37
Carl MOHR Universitatea „Stefan cel Mare“ - Suceava Sprachensituation in Rumänien Tübingen, 16. Mai 2012

Sprachensituation in Rumänien - doctorat2010.usv.rodoctorat2010.usv.ro/art_doctoranzi/129/Prezentare SPRACHENSITUATIO… · român care reu şise s ă îşi creeze o solid ă reputa

Embed Size (px)

Citation preview

Carl MOHR

Universitatea „Stefan cel Mare“ - Suceava

Sprachensituation in RumänienTübingen, 16. Mai 2012

Carl MOHR

Sprachensituation in Rumänien

Ursprünglicher Titel:

Die rumänische Sprache und ihre Sprecher,vom Standpunkt eines Rumäniendeutschenoder

Was suche ich in Tübingen?

Meine Bedenken waren- ob ich „einzig und allein im Dienste der Wahrheit “ handle, - ob ich wegen meiner „Eingebundenheit in subjektive Zusammenhänge “ überhaupt die Wahrheit wahrnehmen kann.

Ich befinde mich in der „Zwischensphäre“ der deutsch rumänischen Interkulturalität.

Bernhard Waldenfels (2006,111):- Die Vieldeutigkeit des Fremden: externum (Äußeres), alienum (was anderen gehört), insolitum (fremdartig, unheimlich).

Meine früheren Anschauungen- „Die Sphären der Begriffe „wissenschaftliche Arbeit “, „politisches Handeln “ und „eigene Normalitätsvorstellungen “ sind eineCONSUBSTANTIALE DREIEINIGKEIT . Das politische Handeln ist legitim nur falls es sich auf wissenschaftlicher Erkenntnis basiert und als Ziel die Schaffung der Normalität hat.- „Alles was Hochdeutsch als Kultursprache hat ist Deu tsch “- „Die rumänisch – ungarischen interethnischen Probleme in Siebenbürgen können am effektivsten durch die Wahrnehmungder Katalysatorrolle der Rumäniendeutschen erledigt werden“.

Carl MOHR

Normalitätsvorstellung bei den Rumäniendeutschen(Stellenwert der „rumänischen Sprache“ und des „Rumänischredens“)

Coseriu:„Auf dem Dorfniveau gab es […] ethnische und kulturelle Getrenntheit. […] Die Deutschen hatten ihre Schulen, ihre Kirche, ihre eigene Welt“ (Kabatek/Murguía 1997: 4)

Sprache: Jeder gebildete Mensch, der in Rumänien lebt muss (auch) Rumänisch können.Quot linguas calles, tot homines vales (Câte limbi știi, de atâtea ori ești om)

Rede: Wenn man rumänisch redet, soll man rumänisch reden und wenn man deutsch redet, sollman deutsch reden.

Normalität ist- das Ziel oder das Ideal des sozialen Zusammenlebens- objektiv aber nicht universal (sondern ethno- und kulturspezifisch)

Carl MOHR

Alexandru Philippide (1859-1933) über die rumänische wissenschaftliche Tradition

„Între filosofie şi filologie este o mare deosebire . Una tinde la idei, cealalt ă lafapte. Una are groază de fapte, iar cealaltă de idei. […] Noi am avut zoologi

filosofi, botanici filosofi, fizici filosofi, astronomi filosofi, sociologi filosofi, psihologi filosofi, moralişti filosofi, filologi filosofi – care făceau zoologie fără animale, botanică fără plante, astronomie fără să se uite măcar o dată cu telescopul la lună, filologie f ără să cunoasc ă via ţa politic ă, privat ă, intelectual ă, artistic ă şi limbistic ă a unui popor, în special a poporului nostru. Şi au ieşit de aici istorii politice cu genealogii de ale Basarabilor şi cu argumentelogice pro şi contra lui Rösler, istorii politice cu apologii de ale lui Sturza şi

Bibescu, cu izbucniri fulgerătoare contra fanarioţilor, cu descrieri poetice ale luptelor lui Mihai Viteazul – care cine ştie cum vor fi fost săracele?!”

Alexandru Philippide (în scrisoarea către Mihail Dragomirescu, Iaşi, 28 dec. 1899)

Carl MOHR

Ovid Densusianu (1873 -1938) über die rumänische wissenschaftliche Tradition

„Patriotismul, aşa cum e înţeles astăzi în România, va frîna încă mult timp progresul filologiei române şi va împiedica pe cercetători să caute sau să spună adevărul. Pentru a nu atinge susceptibilităţile patriotice, în România, se evita adeseori prezentarea lucrurilor a şa cum trebuie s ă se fi petrecut .“

„Adevăratul patriot nu e cel care încearcă să denatureze faptele şi să se înşele pe sine însuşi, iar învăţatul şi-ar uita datoria dac ă ar evita s ă spun ă adevărul, oricît de neplăcut ar fi.“

(Istoria limbii romîne. 1. Originile. 2. Secolul al XVI lea, Bukarest 1961)

Carl MOHR

(Von mir wahrgenommene)

Merkmale der traditionellen rumänischen wissenschaftlichen Arbeitsweise.

