InfoStand biblioteconomic Buletin de informare al secţiunii ABRM «Procese tehnologice de bibliotecă»

nr. 2 (12), 2015

SUMAR

LUPU Viorica. Editorial

ZAVTUR Natalia. Colecțiile bibliotecii – la plural, la singular şi/sau altceva?

DOBREA Olesea. Comerțul electronic în bibliotecă

SUSARENCO Ala. Achiziții de carte: realizări și obiective în Biblioteca Științifică a Academiei de Studii Economice din Moldova

STAVER Maria. Achiziţia de resurse informaţionale şi documentare în Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

CORGHENCI Ludmila. Fișa postului – Instrument managerial la DIB ULIM

Întrebări și răspunsuri!

Noi modalități de achiziție Editor: Asociaţia Bibliotecarilor din Republica Moldova. Secţiunea de profil „Procese Tehnologice de Bibliotecă”

Redactor şef: Viorica LUPU

Tehnoredactare: Olesea DOBREA

Adresa redacţiei: str. Mirceşti, 42, Chişinău, MD 2049 tel.(+373 22)432592 e-mail: v.lupu@uasm.md atb.library@usmf.md

Editorial

Un obiectiv de bază al secțiunii de profil îl

constituie îmbunătățirea proceselor tehnologice de

bibliotecă prin identificarea şi diseminarea bunelor

practici, experienţe ce ţin de procesele

tehnologice, unificarea și standardizarea activității

și consolidarea cooperării tehnologice între

biblioteci. Procesele tehnologice de bibliotecă sunt

destul de multe și diverse, de aceea numărul 2 al

buletinului de informare ”InfoStand

biblioteconomic” are ca scop reflectarea unui

aspect de activitate al bibliotecii și anume

dezvoltarea colecțiilor, care reprezintă un element

constitutiv şi de bază în funcţionarea bibliotecii.

Pe acest proces se fundamentează întreaga

activitate a bibliotecii şi, prin urmare, întregul

sistem de bibliotecă, deoarece prin el se urmărește

constituirea și înnoirea permanentă a resurselor

informaţionale ale bibliotecii, obiect al muncii

bibliotecarilor şi condiţie de bază în satisfacerea

pertinentă a necesităților informaționale ale

utilizatorilor.

Astfel, în buletinul respectiv se pune accent

pe teme de actualitate și metodologice referitoare

la dezvoltarea colecțiilor de bibliotecă, sunt

reflectate experiențele profesionale ale

bibliotecilor publice și universitare în acest

domeniu.

Așa cum secțiunea de profil se străduie să

fie flexibilă și receptivă la noile schimbări

intervenite atât în mediul profesional, cât și în

industria informației, în buletin sunt prezentate noi

modalități de achiziție (Patron-Driven Acquisition,

Pay-per-view, e-comerț).

Managementul eficient al performanţei

proceselor tehnologice nu se realizează doar

printr-o modelare şi optimizare singulară a

proceselor. Pentru ca managementul proceselor

tehnologice să contribuie în mod vizibil la

succesul bibliotecii, performanţa proceselor

trebuie gestionată în permanenţă: doar prin

monitorizare şi control se asigură o derulare mai

bună a proceselor tehnologice şi se atinge un nivel

de maturitate al proceselor tehnologice din cadrul

bibliotecii.

Viorica LUPU,

preşedintele secţiunii

COLECŢIILE BIBLIOTECII – LA PLURAL,

LA SINGULAR ŞI/SAU ALTCEVA?

Natalia ZAVTUR, director adjunct,

Biblioteca Tehnico-Ştiinţifică a

Universităţii Tehnice a Moldovei

Colecţiile, constituind temelia funcţionării

bibliotecii, au suportat şi continuă să fie obiectul

schimbărilor esenţiale. Dincolo de procesele

continue de renovare şi deselecţie, urmărim

transformări privind diversificarea tipologică a

documentelor, organizarea structurală, tehnologia

muncii, managementul colecţiilor etc. Toate

acestea aduc cu sine şi schimbări terminologice,

ultimele, cu regret, având parte de mai puţină

atenţie din partea biblioteconomiştilor. În cele ce

urmează vom expune câteva consideraţii cu

referire la unii termeni din domeniul colecţiilor.

Odinioară, colecţiile erau identificate cu

termenul „fond de bibliotecă”, acesta fiind o

traducere directă a termenului rusesc

„библиотечный фонд”. Începând cu anii ` 90, în

limbajul de specialitate, se regăsesc termenii

„colecţia bibliotecii”, „colecţiile bibliotecii”, mai

rar „fondul documentar”. În raport cu primul,

aceştia din urmă sunt „simpatici”, deoarece

reprezintă îmbinări de cuvinte corespunzătoare

limbii române. Dar, din punct de vedere al

terminologiei de specialitate, termenii noi se pare

că generează anumite neclarităţi.

În primul rând, trezeşte nedumerire

utilizarea frecventă a termenului „colecţie” la

singular, în cazul în care se face referire la

ansamblul documentelor bibliotecii. Este oare vreo

bibliotecă cu destinaţie publică, ce conţine o

singură colecţie? Probabil, nu, dacă acceptăm

termenul „colecţie” având semnificaţia reflectată

în DEX: „serie de obiecte de acelaşi fel sau de

aceeaşi categorie,care, adunate şi dispuse

sistematic, reprezintă o valoare artistică, ştiinţifică,

documentară etc.”1 În acest sens, biblioteca

conţine multiple colecţii, o bibliotecă mică - cel

puţin o colecţie de cărţi şi alta de ediţii seriale

tipărite, o bibliotecă de proporţie - colecţii,

formate în funcţie de diverse criterii: gen

documente, destinaţie, domenii, limbă, formate

etc.

