15 ianuarie - 15 februarie 2015

ªªii vvoo cc eeaa ttaappooaa tt ee ff ii aauuzz ii ttãã!!

C M Y K

Anul 6 • Nr. 4520 pagini

Ziar distribuit în Austria, Belgia, Germania ºi Olanda

Erscheint in: Belgien, Deutschland,Niederlande und Österreich

Un An mai bun ºi mai aproape deDumnezeu!

Joburi în Germania, Danemarca,Marea Britanie, Norvegia pentruromâni, cu salarii care pornesc de la1.300 de euro/lunã. Domenii ºicondiþii de angajare

A apus un Luceafãr!

ICR Bruxelles preia preºedinþiareþelei institutelor culturale europene

Olandezii s-au speriat degeaba – câþiromâni au venit, de fapt, la muncã înÞãrile de Jos

DIN SUMAR

Pagina 2

Pagina 9

Pagina 14

Pagina 3

Pagina 12

Viaþa deemigrant: câtde mult neschimbãtraiul înstrãinãtate

PPPP aaaa gggg iiii nnnn aaaa 4444

Activitãþi LARG în perioada 2013-2014

PPaaggiinniillee 55 ººii 66

Bine ne-am regãsit stimaþi cititori. Cu forþenoi, dupã câteva zile bune de concediu, amrevenit fiecare la viaþa de zi cu zi, unde stresula revenit deja.

Nu este nimic neobiºnuit, acest lucru este,cum unii zic: „un rãu necesar”!

Mulþi dintre dumneavoastã aþi observat dejafaptul cã în luna decembrie a apãrut încã unsupliment. Acest lucru a fost posibil deoarececererea a fost foarte mare. În nici mai puþin deo sãptãmânã, numãrul 44 a ediþiei din lunadecembrie s-a epuizat. Vã mulþumim pentrugrija ºi interesul pe care ni le acordaþi. Amvãzut, încã odatã cã nu vã suntem indiferenþi ºicã dacã am depus efortul de a mai scoate un

numãr aniversar al ziarului VOCEA TA, acestlucru nu a rãmas indiferent domniilor voastre,scriindu-ne ºi mulþumindu-ne pentru acestlucru. Aºa cum vã aºteptaþi, structura ziaruluiva fi schimbatã lunar, în funcþie de cererea ºibugetul care este disponibil. Suntem flexibili,iar acest lucru este cel mai bun lucru care ni sepoate întâmpla. Numai aºa, vom reuºi sã neridicãm la nivelul aºteptãrilor dumneavoastrã...ªi vã asigur cã nu sunt puþine cererile!!!

Reuºim (greu, dar cu brio) sã nu politizãmaceastã publicaþie. Doresc sã rãmânemechidistanþi faþã de oricare partid politic, iarpaginile noastre sã fie accesibile, în egalãmãsurã, oricãrei culori politice, lucru care,

ºtiu, va bucura cea mai mare parte din cititoriinoºtri.

Nu vreau prin acest bref sã vã încarc cumulte informaþii, dar doresc sã vã urez un AnNou plin de bucurii, realizãri ºi sãnãtate!

Aºa cum Einstein spunea: „Cea maifrumoasã ºi mai profundã trãire omeneascãeste misterul“, vã las pe dumneavoastrã sãdescoperiþi noutãþile din acest numãr ºi vãaºteptãm cu noi scrisori pe adresa redacþiei.

Notã: Dorim ca din numãrul viitor sãinaugurãm o nouã rubricã care se va numi: „Cititorii ne scriu!” Orice pãrere, criticã saulaudã sunt bine venite!

BREF de Ionela van Rees- Zota

Vã dorim un An Nou plin de bucurii ºi sãnãtate!

Activitãþi LARG în perioada 2013-2014

Au trecut deja mai mult de douãsãptãmâni decând am pãºit în noul an, anpe care ni-l dorim cu toþii la fel de bun cacel care a trecut ºi chiar mai bun…Sãprivim înapoi cu iertare, înainte cusperanþã, în jos cu înþelegere, iar în susspre Cer cu recunoºtinþã, bucurie ºifericire! Sã-i mulþumim Tatãlui Ceresc ºisã îi fim recunoscãtori pentru toatelucrurile pe care le-am primit în trecut saude care ne bucurãm în momentul prezent,pentru toate binecuvântãrile pe care lerevarsã asupra noastrã în fiecare zi!

Sã ne trãim viaþa privind înainte. Sãprivim dificultãþile ca pe niºteoportunitãþi ºi sã avem mereu bucurie însuflet ºi zâmbetul pe buze, deoarecezâmbetul dã viaþã fericirii din noi. Sã nebucurãm de fiecare clipã petrecutãalãturi de cei dragi. Sã ne bucurãm chiarºi de lucrurile simple ºi mãrunte, cãciîntr-o zi s-ar putea sã privim înapoi ºi sãdescoperim cã erau importante. Cuadevãrat cele mai frumoase lucruri înviaþã sunt gratuite!

Sã cãutãm sã fim mai buni, maiiubitori ºi mai înþelepþi, sã fim noischimbarea pe care o dorim în lume ºi dece nu exemple bune pentru cei din jurnostru. Sã cãutãm ca tot ceea ce facem sãfie fãcut cu dragoste. ”Dumnezeu esteiubire ºi cel ce rãmâne în iubire rãmâneîn Dumnezeu ºi Dumnezeu rãmâne întruel.” (1 Ioan 4, 16)

Sã fim oameni ai bucuriei ºi sãîmpãrtãºim ºi celor din jur bucuria, astfelvom gãsi oameni fericiþi. Sã-L cãutãm peDumnezeu cu inima curatã ºi sã învãþãmsã-L vedem în fiecare aspect al Creaþiei.Sã începem sã-L iubim pe Dumnezeu înfiecare om spre a descoperi frumuseþeaascunsã a lui Dumnezeu din fiecare omce poartã chipul Tainei Sale!...PãrinteleTeofil Pârâianu spunea cã ”dacã ne-amiubi cu adevãrat , dacã ne-am revãrsaiubirea unii faþã de alþii, s-ar luminalumea aceasta cu lumina iubiriinoastre...”

Sã iubim cu dãruire ºi necondiþionatpe aproapele nostru. Sã avem faþã de elbunãtate, cinste ºi respect, iubire sincerã,puternicã ºi lipsitã de viclenie. Sã avemputerea sã-i iertãm din suflet pe toþi ceicare ne-au greºit ºi sã nu ne fie nici nouãruºine sã cerem iertare. Sã împãrþim cudragoste iertare pentru cã iertarea te faceun om mai liber. Ea instaleazã iubirea înlume iar acolo unde existã iubire segãseºte binele prin excelenþã, izvoruloricãrui gând, cuvânt sau faptebune…unde este iubire acolo esteDumnezeu!

Sã ne apropiem mai mult de naturã,sã încercãm sã o studiem, sã-i desluºimtainele ºi sã urmãm calea pe care ne-oaratã... ea încearcã sã ne înveþe pe noioamenii cum sã îl slãvim pe Dumnezeutot timpul ºi-n tot locul pururea!

”Totdeauna sã trãim prezentul, sãuitãm trecutul, sã nu ne gândim preamult la viitor, sã fim mereu în clipaprezentã cu Iisus Hristos.”(PãrinteleArsenie Papacioc) Dumnezeu estesingurul care ne poate lumina calea ºisufletul, pentru ”cã Dumnezeu esteluminã ºi nici un întuneric nu este întruEl”(1Ioan 1, 5).

Sã avem grijã la gândurile noastre.Sã gândim mereu frumos ºi numai

frumos ca sã trãim frumos ºi sã fimfericiþi! Oamenii veseli, optimiºti,fericiþi, sunt o binecuvântare pentrusocietate, cãci aduc fericirea ºi altora!Întotdeauna sã folosim cuvinte care sãaducã viaþã ºi binecuvântare, iar vorba sãne fie plãcutã, dreasã cu sare, ca sã ºtimcum trebuie sã rãspundem fiecãruia!Niciodatã sã nu spunem ”nu se poate”, cisã începem cu ”sã vedem”.