Typische Begriffe.

Merkmale:- Gleichstellung zwischen „wissenschaftliche Arbeit“ und „Philosophieren zu wissenschaftlichenThemen“- Ambiguität- Adamismus

Begriffe: - Doktrin - Kanon

Zum Kanon gehören u.a.: - Die sprachwissenschaftliche Doktrin Philippide – Iva nescu- Lucian Blagas Kulturphilosophie - Coserius Integrale Lingvistic

Carl MOHR

Mein Orientierungsinstrument

Johannes Kabatek: Minderheitenforschung und Normalität

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

Warum brauchte ich eine Version „ad usum delphini“? ??

Alexandru Philippide an Hermann Suchier (23. Dezember 1893):

„Eu am, cum ţi-am mai spus, am mare bătaie de cap cu principiile de istoria limbii. Am de multe ori scrupule de conştiinţă dacă înţăleg eu singurlucrurile despre care vreau să-i învăţ pe alţii. […]. Vei conveni însă că sarcina unui om ca Paul, care a făcut o capodopera, a fost mai uşoarădecît a mea, care voi publica probabil o prostie. Paul este neamţ, care apriceput lesne pe nemţi şi a găsit material bogat adunat de alţii mai

înainte. Eu sînt român, care am trebuit să-mi framînt mintea să înţăleg pe străini – şi nu i-am înţăles totdeauna – […]. Adaug la toate astea că nici nu vreau să traduc pe Paul (şi nici n-aş pute să-l traduc) […]. După aceeanici n-am înţăles tot ce Paul spune. Ce spune, de pildă, în Introducere,este pentru mine pură chineză!

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

(1)

SPRACHLICHE NORMALISIERUNG= Ausdehnung der Verwendung einer Sprache auf alle in einer Gesellschaft üblichen Textsorten und Situationen.

1. WISSENSCHAFTLICHE ARBEIT ≠ POLITISCHES HANDELN

Ziele

WISSENSCHAFT → Darstellungder DINGE

POLITIK → Schaffung, Bewahrung oder Veränderung

„Die Sachen sagen, wie sie sind“Der Wissenschaftler muss- entweder sich von seiner „Eingebundenheit in subjektive Zusammenhänge“ loslösen (Coseriu und die „sogenannte moldauische Sprache“)- oder (wenn im das nicht gelingt) von der Untersuchung des Themas absehen (Coseriu und die „doctrina lingvistica Philippide – Ivanescu“).

Der Wissenschaftler kann/darf sich politisch betätigen, muss aber dafür sorgen, dass seine POLITISCHE MEINUNG (oder Tätigkeit) nicht alsWISSENSCHAFTLICHES ERGEBNIS (oder als wissenschaftliche Tätigkeit) interpretiert wird (Prof. Dr. Andrei Marga bei der Tagung „Kulturdialog und akzeptierte Vielfalt?“, Tübingen 1995).

Sprachpolitik und Mechanismen des Sprachkonfliktes zu beschreiben ist WISSENSCHAFTLICH

Sprachpolitische Forderungen zu stellenoder ist POLITISCHPolitik eines Landes zu kritisieren(Prof. Dr. Ioan Oprea und die „sogenannte rumänische Rechtschreibereform“)

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

(2)

2. NORMALITÄT

- ist kein wissenschaftlicher Begriff -- kann als ideologischer Begriff verwendet werden –- ist kein statischer sondern ein dynamischer Begriff; „wird von Gruppen stets neu definiert“

(z.B., Themen wie: Bild der Orthodoxie in Rumänien, „Românul s-a născut creştin”, „Românul s-a născut poet”,

Katholizismus und Sprache in Rumänien)

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

(3)

3. DIE ÜBERTRAGUNG DER EIGENEN NORMALITÄTVORSTELLUNGEN

AUF ANDEREIST UNWISSENSCHAFTLICH

( Thema: Die „sogenannten rumänischen Germanisten“ lehren die Rumäniendeutschen Deutsch sprechen)

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

(4)

4. DER SPRACHWISSENSCHAFTLER IST ETHISCH VERPFLICHTET

DIE SPRACHLICHEN STRATEGIEN AUFZUZEIGEN, MIT DENEN DIE SPRECHER PARTIKULAR- ODER GRUPPENINTERESSEN ALS

SELBSTVERSTÄNDLICHKEIT ODER ALS ALLGEMEIN ANERKANNTE NORM

(Thema: Coseriu und die Rumänisierung der deutschsprachigen Minderheiten in Bessarabien und Bukowina. Warum waren seine Mathelehrer nicht gut????)

