăturăalăturăfa'eta articulară triung2iulară de la nivelulfa'eta articulară triung2iulară de la nivelulinci#urii ,!ulare a ti!iei cu fa'a medială ainci#urii ,!ulare a ti!iei cu fa'a medială amaleolei laterale a ti!iei. Mi"loacele de unire suntmaleolei laterale a ti!iei. Mi"loacele de unire suntligamentele tibiofbular anterior ligamentele tibiofbular anterior şişi posterior.posterior.


6/24

ARTICULAŢIILE PICIORULUI ARTICULAŢIILE PICIORULUIarti u!a"ia ta!% rura!ă.arti u!a"ia ta!% rura!ă.arti u!a"ii!# int#rtar$i#n#.arti u!a"ii!# int#rtar$i#n#.

arti u!a"ii!# tar$%m#tatar$i#n#.arti u!a"ii!# tar$%m#tatar$i#n#.arti u!a"ii!# int#rm#tatar$i#n#.arti u!a"ii!# int#rm#tatar$i#n#.arti u!a"ii!# /#0#t#!%r1arti u!a"ii!# /#0#t#!%r1


7/24

MIŞCĂRILE ARTICULAŢIILOR MIŞCĂRILE ARTICULAŢIILOR Axul de mişcare Axul de mişcare repre#intă linia imaginarărepre#intă linia imaginarăsituată )ntr1un anumit plan )n "urul căruia unulsituată )ntr1un anumit plan )n "urul căruia unuldintre segmentele osoase se deplasea#ă fa'ă dedintre segmentele osoase se deplasea#ă fa'ă decelălalt.celălalt.

Axul articular Axul articular )nsumea#ă totalitatea punctelor)nsumea#ă totalitatea punctelorcare nu se deplasea#ă )n timpul mişcării(care nu se deplasea#ă )n timpul mişcării(repre#ent+nd centrul de rota'ie.repre#ent+nd centrul de rota'ie.

C!a$if ar#a mi2 ări!%r C!a$if ar#a mi2 ări!%r Mişcările se clasi,că )n raport de planulMişcările se clasi,că )n raport de planulanatomic )n care este dispus axul de mişcare.anatomic )n care este dispus axul de mişcare.

Astfel( )n Astfel( )n plan frontalplan frontal se executăse execută exie exie şişiextensieextensie ( )n( )n plan sagitalplan sagital abducţieabducţie şişi adducţie,adducţie, pepe mai multe planurimai multe planuri (( circumducţiacircumducţia ( )n( )n axulaxullung al segmentuluilung al segmentului (( rotaţiarotaţia ..


8/24

lexia lexia şişi extensiaextensia sunt mişcări care se execută )nsunt mişcări care se execută )n "urul unui ax transversal. "urul unui ax transversal. lexia lexia repre#intă )ndoirea fa'ă de de po#i'ia ini'ialărepre#intă )ndoirea fa'ă de de po#i'ia ini'ialăortostatică( iarortostatică( iar extensiaextensia repre#intă revenirea larepre#intă revenirea lapo#i'ia ortostatică.po#i'ia ortostatică. lexia umărului lexia umărului se numeştese numeşteanteproiec'ie 3 anteduc'ie 3 anteversie( iar extensiaanteproiec'ie 3 anteduc'ie 3 anteversie( iar extensiaumărului se numeşte retroproiec'ie 3 retroduc'ie 3umărului se numeşte retroproiec'ie 3 retroduc'ie 3retroversie.retroversie.

Mişcările cu axul )n plan sagital suntMişcările cu axul )n plan sagital sunt abducţii –abducţii –segmentul se )ndepărtea#ă de planul sagital alsegmentul se )ndepărtea#ă de planul sagital alcorpului şicorpului şi adducţiiadducţii & segmentul se apropie de planul& segmentul se apropie de planulsagital al corpului.sagital al corpului.!ircumducţia!ircumducţia este mişcarea care se executăeste mişcarea care se executăconcomitent )n mai multe planuri( segmentul descrieconcomitent )n mai multe planuri( segmentul descrieun con cu !a#a mai mare sau mai mică( v+rful ,indun con cu !a#a mai mare sau mai mică( v+rful ,indrepre#entat de axul articula'iei.repre#entat de axul articula'iei.