Sã pãstrãm mereu prin rugãciunelegãtura ºi contactul cu Dumnezeu, ca sãcerem ºi sã primim ajutor de la El pentrucã ”fericiþi sunt toti cei care au prinslegãtura cu Baza Cereascã ºi suntconectaþi, prin evlavie, cu Dumnezeu.”(Pãrintele Paisie Aghioritul)

Sã-l lãsãm pe Iisus Hristos la timonavieþii noastre, ca sã navigãm corabiavieþii cu entuziasm ºi fãrã teamã defurtuni, pentru a avea parte de cele maifrumoase clipe!

Dragi cititori vã doresc un an maibun!Sã începeþi cu dreptul în Ianuarie, sãaveþi parte de dragoste în Februarie, sãfiþi înconjuraþi de pace în Martie, sã nuaveþi nicio grijã în Aprilie, sã fiþi fericiþiîn Mai, sã zâmbiþi din Iunie pânã înNoiembrie ºi sã vã bucuraþi înDecembrie!

Adriana-Lucia Ciugudean

ianuarie - februarie 2015Pagina 2

La începutde An Nou2015

Redacþia ziarului VOCEA TA ºi AGENÞIADE PRESÃ AªII ROMÂNI din Nürnberg vãureazã tuturor, acum, la început de An Nou 2015,multã sãnãtate, pace ºi liniºte sufleteascã, noisuccese ºi bucurii, noroc ºi împlinirea tuturordorinþelor precum ºi un sincer ºi cordial La MulþiAni!

Petrecerea dintre ani ne-a fãcut sã uitãm degrijile ºi de nevoile unui an (2014) dominat derecesiune economicã pe plan mondial, de conflictearmate (în Siria, Ucraina, Palestina…), decatastrofe aviatice (avioane bombardate saudispãrute în ocean) ºi navale (nave scufundate, cusute de refugiaþi la bord).

Revelionul–sãrbãtoarea începutului de AnNou, întâmpinat cu focuri de artificii, clinchete depahare cu ºampanie, îmbrãþiºãri ºi sãrutãri la miezde noapte– ne-a fãcut sã sperãm cã 2015 va fi unan mai bun ºi mai bogat, care sã ne aducãprosperitate, pace ºi, în primul rând, sãnãtate.Bineînþeles cã ºi anul care a trecut ne-a adusmulte satisfacþii, realizãri deosebite, momentefericite, speranþe împlinite ºi bucurii,pe caredorim sã le retrãim an de an. Trebuie doar sã fimoptimiºti, sã gândim pozitiv, sã ne facem cuconºtiinciozitate datoria, sã ne respectãmreciproc, sã nu uitãm cã viaþa ne oferã ceea ce-idãm ºi noi. Poate cã, pentru unii mai pesimiºti,toate acestea sunt simple sfaturi, care nu au nici olegãturã cu realitatea vieþii, dominatã de noroc ºide soartã…

Este adevãrat cã pesimiºtii gândesc astfel:“Soarta este totdeauna vitregã cu cei lipsiþi denoroc”, cã, mai bine, “Prost sã fii, noroc sã ai” saucã“De soartã n-ai unde te-ascunde” ºi cã “Dacãeºti bogat sau sãrac, mulþumeºte-te cu soarta ta”.La rândul lor, optimiºtii cred cã: “Norocul este oaltã denumire pentru tenacitatea voinþei”, cã“Munca omului noroc aduce” sau cã “Soarta-icum ºi-o face omul” ºi cã “Soarta omului estemereu în mâinile lui”.

Sã ne reamintim ce spunea despre noroc poetulantic Publius Vergilius Maro: “Norocul îi ajutã pecei îndrãzneþi.“, sau milionarul american RayKroc (fondatorul Corporaþiei McDonald’s):„Norocul este un dividend al sudorii. Cu câttranspiri mai mult, cu atât eºti mai norocos. “Câtdespre soartã, filozoful ºi scriitorul ArthurSchopenhauer spunea: “Fericirea noastrã depindede ceea ce suntem, de individualitatea noastrã. ªi,totuºi, prea adesea oamenii dau vina pe soartã.”,iar filozoful ºi poetul Lucian Blaga aprecia cã:“Soarta e o prãpastie în care cãdem numai dacãprivim prea mult în ea!”

În final, vã lãsãm pe dumneavoastrã, stimaþicititori, sã apreciaþi dacã este mai bine sã fim, înNoul An 2015, pesimiºti sau optimiºti, dacã estecorect sã ne lãsãm în voia norocului ºi a sorþii, saudacã trebuie sã muncim, cu sârguinþã ºi încredere,pentru a avea o viaþã fericitã…

… o viaþã fericitã, pe care noi v-o dorim dintoatã inima!

Mihai Anthony

EEDDIITTOORRIIAALLUUnn AAnn mmaaii bbuunn ººii mmaaiiaapprrooaappee ddee DDuummnneezzeeuu!!

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Europarlamentarul LaurenþiuRebega, membru al Grupului S&D dinParlamentul European, condamnã încei mai categorici termeni ataculterorist care a avut loc în dimineaþazilei de 7 ianuarie 2015 asupra redacþieisãptãmânalului satiric francez “CharlieHebdo”, în urma cãruia cel puþin 12

persoane au fost ucise, iar alte cel puþin20 sunt rãnite.

În calitate de membru al foruluilegislativ european, dar ºi ca om,Laurenþiu Rebega repudiazã actele deviolenþã indiferent de natura lor ºimanifestã deplinã solidaritate cupoporul francez ºi compasiune pentrupierderile suferite. Totodatã, în acesteîmprejurãri triste, îºi exprimãsusþinerea pentru eforturile autoritãþilorfranceze pentru prinderea ºi aducereavinovaþilor în faþa justiþiei.

De asemenea, în calitatea sa demembru al Parlamentului European,Laurenþiu Rebega considerã cãorganizarea unei dezbateri la nivelulParlamentului European, cerutã publicde doamna Renate Weber, membru algrupului ALDE, în care sã se discutedespre siguranþa jurnaliºtilor, în faþa

acestor tipuri de violenþe, este mai multdecât binevenitã.

MEP Laurenþiu Rebega crede cã “Înastfel de momente dificile, indiferentde grupurile politice în care îºidesfãºoarã activitatea, politicieniieuropeni trebuie sã îºi demonstrezesolidaritatea ºi angajamentul pentruprotejarea valorilor democratice, alibertãþii de exprimare în special,reprezentatã de presã. În luminatragicului ºi regretabilului eveniment,petrecut miercuri la Paris, organizareaunei dezbateri la nivelul ParlamentuluiEuropean, având ca subiect siguranþajurnaliºtilor este imperios necesarã,pentru a gãsi acele soluþii care pot punela adãpost practicanþii acestei profesiide orice presiuni sau ameninþãri.”

Cabinet EuroparlamentarLaurenþiu REGEBA

Comunicat de presã

ianuarie - februarie 2015 Pagina 3

Lucrãtori în agriculturã, ºoferi,electricieni, dispeceri ºi asistenþi medi-cali sunt cãutaþi în þãri ca Danemarca,Norvegia, Germania, Polonia, MareaBritanie ºi Bulgaria, prin intermediulreþelei Eures. De asemenea, AgenþiaMunicipalã pentru Ocuparea Forþei deMuncã Bucureºti anunþã organizareaselecþiei pentru studenþii ºi masteranziicare doresc sã lucreze în Germania învacanþa de varã, precum ºi o selecþie delucrãtori care vor sã se angajeze îndomeniul hotelier-gastronomic.

Danemarca recruteazã 50 deculegãtori de cãpºuni ºi zmeurã pentru ofermã care deþine 23 de hectare pentrucultivarea cãpºunilor în câmp ºi însolarii, precum ºi trei hectare decultivare a zmeurei în solarii/tuneluri.