Carl MOHR

Kabateks Aufsatz –Version „ad usum delphini“

(Addendum)

a) Thema- Rhema Wechsel („Die bekannte sprachwissenschaftliche DOKTRIN Philippide-Ivanescu wurde von Coseriurevolutioniert und weiterentwickelt“)

b) „Es gab wohl KEINEN Forscher in der Geschichte der nicht einen gewissen affektiven,positiven oder negativen Bezug zu seinem Forschungsobjekt oder dessen Trägern oderentwickelt hätte […].“

c) „Sympathie oder Antipathie und Inhalte sind stets SO GUT ES GEHT zu trennen.“

d) „Die Förderung von Wissenschaft durch mächtige Institutionen darf nur dann akzeptiert werden, wenn gleichzeitig die inhaltliche Unabhängigkeit der Forschung garantiert bleibt.“(Utopisch, aber „das hebt das Prinzip nicht auf“)

Carl MOHR

Eugen MunteanuRevista Limba Român ăNr. 9-10, anul XVIII, 2008 , http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=290 (1)

„O lectură integrală şi atentă, «cu creionul în mână», a scrierilor lui Coseriu este calea cea maidirectă şi mai sigură către profesionalizare.”

( …) am avut iniţial preocupări mai mult literare şi filozofice, de domeniul lingvisticii interesându-m ă doar în măsura în care m ă obligau datoriile de student.

Îmi amintesc că, în această perioadă, numele lui Eugenio Coseriu evoca figura unui personaj legendar , a unui român care reuşise să îşi creeze o solidă reputaţie în spaţiul universitar german, după o scurtă perioadă de formaţie la Universitatea din Iaşi la sfârşitul anilor ’30 şi un periplu misterios prin America Latină. Doctrina sa lingvistică ne era însă ca şi necunoscut ă; nu îmi amintesc ca vreunul dintre profesorii mei de atunci să fi menţionat vreodată la curs vreuna dintre ideile sau teoriile sale. Cum am mai spus şi altă dată, lectura în anul 1978 a versiunii italiene a celor „cinci studii” a fost pentru mine un moment de revela ţie. Am înţeles atuncică lingvistica poate fi o preocupare fascinantă, o veritabilă disciplină filozofico-teoretică, departe nu doar de plictisitoarea „grămăticeală” şcolară şi de istorismul factologic care ne umpleau orarul de studenţi, ci şi de structuralismul descriptiv încă la modă în acei ani. M-au sedus în textele lui Coseriu profunzimea ideilor, dozarea ideală între evaluare critică a înaintaşilor şi afirmarea unor idei originale proprii, coerenţa impecabilă a argumentării, discursul limpede şi convingător. Aflat atunci încă la vârsta tatonărilor şi a încercărilor, mi-am spuscă „aşa ceva” aş vrea să fac şi eu, aşa încât Coseriu mi-a devenit în mod natural, chiar dacă in absentia , magistru şi reper.

Carl MOHR

Eugen MunteanuRevista Limba Român ăNr. 9-10, anul XVIII, 2008 , http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=290 (2)

[…]aprecierea lui Coseriu, formulată prin 1992: „Gh. Iv ănescu avea o minte genial ă”. Fapt este că, aflând de interesul meu pentru scrierile lui Coseriu, Ivănescu mi-a dăruit câteva extrase cu texte coseriene, întreacestea şi un exemplar din cunoscutul studiu Determinación y entorno din 1956, purtând deasupra iscăliturii luiCoseriu dedicaţia: „Lui Gheorghe Iv ănescu, ca unui frate mai mare”. Când i-am arătat mai târziu acestextras, Eugenio Coseriu mi-a făcut un dar nepreţuit, adăugând, cu scrisul său clar şi viguros, o nouă dedicaţie,simetrică: „Lui Eugen Munteanu, ca unui frate mai mic!”.

[…] În rest, cât priveşte metodele şi modalităţile de lucru, nu ne r ămâne decât s ă ne însu şim şi să „aplic ăm”cu bun ă credin ţă cele cinci cunoscute „principii ale lingvisticii ca ştiin ţă a culturii”, pe care Coseriu le-a

formulat, dar le-a şi urmat el însuşi cu consecvenţă: al obiectivit ăţii, al umanismului, al tradi ţiei, alantidogmatismului şi al utilit ăţii publice.

Carl MOHR

Eugen MunteanuRevista Limba Român ăNr. 9-10, anul XVIII, 2008 , http://limbaromana.md/index.php?go=articole&n=290 (3)

„Idealu l oricărei teorii ştiinţifice este simplitatea, deoarece, o ştim de la Aristotel […]”

„Apreciat pe baza acestui principiu epistemologic fundamental, discursul teoretic coserian este simplu şi în grad înalt inteligibil, implicând exact atâtea distinc ţii câte îi sunt necesare . Mai amintesc, în acest context, şi formularea pe care, în Prolegomenele sale, o dă Hjelmslev acestui principiu, pe care învăţatul danez îl numeşte „empiric”: ca orice bună teorie, o teorie lingvistic ă trebuie s ă fie (în ordine) noncontradictorie, exhaustiv ă si simpl ă. Dacă uneori unele segmente din teoria coseriană ni se par „complicate”, această impresie poate părea sub presiunea exigenţelor noncontradictoriului şi ale exhaustivităţii. De cele mai multe ori insuficienţele de înţelegere aparţin însă „subiectului” cunoscător, căci este mult mai comod să îţi însuşeşti „teorii” rudimentare şi parţiale decât să înţelegi în toate conexiunile sale o doctrină completă, cum este cea coseriană.“