"otaţia "otaţia se execută )n "urul axului lung alse execută )n "urul axului lung al

segmentului. 4a ante!ra'( rota'ia internă poartăsegmentului. 4a ante!ra'( rota'ia internă poartănumele denumele de pronaţiepronaţie ( iar rota'ia externă 1( iar rota'ia externă 1 supinaţie.supinaţie.


9/24

+ra/#!# /# !ib#rtat# a!# mi2 ări!%r +ra/#!# /# !ib#rtat# a!# mi2 ări!%r *n raport cu cele trei planuri ale spa'iului $frontal( sagital(*n raport cu cele trei planuri ale spa'iului $frontal( sagital(

ori#ontal%( o articula'ie poate executa una sau mai multeori#ontal%( o articula'ie poate executa una sau mai multetipuri de mişcări( iar )n func'ie de gradul de li!ertate atipuri de mişcări( iar )n func'ie de gradul de li!ertate amişcărilor( articula'iile se calsi,că )n-mişcărilor( articula'iile se calsi,că )n-articulaţii cu un singur grad de libertatearticulaţii cu un singur grad de libertate & uniaxiale-& uniaxiale-&articula'ii plane care permit numai mişcări dearticula'ii plane care permit numai mişcări de

alunecarealunecare

&articula'ii ciclindroide care permit doar mişcări dearticula'ii ciclindroide care permit doar mişcări derota'ie.rota'ie.articulaţii cu două grade de libertatearticulaţii cu două grade de libertate $permit 5exia şi$permit 5exia şiextensia şi a!duc'ia şi adduc'ia%-extensia şi a!duc'ia şi adduc'ia%-&articula'ii elipsoidalearticula'ii elipsoidale&articula'ii selare.articula'ii selare.

articulaţii cu trei grade de libertatearticulaţii cu trei grade de libertate $permit mişcările$permit mişcărilede 5exie1 extensie( a!duc'ie1adduc'ie( circumduc'ie(de 5exie1 extensie( a!duc'ie1adduc'ie( circumduc'ie(rota'ie%-rota'ie%-

&articula'iil sferoidale.articula'iil sferoidale.


10/24

Tipuri /# mi2 ări 3n arti u!a"iiTipuri /# mi2 ări 3n arti u!a"iiMişcările de 5exie1extensie( a!duc'ie1Mişcările de 5exie1extensie( a!duc'ie1

adduc'ie( circumduc'ie( rota'ie se reduc )nadduc'ie( circumduc'ie( rota'ie se reduc )ninteriorul articula'iei lainteriorul articula'iei la trei tipuri detrei ti puri demişcărimişcări --alunecare –alunecare – deplasarea prin transla'ie adeplasarea prin transla'ie a

unei suprafe'e articulare peste altaunei suprafe'e articulare peste alta$articula'iile intercarpiene%$articula'iile intercarpiene%rostogolire –rostogolire – una dintre suprafe'e seuna dintre suprafe'e se

deplasea#ă ca o roată pe cealaltă suprafa'ădeplasea#ă ca o roată pe cealaltă suprafa'ăarticulară $articula'ia genunc2iului%articulară $articula'ia genunc2iului%în#$rtire –în#$rtire – o suprafa'ă articulară execută oo suprafa'ă articulară execută omişcare de rotire )n "urul unui ax $articula'iamişcare de rotire )n "urul unui ax $articula'iaumărului%.umărului%.


11/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i #nturii $ apu!ar#4Mi2 ări!# arti u!a"i#i #nturii $ apu!ar#4ridicarea umăruluiridicarea umărului $deplasare cranială 3$deplasare cranială 3proximală%proximală%cobor$rea umăruluicobor$rea umărului $deplasare caudală 3$deplasare caudală 3distală%distală%ducerea umărului spre înainte %ducerea umărului spre înainte %proiectarea %proiectarea % $anteversie%$anteversie%ducerea umărului spre înapoi %ducerea umărului spre înapoi %re#enire %re#enire % $retroversie%$retroversie%circumducţia umăruluicircumducţia umărului $mişcare$mişcarecomplexă re#ultată prin com!inareacomplexă re#ultată prin com!inareamişcărilor amintite mai sus%.mişcărilor amintite mai sus%.


