NARG

I n s t r u m e n t ed e g e s t i o n a r e

a r i s c u r i l o rf i n a n c i a r -c o n t a b i l e

Pagina 2

S e s i u n e a d eC o m u n i c ă r iŞ t i i n ţ i f i c e

S t u d e n ţ e ş t il a U C B B r ă i l a

Pagina 4

Sãptãmânal editat deUniversitatea Constantin Brâncoveanuîn colaborare cu Brio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERUL ZILEI

JOI // 05 IUNIE 2014// ANUL XI // NR. 665 // www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

DIALOGstudenþesc brâncovenesc

“Interferenţelepoliticii monetare

şi fiscale în mediulde afaceri” -

masă rotundă laUCB PiteştiPagina 3

Studenţii din ciclul de studii de licenţăai Facultăţii de Management -Marketing în Afaceri Economice şi aicelei de Finanţe – Contabilitate dinPiteşti au marcat absolvirea celor trei anide facultate prin organizarea unui cursfestiv, care a avut loc marţi, 27 mai 2014.

Studenţii specializărilor Management,Marketing, Contabilitate şi Informaticăde Gestiune şi Finanţe şi Bănci i-au avutalături, într-unul dintre cele maiimportante momente ale vieţii destudent, pe rectorul UniversităţiiConstantin Brâncoveanu, domnul prof.univ. dr. Ovidiu Puiu, pe doamna conf.univ. dr. Mihaela Asandei, decanulFacultăţii de Management-Marketing înAfaceri Economice, conf. univ. dr. SilviaDugan, decanul Facultăţii de Finanţe -Contabilitate, cadre didactice şi prieteni.

Evenimentul a fost oficiat de domnulTudorel Popescu, directorul Departamentuluide Relaţii Internaţionale şi RelaţiiPublice din cadrul Universităţii, care aprezentat-o pe şefa de promoţie aFacultăţii de Finanţe - Contabilitate,domnişoara Iuliana Mihai. Aceasta le-aspus celor prezenţi că este un momentfoarte emoţionat şi că a urmat cursurilespecializării Contabilitate şi Informaticăde Gestiune la îndemnul unei persoanefoarte dragi, convinsă fiind de faptul că,pentru a obţine rezultate foarte bune, trebuie

să îţi propui atingerea unor obiective înalte.Domnul rector, prof. univ. dr. Ovidiu

Puiu, le-a mulţumit studenţilor că au alesUniversitatea „Constantin Brâncoveanu”şi le-a spus că speră să îi revadă latoamnă, dar nu pentru un examen, ci încalitate de studenţi la masterat.

Domnia sa le-a urat mult succes şi le-a spus că, „în viaţă, cel mai importantlucru este să rămânem oameni.”

În continuare, conf. univ. dr. SilviaDugan le-a urat celor prezenţi multsucces în carieră, să se pregătească încontinuare pentru a putea fi cei mai bunişi să aibă acel dram denoroc care să-i situeze lalocul potrivit, înmomentul potrivit.

Doamna conf. univ.dr. Mihaela Asandei le-atransmis studenţilorprezenţi următorulmesaj: „după trei anipetrecuţi în amfiteatreleşi sălile de seminar aleUCB, ne întâlnim astăziîntr-o zi cu totul specială.

Noi, cadrele didactice,rămânem veşnic tinerecu fiecare generaţie destudenţi, primindenergia şi entuziasmulspecifice tinerilor.

Chiar dacă, pentru unii, prezenţa lafacultate a fost mai sporadică, suntconvinsă că informaţiile transmise şideprinderile formate vă vor fi necesare înpracticarea viitoarei ocupaţii.”

Studenţii au primit diplome, flori şifelicitări din partea tuturor celorprezenţi. La final, toată lumea s-a adunatpentru fotografia de grup pentru a-şi aminti,peste ani, de momentul atât de frumos şiimportant care este absolvirea facultăţii.

Dorim tuturor absolvenţilor UCB mult succesla examenul de licenţă şi la examenele vieţii!

Mult succes absolvenţilor UCB, promoţia 2014!