Candidaþii trebuie sã aibã minim 18ani, experienþã de muncã în acestdomeniu, sã vorbeascã foarte bine limbaenglezã, iar experienþa în strãinãtate îndomeniul agricol constituie un avantaj.

Plata muncii se va face la kilogram,echivalentul în coroane daneze aaproximativ 1,6 euro brut/kg.

Angajatorul precizeazã cã oferã ºialte beneficii, cum ar fi: cazare în rulote,douã persoane/camerã contra unei taxede cazare de 50 de coroane daneze/zi.

„Sunt puse la dispoziþie spaþii debucãtãrie, maºini de spãlat, internet.Lucrãtorii trebuie sã îºi cumpere ºi sãpregãteascã singuri mâncarea.Transportul dus întors în/din Danemarcaeste în sarcina lucrãtorului“, se aratã înanunþul de angajare. Contractul va fipentru perioada 20 iunie-25 septembrie2015, se va lucra ºase zile pe sãptãmânã,între cinci ºi ºapte ore/zi.

Tot în Danemarca mai sunt vacanþe11 posturi de superviser culegãtori defructe, salariul de pornire fiindechivalentul în coroane daneze a 10euro brut/orã, dar mai sunt cãutaþi ºi 50de culegãtori de mazãre. Plata muncii seva face în funcþie de cantitatea culeasã,salariul fiind în jur de 0,6 euro/kg+12,5% bani de concediu.

Polonia Se cautã doi dispeceri transport.

Absolvenþii de studii superioare vor

avea un avantaj dacã vor candida pentruaceste posturi, însã angajatorul mai cereminim un an experienþã în logisticã detransport, precum ºi cunoaºterea limbiipoloneze - nivel avansat, engleza - nivelavansat ºi germana - nivel intermediar.Salariul oferit este de minim 2.500 zloþipolonezi brut/lunã, negociabil în funcþiede experienþã, angajatorul precizând cãmai oferã training gratuit, asigurareprivatã de sãnãtate ºi bonusurifinanciare. Contractele sunt pe perioadãnedeterminatã, iar cei interesaþi pottrimite CV ºi scrisoare de intenþie înlimba englezã la adresa d.lung@ef-express.pl.

Marea BritanieDoi angajatori vor sã angajeze câte

un ºofer de camion care sã aibã între doiºi cinci ani experienþã, permis deconducere cu maxim ºase punctepenalizare ºi sã vorbeascã la nivel mediulimba englezã. Salariile oferite sunt deopt, respectiv nouã lire brut/orã, iarcontractele sunt pe perioadãdeterminatã.

BulgãriaO companie din Bulgaria recruteazã

un agent vânzãri pentru România.Candidaþilor li se cer studii superioare,experien’ã minim ºase luni, permis deconducere ºi sã vorbeascã fluent limbaenglezã. Firma produce ºi comercia-lizeazã instalaþii de încãlzire bazate pepanouri solare, iar activitatea constã înprospectarea pieþei, dezvoltarea portofo-liului de clienþi, propunerea de noi pro-duse ºi servicii ºi participarea la târguride profil. Contractul va fi pe perioadãnedeterminatã, salariul negociabil, iarangajatorul menþioneazã cã oferã ºimaºina de serviciu, telefon ºi computer.

GermaniaO firmã recruteazã 10 electricieni

care sã aibã calificarea profesionalãîncheiatã ca electrician sau meserieechivalentã, experienþã profesionalã caelectrician în domeniul industrial,permis de conducere categoria B ºiautoturism personal, abilitatea de a

interpreta planuri ºi scheme electrice ºidisponibilitate imediatã. De asemenea,candidaþii trebuie sã aibã cunoºtinþebune de limba germanã, nivel B1 - B2.Durata contractului este nedeterminatã,dar cu ºase luni perioada de probã, iarsalariul va fi stabilit conformcontractului colectiv de muncã.

Tot în Germania se mai recruteazã30 de asistenþi medicali generaliºti, caresã aibã calificarea profesionalã încheiatãºi cunoºtinþe de limba germanã, minimA2. Salariul oferit variazã între 2.200 -2.700 euro brut/lunã. Persoanelepreselectate în urma interviului vor aveao sãptãmânã de practicã în Germania,iar cheltuielile privind transportul ºicazarea vor fi suportate de VÂJStuttgart. De asemenea, se acordãcursuri de limba germanã în Româniapânã la nivelul B1. Candidaþii admiºivor fi consiliaþi în primele zile dupã ceajung în Germania pentru a li se facilitademersul birocratic ºi administrativ înîntocmirea documentaþiei. Contractelesunt pentru cel puþin un an de zile.

NorvegiaÎn Norvegia, sunt disponibile 20 de

posturi de ºofer autobuz, care vorconduce autobuze etajate în sezonulturistic 2015. Cei interesaþi, trebuie sãaibã permis de conducere categoria D,experienþã mare ca ºofer autobuz, cazierjuridic curat ºi sã vorbeascã limbaenglezã. Salariul oferit este de 19,5 eurobrut/orã iar contractul este pentruperioada 1 mai - 1 septembrie 2015.Persoanele care doresc sã candideze

pentru aceste posturi pot trimite CVEuropass în limba englezã la adresa dee-mail: anders@citysightseeing.no.

Agenþia Municipalã pentruOcuparea Forþei de Muncã Bucureºtianunþã organizarea selecþiei pentrustudenþii ºi masteranzii care doresc sãlucreze în Germania în vacanþa de varã,precum ºi o selecþie de lucrãtori care vorsã se angajeze în domeniul hotelier-gastronomic.

Pentru a putea participa la selecþiapentru studenþi ºi masteranzi, tineriitrebuie sã urmeze cursuri la zi la ofacultate de stat sau particularã,acreditatã conform legii, ºi trebuie sãcunoascã limba germanã.

Depunerea dosarelor ºi susþinereatestului de limba germanã vor avea locîn perioada 12 ianuarie – 6 februarie, înintervalul luni-joi, de la ora 9.00 la ora15.30, ºi vineri între orele 9.00-13.00, laAMOFM Bucureºti, strada SpataruPreda nr. 12, corp clãdire A, parter,sector 5.

Pentru detalii suplimentare puteþisuna la numerele de telefon021.316.55.08 sau 0758.102.125.

Agenþia de Ocupare a mai anunþatcã angajatorii din Germania mai pun ladispoziþia lucrãtorilor români 77 deposturi în domeniul hotelier-gastrono-mic, pentru cei care doresc sã desfãºoareo activitate sezonierã în Germania.

Compania germanã Europa Park,McDonald’s ºi Centrala de Mediere aStrãinilor ºi Specialiºtilor ZAV Bonnoferã locuri de muncã pentru urmã-toarele meserii: bucãtar (20 de posturi),

ospãtar (25 de posturi), personal înindustria gastronomiei de sistem (20 deposturi), ajutor bucãtar (6 posturi) ºicamerista/roomboy (6 posturi).

Pentru ocuparea posturilor debucãtar, ospãtar ºi personal în industriagastronomiei de sistem, sunt solicitatepersoane care au calificare profesionalãîncheiatã, experienþã în domeniu ºicunoºtinþe bune sau foarte bune delimba germanã, precum ºi cunoºtinþebune de limba englezã. Pentru celelalteposturi, cunoaºterea limbii germane estesuficientã.

Angajarea se face pe o perioadã de9 luni, cu posibilitate de prelungire,începând cu lunã martie 2015. Salariuloferit este cuprins între 1.500 ºi 2.200euro brut/lunã pentru lucrãtorii calificaþi(bucãtar, ospãtar) ºi între 1.300 ºi 1.600euro brut/lunã pentru personalulnecalificat (ajutor bucãtar,cameristã/roomboy, personal înindustria gastronomiei de sistem).

Programul de lucru este cu normãîntreagã, iar cazarea poate fi asiguratã decãtre angajator sau acesta poate oferisprijin în vederea gãsirii unei locuinþe.