12/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i umăru!ui4Mi2 ări!# arti u!a"i#i umăru!ui4 exie exie $ridicarea !ra'ului )nainte%$ridicarea !ra'ului )nainte%extensieextensie $ridicarea !ra'ului )napoi%$ridicarea !ra'ului )napoi%adducţieadducţie $ducerea !ra'ului dinainte )n plan$ducerea !ra'ului dinainte )n planlateral%lateral%abducţieabducţie $ducerea !ra'ului din plan lateral$ducerea !ra'ului din plan lateralspre )nainte%spre )nainte%rotaţie internărotaţie internă $răsucirea !ra'ului spre$răsucirea !ra'ului spreinterior%interior%

rotaţie externărotaţie externă $răsucirea !ra'ului spre$răsucirea !ra'ului spreexterior%exterior%circumducţiecircumducţie $mişcare complexă re#ultată$mişcare complexă re#ultată

prin com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.prin com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.


13/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i %tu!ui4Mi2 ări!# arti u!a"i#i %tu!ui4

mi2 ări!# arti u!a"i#i 5um#r%6mi2 ări!# arti u!a"i#i 5um#r%6ra/i%6u!nară4ra/i%6u!nară4& exie exie $apropierea 3 plierea$apropierea 3 plierea

ante!ra'ului de 3 pe !ra'%ante!ra'ului de 3 pe !ra'%&extensieextensie $mişcare inversă 5exiei%$mişcare inversă 5exiei%mi2 ări!# arti u!a"i#i ra/i%6u!nar#4mi2 ări!# arti u!a"i#i ra/i%6u!nar#4&supinaţiesupinaţie $rotire cu ducerea$rotire cu ducerea

policelui )n afară%policelui )n afară%&pronaţiepronaţie $mişcarea inversă$mişcarea inversă

supina'iei%.supina'iei%.


14/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i m7inii4Mi2 ări!# arti u!a"i#i m7inii4mi2 ări!# arti u!a"i#i ra/i%6u!nar#4mi2 ări!# arti u!a"i#i ra/i%6u!nar#4& exie exie $apropierea palmei pe ante!ra'%$apropierea palmei pe ante!ra'%&extensieextensie $mişcarea inversă 5exiei%$mişcarea inversă 5exiei%&adducţieadducţie $ducerea 3 proiectarea m+inii spre$ducerea 3 proiectarea m+inii spre

degetul mic%degetul mic%

&abducţieabducţie $ducerea 3 proiectarea m+inii spre$ducerea 3 proiectarea m+inii spredegetul mare%degetul mare%&circumducţiecircumducţie $mişcare complexă re#ultată prin$mişcare complexă re#ultată prin

com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.

olicele are posi!ilită'i mai mari de mişcareolicele are posi!ilită'i mai mari de mişcarecomparativ cu celelalte degete $5exie(comparativ cu celelalte degete $5exie(extensie( adduc'ie( a!duc'ie( circumduc'ie%(extensie( adduc'ie( a!duc'ie( circumduc'ie%(cea mai importantă ,ind mişcarea decea mai importantă ,ind mişcarea deopo#i'ie.opo#i'ie.


15/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i 2%!/u!ui4Mi2 ări!# arti u!a"i#i 2%!/u!ui4 exie exie $apropierea 3 plierea coapsei de$apropierea 3 plierea coapsei dea!domen%a!domen%extensieextensie $mişcarea opusă 5exiei%$mişcarea opusă 5exiei%adducţieadducţie $ducerea coapsei spre corp%$ducerea coapsei spre corp%abducţieabducţie $ducerea coapsei lateral%$ducerea coapsei lateral%rotaţie internărotaţie internă $răsucirea coapsei spre$răsucirea coapsei spreinterior%interior%

rotaţie externărotaţie externă $răsucirea coapsei spre$răsucirea coapsei spreexterior%exterior%circumducţiecircumducţie $mişcare complexă re#ultată$mişcare complexă re#ultată

prin com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.prin com!inarea mişcărilor amintite mai sus%.


16/24

Mi2 ări!# arti u!a"i#i 0#nun 5iu!ui4Mi2 ări!# arti u!a"i#i 0#nun 5iu!ui4 exie exie $apropierea posterioară a gam!ei pe$apropierea posterioară a gam!ei pecoapsă%coapsă%extensieextensie $mişcare opusă 5exiei%.$mişcare opusă 5exiei%.