JOI //05 IUNIE 2014 // ANUL X I // NR. 665

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro2Instrumente de gestionare a riscurilor financiar-contabile

Într-o lume în care incertitudinea şi riscul suntgeneratoare de alternative sau opţiuni, viaţaeconomică nu ridică problema alegerii între situaţiiriscante şi situaţii certe, ci între diferite grade de riscşi diferite contexte posibile. O zonă deincertitudine va exista întotdeauna, deoareceprognozarea evoluţiei tuturor componentelorreale ale mediului economic este imposibilă.

Existenţa unei game largi de riscuri cu impactefectiv sau potenţial asupra activităţii entităţilorreprezintă însă o certitudine, la fel ca şi influenţaacestora asupra rezultatelor companiei (de cele maimulte ori, negativă). În acest context, creştereaperformanţei economice şi derularea de activităţieficiente este strict legată de implementarea unuisistem de management al riscurilor, care să permităidentificarea şi evaluarea riscurilor cu careentitatea se confruntă, precum şi conceperea destrategii eficiente de gestionare a lor.

Deşi nu există o definiţieunică a riscului în literaturade specialitate, riscul esteprezentat, în majoritateacazurilor, în raport cuinstabilitatea efectelor aşteptate,respectiv posibilitatea carezultatele obţinute să fiediferite de cele preconizate.

Având în vedere tema dedezbatere, atenţia mea s-acentrat asupra riscurilor cucare o entitate s-ar puteaconfrunta,ca urmare a realizăriiactivităţilor specifice zoneifinanciare şi celei contabile.

Principalele riscurifinanciare care trebuie avute în vedere se referă lariscurile generate de utilizarea instrumentelorfinanciare, riscurile aferente deciziilor de investiţii şiriscurile generate de activitatea de finanţare.

În ceea ce priveşte riscurile contabile, analizaacestora trebuie să pornească de la obiectivulsituaţiilor financiare ce vizează prezentarea uneiimagini fidele. Dezideratul de imagine fidelă poate fiumbrit de riscurile generate de: aplicareadefectuoasă a principiilor contabile; încadrareaeronată a activelor, a datoriilor şi capitalurilorproprii; realizarea incorectă a diferitelor activităţispecifice departamentului financiar-contabil etc.

Evaluarea riscurilor şi cuantificarea lor presupunefolosirea unei metode sistematice şi eficiente atât deidentificare a ameninţărilor, cât şi de determinare aunei modalităţi optime de minimizare a efectelorpotenţiale sau de înlăturare a lor.

Având în vedere folosirea interconectată a

metodelor de evaluare a riscurilor, putem considera căacestea formează un sistem al instrumentelor degestionare a riscurilor, putând fi făcute maimulte clasificări ale elementelor componente.

O importantă clasificare poate fi făcută în funcţie degradul de generalitate al metodelor, distingându-se:

- metode generale de evaluare a riscurilor cuaplicabilitate în zona riscurilor financiar-contabile:

a) Metode cantitative:• matricea riscurilor;• metoda valorii aşteptate;• modelul Bayesian;• inductori-cheie ai riscurilor (Key Risk Drivers) şi

indicatori cheie ai riscurilor;• modele cauzale;• teoria valorii extreme (EVT);• analiza valorii monetare aşteptate (metoda

EMV).b) Metode calitative:• harta riscurilor;• autoevaluarea riscurilor.- metode specifice riscurilor financiar-contabile:a) Mărimea Var;b) Metode de cuantificare a riscului şi

rentabilităţii specifice investiţiilor în acţiuni şiobligaţiuni;

c) Metode specifice analizei economico-financiare;

d) Metoda scorurilor sau testul Z;e) Analiza cost-beneficiu;f ) Evaluarea riscurilor financiar-contabile

generate de sistemele informatice.(continuarea în numărul viitor)

Asist. univ. dr. Corina Ducu

Dicţionarul săptămânii

1. GNOSEOLOGÍE s. f. Teorie filozoficăasupra capacităţii omului de a cunoaşte realitateaşi de a ajunge la adevăr; teoria cunoaşterii. [Pr.: -se-o-] – Din germ. Gnoseologie.