„Fiecare după disponibilităţile şi puterile noastre încercăm să asimilăm şi să dezvolt ăm doctrina coserian ă atâtîn spiritul care îi este propriu, cât şi în conexiune cu tradi ţia local ă a „ Şcolii Philippide”, pe care am

preluat-o de la înaintaşii noştri Gh. Ivănescu şi Iorgu Iordan.“

(Anmerkung: Die „Doktrin Philippide-Ivanescu“ ist weder einfach, noch leicht verständlich)

Carl MOHR

Johannes KabatekRevista ContrafortNr. 12 (74), decembrie 2000

„Cât priveşte relaţia personală cu Profesorul, în spatele ei e o întreagă istorie. Eu, când am venit la Tubingen la Universitate, primul lucru pe care mi l-am propus a fost să merg la cursurile prof. Coşeriu, fiindcă auzisem de el şi îl respectam enorm. La început doar ascultam, totul mi se părea incomprehensibil, ezoteric, dar dup ă câteva semestre , frecventând regulat cursurile Domniei sale, am început s ă înţeleg […].Bunăoară, când am început să elaborez - în teza de licenţă - ceea ce credeam eu că era propria mea teorie despre interferenţa lingvistică, am întâlnit-o apoi într-unul din articolele sale. Atunci scrisesem mai multe paginipe această temă şi, deşi Coşeriu îmi sugerase să citesc articolul său, eu, fiind în criz ă de timp şi elev neascult ător, am predat lucrarea fără să fi văzut articolul respectiv. Abia la sfârşit, când am primit referatul prof. Coşeriu pe marginea tezei, am mers la bibliotecă pentru a citi articolul şi mi s-a f ăcut ru şine , pentru că acoloera exact ceea ce eu credeam că reprezenta propria mea teorie.“

Carl MOHR

Eugen Munteanu & Johannes Kabatek

Eugen Munteanu:În actualitatea imediat ă, unii dintre lingvi ştii români se declar ă, cu un aplomb ridicol, adep ţi înfl ăcăraţi ai „pragmaticii” sau ai „ ştiin ţelor comunic ării”, f ără să îşi dea seama, lipsi ţi de o preg ătire filozofic ă şi fără o orientare solid ă în istoria ideilor lingvistice cum sunt, că toate aceste „şcoli”, „orientări” sau „discipline” la modă nu sunt altceva decât explorări parţiale (unele respectabile şi utile în sine) în câmpul generos al lingvisticii moderne integrale, în care reperele ferme sunt Humboldt, Saussure, Hjelmslev, Martinet şi Coseriu.

Johannes Kabatek: Frage: Să revenim la discipolii lui Coşeriu, mai ales la cei din Germania. Din 1963, când acceptă invitaţia

Universităţii din Tübingen şi vine ca profesor de lingvistică generală şi romanică, E. Coşeriu a avut mai multe generaţii de discipoli care, în ansamblu, constituie "Şcoala de lingvistic ă de la Tubingen". Există o colaborare sau o coordonare între aceşti discipoli?

Anwort: Desigur că există, dar fireşte nu aşa cum ar trebui, poate din vina traiectului însuşi al discipolilor. Profesorul Coşeriu e reprezentantul edificiului integral al lingvisticii: al filosofiei limbajului, al lingvisticii textului, al lexematicii ş.a.m.d. Discipolii săi au urmat, însă, în mod normal, doar una din aceste căi. În consecinţă, ei au devenit specialişti fie într-un domeniu, fie în altul; adică unii se ocupă de literatură, de semiotică sau de dialectologie, alţii de lingvistica textului sau de sociolingvistică, de traductologie. Toţi împărtăşesc aceeaşi bază teoretică şi acesta e lucrul cel mai important. În ultimii ani însă mai mulţi discipoli ai lui Coşeriu au urmat alte căi, inclusiv din raţiuni academice (probabil pentru a demonstra că în afară de edificiul teoretic coşerian sunt capabili să-şi asume şi alte teorii). De aceea sunt mul ţi care, având o solid ă bază coşerian ă, se orienteaz ă deocamdat ă spre alte direc ţii. Deci, mai curând există un fel de fond comun decât o colaborare în adevăratul sens al cuvântului.

Carl MOHR

Im Wirrwarr der Theorien zur „FORMAREA POPORULUI ROMÂN ŞI A LIMBII ROMÂNE“

Gheorghe Iv ănescu (1912-1987)

I. Doua teorii “cel mai des susţinute în trecut şi astăzi de cercetători”1) teoria originii carpato-balcanice a românilor („care se întîlneşte la toţi învăţaţii români” în afar ă de A.

Philippide , E. Hurmuzachi şi R. Rosetti) 2) teoria originii balcanice sau exclusiv balcanice a românilor („care se întîlneşte la mul ţi înv ăţaţi germani , la

toţi învăţaţii unguri” fiind adoptată şi de învăţaţii români, printre care şi A. Philippide , E. Hurmuzachi şi R. Rosetti).