Mi2 ări!# arti u!a"i#i !ab#i pi i%ru!ui4Mi2 ări!# arti u!a"i#i !ab#i pi i%ru!ui4mi2 ări!# arti u!a"i#i ta!%6 rurat#4mi2 ări!# arti u!a"i#i ta!%6 rurat#4& exia dorsală a piciorului& exia dorsală a piciorului&& exia plantară a piciorului& exia plantară a piciorului&mi2 ări!# arti u!a"ii!%r int#rtar$i#n#4mi2 ări!# arti u!a"ii!%r int#rtar$i#n#4&supinaţiesupinaţie $planta priveşte lateral%$planta priveşte lateral%&pronaţiepronaţie $planta priveşte spre interior%.$planta priveşte spre interior%.


17/24

MIOLO+IA 8MIOLO+IA 8 #$t# part#a anat%mi#i ar# $##$t# part#a anat%mi#i ar# $#% upă u $tu/iu! mu2 5i!%r 2i a! tutur%r% upă u $tu/iu! mu2 5i!%r 2i a! tutur%r

-%rma"iuni!%r an#9at# !%r1-%rma"iuni!%r an#9at# !%r1 ASPECTE +ENERALE PRIVIN& SISTEMULASPECTE +ENERALE PRIVIN& SISTEMUL

MUSCULAR MUSCULAR

Sistemul muscular este alcătuit dinSistemul muscular este alcătuit dintotalitatea muşc2ilor din organismul uman.totalitatea muşc2ilor din organismul uman.Muşc2ii au propietatea de a se contracta(Muşc2ii au propietatea de a se contracta(

func'ie prin care )şi micşorea#ă lungimeafunc'ie prin care )şi micşorea#ă lungimeareali#+nd mişcări.reali#+nd mişcări. Aceştia repre#intă componenta activă a Aceştia repre#intă componenta activă aaparatului locomotor( oasele şi articula'iileaparatului locomotor( oasele şi articula'iilerepre#ent+nd componenta pasivărepre#ent+nd componenta pasivă

l ) )


18/24

Muşc2ii organismului uman se )mpart )n-Muşc2ii organismului uman se )mpart )n-mu2 5i $%mati i : $tria"imu2 5i $%mati i : $tria"i $au structură striată($au structură striată()m!racă sc2eletul osos care asigură mişcarea)m!racă sc2eletul osos care asigură mişcareasegmentelor corporale( constituie cea mai maresegmentelor corporale( constituie cea mai mareparte din musculatura corpului( se contractăparte din musculatura corpului( se contractă voluntar cu vite#ă şi for'ă mare( dar o!osesc voluntar cu vite#ă şi for'ă mare( dar o!osescrepede%repede% mu2 5i ;i$ #ra!i : n#t#zimu2 5i ;i$ #ra!i : n#t#zi $au structură netedă($au structură netedă(asigură motilitatea viscerelor contract+ndu1seasigură motilitatea viscerelor contract+ndu1seautonom su! ac'iunea sistemului nervos vegetativ(autonom su! ac'iunea sistemului nervos vegetativ(se găsesc la nivelul pere'ilor organelor interne şi ase găsesc la nivelul pere'ilor organelor interne şi a

vaselor de s+nge( se contractă involuntar cu vite#ă vaselor de s+nge( se contractă involuntar cu vite#ăscă#ută şi for'ă mare( pre#ent+nd avanta"ul căscă#ută şi for'ă mare( pre#ent+nd avanta"ul căo!osesc mult mai greu dec+t muşc2ii stria'i%o!osesc mult mai greu dec+t muşc2ii stria'i% mu2 5iu! ar/ia : mi% ar/u!mu2 5iu! ar/ia : mi% ar/u! $similar$similarmuşc2iului striat din punct de vedere structural şimuşc2iului striat din punct de vedere structural şisimilar muşc2iului neted din punct de vederesimilar muşc2iului neted din punct de vederefunc'ional( diferen'a ,ind determinată defunc'ional( diferen'a ,ind determinată de

contrac'ia autonomă şi automată dată de sistemulcontrac'ia autonomă şi automată dată de sistemulnervos special situat )n grosimea peretelui său%.nervos special situat )n grosimea peretelui său%.