2. GNOSTICÍSM m. Curent filozoficreligios, apărut în sec. II, care îmbina teologiacreştină cu filozofia elenistică şi cu unele concepţiipanteiste ale religiilor orientale.

/<fr. gnosticisme, lat. Gnosticismus3. GONALGÍE s.f. (Med.) Durere în

genunchi. [Gen. -iei. / < fr. gonalgie, cf. gr. gony –genunchi, algos – durere].

4. POPESCU-GOPO, Ion (1923-1989, n.Bucureşti), regizor român de film. Figurăproeminentă a animaţiei mondiale, încununat cuPalme d’or la Cannes (1957) pentru „Scurtăistorie”, unde lansează celebrul personaj Omuleţulşi concentrează istoria umanităţii în 10 minute.Produce o revoluţie anti-Disney prin grafismulesenţializat şi un nou mod de naraţiunecinematografică. Pelicule de animaţie („7 arte”,

„Săruturi”, „Homo Sapiens”, „Allo, Hallo!”);lungmetraje de ficţiune („S-a furat o bombă”, „Paşispre lună”, „Harap-Alb”, „Comedia fantastică”).

Autorul volumului „Filme, filme, filme”.5. GOSTÍE, gostíi, s.f. (reg.) petrecere,ospeţie.6. GOTCÁN, gotcani, s. m. (Ornit.; reg.)

Cocoş-de-munte. – Gotcă + suf. -an.7. Gráal, s. n. 1. Cupă care, potrivit unui mit

germanic, a fost făcută dintr-o piatră căzută dincer, devenind apoi talisman. 2. (După o legendămedievală) Sfântul graal = vas de smarald de careHristos a băut la Cina cea de taină şi în care Iosifa adunat sângele scurs din trupul lui Iisus când afost răstignit. – Din germ. Graal.

8. GRANÁT1, granaţi, s. m. Plantă erbaceearomatică cu frunze lobate şi cu flori albe saugalbene (Chrysanthemum parthenium). – Et. nec.;GRANÁT2, granate, s. n. Silicat natural de calciu,de magneziu, de fier, de mangan, de aluminiu sau

de crom, întrebuinţat ca piatră de şlefuit sau, înstare pură (de culoare roşie), ca piatrăsemipreţioasă. – Din germ. Granat.

9. GRATIFICÁ, gratífic, vb. I. Tranz. Aacorda cuiva o gratificaţie, o favoare sau o răsplată.♦ Fig. A atribui cuiva ceva. – Din fr. gratifier,lat. gratificare.

10. GREGÁR, -Ă, gregari, -e, adj. (Despreanimale) Care trăieşte în grupuri compacte, înturme, cete, cârduri. ◊ Instinct gregar = instinctcare determină unele animale să trăiască, sămigreze etc. în turme, cete, cârduri. (Fig.) Spirit(sau instinct) gregar = spirit sau instinct careîndeamnă pe unii oameni să se supună orbeşte, să-şi piardă cu totul individualitatea în mijloculmulţimii din care fac parte.– Din fr. grégaire, lat. gregarius.

Lect. univ.dr. Ramona – Gabriela Eana

Sursa: www.dexonline.ro

JOI // 05 IUNIE 2014 // ANULX // NR. 665

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro3Săptămânal editat de Universitatea Constantin Brâncoveanu.Se distribuie gratuit în cotidianul CURIERUL ZILEI

Implicaţiile actuale ale politicii monetare şi fiscale asupra mediului de afaceri

Facultatea de Finanţe – Contabilitate Piteşti şiCentrul de Cercetări Financiar-Contabile au organizat,în data de 22 mai 2014, masa rotundă cu tema„Interferenţe actuale ale politicii monetare şifiscale în mediul de afaceri”.La dezbatere au participat cadre didactice membre ale

Centrului de Cercetări Financiar-Contabile şi aleConsiliului Facultăţii de Finanţe – ContabilitatePiteşti. Invitatul special al evenimentului a fostdirectorul Băncii Naţionale a României, SucursalaArgeş, domnul lect. univ. dr. Dan Bogoi.Problematica abordată s-a referit la măsurile de

politică monetară şi fiscală menite să reducă impactulcrizei economico-financiare internaţionale asupramediului de afaceri din ţara noastră.