De menţionat, standardul ISO SM

2789:2015 Informare şi documentare. Statistici

internaţionale de bibliotecă utilizează termenul

„colecţie de bibliotecă” cu sensul: „toate

documentele puse la dispoziţia utilizatorilor de

către o bibliotecă”.2 Cu toate că „colecţie de

bibliotecă” şi „colecţia bibliotecii” nu sunt termeni

identici, raportându-se ca general la particular,

distincţia este puţin observabilă. Acesta este un

motiv pentru unii autori/vorbitori de a folosi

termenul „colecţia bibliotecii”, cu referire la toate

documentele (fondul întegral al bibliotecii)..

Insistăm, totuşi, asupra pluralului -

„colecţiile bibliotecii”, care este nu doar

corespunzător realităţii, ci şi favorabil imaginii

bibliotecii. El sugerează că entitatea documentară

a instituţiei bibliotecare este bogată şi diversă,

comună şi specială, ceea ce garantează satisfacerea

multitudinii intereselor utilizatorilor.

Cât priveşte termenul „fondul

documentar”, în literatura de specialitate s-au adus

deja argumente în sprijinul lui. Astfel, A. Sofroni,

luând ca bază semnificaţia cuvintelor „fond” şi

„document” scrie: „fondul documentar este

totalitatea de documente achiziţionate de

bibliotecă şi organizate după criterii menite să

faciliteze regăsirea fiecărei unităţi constitutive”.3

Observăm, definiţia dată nu se deosebeşte

esenţial de cea de „colecţie” din standardul

nominalizat, fiind evidenţiată totalitatea

documentelor, ca element de bază al noţiunilor.

Dar, fiindcă termenii speciali sunt acceptaţi fiecare

cu statutul său, s-ar cuveni să facem o distincţie

între „colecţii” şi „fond documentar”.

„Fondul documentar” este un termen cu

semnificaţie imediat vizibilă. El atestă, simultan

pronunţării, că este vorba despre resursa

documentară a bibliotecii, face trimitere la o

componenta real perceptibilă – documentele.

Utilizarea lui contează când este vorba de

problemele generale ale dezvoltării bibliotecii. În

plus, unele proprietăţi ale fondului documentar,

aşa ca caracterul sistemic, caracterul dinamic,

fiabilitatea etc., sunt sesizabile doar în contextul

abordării unitare.

De altfel, termenul „fond”, de asemenea,

poate fi regăsit în standardul nominalizat mai sus

cu definiţia: „ansamblu de documente de un

anumit tip (de exemplu: cărţi şi publicaţii în serie,

microformate, publicaţii electronice în serie),

deţinute local sau la distanţă, pentru care au fost

obţinute drepturi de acces permanent sau

temporar”.2

Credem, în cazul dat este vorba

despre părţi componente ale fondului documentar,

având caracter autonom. Acestea ar putea fi

divizate şi pe colecţii.

În final, propunem definiţiile:

Fondul documentar al bibliotecii –

totalitatea documentelor ca unitate în structura

bibliotecii, destinată utilizării publice, susceptibilă

gestiunii manageriale în corespundere cu scopurile

şi obiectivele instituţiei bibliotecare, cerinţele de

informare şi documentare ale utilizatorilor;

Fond de bibliotecă – componentă a

fondului documentar al bibliotecii, constituită în

funcţie de tipul documentelor, necesitând gestiune

autonomă;

Colecţia bibliotecii – ansamblul

documentelor de bibliotecă constituit după un

criteriu specific, din perspectiva facilitării

accesului utilizatorilor la informaţie şi promovării

resurselor documentare;

Colecţiile bibliotecii – componenta

structurală a fondului documentar al bibliotecii,

incluzând grupe autonome sau integrate de

documente cu destinaţie de utilizare pronunţată.

Nu pretindem certitudinea. Am expus doar

unele reflecţii. Ceea ce contează sunt căutările,

discuţiile de natură terminologică. Avem nevoie de

un standard de terminologie, de dicţionare de

specialitate, or acestea nu pot fi create pe loc gol.

Referinţe bibliografice

1. DEX. Dicţionarul explicativ al limbii române.

Bucureşti: Univers enciclopedic, 1998. ISBN 9 789739

243292.

2. SM ISO 2789:2015 Informare şi documentare.

Statistici internaţionale de bibliotecă. Chişinău: INS, 2015.

3. SOFRONI, Ana. Fondul documentar ca unitate de

bază în structura bibliotecii. In: Biblioteconomie şi Ştiinţa

Informării: Prelegeri… Chişinău: Centrul ed. al USM, 2002.

p. 100. ISBN 9975-70-215-5.

Comerțul electronic în bibliotecă

Olesea DOBREA,

șef secție Automatizare Tehnologii de Bibliotecă,

Biblioteca Științifică Medicală a

USMF „Nicolae Testemițanu”

Societatea Informațională formează un

mediu valoric absolut nou, transformând

cunoștințele, cercetările și informația științifică în

resursa de bază a progresului social. Astfel, trăim

într-o societate informațională foarte dinamică,

într-o perpetuă schimbare și transformare. În acest

sens, rolul Internetului devine unul primordial și

cu un impact major în toate sferele de activitate.

Dezvoltarea interconectivităţii computerilor în

Internet, în toate segmentele societății, a condus la

o tendință tot mai evidentă a companiilor de a

utiliza aceste rețele în aria unui nou tip de comerț,

comerțul electronic în Internet, care să apeleze noi

și noi servicii.

Utilizarea largă a tehnologiilor informației și

comunicațiilor asigură creșterea economică în

condiții de protecție sporită a mediului, accelerând

reducerea consumului fizic în favoarea

valorificării informației și a cunoașterii, deplasarea

centrului de greutate de la investiții în mijloacele

fixe la investiții în capitalul uman.

Astăzi, asistăm la o revoluție inevitabilă a

schimbărilor și avansărilor în comerț și

telecomunicații. Organizația Economică de

Cooperare și Dezvoltare (OECD) definește

comerțul electronic (e-commerce) drept o afacere

prin intermediul rețelei Internet, vânzarea de

bunuri și servicii având loc offline sau online.

În Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind

comerțul electronic, art. 4, este menționată o altă

definiție a e-comerțului - activitatea

de întreprinzător a persoanelor fizice şi juridice de

vânzare a bunurilor, executare a lucrărilor sau

prestare a serviciilor, efectuată cu utilizarea

comunicărilor electronice şi/sau a contractelor

electronice.