19/24

)%rma mu2 5i!%r )%rma mu2 5i!%r Muşc2ii sunt alcătui'i dintr1unMuşc2ii sunt alcătui'i dintr1un %rp%rp numitnumitp$ntecep$ntece sausau #enter #enter $por'iunea contractilă%$por'iunea contractilă%şişi /%uă #9tr#mită"i/%uă #9tr#mită"i ce se continuă cuce se continuă cut#n/%an#t#n/%an# cu a"utorul cărora se prind decu a"utorul cărora se prind de

oase. Există muşc2i care pre#intă douăoase. Există muşc2i care pre#intă douăcorpuri musculare( şi se numesccorpuri musculare( şi se numesc bi#enteri.bi#enteri. 7iecare muşc2i sc2eletic pre#intă c+te7iecare muşc2i sc2eletic pre#intă c+te ununcapăt de originecapăt de origine $se ,xea#ă pe so şi$se ,xea#ă pe so şirăm+ne nemişcat( repre#ent+nd punctul ,xrăm+ne nemişcat( repre#ent+nd punctul ,xal muşc2iului% şial muşc2iului% şi un capăt de inserţieun capăt de inserţie $se$se,xea#ă pe osul care se deplasea#ă )n,xea#ă pe osul care se deplasea#ă )n

timpul contrac'iei musculare%.timpul contrac'iei musculare%.


20/24

$S 2 5i ! i $ 5#!# i


21/24

Stru tura mu2 5iu!ui $ 5#!#tiStru tura mu2 5iu!ui $ 5#!#tiCorpul muscular este alcătuit din ,!reCorpul muscular este alcătuit din ,!re

musculare striate( 'esut con"unctiv )n care semusculare striate( 'esut con"unctiv )n care segăsesc vase de s+nge şi nervi. 7iecare ,!răgăsesc vase de s+nge şi nervi. 7iecare ,!rămusculară este )nvelită de o teacă de 'esutmusculară este )nvelită de o teacă de 'esutcon"unctiv numităcon"unctiv numită endom'siumendom'sium form+nd oform+nd o

re'ea ce solidari#ea#ă ,!rele musculare )ntrere'ea ce solidari#ea#ă ,!rele musculare )ntreele. *n grosimea muşc2iului( ,!releele. *n grosimea muşc2iului( ,!relemusculare se grupea#ă )n fascicule muscularemusculare se grupea#ă )n fascicule musculare$primare( secundare( ter'iare%( 'esutul$primare( secundare( ter'iare%( 'esutul

con"unctiv care le )ncon"oară purt+nd numelecon"unctiv care le )ncon"oară purt+nd numeledede perim'sium intern.perim'sium intern. El este str+ns legatEl este str+ns legatde o mem!rană con"unctivo1elastică cede o mem!rană con"unctivo1elastică ce)nveleşte la suprafa'ă )ntregul muşc2i( numită)nveleşte la suprafa'ă )ntregul muşc2i( numităperim'sium extern.perim'sium extern.

I # "i 2 5i ! i $ 5#!# iI # "i 2 5i ! i $ 5#!# i


22/24

In#r;a"ia mu2 5iu!ui $ 5#!#tiIn#r;a"ia mu2 5iu!ui $ 5#!#tiExistă o str+nsă legătură func'ională )ntre muşc2i şiExistă o str+nsă legătură func'ională )ntre muşc2i şi

sistemul nevos( tonusul( contrac'ia şi sensi!ilitatesistemul nevos( tonusul( contrac'ia şi sensi!ilitatemuşc2iului sc2eletic dator+ndu1se sistemului nervos.muşc2iului sc2eletic dator+ndu1se sistemului nervos.

Muşc2ii au inerva'ie motorie( sen#itivă şi vegetativă-Muşc2ii au inerva'ie motorie( sen#itivă şi vegetativă- fbrele motorii fbrele motorii formea#ă la nivelul perim8siumuluiformea#ă la nivelul perim8siumuluiintern plexuri nervoase( din care pleacă ramuri laintern plexuri nervoase( din care pleacă ramuri la,!ra musculară( form+nd placa motorie,!ra musculară( form+nd placa motorie

fbrele sen(iti#e fbrele sen(iti#e a"ung la ,!ra musculară su! formaa"ung la ,!ra musculară su! formatermina'iilor li!ere sau formea#ă fusuriletermina'iilor li!ere sau formea#ă fusurileneuromusculare( de la care posnescneuromusculare( de la care posnesc stimulistimuli9ineste#ici9ineste#ici spre scoar'a cere!rală care determinăspre scoar'a cere!rală care determină

po#i'ia segmentelor corpului( gradul de contrac'iepo#i'ia segmentelor corpului( gradul de contrac'iemusculară şi tonusul muscular şimusculară şi tonusul muscular şi stimuli dureroşi.stimuli durero şi. fbrele #egetati#e fbrele #egetati#e a"ung la ,!ra musculară pe caleaa"ung la ,!ra musculară pe caleaplexurilor perivasculare.plexurilor perivasculare.