Selectria va fi organizatã la Braºovîn luna februarie 2015. Persoanele cudomiciliul în Bucureºti, care corespundcerinþelor posturilor oferite, trebuie sã seadreseze Consilierului EURES dincadrul Agenþiei Municipale pentruOcuparea Forþei de Muncã Bucureºti,strada Spãtarul Preda nr. 12, sector 5,telefon 021/316.55.08, interior 233,pentru a fi înregistrate în baza de datepentru munca în strãinãtate ºi pentru aprimi invitaþie de participare la selecþie.

Pentru înscrierea în baza de datesunt nesesare urmãtoarele documente:cerere tip (se completeazã la sediulAgenþiei de Ocupare a Forþei deMuncã), copie act de identitate saupaºaport (valabilitate minim 6 luni), C.Vmodel Europass (cu fotografie) în limbagermanã (Lebenslauf), cazier judiciar înoriginal din care sã reiasã cã persoanelenu au antecedente penale (termen devalabilitate 6 luni), adeverinþa de lamedicul de familie, cu menþiunea„Clinic sãnãtos/Apt pentru muncã”.

http://www.incont.ro

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Joburi în Germania, Danemarca, Marea Britanie,Norvegia pentru români, cu salarii care pornesc de la1.300 de euro/lunã. Domenii ºi condiþii de angajare

Cu doi ani în urmã, respectiv la 20 decembrie2013, Adunarea Generalã a Organizaþiei NaþiunilorUnite a stabilit ca 2015 sã fie Anul Internaþional alLuminii ºi al Tehnologiilor Bazate pe Luminã.

Ideea luminii i-a fascinat pe oameni din cele maivechi timpuri ºi a fost subiect de analizã ºi meditaþiepentru filosofi, pentru mistici, teologi, fizicieni, me-dici ºi cercetãtori. Fie cã s-au raportat la luminã, cafundament al vieþii pe pãmânt, ca izvor al existenþeispirituale, ca semn al vieþii cosmice, ca sursã de in-spiraþie creatoare, oamenii au încercat sã defineascãlumina în diverse feluri, sã îi dezvãluie misterul, são stãpâneascã ºi sã o utilizeze în folosul lor.

Marcarea Anului Internaþional al Luminii va firealizatã prin organizarea unor evenimenteculturale, ºtiinþifice ºi educaþionale menite sã atragãatenþia asupra rolului pe care îl are lumina îndomeniul medical, energetic, al comunicãrii prinintermediul tehnologiilor avansate ºi, de ce nu, în

sfera creaþiei artistice. În acest sens, ele meritã menþionate

manifestãrile legate de :- împlinirea a 1000 de ani de la publicarea

primului tratat de opticã , scris de Ibn al-Haytham(Alhazen) considerat pãrintele opticii moderne;

- 200 de ani de la definirea luminii ca undãpotrivit teoriei lui Augustin-Jean Fresnel;

- 100 de ani de la publicarea TeorieiRelativitãþii a lui Albert Einstein;

- 150 de ani de cãnd James Clerk Maxwell agãsit ecuaþiile fundamentale ale electromagne-tismului ºi a realizat unificarea celor douã câmpuri– electric ºi magnetic;

- 50 de ani de când Arno Penzias and RobertWoodrow Wilson au descopertit microundelecosmice de fond1.

Prin urmare, sub egida anului internaþional alluminii vor fi derulate, pe parcursul anului 2015, o

serie de proiecte mulþi ºi interdisciplinare în caresunt implicaþi 100 de parteneri din 85 de þãri.Aceºtia ºi-au motivat participarea la amplul proiectconsiderând cã tehnologiile bazate pe luminã potcontribui în mod esenþial al îmbunãtãþirea mediuluinostru natural, medical, economic, social ºicomunicaþional.

În viitorul apropiat, de pildã, se va puneaccentul pe identificarea unor noi surse de energie,dezvoltarea formelor avansate de comunicaredigitalã, explorarea eficientã a sistemului solar ºi aluniversului, inventarea unor instrumente opticeperformante ºi perfecþionarea aparatelor destinateinvestigaþiilor ºi tratamentelor medicale. În topulpreocupãrilor de ultimã orã va sta extindereaInternetului, în sensul creºterii rolului pe care îl areîn facilitarea accesului la informaþie, promovareaculturii, extinderea educaþiei la distanþã ºi aeducaþiei permanente, dezvoltarea conexiunilor

interumane permanente, stabilite oricând ºi deoriunde din lume.

2015 - un an dedicat Luminii, 2015 - un an încare informaþia va conta mai mult decât oricând,2015 - un an al deschiderilor spirituale.

2015, iatã un an al speranþelor de mai bine ºi alconvingerii cã, stând sub semnul luminii, omenireaîºi va regãsi calea cea dreaptã ºi îºi va redobândiîncrederea în sine.

LILIANA MOLDOVAN

1 A se vedea ://stiri.tvr.ro/2015-anul-international-al-luminii-si-al-tehnologiilor-bazate-pe-umina_54594.html#sthash.RSf3BOAw.dpuf.

2015 – sub semnul luminii

Pagina 4 ianuarie - februarie 2015

C M Y K

Plecarea peste hotare încãutarea unui trai mai bun atragedupã sine multe provocãri,incertitudini ºi experienþe mai multsau mai puþin plãcute, indiferent deþara aleasã ca destinaþie. Russell V.J. Ward, scriitor, blogger ºi expat, apovestit pentru publicaþiaamericanã „The Huffington Post“cum l-a schimbat traiul înstrãinãtate. „În ultimii 12 ani, amtrãit în mai multe þãri ºi am vizitat ºimai multe. Am cunoscut culturi ºitradiþii noi, am avut incertitudini ºimulte motive de neliniºte, amîntâlnit oameni interesanþi ºi amlegat prietenii pe viaþã. Am încercatsã-mi trãiesc viaþa la întregul eipotenþial. Traiul în strãinãtate estecea mai satisfãcãtoare ºiprovocatoare experienþã pe care opoate avea cineva. Ea l-a schimbatpe cel care credeam cã sunt“, spuneRussell Ward, care a simþit patruschimbãri importante în viaþa luiodatã cu plecarea peste hotare:

Nu vei mai fi aceeaºipersoanã

Odatã ce decizi sã pleci înstrãinãtate, vei schimba mai multdecât casa ºi locul de muncã. Traiulpeste hotare aduce cu sine o mulþimede obstacole, emoþii, provocãri ºieºecuri, iar toate acestea au un im-pact greu de imaginat asupra perso-nalitãþii tale. „Probabil cã nu veirealiza imediat, dar într-o bunã zi tevei privi altfel. Creºti, evoluezi ºimergi mai departe (...) Unele cicatri-ce sunt bune, altele rele, dar nimicnu va mai fi la fel. Lucruri care erauimportante odatã îºi pierd din însem-nãtate. Lucruri care pãreau lipsite devaloare devin, dintr-o datã, impor-tante. Prieteniile devin nepreþuite.Familia devine un concept vag ºi numai iei nimic de bun. Mutarea pestehotare te va face sã realizezi cãobiectele nu aduc fericirea. Maimult, începi sã redefineºti ideea desucces“, spune Russell Ward.

Nu vei mai putea sã teîntorci acasã

Poate cã vei avea posibilitateasã revii dupã o vreme în þara natalã,dar nu vei mai putea avea niciodatãacolo viaþa de altãdatã. Oamenii pecare i-ai lãsat în urmã se schimbã,tu devii o altã persoanã ºi, în timp,se instaleazã distanþa. „În timp ce tutrãiai aventuri «pe repede înainte»,viaþa de acasã curgea la fel.Oamenii au mers în continuare lamuncã, la cumpãrãturi sau învacanþe, ºi-au aniversat zilele denaºtere, s-au cãsãtorit, au schimbatlocul de muncã ºi casa. Deºi totulpare neschimbat, adevãrul este cãviaþa a mers mai departe ºi fãrã tine.Acesta este un preþ uriaº pe caretrebuie sã-l plãteºti odatã ce pleci înstrãinãtate. La un moment dat, veirealiza cã nu te vei putea întoarceacasã nici dacã vei dori lucrulacesta“, crede Russell Ward.