Deci, comerţul electronic (e-commerce)

este un concept integrativ ce desemnează o gamă

largă de servicii speciale pentru procesele de

afaceri, incluzând poşta electronică, cataloagele

electronice, sistemele suport pentru preluarea de

comenzi, logistică şi tranzacţii.

Comerțul electronic este schimbul sau

transferul de fonduri prin intermediul internetului

sau a unei rețele locale. În ultimii ani, un număr tot

mai mare de biblioteci au implementat inițiativa de

e-comerţ pentru a putea percepe plata amenzilor și

taxelor de bibliotecă; colectarea de fonduri pentru

vânzarea de cărți sau altor servicii de bibliotecă;

achiziționarea de la furnizori a cărților, revistelor,

consumabilelor, echipamentelor, resurselor

electronice, softurilor de bibliotecă etc.

E-comerțul a devenit din ce în ce mai

omniprezent, dar ce înseamnă el pentru biblioteci?

Unii susțin că bibliotecile au fost implicate în e-

comerț de ani de zile prin oferirea de servicii şi

resurse prin intermediul paginilor web. Alții susțin

că bibliotecile doar încep să intre în lumea e-

comerțului cu incursiuni în oferirea de modalități

pentru utilizatorii bibliotecii de a plăti unele taxe

sau de a cumpăra copii ale documentelor on-line.

Pentru a construi un sistem de e-comerţ, din

punct de vedere structural este nevoie de

colaborarea a patru componente corespunzătoare

următoarelor roluri:

dispecer plăţi - sistem informatic responsabil cu rularea instrucţiunilor de plată în interiorul reţelelor financiar-bancare, cu verificarea cărţilor de credit şi autorizarea plăţilor; acest sistem joacă rolul unei porţi care face legătura între reţeaua globală Internet şi subreţeaua finaciar-bancară

comerciant (editura, librărie) - sistem informatic (hard+soft) situat de regulă la sediul editurii, care găzduieşte şi actualizează catalogul electronic;

clientul care este conectat la Internet pentru a naviga şi a face cumpărături;

sistemul tranzacţional - sistemul informatic (hard+soft) responsabil de procesarea comenzilor, iniţierea plăţilor, evidenţa înregistrărilor şi a altor aspecte de business implicate în procesul de tranzacţionare.

Înainte de a realiza e-comerţul, o bibliotecă

ar trebui să stabilească care sunt așteptările și ce

vrea să realizeze:

- îmbunătățirea și/sau extinderea serviciilor pentru

utilizatori;

- creșterea veniturilor;

- îmbunătățirea eficienței de lucru cu furnizorii;

- creşterea productivităţii angajaţilor;

- reducerea costurilor.

Un alt aspect al noțiunii de e-comerț în

biblioteci îl constituie companiile care furnizează

produse și servicii pentru biblioteci. O

caracteristică suplimentară care urmează să fie

luată în considerare este utilizarea sporită a

cardurilor de credit, ceea ce accelerează întregul

proces. Pe de altă parte, o nouă complexitate o

aduce necesitatea de a lucra în consorții.

Această logică a "accesului", care devine

prezentă în fiecare zi datorită noilor tehnologii,

produce un stil de viaţă cu totul nou, bazat el

însuşi pe un acces cu plată. Este vorba de accesul

la o realitate virtuală, care se negociază pe pieţele

culturale. Piaţa online crează o mai bună

transparenţă, reduce costul şi timpul tranzacţiilor.

Succesele comerțului electronic sunt

numeroase și evidente. Impactul comerțului

electronic asupra bibliotecilor va fi deosebit atât ca

extindere, cât și ca intensitate. El va oferi

posibilități unice de reorganizare, redefinire și

creare de noi servicii informaționale prestate de

biblioteci. Inițiativele de comerț electronic pot

genera scăderi ale costurilor, creșteri ale

veniturilor și eficiență operațională pentru cei ce

urmăresc dobândirea unui avantaj în mediul

economic competitiv.

Referinţe bibliografice

1. CIOATA, Mircea. Plăți electronice.

Disponibil:http://www.afaceri.net/articole/Comert_electron

ic/Plati_electronice/Plati_electronice.htm [accesat la

09.11.2015].

2. HARALAMBIE, George Alin. Comerțul electronic

în România [accesat: 09.11.2015]. Disponibil:

http://www.ecr-

uvt.ro/conferinte_ecr/al_3_simpozion_ecr_ecr_academic_p

artnerschip/prezentari/

15.30_15.45_haralambie_george.pdf

3. Legea Nr. 284 din 22.07.2004 privind comerțul

electronic [accesat: 09.11.2015]. Disponibil:

http://lex.justice.md/md/328081/

4. Economia digitală şi impactul ei asupra societăţii

[accesat la 13.11.2015]. Disponibil:

http://team.salvaeco.org/nika/h/economia_digitala.php

5. Electronic Commerce [accesat la 04.11.2015].

Disponibil:

http://www.oecd.org/development/electroniccommerce.ht

m

Achiziţii de carte:

realizări şi obiective în

Biblioteca Ştiinţifică a Academiei de Studii

Economice din Moldova

Ala SUSARENCO,

şef secţie Achiziţii. Prelucrare,

BŞ ASEM, grad superior de calificare

Asigurarea infodocumentară a procesului

de studii şi cercetare constituie misiunea de bază a

Bibliotecii Ştiinţifice ASEM. Privită ca o activitate

esenţială, achiziţia asigură nu doar creşterea

colecţiei, căci nu aceasta este misiunea bibliotecii

universitare, ci sprijină informaţional procesul

educaţional şi de cercetare. Dezvoltarea colecţiei

în complexitatea sa poate fi realizată cu succes

doar în baza unui plan strategic, care să definească

priorităţile procesului de completare şi să

constituie un plan de acţiuni pentru responsabilii

de achiziţii, menit să optimizeze relaţia bibliotecă-

informaţie-utilizator.