II. „[…] putem putem distinge patru teorii importante”:1) continuitatea dacoromânilor la nordul Dun ării, în Dacia, fără nici o admigra ţie de la sudul Dunării

(B.P.- Haşdeu, A.D. Xenopol, N. Iorga, V. Pârvan, S. Puşcariu, Th. Capidan etc.), 2) continuitatea românilor în Dacia, cu o admigra ţie din sudul Dunării (D. Onciul, Ov. Densusianu , T.

Papahagi); 3) migra ţia dacoromânilor în a doua jum ătate a evului mediu, de pe presupusul s ău teritoriu primitiv din

sudul Dun ării, la nordul acestui fluviu, unde nu ar fi exista t deloc români la început (Rösler, Tomaschek, Hunfalvy, Weigand, Tamas, Lukinich, Galdi etc);

4) migra ţia românilor pe teritoriul Daciei, înainte de cucer irea maghiar ă a Transilvaniei (Miklosich, Jirecek, Philippide şi alţii).

Carl MOHR

Philippide und Ivănescu (1)

Philippide:- Românii s-au format la sudul Dunării;- Dialectele româneşti s-au separat încă din secolele al VI-lea şi al VII-lea;- Românii au emigrat pe vechiul teritoriu al Daciei înaintea perioadei de expansiune a maghiarilor în Transilvania.

Ivănescu:- Românii s-au format atât în nordul cât şi în sudul Dunării;- Dialectele româneşti s-au separat mult mai târziu (abia prin secolele al XII-lea sau chiar al XIV-lea).

Carl MOHR

Philippide und Ivănescu (2)

Umstrittene Begriffe:

“bază de articulaţie”(nicht als Grundhaltung der Artikulationsorgane und deren Bewegungsart bei Sprechbereitschaft, sondern alsGESTALTUNG DER ARTIKULATIONSORGANE)

“bază psihologică”

Ivănescu:� “Conformaţia organelor articulatorii, concepută ca un factor determinant al sistemului fonetic al unei limbi, a fost numită de unii

lingvişti, printre care mai ales A. Philippide şi J. van Ginnecken, bază articulatorie sau de articula ţie. […] după Philippide, naşterea limbilor romanice se explică, întîi de toate, prin trecerea limbii latine de la baza de articulaţie latină, şi în genere italică, la bazele de articulaţie ale popoarelor cucerite […]”

� “ Philippide admitea şi o adaptare a limbii latine la psihicul popoarelor cucerite de romani, psihic pe care el îl numea bază psihologic ă. În cadrul acesteia, el cuprindea nu numai psihicul propriu-zis cu structura lui specifică, deosebită de la un popor la altul, deci ceea ce ar trebui numit în mod direct bază psihic ă, dar şi gândirea însăşi, în elementele ei de conţinut – cultura – şi în cele formale, deci ceea ce ar trebui numit bază spiritual ă.”

� Philippide n-a văzut că au existat epoci de rapidă schimbare fonetică a limbii, alături de epoci de relativă stabilitate. […] Adaptarea unei limbi la o nouă bază de articulaţie nu se poate doar produce decît în cursul cîtorva genera ţii de oameni, deci în cursul cîtorva secole.”

Carl MOHR

Philippide und Ivănescu (3)

Carmen Gabriela Pamfil: G. Ivănescu şi A. Philippide–creatori ai unei doctrine lingvistice româneşti

� “Rezultatele diferite de ale lui Philippide la care a ajuns Ivănescu în Istoria limbii române nu se datorează numai surselor mai bogate şi mai variate la care a recurs acesta din urmă, elaborîndu-şi lucrarea după mai bine de o jumătate de veac, ci şi unor reevalu ări doctrinare .”

� “Doctrina lui Philippide conţine şi idei învechite, şi erori, unele corectate de autor de la o lucrare şi de la o etapă la alta, mai toate semnalate şi amendate de Ivănescu, în opera căruia se află, de asemenea, puncte de vedere criticabile sau greu de admis. Aceasta este soarta oric ărei doctrine şi, în general, condiţia oricărui demers intelectual. Erorile vor fi eliminate, în timp, de la o generaţie la alta, de cercetători, iar unele aspecte vor fi îmbunătăţite prin adoptarea unor idei aparţinînd şi altor lingvişti români, precum Ov. Densusianu şi S. Puşcariu, respinse de Philippide.”

Carl MOHR

Ivănescu

„dialecte dacoromâne contemporane“:

Darunter:- dialectul moldovenesc- dialectul muntenesc–oltenesc- dialectul ardelean

- dialectul bănăţean- dialectul maramureşean

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die östliche Latinität (1)

Begriffe: exemplarische Gemeinsprache, Schriftsprache, Standa rdsprache

VERSUS limb ă literar ă, care are mai multe stiluri fuc ţionale

„Vom arealen Standpunkt aus weist das Dakorumänische folgende Besonderheiten auf:a) Den Einfluß des Ungarischen […]b) Eine überregionale (transdialektale) Gemein- und Schriftsprache.c) Den Einfluß des klassischen Lateins und des westlichen Neulateins (nicht bloß des Französischen) auf die

Gemein- und Schriftsprache.“

„Heute ist es nicht möglich, Rumänisch zu sprechen oder zu schreiben – auf welcher Sprachebene auch immer – ohne lateinisch-westromanische Neologismen z u verwenden“.