În luarea sa de cuvânt, domnul lect. univ. dr.DanBogoi a pornit de la o paradigmă - aceea că „nu existăcreştere economică fără creditare dar băncile aşteaptă săfie creştere economică pentru a acorda credite”.Din punct de vedere al impactului direct, sistemul

bancar românesc a fost mai puţin afectat de crizădatorită, în principal, măsurilor prudenţiale şiadministrative adoptate de B.N.R., precum şi faptului căacesta nu a fost expus la aşa-numitele „active toxice”(instrumente financiare derivate). Cu toate că sistemulbancar românesc este solid şi stabil la această dată,indicatorii de solvabilitate şi lichiditate având valorisuperioare cerinţelor prevăzute în reglementările învigoare, au crescut creditele restante din cauza influenţeinegative a scăderii consumului, creşterii şomajului,falimentului şi insolvenţei multor firme. Băncile au fostnevoite să constituie provizioane suplimentare pentru areevalua, la valoarea justă, garanţiile creditelor acordate,urmare, în primul rând, a scăderii preşului activelor, înspecial a activelor imobiliare.Consecinţa a fost reducereaprofitului în sistemul bancar şi chiar de înregistrare depierderi, în unele cazuri. Slaba performanţă a unor agenţieconomici, pe fondul crizei, a condus la imposibilitateacreditării acestora din cauza nerealizării indicatorilor debonitate impuşi de băncile comerciale.Nepredictibilitatea mediului economic intern şiinternaţional a accentuat reticenţa băncilor comercialeîn procesul de acordare a creditelor.Cunoaşterea şi înţelegerea afacerii clientului precum şi

crearea unui parteneriatclient-bancă este o condiţiemai actuală ca oricând,numai astfel putându-seidentifica riscurile precum şimăsurile ce se impunpentru diminuarea acestora.Aceasta presupune otransparenţă şi o flexibilitatemai mare în relaţia dintreclient şi bancă.Pentru reluarea activităţii

de creditare şi pentrurevenirea încrederii bancare,B.N.R. a luat o serie demăsuri de politicămonetară. Astfel, ratadobânzii de politicămonetară a fost redusă pânăla 3,5%. De asemenea, rata

inflaţiei a fost menţinută pe un trend descrescător. Auscăzut dobânzile la creditele în lei şi în valută. La nivelulUniunii Europene,B.C.E.ar putea, începând din lunaiunie, să forţeze băncile să crediteze economiaprin dobânzi negative la depozite.În opinia domnului lect.univ.dr. DanBogoi,nu se va ieşi

în curând din criză dar sunt reale semne reale deredresare atât la nivelul UE, cât şi al României.În continuare, domnul lect. univ. dr. Dănuţ Chilarez a

abordat influenţa politicii fiscale asupra afacerilor.Politicafiscală se află la graniţa dintre politica bugetară şi tehnicafiscală, acţionând de o manieră directă atât asupradiferitelor ramuri şi activităţi economice cât şi asupraconsumului şi satisfacţiei sociale a cetăţenilor unui stat.Măsurile de politică fiscală sunt adoptate de către stat înraport cu obiectivele sale majore, care vizează, în general,două dimensiuni principale: una clasică ce vizeazăstabilirea categoriilor de impozite care vor contribui laprocurarea resurselor fiscale la dispoziţia autorităţilorpublice şi o alta intervenţionistă, prin utilizareaimpozitelor ca pârghie pentru a stimula dezvoltareaeconomică şi rezolvarea problemelor sociale şi politice.În forma sa iniţială, teoria politicilor

fiscale a fost dezvoltată de J. M. Keynesîn anii 30. Potrivit acestei teorii,principalul instrument al politicii fiscale,cheltuielile guvernamentale, consideratcă are efect multiplicator în economie, seîmparte în două mari categorii:cumpărările guvernamentale de bunuri şiservicii (achiziţiile de produse necesarerefacerii infrastructurii, sectorului deapărare, salariile din sectorul bugetaretc.) şi plăţile transferabile (transferuride venit pentru care guvernul nuprimeşte nimic în schimb: ajutoaresociale, pensii, burse de stat etc.).Pe lângă acest instrument, politica