Colecţia BŞ ASEM la începutul anului

2015 include: 201 000 volume de documente (40

063 titluri), inclusiv: 175 349 cărţi, 20 795 reviste,

1 359 CD, 399 teze, 637 autoreferate, 570 volume

ziare, 891 programe şi indicaţii metodice etc. Din

numărul total, 122 441 volume sunt în limba

română, iar numărul publicaţiilor didactice

constituie – 124 706 volume. În ultimii cinci ani,

achiziţiile, în mediu, au constituit 4 170 volume.

Din anul 2009 BŞ ASEM organizează procesul de

dezvoltare a colecţiei în baza Strategiei de

dezvoltare a colecţiei BŞ ASEM pe anii 2009-2015

(în continuare Strategia), întocmită ca urmare a

analizei şi cercetării colecţiei, ţinându-se cont de

strategia de dezvoltare a ASEM şi cerinţele

utilizatorilor. Scopul principal al strategiei

reprezintă asigurarea competitivităţii şi

atractivităţii învăţământului superior din Republica

Moldova în contextul aderării la procesul de la

Bologna prin crearea unui spaţiu informaţional

adecvat. Aderarea la procesul de la Bologna a

produs schimbări şi în activitatea bibliotecii

universitare, aceasta transformându-se într-un

actor important al vieţii universitare prin prestarea

unor noi servicii informaţionale, crearea de e-

repozitorii, oferirea accesului la baze de date,

achiziţii de carte şi reviste indexate ISI.

Structura Strategiei începe cu definirea

obiectivelor şi anunţarea scopului, iar în

continuare, pas cu pas, sunt descrise toate etapele

procesului de dezvoltare a colecţiilor. De

menţionat, că la determinarea profilului de

completare, biblioteca şi-a rezervat dreptul să

constituie nu doar o colecţie de profil economic,

dar şi una cu un conţinut variabil enciclopedic,

cuprinzând o arie largă de documente de referinţă

şi cultură generală. Strategia, fiind întocmită pe o

perioadă mai mare de timp, stipulează

permisivitatea de modificare a listei priorităţilor în

achiziţii, după cum schimbătoare sunt şi

necesităţile informaţionale ale utilizatorilor.

Strategia include compartimente care

descriu procedurile privind profilurile de

completare, genurile şi tipurile de documente, aria

de subiecte, perioada cronologică, aria lingvistică,

distribuirea finanţelor etc.; procedurile de

achiziţie, selecţie, deselecţie, metodologia de

evidenţă, prelucrare, catalogare şi repartizare a

documentelor.

Etapele achiziţiei:

I etapă: Informarea asupra cerinţelor şi

necesităţilor utilizatorilor. Cunoaşterea cerinţelor

utilizatorilor din Biblioteca Ştiinţifică ASEM se

bazează pe următoarele surse:

Planurile editoriale şi temele de cercetare

ştiinţifică;

Bibliografiile obligatorii şi facultative

pentru fiecare disciplină;

Caietele de sugestii aflate în zona de

servire;

Sugestiile personale ale cadrelor didactice

(dezideratele).

II etapă: Cunoaşterea surselor de informare

privind posibilităţile de completare a colecţiilor:

cataloagele editoriale, Internetul, Bibliografia

Naţională a Moldovei etc.

III etapă: Achiziţia propriu-zisă.

Procurarea propriu-zisă a publicaţiilor se face prin:

cumpărare, schimb de publicaţii, donaţii etc.

Dezvoltarea colecţiei BŞ ASEM se

realizează pe două direcţii: achiziţionarea

publicaţiilor didactice, care constituie o prioritate a

cadrelor didactice, iniţiativa venind din partea

catedrelor. Fiecare catedră decide ce manuale şi cu

ce tiraj vor fi editate la editura ASEM, urmând ca

biblioteca să primească 30%. În cazul când

publicaţia didactică este editată la alte edituri,

iniţiativa aparţine bibliotecii. Biblioteca e obligată

să se informeze şi să propună achiziţionarea

acestora, coordonând necesarul cantitativ cu şefii

de catedre. Deşi activitatea de completare se

coordonează cu cadrele didactice, totuşi este foarte

important ca responsabilul de achiziţii să cunoască

bine domeniul de completare.

Cea de-a doua direcţie - asigurarea

informaţională a procesului de cercetare -

aparţine bibliotecii. În această ordine de idei,

responsabilii de achiziţii se familiarizează cu

temele de cercetare, analizează colecţia şi

determină necesarul de achiziţii conform normelor

stabilite în Strategie. Apoi urmează studierea

pieţei editoriale pe Internet şi selectarea titlurilor

de interes şi coordonarea cu catedrele. BŞ ASEM

dă prioritate achiziţionării a mai multor titluri în

raport cu numărul de exemplare, având în vedere

că literatura de profil economic îşi pierde foarte

repede actualitatea.

Începând cu anul 2016, BŞ ASEM îşi

propune să dezvolte colecţiile în baza unui PDC

anual (Plan de Dezvoltare a Colecţiei) care să

definească clar repartizarea bugetului pentru

achiziţii de carte şi seriale, iar Strategia va rămâne

un manual de sistem. Considerăm că odată cu

implementarea proiectului “Modern information

Services for Improvement Study Quality”, care are

ca scop crearea e-bibliotecii pentru comunitatea

academică din Moldova, vom susţine

informaţional la un nivel şi mai înalt procesul de

educaţie şi cercetare, în conformitate cu cerinţele

internaţionale, iar constituirea catalogului partajat

de cele 7 biblioteci universitare participante la

proiect va oferi posibilitatea dezvoltării colecţiilor

prin intermediul consorţiilor.

Achiziţia de resurse

informaţionale şi documentare în

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Maria STAVER, şef seviciu,

Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”

Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu” este

unul din cele mai importante centre culturale,

informaţionale şi recreative din comunitatea

chişinăuiană. Oferirea gratuită de resurse prin

achiziţia de cărţi şi alte tipuri de documente

importante, organizarea şi desfăşurarea multiplelor

programe culturale şi educative, face ca Biblioteca

Municipală să fie cel mai important centru de

informare din municipiul Chişinău.