Erst „ in der zweiten Hälfte des 18. Jahrhunderts und im 19. Jahrhundert […] ist das Dakorumänische wieder in das Areal der romanischen Kulturen einbez ogen worden […]”

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die östliche Latinität (2)

( insgesamt 17 Seiten, davon 10 über „die sogenannte moldauische Sprache“)

moldauische Sprache = ein Hirngespinst, ein „Produkt der sowjetischen Ideologie und das Rückzugsgebiet von Böswilligen und Naiven“

- Es gibt vier Dialekte (das Dakorumänische, das Istrorumänische, das Aromunische und das Meglenorumänische).

Moldauisch: ist „kein Dialekt wie die bekannten vier rumänischen Dialekte“ und „nicht einmal eine andere Sonderforminnerhalb des dakorumänischen Dialekts“ ist eine Sprachvarietät, die „dem Sprachniveau eines Muntenisch,

Oltenisch, Banaterisch, Siebenbürgisch, aus der Maramuresch“ entspricht.

… ist also kein „dialect dacoromân contemporan“ (wie bei Ivănescu).

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die östliche Latinität (3)

Der Einfluss des Ungarischen

Coseriu: Version für Tübingen„Vom arealen Standpunkt aus weist das Dakorumänische folgende Besonderheiten auf:a. Den Einfluß des Ungarischen, der sich allerdings ausschließlich auf den Wortschatzbeschränkt, in Einzelfällen jedoch sogar den Grundwortschatz betrifft und das sowohlin den lokalsprachlichen Varianten als auch in der rumänischen Gemeinsprache (chip,fel, gînd, neam, oraş, seamă, a bănui, a cheltui usw.)“….

Coseriu: Version für Bukarest, 2005 (apud Marius Sala),,Influen ţa ungureasc ă nu e prea importantă din punct[ul] de vedere al cantităţii, însă din punctul de vedere al calităţii e destul de profundă. Nu în faptul cuvintelor ca megieş, sau a tămădui, sau a hăIădui, ci, mai întâi, prin anumite cuvinte care au pătruns în vocabularul de bază, ca oraş, de exemplu, verbul a gândi, tot aşa, in vocabularul de bază (deşi avem şi pe a cugeta din latină, care s-a specializat atuncea pentru ,,a medita") şi, mai ales, anumite cuvinte care au un statut special in limbă. Sunt aproape cuvinte pronominale, sunt noţiuni foarte generice, şi e curios că aceste noţiuni foarte generice sunt de origine ungurească, anume seamă, chip, fel, neam, deci cuvinte generalizatoare. Şi acestea numai în vocabular. Deci, influenţă importantă, în acest sens, deşi nu sunt prea numeroase cuvintele de origine maghiar ă şi deşi privesc numai dialectul dacoromân."

Carl MOHR

Luminita Fassel: Altes und Neues bei der Begriffsbestimmung des Vulgärlateins. Coseriu und die Jassyer Sprachwissenschaft

Coseriu „zitiert niemals die Vertreter der Jassyer philologis chen Schule “ und bekannte sich nie „als deren Anhänger “.

„Meine Versuche, mit Coseriu über die Jassyer Linguistenschule zu diskutieren, blieben erfolglos. Er ging dabei entweder im Vorbeigehen oder sehr undeutlich ein und wechselte das Thema.“

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die fünf Prinzipien (1)

1. Das Objektivitätsprinzip „Die Sachen so sagen, wie sie sind.“(„Das ist Prinzip für jede Wissenschaft“)

Kabatek und Murguía zu Prinzip I:

AM: Im Grunde ist es doch ein allgemeines Desideratum, die Dinge zu sagen wie sie sind, und wir glauben alle, dass wir es tun, auch wenn wir uns täuschen und auch, wenn wir falsche Meinungen vertreten.

C: Aber das hebt das Prinzip nicht auf.

J.K: Kann man Ihre Grundprinzipien heute in der Praxis überhaupt verwirklichen, wenn man sieht, dass wahrscheinlich die meisten im Wissenschaftsbetrieb vor allem nach dem Betrieb selbst und nach Pflichterfüllungen des Betriebs sehen und nicht nach der Pflichterfühlung der Wissenschaft? Dass es meist viel eher darum geht, diese oder jene Voraussetzung zu erfüllen, um einen bestimmten Posten zu bekommen? Ist das nicht etwas, was völlig verlorengegangen ist?

C: Ich weiß nicht.