Lumea ta devine maimare

Odatã cu locurile ºi ºiexperienþele noi pe care le vei trãidupã plecarea în afara þãrii, lumeata se extinde. Traiul peste hotare teva determina sã cauþi înpermanenþã experienþe noi ºi sã nu

te mai mulþumeºti cu puþin. „Veideveni pentru totdeauna dependentde explorãri ºi nu vei mai avea calede întoarcere. Ai ºtiut dintotdeaunacã lumea este mare, dar abia cândajungi în colþurile sale îndepãrtaterealizezi cât de mare este cuadevãrat ºi cât de uimitoare este.Odatã cei vei ºti asta ºi te veiminuna de complexitatea ºiimensitatea ei, nu vei mai putearenunþa niciodatã la ea“, credeRussell Ward.

Totul pare posibil Plecarea din þara natalã a fost

cea mai grea parte, dar odatã ce ai

fãcut acest pas, nimic nu va mai fiimposibil. „Poºi cãlãtori maideparte, vorbi o altã limbã, gãtipreparate diverse ºi îmbrãþiºa alteculturi. Vei înþelege tradiþiile ºiobiceiurile locului, vei fi maideschis oportunitãþilor, veiaborda strãinii cu o mai marelejeritate ºi vei spune «Adio!»traiului comod de acasã. Aidemonstrat cã poþi trãi pestehotare ºi cã poþi supravieþui. Aiavut curajul sã-þi urmezi visul.Da, ai deschis Cutia Pandorei ºinu o vei mai putea închide, darvei fi mai fericit ºi maimulþumit“, mai spune Ward.

http://adevarul.ro

VViiaaþþaa ddee eemmiiggrraanntt:: ccââtt ddee mmuullttnnee sscchhiimmbbãã ttrraaiiuull îînn ssttrrããiinnããttaattee

Viaþa dincolo de graniþele þãrii vine cuprovocãri, eºecuri, dar ºi realizãri care te vor

transforma într-o persoanã mult diferitã de ceadin þara natalã. Lumea ta devine mai mare ºi îþiva fi greu sã renunþi la ea pentru cea de acasã.

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

EURES Romania anunþã cã dispune de 77 deposturi pentru lucrãtori calificaþi în domeniul hotelier –gastronomic, care doresc sã desfãºoare o activitatesezonierã în Germania.

Cei interesaþi vor putea participa la selecþia care seva organiza la Braºov în februarie 2015.

Compania germanã Europa Park, McDonald’s ºiCentrala de Mediere a Strãinilor ºi Specialiºtilor ZAVBonn oferã locuri de muncã pentru urmãtoarelemeserii: bucãtar (20 de posturi), ospãtar (25 deposturi), personal în industria gastronomiei de sistem(20 posturi), ajutor bucãtar (6 posturi) ºicameristã/roomboy (6 posturi).

Pentru ocuparea posturilor de bucãtar, ospãtar ºipersonal în industria gastronomiei de sistem, suntsolicitate persoane care au calificare profesionalãîncheiatã, experienþã în domeniu ºi cunoºtinþebune/foarte bune de limba germanã (nivel B1/B2),precum ºi cunoºtinþe bune de limba englezã (nivelB1). Pentru posturile de ajutor bucãtar ºicameristã/roomboy, angajatorii germani solicitãpersoane care au cunostinþe de limba germanã, nivelA2 – B1, precum ºi experienþa în domeniu.

Angajarea se face pe o perioada de nouã luni, cuposibilitate de prelungire, începând cu luna martie2015. Salariul oferit este de 1500 – 2200 eurobrut/lunã pentru lucrãtorii calificaþi (bucãtar, ospãtar)ºi de 1300 – 1600 euro brut/lunã pentru personalulnecalificat (ajutor bucãtar, cameristã/roomboy,personal în industria gastronomiei de sistem).Programul de lucru este cu normã întreagã, iar cazareapoate fi asiguratã de cãtre angajator sau acesta poateoferi sprijin în vederea gãsirii unei locuinþe.

Persoanele cu domiciliul în judeþul SIBIU carecorespund cerinþelor posturilor oferite, trebuie sã seadreseze consilierului EURES din cadrul AgenþieiJudeþene pentru Ocuparea Forþei de Muncã SIBIU,strada Morilor, nr.51A, telefon:0269.210882 int.119,sau 0269.237719 pentru a fi înregistrate în baza dedate pentru munca în strãinãtate ºi pentru a primiinvitaþie de participare la selecþii.

Înscrierea se realizeazã pe baza urmãtoarelordocumente:

- copie act de identitate sau paºaport (valabilitateminim 6 luni);

- C.V model Europass (cu fotografie inclusã) înlimba germanã;

- cazier judiciar în original din care sã reiasã cãpersoanele nu au antecedente penale (termen devalabilitate 6 luni);

- adeverinþã de la medicul de familie, cu menþiunea„Clinic sãnãtos/Apt pentru muncã”.

http://www.turnulsfatului.ro

Din ianuarie 2015, Consulatul General al României la München, înparteneriat cu Reþeaua avocaþilor vorbitorilor de limba românã, oferãconsiliere juridicã gratuitã, în limba românã.

Avocaþii-parteneri vã vor sfãtui cu privire la drepturile ºi obligaþiilepe care le aveþi în Republica Federalã Germania. Serviciul deconsiliere este gratuit ºi va dura circa 15 minute pentru fiecare client.Subliniem cã oficiul nostru nu îºi asumã rãspunderea pentru conþinutul

consilierii juridice oferite de partenerii noºtri avocaþi.Consilierea se va desfãºura în clãdirea consulatului din Richard

Strauss Str. 149, München 81679. Nu este necesarã programareaanterioarã, dar este util sã vã exprimaþi din timp interesul pentru oanumitã temã la adresa: ramona.chiriac@mae.ro.

Membrii reþelei avocaþilor parteneri ai oficiului consular ºivorbitori de limba românã sunt cuprinºi în tabelul afiºat la adresa deweb http://munchen.mae.ro/node/814. Colaborarea cu reþeauaavocaþilor este parte a unui proiect iniþiat de Consulatul General în2012, având ca principal obiectiv informarea ºi sprijinirea cetãþenilorromâni în diferite speþe juridice în apãrarea drepturilor lor.

Programul lunii ianuarie:16 ianuarie, ora 10.00 - consiliazã doamna avocat Isabela Komm30 ianuarie, ora 10.00 - consiliazã domnul avocat Mihail Naum

CONSULATUL GENERAL AL ROMÂNIEI în München

Consilierejuridicã

gratuitã laConsulatul

General

Angajatorii germani cautã bucãtari,ospãtari ºi cameriste din Sibiu

Pagina 5ianuarie - februarie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

LARG a devenit o importantãpartenerã a Ambasadei ºi aConsulatelor din Germania,întreþine legãturi cu Ministerul deExterne, cu Guvernul României ºicu Preºedenþia. Astfel în aceastãperioadã LARG a participat la toateîntâlnirile organzitate de instituþiilede Stat din România iar unoractiviºti de frunte ai Ligii li s-auconferit în anii 2013 ºi 2014,Ordinul Naþional „ServiciulCredincios” - în grad de Cavalerde cãtre Preºedenþia României.

Este binecunoscut faptul cãasociaþiile ºi comunitãþile de românidin Germania, ºi nu numai, au înprogramul lor de activitate, pe lângãpãstrarea ºi promovarea culturii ºi aspiritualitãþii româneºti în þãrileunde s-au stabilit, ºi interesul majorpentru sprijinirea tuturoriniþiativelor care pot duce laîmbunãtãþirea vieþii social-culturaledin România. În acelaºi spirit,LARG a desfãºurat ºi o serie deproiecte ºi acþiuni de strângere alegãturilor cu fraþii noºtri de pestePrut.

Mulþumim totodatã românilordin Germania care prin votul lor laalegerile prezidenþiale dinnoiembrie 2014 au contribuit laposibila îmbunãtãþire nu numai aclimatului politico-social dinRomânia dar ºi la o mai eficientãcolaborare a românilor de pestehotare cu þara noastrã de origine.