Achiziţia de documente este una dintre

activităţile esenţiale ale BM „B.P. Hasdeu”.

Modul rapid de publicare, nivelul înalt al

preferinţelor utilzatorilor actuali şi potenţiali ai

bibliotecii are ca consecinţă actualizarea şi

completarea permanentă a colecţiei, de această

activitate depinzănd întreaga activitate a

bibliotecii.

BM „B.P. Hasdeu” achiziţionează

preponderent următoarele tipuri de resurse: cărţi,

ediţii periodice, documente electronice, documente

de muzică tipărită, artefacte, jocuri intelectuale,

hărţi, atlase, tablouri, monede, mărci, cărţi poştale

etc. Dezvoltarea colecţiei BM şi a filialelor ei se

efectuează conform următoarelor linii directoare:

structura enciclopedică a colecţiei

bibliotecii;

dimensiunea fondurilor de informaţie

gestionate de bibliotecă puse la dispoziţia

utilizatorilor;

interesul utilizatorilor pentru anumite tipuri

de documente şi informaţii

schimbările intervenite pe piaţa editorială;

resursele financiare destinate achiziţiei de

publicaţii.

Deoarece BM „B.P Hasdeu” este o

instituţie publică din comunitatea chişinăuiană,

resursele financiare destinate dezvoltării colecţiei

sunt alocate din bugetul primăriei municipiului

Chişinău. Toate tranzacţiile de vânzare-cumpărare

se fac doar prin transfer şi nu se operează cu bani

cash. Biblioteca Municipală achiziţionează

documente doar de la persoane cu statut juridic.

Achiziţiile în BM „B.P. Hasdeu” se

realizează prin:

licitaţiile publice organizate de 3-4 ori pe an

de către Departamentul Management

Infodocumentar în partenereat cu Direcţia

Cultură a municipiului Chişinău;

editurile din Chişinău;

librăriile;

furnizorii de carte.

Dezvoltarea colecţiei în BM „B.P. Hasdeu”

are la bază „Strategia de dezvoltare a colecţiei”

aprobată de către directorul general al bibliotecii.

Scopul de bază al acestea il constituie:

constituirea, gestiunea, prelucrarea şi

actualizarea permanentă a resurselor

informaţionale şi documentare a bibliotecii

municipale şi a filialelor ei;

asigurarea unei colecţii de referinţă adecvată

susţinerii programelor de învăţământ;

asigurarea accesului la serviciile de referinţă

destinate utilizatorilor;

accentuarea preocupărilor de studiere a stării

colecţiilor şi a dezvoltării echilibrate a tuturor

categoriilor de purtători de informaţie;

Strategia de dezvoltare a colecţiei a BM

„B.P. Hasdeu” are la baza sa următoarele

obiective:

dezvoltarea colecţiei BM prin intermdiul

susţinerii activităţii de cercetare şi a

programelor didactice prin surse documentare,

baze de date şi servicii suplimentare;

valoarea culturală a documentelor

achiziţionate;

intensificarea achiziţiei instrumentelor de

referinţă şi extinderea achiziţiei de documente

electronice;

achiziţionarea de documente ce ţin de viaţa

politică, economică şi culturală a municipiului

Chişinău.

Criteriile principale care stau la baza acestui

proces sunt următoarele:

achiziţia de publicaţii din toate domeniile

cunoaşterii;

completarea permanentă a fondului de

referinţă;

asigurarea cerinţelor de lectură a categoriilor

reprezentative de utilizatori (preşcolari, elevi,

studenţi, intelectuali, şomeri, alte categorii)

completarea fondului cu documente despre

Chişinău şi chişinăuieni;

completarea colecţiei bibliofile şi de

patrimoniu;

cumpărarea documentelor în perioada cea mai

populară a lor;

selectarea documentelor ce reflectă

necesităţile comunităţii;

achiziţionarea publicaţiilor premiate la diverse

concursuri şi saloane de carte atât naţionale,

cât şi internaţionale.

De-a lungul activităţii sale colecţiile

Bibliotecii Municipale „B.P. Hasdeu” s-au

completat atât prin achiziţie curentă şi

retrospectivă, cât şi prin donaţii valoroase, acestea

din urmă având o pondere importantă în

completarea colecţiilor atât a filialelor de carte

românească, cât şi a bibliotecilor minorităţilor

naţionale şi a celor specializate.

S-au depus eforturi pentru atragerea şi

obţinerea unei colecţii considerabile de documente

donate de la persoane juridice şi particulare. Cele

mai substanţiale sunt cele parvenite din România,

SUA, Canada, Italia, Rusia, Germania, Bulgaria,

Polonia, Ukraina.

De o importanţă deosebită pentru utilizatorii

BM „B.P. Hasdeu” sunt colecţiile de documente

donate de la persoane particulare: autori, cititori.

Astfel, putem menţiona: colecţiile personale

donate de către Mihai Cimpoi, Zamfira Mihail,

Alexandru Boldur, Vasile Şoimaru, E. Racoţi,

Eugen Doga, Theodor Ardelean, Aurelia şi Ştefan

Lăpuşan, Clara şi Pavel Balmuş, Mitzura Arghezi,

Timotei A. Enăchescu, Nicolae Băciuţ, Constanţa

Abălaşei-Donosă, Piotr Marciniak etc.

Completarea colecţiilor de bibliotecă cu

publicaţii care lipsesc sau au fost deteriorate se

realizează treptat. Pentru dezvoltarea justă a

colecţiilor, anual se face analiza situaţiei fondului

de publicaţii pentru a descoperi dezechilibrele din

diferite domenii şi domeniile neacoperite, astfel

fiind evidenţiate publicaţiile ce trebuie incluse

prioritar în lista de achiziţii pentru anul următor.

La 1 ianuarie 2015 Biblioteca Municipală dispune

de o colecţie de peste 1 180 000 volume.