fiscală mai utilizează şi impozitele şitaxele. Politica fiscală expansionistă, cuun nivel scăzut al impozitelor şi taxelor,se foloseşte în special în timpulperioadelor de recesiune, pentru a

ajuta economia să se redreseze.În realitate, mărimea producţiei agregate nu este

afectată automat de creşterea cheltuielilor Guvernului.Politica fiscală modifică structura veniturilor dineconomie dar nu influenţează neapărat în mod pozitivcreşterea economică. Măsurile fiscale discreţionare,vizate de programele de stimulare a economiei,trebuie interpretate în contextul majorăriideficitului bugetar al creşterii datoriei publice.Impactul programelor fiscale de stimulare a economiilordepinde de gradul de deschidere economică şi deintegrare financiară al ţărilor în care se aplică.În evaluarea succesului unei politici fiscale

expansioniste apare şi problema „încrederii agenţiloreconomici”: dacă aceştia nu au încredere în stabilitateafiscală pe termen lung în economiile care promoveazăpolitici expansioniste în prezent, atunci vor reacţiona maipuţin la stimulii fiscali actuali.Efectele pe termen scurt ale pachetelor de stimulare

fiscală a economiei sunt influenţate de percepţiacosturilor pe termen lung ale acesteia. Astfel, cu cât opolitică fiscală expansionistă este percepută maicostisitoare pe termen lung, cu atât aceasta va influenţamai puţin economia, pe termen scurt.Consumatorii fărăconstrângeri financiare vor prefera să-şi acopere riscurileviitoare, iar expansiunea fiscală se va reflecta în reducereaconsumului, generând un multiplicator negativ.În completare, lect. univ. dr. Mihaela Savu şi conf.

univ. dr. Sebastian Ene şi-au exprimat părerea privindnoile teorii economice, care susţin faptul că nucreşterea consumului determină creştereaeconomică, acest rol revenind în special investiţiilor.Concluzionând, domnul lect. univ.dr.Dănuţ Chilarez

a mai menţionat că eficienţa politicii fiscale expansionistedepinde de gradul de credibilitate a măsurilor anunţate.Cu cât acestea sunt percepute a fi mai incoerente, cu atâtorice decizie de a încerca stimularea economiei vaintroduce instabilitate în sistemul economic, putândgenera reducerea consumului privat.

Conf. univ.dr. Silvia Dugan

NARG

Sãptãmânal editat deUniversitateaConstantin Brâncoveanu în colaborare cuBrio Star.Se distribuieGRATUIT în cotidianulCURIERULZILEI 4 JOI // 05 IUNIE 2014 // ANULX I // NR. 665

www.univcb.ro // dsb@univcb.ro

Studenţii brâncoveni de azi - cercetătorii de mâine

Marţi, 20 mai, la Centrul Universitar dinBrăila al Universităţii Constantin Brâncoveanus-au desfăşurat lucrările SESIUNII DECOMUNICĂRI A STUDENŢILOR, manifestareanuală, devenită deja o tradiţie. Întrucât conceptulmodern de «universitate» (aşa cum a fost gândit, încăde la început, de Wilhelm von Humboldt) reclamă,din partea profesorilor, îmbinarea armonioasă aactivităţilor de cercetare cu cele de predare(Forschung und Lehre), este evident că (cel puţin)interesul pentru munca de cercetare trebuie deşteptatşi în rândul studenţilor. În acest sens, cercurileştiinţifice sunt deosebit de importante pentruformarea viitorilor cercetători. De altfel, utilitateaacestor întruniri este dovedită imediat prinaceea că majoritatea studenţilor participanţi lasesiunile de comunicări „pun la cale” cercetărilelor, de regulă, în cadrul respectivelor întâlniri.Recenta ediţie a avut o semnificaţie aparte pentru

instituţia noastră, întrucât în 2014 comemorăm –împreună cu întreaga comunitate românească – 300de ani de la martiriul domnitorului Constantin