Încercãm sã trecem în revistãactivitãþile cele mai importante dinperioada 2013-2014.

Proiecte realizate

Sã ne cunoaºtem reciprocmai bine, în perspectiva

aderãrii RepubliciiMoldova la Uniunea

EuropeanãProiect comun al asociaþiilor

româneºti din Germania,Olanda, Belgia ºi Austria 8-27mai 2013

Din iniþiativa ºi cu finanþareaLARG, o echipã TV din Chiºinãu,

formatã din Dorina ºi VictorChirilov, au fãcut un turneu înGermania, Olanda, Belgia ºiAustria, realizând reportaje despreviaþa ºi integrarea românilor ºi amoldovenilor din aceste þãri, eleurmând a fi prezentatetelespectatorilor din RepublicaMoldova pentru a cunoaºteaspecte concrete din UniuneaEuropeanã.

La întâlnirile cu publicul, cumassmedia ori cu oficialitãþile dinþãrile vizitate, s-au purtat discuþii, s-au prezentat filme realizate deDorina Chirilov, ºi s-au difuzatmateriale publicitare despreRepublica Moldova.

Echipa a fost însoþitã înGermania, Olanda ºi Belgia de cãtreEmil Mateiaº, preºedinteleasociaþiei germano-româneNIEDERSACHSEN, iar în Austriade cãtre Ioan Godja, preºedinteleasociaþiei UNIREA – WienerNeustadt.

Partenere la proiect au fost 34de comunitãþi româneºti din þãrilevizitate.

Acesta a fost primulproiect comun al asociaþiilorromâneºti din Europa!

În desfãºurarea proiectului amfost încurajaþi de Ministrul deExterne al României, E.S.TitusCorlãþean ºi de Ministrul Delegatpentru Românii de PretutindeniCristian David. La proiect auparticipat Ambasadele Românieiºi Republicii Moldova din þãrilevizitate, Consulatele Generale aleRomâniei din München ºi Viena,Institutele Culturale Române dinBruxelles ºi Viena, precum ºiMitropolia Ortodoxã Românãpentru Germania, EuropaCentralã ºi de Nord cu sediul laNürnberg.

Parteneriatul masiv la acestproiect, cãldura cu care oaspeþii aufost primiþi peste tot, sprijinullogistic pe care l-au primit, fãrã decare acest proiect nu ar fi fostposibil, aratã încã o datã cã româniioriunde ei s-ar afla, nu îºi uitã ºi nuîºi vor uita niciodatã fraþii de pestePrut.

Liga Asociaþiilor Româno-Germane din Germania

(LARG), în colaborare cuPrimãria din localitateaªINCA NOUÃ, jud.Braºov

au desfãºurat în perioadaiulie 2013 – iulie 2014

proiectul ”CrâmpeiRomânesc”

Proiectul sprijinã ºi populari-zeazã comuna ªinca Nouã care esteun simbol pentru sutele de asem-enea „crâmpeie“ de pe meleagurileunde trãiesc românii. Prin realizareaa 16 reportaje cu episoade din viaþa

satului ºi a unui film general despreªinca Nouã, proiectul urmãreºtepopularizarea prin intermediulcomunitãþilor româneºti a acestui„crâmpei”, astfel încât sã contribuiepunctual la unitatea tuturorromânilor, la promovarea uneiimagini adevãrate despre România.

Proiectul a fost susþinut atât lafaþa locului cât ºi virtual de agenþiilede presã:

- Radio TV Unirea “un radiopentru toþi românii”, Viena (IoanGodja);

- Radio “Zig-Zag de România”

al postului “Freies Radio Stuttgart”(Daiana Matie?);

- Viorel Bãetu, vicepreºedintepentru Europa AsociaþiaJurnaliºtilor Români dePretutindeni, cu sediul la Montrealîn Canada

- Agenþia de presã “AºiiRomâni” Nürnberg (Ionela vanRess-Zota);

- Radio Chiºinãu (MariaMocanu);

- Revista „Moldova”Chiºinãu (Raia Rogac);

- Asociaþia „DutschRO”,Olanda (Mariana Mihãilã).

Proiectul a fost susþinut finan-

ciar de Asociaþia NIEDERSA-CHSEN ºi de Primãria ªinca Nouã

Proiectul “Aici suntstrãbunii noºtrii”. ªinca

Nouã, 2014Din dorinþa de a transmite ºi

peste hotare rãdãcinile adânci alepoporului nostru pe meleagurilegeografice ale României, LARG înparteneriat cu importante instituþiide învãþãmânt superior ºi cusprijinul primãriei ªinca Nouã, a

organizat acest simpozion. Auparticipat unele agenþiile de presãdin Europa, partenere LARG..

Dovezile existenþei în zonacomunei ªinca Nouã a „Homosapiens sapiens” în urmã cu 30.000de ani, au fost demonstrate de:

Prof.univ.dr.Marin Cârciu-maru, Universitatea „Valahia”Târgoviºte

Dr. Elena Cristina Niþu,Cercetãtor la Complexul Na?ionalMuzeal „Curtea Domneascã”,

Dr. Radu ªtefãnescu,Directorul Muzeului Judeþean deIstorie Braºov

Conf.univ.dr. GheorgheRoºculeþ, Facultatea de Sociologieºi Comunicare Universitatea„Transilvania” Braºov.

Proiectul EuopeanERASMUS

Pentru a putea implementaproiectul european „EXPERIEN-ÞA EUROPEANÃ – DRUMDESCHIS CÃTRE FORMAREªI PERFECÞIONARE” (2014-1-RO01-KA102-000823), LiceulBãnãþean Oþelu Roºu avea nevoiede 3 parteneri europeni. LARGîmpreunã cu RadioTV Viena ºiasociaþia „DutschRO” Olanda auacceptat sã devinã partenerii acestuiproiect.

Proiectul are drept obiectivgeneral creºterea gradului deangajabilitate pe piaþa muncii prinreducerea ºomajului în rândulabsolvenþilor ºi creºterea interesuluipentru învãþãmântul profesional,prin oportunitatea unei formãriprofesionale la standarde europeneîn cadrul unor parteneriatetransnaþionale.

AAccttiivviittããþþii LLAARRGG îînn ppeerriiooaaddaa 22001133-22001144Liga Asociaþiilor Româno-Germane din

Germania la care sunt afiliate 24 deasociaþii, a desfãºurat ºi în aceastã

perioadã o activitate destul de bogatã,având în vedere cã toate proiectele ºi

activitãþile au fost autofinanþate.

Activitãþi permanente:În pagina www.larg.de au fost

inserate 41 de activitãþi ºicomunicate de presã ale Ligii ori aleasociaþiilor din Germania indiferentdacã sunt sau nu membre LARG.

„Vocea Ta”, ziar în limbaromânã din Germania, este condusde vicepreºedinta LARG Ionelavan Rees-Zota, avându-l ca Senioreditor pe Emil Mateiaº,vicepreºedinte ºi purtãtor de cuvântLARG. Publicaþia este o tribunã decomentarii ºi evenimente atâtdespre viaþa ºi preocupãrileromânilor din Germania, cât ºi deinformaþii despre principaleleevenimente din România.

Colectivul redacþiei în limbaromânã „Zig Zag de România“de la Freiers Radio für Stuttgart,este condus de Ing. Daiana Matieº,membrã în Comitetul de ConducereLARG.

Sãptãmânal, românii din zonaStuttgart pe lungimile de unda 99,2MHz iar prin internet pretu-tindenipe glob, pot asculta interviuri cupersonalitãþi de frunte ale vieþiicivice ºi culturale româneºti,muzicã româneascã ºi informaþiiutile pentru românii din Germaniaºi nu numai.

Dar redacþia se implicã ºiorganizeazã diverse activitãþi socio-culturale, cum ar fi: corul radio,teatru radiofonic românesc (în inter-pretarea românilor din Stuttgart),concerte live, promovarea tinerelor

talente, seri de film românesc, atelierde creaþie, expoziþii de artã plasticã,seri literare, proiecte umanitare.