Obiectivul final al Bibliotecii Municipale

„B.P. Hasdeu” este de a contribui la creşterea

prosperităţii spirituale şi intelectuale a membrilor

comunitţii chişinăuiene prin crearea şi promovarea

accesului la informaţie, prin promovarea

interesului de lectură şi învăţare pe tot parcursul

vieţii, dar şi prin dezvoltarea unei colecţii

reprezentative, calitative şi coerente.

FIŞA POSTULUI – INSTRUMENT

MANAGERIAL LA DIB ULIM

Ludmila CORGHENCI,

consilier DIB ULIM

Citisem recent un titlu de publicaţie pe net

– „Fişa postului: document birocratic sau

managerial?”. Eu consider că există prezenţe de

ambele feluri într-un astfel de document, dar este

important ca aceste prezenţe să definească explicit

locul şi contribuţia postului în dezvoltarea

bibliotecii, responsabilităţile şi activităţile de bază

ale ocupantului postului. Respectarea cerinţelor

pentru elaborarea fişei postului, utilizarea acesteia

în context profesional – contribuie la augmentarea

potenţialului managerial al acestui document.

Fişa postului formalizează structura

organizatorică a bibliotecii, fiind în esenţă un

document operaţional, indispensabil bunului mers

al activităţii. Un astfel de document este

obligatoriu pentru toate bibliotecile, indiferent de

numărul persoanelor angajate în state – specific

acestea, fiindcă cunosc bibliotecari care lucrează

în lipsa unei fişe a postului.

Fişa postului este elaborată în baza analizei

postului, şi nici de cum în funcţie de interesele şi

specificul persoanei angajate în postul dat.

Importanţa fisei postului ca instrument managerial

poate fi argumentată prin următoarele: respectarea

disciplinei muncii; educarea/formarea fidelităţii

instituţionale a angajatului; fundament de

efectuare a controlului şi calităţii muncii depuse;

bază pentru definitivarea domeniilor de formare

continuă, de modernizare a cunoştinţelor şi

deprinderilor; augmentarea responsabilităţii

angajatului; fundamentarea procesului de resurse

umane (selectare, recrutare, evaluare); sprijin în

integrarea profesională a noului angajat etc.

În anul 2015, fiind concepută o nouă

structură organizatorică la Departamentul

Informaţional Biblioteconomic ULIM,

implementarea acesteia a început prin elaborarea

cadrului de reglementare necesar: regulamente de

organizare şi funcţionare şi fişele postului. Pentru

fişa postului au fost stabilite următoarele elemente

obligatorii, integrate în structura documentului:

generalităţi (denumirea postului; procedura de

desemnare în post; cerinţe de pregătire

profesională impusă ocupantului postului;

experienţa necesară îndeplinirii obligaţiunilor

postului – perioada de iniţiere, experienţă în

domeniu, formare continuă; competenţe

generale şi specifice; standarde de

performanţă; dificultatea operaţiunilor

specifice postului; profilul moral; sfera de

relaţii – ierarhice, funcţionale,de colaborare)

obligaţiuni/atribuţii specifice postului

(definirea atribuţiilor specifice postului;

activităţi manageriale – in caz de necesitate,

activităţi de profil, atribuţii ale culturii

manageriale)

finalităţi (dreptul administraţiei DIB de a

atribui sarcini necuprinse în fişa postului;

obligaţiunea respectării prevederilor fişei

postului)

elemente temporale (data avizării de către

managerul superior; data elaborării; data luării

act de către bibliotecar, adică semnătura

ocupantului postului; data modificării,

completării fişei postului).

Care este noul ce a fundamentat procesul de

elaborare a fişei postului la DIB? Dintre

elementele noi de structură specificăm: durata

perioadei de iniţiere şi de experienţă în domeniu;

dificultatea operaţiunilor specifice postului;

profilul moral. La asigurarea conţinutului fişei

postului pentru angajaţii DIB, pe lângă criteriile

analizei postului, se ţine cont de deschiderea

pentru inovaţie şi creativitate, libertatea şi

frecvenţa de a lua decizii, corelaţia între nivelul de

rutină şi nivelul de provocare inovaţională a

postului, nivelul de automatizare a postului. Fişa

postului are un grad de flexibilitate: cerinţele

postului se schimbă în funcţie de schimbările

mediilor interne şi externe. Iată de ce la DIB fişele

postului sunt revizuite, cel puţin, 1-2 ori per an.

Şi încă o concluzie foarte importantă: fişa

postului este un instrument de responsabilitate

pentru angajat, dar poate şi mai mult pentru

managerii superiori, în deosebi pentru cei

interesaţi de gestionarea eficientă a resurselor

umane, de identificarea şi valorificarea

creativităţii.

Model

FIŞA POSTULUI

1.Generalităţi

Denumirea postului: bibliotecar cu

responsabilităţi pentru achiziţii de publicaţii

periodice, schimb de documente şi Depozit

Obligatoriu ULIM, serviciul „Dezvoltarea

Resurselor Info-Documentare” (DRID)

Desemnarea în post, precum şi concedierea

titularului postului se efectuează de către Rectorul

ULIM, la prezentarea şi propunerea

Directorului DIB.

Titularul prezentului post acţionează în funcţie de

prevederile documentelor de reglementare ale

DIB, deciziilor Consiliului de Coordonare,

dispoziţiilor şefului serviciu, Directorului DIB,

precum şi în baza prezentei fişe a postului.

Pregătirea profesională impusă ocupantului postului:

studii superioare în biblioteconomie, informare, documentare ori în domenii adiacente sau studii superioare + cursuri de iniţiere/reciclare în BID

pregătire în alte domenii (în relaţie cu postul): cunoaşterea cel puţin a unei limbi străine de circulaţie internaţională, utilizarea echipamentelor de birotică, operare pe calculator (Microsoft Office şi Internet), cunoaşterea sistemului informatic integrat al DIB

bibliotecarul CID este încurajat de a deţine grad de calificare (conform prevederilor în vigoare). Experienţă necesară pentru executarea operaţiunilor specifice postului: perioada de iniţiere – 1 lună experienţa în domeniul specific – 3 luni formare profesională continuă – permanent. Competenţe necesare: Competenţe generale în BID: gestionarea informatizată a documentelor

din bibliotecă gestionarea bazelor de date instituţionale şi

achiziţionate dezvoltarea colecţiilor de documente prelucrarea/conservarea colecţiilor de

documente identificarea bibliografică a documentelor

(descriere, referinţe bibliografice şi altele) comunicarea colecţiilor de documente regăsirea informaţiilor îndrumarea metodologică a personalului gestionarea relaţiilor cu utilizatorii.