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die fünf Prinzipien (2)

2. Das Humanitätsprinzip„In den Kulturwissenschaften sind wir Subjekte der Tätigkeit und wissen genau, was die Fakten sind.“Es geht darum - das Bekannte (die Congnitio confusa) zum Erkannten (zu einer Cognitio clara, distincta et adaequata) zu

machen, eventuell zu zeigen, dass das intuitive Erkenntnis eine Illusion war und „dass es sich um etwas anderes handelte“ als „das, was man angenommen hatte.“

und- „nicht einfach annehmen, der Sprecher sei dumm und irre sich“, denn „der Sprecher hat immer recht“ und kann

sich nur irren, wenn er „zu erklären versucht“ oder „wenn er zum Sprachwissenschaftler wird.“

3. Das Prinzip der TraditionDie Menschen (Wissenschaftler) sind schon immer intelligent gewesen und man sollte:- nicht annehmen, dass sie nicht guten Glaubens waren und nur täuschen wollten, auch wenn man entdeckt,

„dass sie getäuscht haben“sondern- sich fragen „warum sie sich geirrt haben, was sie eigentlich sagen wollten und was sie doch Richtiges

festgestellt haben“.

Carl MOHR

Eugen Coseriu: Die fünf Prinzipien (3)

4. Das Prinzip des Antidogmatismus„Kein Irrtum ist nur Irrtum, man muss sehen, was die Wahrheit des Irrtums ist […]“.„Man muss annehmen, dass auch die anderen Wissenschaftler intelligent und bona fide sind und dass sie

eigentlich das Gleiche sagen wollen.“

5. Das Prinzip der sozialen VerantwortungDer Wissenschaftler hat nicht nur eine Verantwortung „gegenüber der Wissenschaft“ sondern auch eineVerantwortung gegenüber den anderen, den „Benutzern“ seiner wissenschaftlichen Erkenntnissen (z.B., derSprachwissenschaftler hat eine Verantwortung gegenüber den Sprechern, den „Benutzern“ der Sprache).

Carl MOHR

Wichtige Anhaltspunkte der rumänischen Kulturgeschichte: Şcoala ardelean ă und Renaşterea basarabean ă.

Scoala ardeleana (Siebenbürgische Schule)a) wissenschaftliche Arbeit, b) politisches Handeln , c) religiöses Leben

18.-19. Jh. - historische und philologische Argumente für die dakoromanische Kontinuitätstheorie

- geistige und politische Emanzipation ALLER Rumänen

- Griechisch-Katholische Kirche.

Samuil Micu: - übersetzte die Bibel (1795).

- schlug die Eliminierung der Wörter mit nichtlateinischer

- Herkunft aus der rumänischen Sprache vor.

Слава Отцу и Сыну и Святому Духу, и ныне и присно и во веки веков. Аминь.20. Jh.Orth.+ Röm.-Kath.Slavă/Mărire Tat ălui şi Fiului şi Sfântului Duh, şi acum şi pururea şi în vecii vecilor . Amin.Gr.-Kath.Mărire Tat ălui şi Fiului şi Sfântului Spirit , şi acum şi pururea şi în vecii vecilor . Amin.

Carl MOHR

„Sie wollen die Sprache des Satans sprechen“http://www.kreuz.net/article.8034.html

Die Priester haben eigenwillige Zulassungsbedingung en zum Sakrament der Firmung aufgestellt. Von Mónika Török.

Seit Anfang Mai ist Pfarrer Augustin Pascariu von Faraoani in Ostrumänien damit beschäftigt, dieungarische Sprache auszurotten.

Ihm zur Seite steht der Pfarrer von Cleja, Hw. Cristi Hodea.

Faraoani und Cleja sind Gemeinden im ostrumänischen Distrikt Bacau. Die dortige Bevölkerung ist zueinem sehr großen Teil ungarischsprechend. Faraoani heißt Ungarisch Forrófalva und Cleja Klézse.[…]Bischof Gherghel hat in der Vergangenheit öffentlich erklärt, daß die ungarische Sprache die

„Sprache des Satans“sei.

Carl MOHR

Andrei Marga: Die Universität als Forum des Kulturdialogs. Das Beispiel Klausenburg.

„Es ist keine leichte Aufgabe, einen rumänischen Intellektuellen davon zu überzeugen, dass eine ökumenische Lösung der Nationalitätenfrage, die dem zeitgenössischen europäischen Denken entspricht, der rumänischen Kultur und ihrem Prestige nur förderlich sein kann. Es ist auch nicht einfach, ungarische Intellektuelle davon zu überzeugen, dass eine ökumenisch-europäische Perspektive auch der ungarischen Kultur nützt und für diese dauerhafte Entwicklungsgrundlagen schafft.“

„Rumänen, Ungarn und die wenigen Deutschen und Juden, die noch in Klausenburg sind, haben die Struktur der Universität erheblich verändert. In den 16 Fakultäten der Universität, von denen einige ein Novum in Rumänien sind (Fakultät für europäische Studien, Fakultät für Politikwissenschaft und öffentliche Verwaltung, Bussines School).“

„Man kann feststellen, dass noch nie so viele Studenten und Studentinnen an der Klausenburger Universität studiert haben wie heute […].“

„Es kann behauptet werden, dass noch nie so viele ungarische Studenten und Studentinnen wie heute an der Babeş-Bolyai-Universität studierten […].“

„Dabei gibt es vorläufig die kuriose Situation, dass mehr Studienplätze zur Verfügung stehen als Studienanwärter vorhanden sind.“