Brâncoveanu şial fiilor săi,care s-au jertfitpentru apărareaşi menţinereavalorilor creştine.La fel ca şi

patronul spiritualomonim,evocat şicu acest prilej,UniversitateaC o n s t a n t i nBrâncoveanu şi-a înţeles misiuneadrept o acţiunec o n s t a n t ăpusă în slujbab ine lu i , a

adevă ru lu i ş i a cu l tu r i i au ten t i c e .Deschiderea sesiunii a avut loc la ora 10.00, în Aula

Magna a Centrului Universitar din Brăila. În afaragazdelor, în prezidiu, răspunzând invitaţiei de a ne fialături, s-au aflat Primarul Brăilei, Conf. univ. dr.Aurel Simionescu, Directorul Muzeului Brăilei, Prof.univ. dr. Ionel Cândea, Preşedintele C.E.C.C.A.R.(filiala Brăila), doamna Paula Ştefănescu; careprezentat al IŞJ Brăila, a fost de faţă inspectorul despecialitate prof. Daniela Condei, iar, din parteaConsiliului Judeţean Brăila, a venit vicepreşedinteleacestuia, Ovidiu Nechita. Toţi aceştia au salutatasistenţa din sală şi au lansat cuvinte stimulatoare laadresa participanţilor, subliniind însemnătatea şibeneficiile incontestabile ale unei asemenea manifestări.Dl. prof. univ. dr. Ion Scurtu a avut rolul de

moderator, prezentându-i pe cei invitaţi să vorbească.Două dintre discursurile rostite au avut statutul de„comunicări în plen”, ambele concentrându-se pe figuraextraordinară a domnitorului Constantin Brâncoveanu.Astfel, Rectorul fondator, Dl. Prof. univ. dr.

Alexandru Puiu, a explicat de ce a ales să dea acestnume universităţii noastre. În opinia D-Sale,Brâncoveanu constituie o personalitate unică aistoriei nu doar naţionale, ci şi universale, prinexemplul de tărie morală şi sufletească de care a datdovadă în momentele cele mai crâncene ale existenţeisale, întru apărarea creştinismului şi a creştinătăţii.În plus, eforturile sale în direcţia culturiiromâneşti au fost şi ele cu adevărat remarcabile.La fel de captivantă a fost şi comunicarea Dlui

Prof. univ. dr. Ionel Cândea, istoric „de meserie”, carea adus în atenţia celor prezenţi, într-o manieră erudităşi plăcută în acelaşi timp, momente semnificative dinviaţa şi domnia lui Brâncoveanu.Mai mult decât atât,Prof. Cândea a oferit şi unele informaţii ineditedespre familia şi destinul domnitorului, scoase lalumină în urma unor cercetări recente.În continuare, pe secţiuni, au fost prezentate

comunicările studenţilor, dar şi ale...elevilor dinliceele brăilene, deoarece, de câţiva ani, graţie uneiiniţiative lăudabile a universităţii noastre, eleviidornici să înceapă de timpuriu munca de cercetare îşipot măsura puterile intelectuale şi cu colegii maimari. În felul acesta, liceenii pot lua contact, de peacum, cu atmosfera învăţământului superior. Lasfârşitul „competiţiei”, s-a făcut bilanţul: au fostevaluate comunicările şi au fost premiaţi participanţiicei mai meritorii. Toţi cei implicaţi în jurizare auapreciat diversitatea şi calitatea lucrărilor susţinute(multe dintre ele generând şi vii dezbateri).Îmbucurătoare a fost şi prestaţia liceenilor, care „auţinut piept” studenţilor într-un mod foarte onorabil,nu de puţine ori impresionând juriul şi, în consecinţă,fiind recompensaţi pe măsură. În concluzie, şi anulacesta sesiunea de comunicări a studenţilor organizatăde Centrul Universitar de la Brăila al Universităţii„Constantin Brâncoveanu” a constituit o reuşită.

Lect. univ. dr. Cristinel Munteanu