Competenţe specifice postului:

nivel bun de cultură generală (lingvistică, literară, ştiinţifică, intelectuală)

cunoaşte: politicile publice relaţionale cu editarea şi difuzarea cărţii şi informaţiei; instrumentele de constituire şi dezvoltare a colecţiilor; tipologia documentară; circuitul documentelor la DIB; metode de comunicare cu utilizatorii; metode de accesibilizare a documentelor şi tehnologii de acces; principii de funcţionare a sistemului integrat DIB; principii de catalogare (analitică); legislaţia de bibliotecă; organizarea funcţională a DIB; cunoştinţe şi deprinderi de orientare în sistemul schimbului de documente, serialelor; cunoştinţe şi deprinderi de marketing; capacităţi de aplicare a fundraizing – ului; cunoaşterea formularelor-tipizate (şi schimbărilor intervenite sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele; cunoaşterea formularelor-tipizate (şi schimbărilor intervenite

sistematic) de evidenţă a schimbului de documente, aprobate la nivel naţional şi altele.

Dificultatea operaţiunilor specifice postului: cunoaşterea şi aplicarea standardelor

naţionale/internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate

capacitate de organizare, flexibilitate operativitate/calitate în desfăşurarea

activităţilor abilităţi de comunicare disponibilitate de a lucra în echipă capacitate de analiză şi sinteză Profilul moral: atitudine respectuoasă faţă de interlocutor

(utilizator, coleg, fondator) – direct şi indirect (sociabilitate, buna cuviinţă, obiectivitate, simţul echităţii, colegialitate)

atitudine faţă de muncă (disciplină, responsabilitate, conştiinciozitate, punctualitate, iniţiativă, creativitate, managementul timpului)

atitudine faţă de sine însuşi (modestie, onestitate, consecvenţă, autoexigenţă, dorinţa de autodepăşire, stăpânire de sine, cumpătare, ţinută vestimentară decentă, a nu se uita în „curtea vecinului (colegului)” în scopuri doar de critică ne-argumentată)

respectarea prevederilor Codului Etic al Bibliotecarului din Republica Moldova.

Responsabilitatea implicată pe post: respectarea standardelor naţionale /

internaţionale, a legislaţiei, a normelor şi reglementărilor în vigoare, din domeniul de activitate

respectarea normelor, a procedurilor şi regulamentelor stabilite la nivel instituţional

responsabilitate în gestionarea fondului documentar.

Sfera de relaţii (comunicare/relaţionare): ierarhice: este subordonat şefului serviciu

„Dezvoltarea Resurselor Info-Documentare” (DRID)

relaţii de colaborare şi reprezentare: colaborează cu unităţile de structură DIB şi bibliotecarii contact; colaborează cu facultăţile, catedrele, structurile ştiinţifice, consiliile de asigurare a calităţii ale facultăţilor, alte compartimente ale Universităţii, precum şi individual cu universitarii disciplinelor de profil; colaborează cu structuri similare ale

instituţiilor info-bibliotecare, specialişti de profil din ţară şi străinătate

funcţionale: toate unităţile de structură DIB; diferite servicii din cadrul Universităţii resurse umane, contabilitate etc.).

2. Obligaţiuni/atribuţii corespunzătoare

postului 2.1 Bibliotecarul cu responsabilităţi pentru

achiziţii retrospective şi de publicaţii periodice, schimb de documente şi Depozit Obligatoriu ULIM, deţine următoarele responsabilităţi:

asigură îndeplinirea calitativă şi operativă a obligaţiunilor profesionale

este implicat în realizarea politicii DIB privind achiziţiile de publicaţii

execută ordinele şi dispoziţiile managerilor superiori şi funcţionali

manifestă o atitudine creativă vizavi de activitatea profesională, acceptând şi aplicând principiile formării continue

are grijă pentru integritatea bunurilor materiale din spaţiile funcţionale, manifestând aceeaşi atitudine faţă de toate bunurile materiale ale DIB ULIM ( documente, mese, scaune, computer, rafturi, energie etc.) (în acest sens semnând un contract de responsabilitate materială).

2.2 Atribuţii ale titularului postului: acoperă organizaţional şi logistic procesul de

abonare a serialelor pentru DIB (colaborări cu facultăţile ULIM, cu bibliotecarii contact; relaţii cu oficiul poştal, contabilizare etc.)

ţine la zi Registrele de transmitere a documentelor gestionarilor de fonduri (format electronic)

prelucrarea tehnică a documentelor, destinate transmiterii gestionarilor de fonduri

repartizează achiziţiile noi responsabililor pentru colecţii la DIB

acoperă profesional procesul de schimb de documente cu instituţiile interesate (stabilirea partenerilor; ţinerea Bazei de date a partenerilor DIB, schimb de oferte şi efectuarea unui schimb echivalent; evidenţa şi statistica relaţiilor de schimb naţional şi internaţional; ţinerea la zi a colecţiei de schimb)

organizează şi ţine la zi colecţia Depozit Obligatoriu ULIM (integritatea şi intangibilitatea colecţiei; evidenţa şi

statistica achiziţiilor şi altele), coordonând investigaţiile de conţinut info-metric ale autorilor de la ULIM

efectuează studii şi cercetări în funcţie de priorităţile ştiinţifice instituţionale şi interesele ştiinţifice individuale

este implicat în alte activităţi ce ţin de competenţa serviciului (achiziţii de cărţi, relaţii cu vendorii, evidenţă, inventariere, dotarea lectoratelor etc.).