Ti i /# % "i# $ ! ăTi i /# % "i# $ ! ă


23/24

Tipuri /# %ntra "i# mu$ u!arăTipuri /# %ntra "i# mu$ u!arăSunt cunoscuteSunt cunoscute trei tipuri de contracţietrei tipuri de contracţie

muscularămusculară --contrac'ie muscularăcontrac'ie musculară iz%t%ni ăiz%t%ni ă & muşc2iul se& muşc2iul sescurtea#ă su! o tensiune pasivă costantăscurtea#ă su! o tensiune pasivă costantăproduc+nd diferite forme de mişcare $mers(produc+nd diferite forme de mişcare $mers(

alergare( ridicarea unei greută'i etc.%alergare( ridicarea unei greută'i etc.%contrac'ie muscularăcontrac'ie musculară iz%m#tri ăiz%m#tri ă & muşc2iul& muşc2iul)şi modi,că starea de tensiune nu şi)şi modi,că starea de tensiune nu şidimensiunile $diferite po#i'ii de tip stretc2ing%dimensiunile $diferite po#i'ii de tip stretc2ing%contrac'ie muscularăcontrac'ie musculară au9%t%ni ă 8au9%t%ni ă 8 are loc )nare loc )ncontinuarea fa#ei i#otonice şi constă )ncontinuarea fa#ei i#otonice şi constă )nscurtarea ,!relor musculare su! ac'iunescurtarea ,!relor musculare su! ac'iunepasivă sau opo#i'ie varia!ilă.pasivă sau opo#i'ie varia!ilă.

P ti ! ită"i!# % t "i#i $ ! #P ti ! ită"i!# % t "i#i $ ! #


24/24

Parti u!arită"i!# %ntra "i#i mu$ u!ar#Parti u!arită"i!# %ntra "i#i mu$ u!ar#tonusul muscular tonusul muscular 88 starea permanentă de tensiunestarea permanentă de tensiunemusculară din musculatura netedă şi striată. 7ormelemusculară din musculatura netedă şi striată. 7ormelede manifestare ale tonusului muscular-de manifestare ale tonusului muscular- tonus detonus de

repausrepaus & caracteristic muşc2iului )n repaus şi are& caracteristic muşc2iului )n repaus şi areroluri multiple $termoreglare( elasticitate şi ,xitateroluri multiple $termoreglare( elasticitate şi ,xitatearticulară%articulară% tonus de atitudine 3 de posturătonus de atitudine 3 de postură 1 rol )n1 rol )nactivitatea musculară a mişcărilor de for'ă.activitatea musculară a mişcărilor de for'ă.

uncţiile musculaturii striate – uncţiile musculaturii striate – func'ii locomotoriifunc'ii locomotorii

care au ca principale forme de manifestare acare au ca principale forme de manifestare acontrac'iilor musculare )n mers şi alergare.contrac'iilor musculare )n mers şi alergare. uncţiile musculaturii netede – uncţiile musculaturii netede – datoritădatorităaotomatismului propriu sunt stimula'i prin plexurileaotomatismului propriu sunt stimula'i prin plexurilenervoase locale.nervoase locale.

oboseala musculară –oboseala musculară – repre#intă reducerearepre#intă reducereatemporară a capacită'ii func'ionale a muşc2iului(temporară a capacită'ii func'ionale a muşc2iului(datorită suprasolicitării unită'ilor motorii prindatorită suprasolicitării unită'ilor motorii prinfrecven'a crescută de stimuli şi se manifestă prinfrecven'a crescută de stimuli şi se manifestă prinscăderea for'ei musculare( a excita!ilită'ii muscularescăderea for'ei musculare( a excita!ilită'ii musculare

sau prin contractură #iologică musculară )nso'ită desau prin contractură ,#iologică musculară )nso'ită dedureredurere

Documents

Seminar 6 Anatomie