Carl MOHR

Luminiţa Fassel:Jüdische Journalisten als Vermittlungsinstanz des Rumänischenin der deutschsprachigen Presse der Bukowina in Großrumänien

„In den 1918 angegliederten Provinzen (Siebenbürgen, Banat, Bukowina, Bessarabien), wo jeweils kompakte nichtrumänische Bevölkerungsgruppen lebten, wurde die rumänische Sprache als alleinigeStaatssprache offiziell anerkannt; ihre Beherrschung garantierte die Beibehaltung und Zuerkennung sozialer Rechte. […] In Großrumänien erteilte man den Angestellten und Beamten in der Justiz, imöffentlichen Dienst und auch den Lehrern nur dann das Recht auf Berufsausübung, wen sie vor speziell einberufenen Prüfungskommissionen ihre Rumänischkenntnisse unter Beweis gestellt haben.“

Carl MOHR

Luminiţa Fassel:Jüdische Journalisten als Vermittlungsinstanz des Rumänischenin der deutschsprachigen Presse der Bukowina in Großrumänien

„Czernowitzer Moregenblatt“, Jg. 3, Nr.918, 2.Juli 1921.„[…] Auch wir Bukowiner Juden sprechen eine Sprache und das ist vorderhand die deutsche. Sie ist nicht das für

uns, was sie für das deutsche Volks ist, sie ist uns im Grunde gleichgültig, uns Juden sind alle Sprachen heilig (im Gegensatz zu allen anderen Völkern der Erde, denen nur ihre eigene Sprache heilig ist), wir sind jederzeit, wenn die Umstände es erfordern, bereit, unsere augenblickliche Sprache gegen eine andere zu vertauschen , in unserem Falle die deutsche gegen die rumänische, aber man respektiere das Naturgesetz und lasse zns Zeit! Eine Sprache ist nicht ein Rock, den man auszieht, um einen anderen anzulegen. […] Was wir verlangen ist Humanität und Geduld.“

„von einem jüdischen Schulmanne“

„Die deutsche Minderheit in Großrumänien war keine in sich geschlossene Gruppe“.

Carl MOHR

(Prof. Dr.) Elena Viorel: Sprachinterferenzen in der rumäniendeutschen Presse nach 1989oderDie rumänischen GermanistInnen lehren die Rumäniendeutschen Deutsch.

„In unseren Untersuchungen beschäftigen wir uns mit den deutschen Sprachinseln in Rumänien, die sich einerseits durch ihren Konservatorismus zu ihrem Herkunftsland, anderseits durch Neuerungen kennzeichnen, die regional bedingt sind.“

„Was eine „Rüstzeit“, ein „dezenter Lohn“, was „kokette Villen“ oder eine „Frühlingskampagne“ sind, war für mich als Rumänin mit einschlägigen „Vorkenntnissen“ klar; meine bundesdeutschen Gesprächspartner hatten mit solchen Begriffen ihre liebe Not.“

„Der Begriff „Rumäniendeutsche“ meint alle in Rumänien lebenden Deutschen. „Das Rumäniendeutsche“ ist demnach die Hochsprache der deutschen Minderheit in Rumänien, die in Rumänien gesprochene und geschriebene deutsche Sprache.“

„Die rumäniendeutsche hochsprachliche Norm ist weniger streng als die der deutschen Standardsprache […]“

Schlussfolgerung:„Durch die Hilfestellung rumänischer Germanisten könnten die ärgsten Verstöße vermieden werden.“

Carl MOHR

Dragă vere!

Hast dann alles adunat,suchst um Wohnung an beim sfat.Wenn auch casă du primit ,sind cam toate l ămurit!Dann kannst du concediu machen,mergi acas` um deine Sachen,bringst du gleich auch Leana mitdann ist alles reuşit.Und weil şmecher du ai fost,lachst du über neam ţu’ prost!Aber eins musst wissen, dassnici aici sc ăpăm de sa şi!Hai noroc! La revedere, al tău mult geliebter vere!

Dragă vere aus Halchiu ,einen Brief ich heut` dir scriu ,um zu geben dir răspuns :„Deutschland ist ceva für uns!“Drum will ich geben dir în scris ,wie`s jetzt hier in Deutschland is.Unul darfst du nicht vergessen:Hier ist ein gefunden Fressen!Fii atent , schon bei sosireWirst genommen în primire .Dann beginnt die întrebareNach str ăbun und mama mare ,Onkel, frate, v ăr und Tanten!Ob auch nem ţi die Anverwandten ?!Einer hat da nix gewusst,drum hat er `napoi gemusst!

Also weißt du, ca să zici,pass gut auf, ca să nu pici!Gut ist, wenn du sagen, dassWar dein` Mutter Magd beim sas.So erzählst die Geschicht`,dass sich hat das Blut vermischt!Vorteil auch, wer sagen kann,dass die soacr ă war german.Mach`s mit martor, wenn du klug,geht`s nicht anders, gibst ciubuc!Dann prime şti Eingliederungsscheinund Sozialgeld obendrein.Mergi apoi la Kleiderkammer, zeigst dort Tränen und Gejammer.