3. Finalităţi

3.1 Direcţia DIB, precum şi managerul funcţionali ai serviciului DRID, pot dispune şi atribui sarcini şi activităţi necuprinse în programul de activitate ori prezenta fişă a postului, în caz dacă o cer interesele Departamentului şi Universităţii. 3.2 Prevederile prezentei fişe a postului sunt obligatorii pentru titularul postului, iar neîndeplinirea lor se sancţionează conform legislaţiei în vigoare.

Elaborat: L. Corghenci, 27 octombrie 2015 Discutat şi aprobat la şedinţa din

18 noiembrie 2015 a Consiliului Coordonator DIB

(proces verbal nr. 5)

Întrebarea 1: Cum pot fi abonate

revistele electronice?

Răspuns: Metode de abonare a revistelor

electronice pot fi:

– versiunea online gratuită, dar condiţionată de

abonamentul la versiunea pe suport hârtie (pe

bază de parolă sau IP);

– versiunea online, condiţionată de

abonamentul la versiunea pe suport hârtie şi

oferită la un preţ redus;

– versiunea online vândută separat;

– plată pentru articole;

– licenţă la site-ul pe care sunt amplasate

reviste electronice;

– reviste la pachet (accesul la o gamă de

reviste electronice incluse într-un singur

pachet, accesul la titluri individuale nefiind

permis);

– accesul la o colecție de reviste electronice

full-text a mai multor editori, accesibile

printr-o singură interfață de utilizator (de

exemplu EBSCO, ProQuest);

– achiziţia de reviste prin consorţii etc.

Întrebarea 2: Cum se realizează evidenţa cărților

primite de bibliotecă ca donaţie?

Răspuns: În dependenţă de provenienţă donaţiile

pot fi sau nu însoţite de acte referitoare la

cantitatea şi valoareal acestora. În cazul în care

donaţiile nu sunt însoţite de un document oarecare

(factură, act) bibliotecarul va evalua şi stabili

preţul publicaţiilor şi va întocmi un act de primire

la care va anexa un borderou.

În cazul donaţiilor din partea unor personalităţi

ce constituie colecţii importante atât ca volum cât

şi prin prestanţă culturală sau ştiinţifică, acestea

pot fi acceptate în întregime, constituindu-se ca

colecţii distincte, purtând numele donatorului.

Întrebarea 3: Care sunt sursele de informare

privind posibilităţile de completare a colecţiilor

bibliotecii?

Răspuns: Principalele surse de informare pentru

completarea colecţiilor sunt:

– cataloage şi planuri editoriale;

– liste de stoc ce conţin publicaţii disponibile

în diverse edituri, instituţii;

– vizite la librării, saloane şi expoziţii de carte;

– semnalări în presă;

– liste de publicaţii oferite prin schimb;

– oferte de la furnizori publici şi particulari;

– resurse electronice privind noile apariţii

(librării virtuale, baze de date ce reflectă

producţia editorială, pagini web ale

editurilor, cataloage on-line ale bibliotecilor).

Noi modalităţi de achiziţie Patron-driven acquisition (PDA) este

un model nou de dezvoltare a colecţiilor de

bibliotecă, utilizat pentru achiziţionarea de e-cărţi.

O componentă cheie a acestui model este

implicarea utilizatorului, adică achiziţia este

condusă de utilizator.

Cum funcţionează acest mecanism?

Furnizorii oferă acces la documente electronice

disponibile în baze de date, cataloage pentru a

vizualiza şi a decide dacă se va cumpăra sau nu un

document anume. Atunci când anumite ctiterii sunt

atinse pentru un document (de ex.: numărul de

cereri pentru acest document, numărul de pagini

consultate etc.), biblioteca achiziţionează

documentul şi oferă accesul la el utilizatorului.

Biblioteca poate alege dintr-o gamă de

modele de cumpărare şi închiriere:

poate achiziţiona documentul pe termen

nelimitat,

poate obţine o licenţă de utilizare pentru o

anumită perioadă de timp,

poate comanda imprimarea documentului

sau încărcarea acestuia în catalogul

bibliotecii.

Avantajele acestor modele sunt: utilizarea de

conţinut digital; accesul instantaneu la

documentele electronice; economisirea spaţiului

fizic al bibliotecii; creşterea capacităţilor

bibliotecii de a satisface cererile de informare ale

utilizatorilor; intervenţia eficientă a utilizatorului

final în dezvoltarea colecţiilor şi reducerea

sarcinilor bibliotecarilor.

Plăţi pentru vizualizare - Pay-per-view

(PPV). Plata pentru vizualizare este un model nou,

viabil, de afaceri în vederea furnizării conţinutului

digital pentru utilizatorii bibliotecii şi presupune

abonarea la un pachet de articole descărcate.

Biblioteca, în baza unui contract de licenţă,

obţine dreptul de acces la platforma editurii, cu

posibilitatea de a descărca un anumit număr de

documente full-text. La fiecare descărcare bilanţul

bibliotecii este redus cu valoarea unui articol, iar

numărul descărcărilor creşte în statistica de acces.

După descărcarea numărului total de documente

soldul bibliotecii devine zero, iar numărul de

descărcări în statisticile de acces devine egal cu

numărul maxim specificat în acordul de licenţă.

Biblioteca trebuie să studieze condiţiile de

publicare şi să ia o decizie cu privire la

abonamentul şi dimensiunea pachetelor

disponibile. Editura poate oferi mai multe pachete,

cum ar fi 100, 200, 500, 750, 1000, 1500 de

descărcări. Costul unei descărcări scade odată cu

creşterea dimensiunii pachetului. Aşadar, alegerea

unui pachet mai mare este mai profitabil din punct

de vedere al costurilor pentru fiecare descărcare,

însă biblioteca trebuie să fie sigură că toate

descărcările se vor realiza înainte de expirarea

licenţei. Majoritatea editorilor stabilesc limite de

perioade (un an, doi ani etc.). Dacă unele articole

nu sunt descărcate până la expirarea licenţei,

resursele financiare pentru porţiunea neutilizată nu

sunt rambursabile bibliotecii.