Pagina www.onlinereflect.euconþine arhiva audio din emisiunileredacþiei.

H o l z - B a n k - T h e a t e r(Wolfsburg) este condus de artiºtiiieºeni Ozana ºi Cristian Costin,membrii ai LARG ºi colaboreazãcu Asociaþia Germano-RomânãNIEDERSACHSEN.

Pe lângã stagiunea permanentãde teatru, de cursuri actoriceºtipentru publicul german, în cadrulteatrului se desfãºoarã ºi activitãþispecifice LARG.

Pe lângã cultura universalã,teatrul iniþiazã ºi înscenãri originaleinspirate din clasicii literaturiiromâneºti. În anul 2013 teatrul aprimit Premiul de Integrare(Integrationspreis) din parteaoraºului Wolfsburg.

Preºedintele LARG, LucianGlass organizeazã Spectacoleartistice ºi folclorice româneºti în

mai multe oraºe din Europa la careau participat artiºti de prestigiu cumar fi Stela Popescu, Irina Loghin,Maria Dragomiroiu, MirabelaDauer, Adrian Enache, Raul ºi alþii.

Doamna AdrianaZimmermann, Hanovra, membrãactivã LARG, este una din gazdeleprimitoare care dã pilejul românilorsã cunoascã de aproape aceºti mariartiºti ai tribunelor româneºti ºi sãse bucure împreunã de momenteartistice deosebite, dar ºi detradiþionala bucãtãrie româneascã.

PROTOCOL DE PARTE-NERIAT între Uniunea Ziariº-tilor Profesioniºti din România ºiLiga Asociaþiilor Româno-Germane din Germania (LARG)

Uniunea Ziariºtilor Profesio-niºti din România (UZP), cusediul în Bucureºti, reprezentatãprin domnul Doru Dinu Glãvan,Preºedinte ºi Liga AsociaþiilorRomâno-Germane din Germa-nia (LARG) cu sediul în Stuttgard,reprezentatã prin domnul LucianGlass, Preºedinte, mailto:l.glass@web.deîn scopul desfãºurãrii unoracþiuni social-culturale comune,încheie prezentul protocol departeneriat.

Pateneriat cu Asociaþia Jur-naliºtilor Români de Pretutin-deni

AJRP este o asociaþie fãrãculoare politicã cu sediul înMontreal, Canada. Asociaþianumãrã în acest moment peste 70de jurnaliºti din toate colþurilelumii, iar scopul ei estetransparen?ã la nivel de presã delimbã românã, atât în România, câtºi în afara ei. Vicepreºedinte pentruEuropa este domnul Mihael Cutui-Bãetu, membru activ LARG, caredesfãºoarã aceastã activitate ºi înnumele Ligii.

Unele Acþiuni punctualeZilele Miron Cristea” ediþia

XVII – Topliþa, 18 -20 iulie 2014La festivalul „Zilele Miron

Cristea” (primul patriarh alBisericii Ortodoxe Române,1925 -1939) a participat din partea

LARG, scriitorul Michael Cutui -Bãetu care cu aceastã ocazie ºi-alansat cartea „Turiºti prinAustralia” Editura Nico 2014.

Diaspora Estival 17- 24august 2014

Cea de a doua ediþie a acestuifestival, la care a participatpreºedintele LARG LucianGlass, a avut loc la Eforie Nord,fiind organizatã de MinisterulAfacerilor Externe, prinDepartamentul Politici pentruRelaþia cu Românii de Pretutindeni.

Evenimentul a reunitapoximativ 200 de reprezentanþi aimediului asociativ românesc dinîntreaga lume ºi a fost structurat subforma unor ateliere de lucru pe temede interes pentru comunitãþileromâneºti din strãinãtate. LARG adat un comunicat de presã privitorla aceastã acþiune, comunicat carese gãseºte ºi pe www.larg.de

Parteneriat educaþional întreªcoala Gimnazialã Bãuþar, CaraºSeverin ºi Liga AsociaþiilorRomâno-Germane, Germania, învederea realizãrii unei punþi delegãturã între creaþiile folcloriceautentice ºi comunitãþile de românidin Centrul Europei.

El se realizeazã prin:- Proiectul “Moºteniri culturale

pe Valea Bistrei” (coordonatoriDir.prof.Victoria Mãran ºi Prof.Ramona Bogdan);

- Realizarea filmului “Mãsu-ratul Oilor” (Emil Mateiaº, MariusDiþã – LARG Germania)

- Festivalul folcloricCiobãnaºul, ed. I-a ºi a II-a;(coordonatr Prof.Ramona Bogdan);

- Simpozionul “Educaþiepentru patrimoniu cultural”(referat ºi Emil Mateiaº, LARG,).

Prezentul protocol este valabilpe perioada 1.mai.2013 –1.mai.2015.

Festivalul Internaþional deFilm „HERCULES.ro” 5-6 iulie2014

Din dorinþa de a promova ozonã turisticã dar ºi pe tineriirealizatori de film din România,LARG a iniþiat acest festival prinintermediul Asociaþiei germano-române NIEDERSACHSEN care aºi sponzorizat acþiunea. Din juriulinternaþional a fãcut parte ºi LucianGlass, preºedintele Ligii.

Participanþii din þarã ºistrãinãtate au fãcut ºi o scurtãcroazierã pe Dunãre, în zonaPorþilor de Fier, admirând ºi statuiaîn stâncã a lui Decebal.

Venind în sprijinul modernizãriiaudio-vizuale a învãþãmântului,LARG a finanþat din fonduriprivate, înfiinþarea unui Centru

pilot pentru judeþul Caraº Severin,în cadrul Liceului Bãnãþean OþeluRoºu. Deschiderea Centrului, sem-narea documentelor de parteneriatºi gala de filme au fost urmãrite deun numeros public la niveljudeþean. Din partea LARG a par-ticipat Lucian Glass, preºedinteleLigii ºi Emil Mateiaº, vicepre-ºedinte ºi iniþiator al proiectului.Parteneri sunt deasemenea StudioulRadioTV Viena prin participareadiectorului Ioan Godja precum ºiartista liricã a operei din Bruxelles,Maria Nicolescu, de asemeneaprezentã la deschidere.

Biblioteca Românã dinFreiburg

LARG prin Ion Dumitru ºirecent prin Apelul semnat alãturi deEmil Mateiaº, de domnul MihaiNeagu Basarab, noul director alBibliotecii ºi de Dr.med.GheorgheOlteanu din partea Asociaþieipentru Culturã ºi Artã a Românilordin Rin-Main, invitã românii dindiaspora sã contribuie la salvareaacestui izvor de culturã româneascãîn Occident, un adevãrat Muzeu alExilului Românesc.

Propunerea LARG lansatã înluna decembrie 2014 (www.larg.de) aduce o concepþie nouã desprefelul cum poate ºi trebuie salvatacest lãcaº de culturã.

Contact cu Institutul CulturalRomân

În luna octombrie 2013, EmilMateiaº a avut la sediul ICRBucureºti o lungã discuþie cupreºedintele Lilian Zamfirescu. S-au scos în evidenþã avantajele deambele pãrþi ale cooperãrii maieficiente a ICR cu asociaþiile deromâni din strãinãtate, în special alecooperãrii ICR Berlin cu LARG.Din pãcate, pânã în prezent, s-arealizat prea puþin din colaborareastabilitã.

Contact cu ParlamentulEuropean

În luna mai 2013, Emil Mateiaºa purtat discuþii cu europarla-mentara Viorica Dãncilã, ºefagrupului PSD ºi membrã a comisieieuropene de cooperare EU-Mol-dova din Parlamentul European.Doamna Dãncilã s-a arãtatinteresatã ca prin biroul dânsei de laChiºinãu sã popularizeze rezultatelecomunei ªinca Nouã privindabsorbþia fondurilor Europene. Deasemenea s-a discutat organizareacu aportul LARG a douã acþiuni încadrul Parlamentului Europeanprivind promovarea României ºi aRepublici Moldova.

Ing.Emil Mateiaº,Vicepreºedinte ºi purtãtor de

cuvânt LARG

ianuarie - februarie 2015Pagina 6

AAccttiivviittããþþii ppeerrmmaanneennttee ººii ppuunnccttuuaalleeaallee LLAARRGG îînn ppeerriiooaaddaa 22001133-22001144

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Pagina 8 ianuarie - februarie 2015

Pânã în anul 1989 ea a fost susþinutã deGuvernul German. In ultimii 20 de ani,Biblioteca, a cãrei zestre depãºeºte 90.000de titluri de carte, bogate colectii depublicaþii, manuscrise, piese muzeistice, afuncþionat numai pe bazã de voluntariat.

Deºi au fost în aceºti ani numeroaseeforturi fãcute din partea Ministerului deExterne, din partea Ambasadei Române dela Berlin, din partea a numeroase Asociaþiiºi personalitãþi de seamã ale culturiiromâneºti, situaþia patrimoniuluiBibliotecii este în continuare într-o starede degradare alarmantã.

Având în vedere cã: prin digitalizareapatrimoniului scris, Biblioteca poatedeveni un „Centru” pentru toþi româniioriunde ei s-ar afla, dar ºi pentrucercetãtorii strãini;

Biblioteca poate fi parte din schema de

funcþionare a Institutului Cultural Român,putând cu uºurinþã desfãºura ºi alteactivitãþi specifice acestui Insitut.;

- pentru numãrul tot mai mare destudenþi români din strãinãtate, Bibliotecapoate fi o real izvor de documentare ºistudiu a literaturii române º universale;

- biblioteca ar putea deveni un liant altuturor românilor privind pãstrarea ºiperpetuarea culturii ºi limbii române,pentru asigurarea unei legãturi cât maistrânse cu þara mamã, România,

LARG va demara un proiect care sãpunã capãt dezinteresului arãtat de þarã

faþã de aceastã instituþie.Din experienþa de peste 20 de ani,

suntem convinºi cã doar GuvernulRomâniei poate asigura fondurile necesarepentru continuarea în bune condiþiuni aactivitãþii acestui nucleu de românitate depe meleagurile strãine. În acest sens vomcere imperios ca Bugetul României ºiimplicit cel al Ministerului Culturii sãcuprindã punctual ºi concret sumanecesarã pentru salvarea BiblioteciiRomâneºti de la Freiburg.

Este timpul sã se termine cu discuþiile,vizitele ºi promisiunile din þarã care nu aufãcut pânã acum decât sã tergiversezereabilitarea acestui izvor de culturãromâneascã în Occident, acest loc alMemoriei Exilului Românesc.

Aºteptãm cu speranþã parteneri deîncredere care sã se afilieze acestui viitorproiect.

Lucian Glass Preºedinte LARG

Emil MateiaºVicepreºedinte ºi purtãtor de

cuvânt LARG

Concepþia Ligii Asociaþiilor RomânoGermane din Germania privind salvarea

Bibliotecii Româneºti din FreiburgDe peste 60 de ani, Biblioteca

Româneascã din Freiburg,este flacãra spiritualitãþiiromâneºi, aici în centrul

Europei.

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Contemporanii sãi îl descriu ca pe unom blajin, delicat. La vârsta de 20 de ani,Sfântul Antonie rãmâne orfan de ambiipãrinþi. Întrebându-se care este misiunealui în viaþã, Sfântul a luat aminte lacuvântul Evangheliei, în care Mântuitorulzice: Dacã voieºti sã fii desãvârºit, du-te,vinde averea ta, dã-o sãracilor ºi vei aveacomoarã în cer; dupã aceea, vino ºiurmeazã-Mi. (Matei 19, 21). Astfel, dupãce ºi-a împãrþit averea sãracilor ºi a lãsat-ope sora lui în grija unei comunitãþi defecioare, Sfântul Antonie s-a retras însingurãtate. Ducea un trai aspru,petrecându-ºi nopþile în rugãciune ºimâncând doar dupã apus, o datã la douãzile, pâine ºi apã.

La început, a vieþuit într-o colibã la

marginea satului natal, sub ascultarea unuialt ascet din regiune, apoi într-un mormântpãrãsit, unde a dus lupte teribile cudemonii. Prin puterea rugãciunii sale,Sfântul Antonie a fãcut minuni încã dintimpul vieþii. Pe când se aflau în pustie,Sfântul Antonie ºi cei doi fraþi cãlugãricare îl însoþeau au rãmas fãrã apã.Îndepãrtându-se puþin de cei doi, SfântulAntonie a cãzut în genunchi ºi ºi-a ridicatmâinile spre cer, implorând milã ºi iertare.În clipa aceea, din nisipul fierbinte a þâºnitun izvor de apã rece ºi limpede.

În anul 286, la vârsta de 35 de ani,Sfântul Antonie s-a mutat într-o cetatepãrãsitã de pe malul drept al Nilului, lamarginea deºertului. Acolo a rãmas vremede 20 de ani, pânã în anul 306, când a

devenit pãrintele spiritual al multorcãlugãri din deºerturile Egiptului. Se spunecã ar fi zidit uºa de la intrarea în fortãreaþã,primind pâine doar o datã la 6 luni, prinacoperiºul casei. Spre mirarea tuturor, cânds-a înfãþiºat din nou oamenilor, SfântulAntonie nu s-a arãtat slãbit de posturi ºi deluptele cu diavolii, pe chipul sauoglindindu-se, în schimb, luminastrãlucitoare a harului dumnezeiesc.Înzestrat cu o înþelepciune nemaiîntâlnitã,Sfântul putea sã deosebeascã duhurile bunede cele rele, lega fiarele ºi târâtoarele cu osingura vorba blândã ºi avea harul înainte-vederii, ºtiind cine avea nevoie de ajutorsau cine, când ºi cum murise.

In jurul anului 310, se spune ca SfântulAntonie ar fi cãlãtorit pânã la Alexandria,pentru a-i îmbãrbãta pe martirii creºtiniprigoniþi în timpul persecuþiei ordonate deÎmpãratul Maximinus Daia (308-313). Înanul 312, Sfântul Antonie s-a retras îndeºertul adânc, pe muntele Qalzam, nudeparte de malul Mãrii Roºii, acolo undeastãzi se afla mãnãstirea care îi poartãnumele. Sfântul Antonie cel Mare a trãit îndeºert pânã la trecerea sa la cele veºnice, înanul 356. Simþindu-ºi sfârºitul aproape, i-achemat la sine pe cei doi ucenici, cãrora le-a împãrþit hainele sale, întãrindu-i sã nu seteamã de lupta necontenitã cu demonii. Le-a cerut ca trupul sã-i fie îngropat într-un loc

neºtiut de nimeni. ªi-a luat rãmas bun de laei cu un cuvânt simplu: Rãmâneþi cu bine,fiilor, cãci Antonie o porneºte de aici.Sfântul Antonie cel Mare avea 105 ani.

În Bucuresti, poate cel mai cunoscutlãcaº de cult cu hramul Sfântului Antoniecel Mare este Biserica Domneascã SfântulAnton - Curtea Veche. Aflatã în centrulfostei curþi domneºti. Biserica SfântulAnton este situatã pe strada Sepcari, lanumãrul 22 bis, în sectorul 3. Cunoscut ºisub numele Biserica Curtea Veche sauBiserica Bunavestire, lãcaºul de cult esteconsiderat cea mai veche construcþie dinBucureºti, ctitorie a domnitorului MirceaCiobanul, înãlþatã între anii 1545 ºi 1554.Restauratã în repetate rânduri, dedomnitorii Matei Basarab, Grigore Ghica,Gheorghe Duca, Serban Cantacuzino ºiConstantin Brâncoveanu, biserica a primithramul Sfântul Antonie cel Mare de la oaltã bisericã din apropiere, distrusãcomplet de incendiul din 1847, care aafectat o mare parte a oraºului vechi.Biserica Domneascã Sfântul Anton -Curtea Veche adãposteºte mormântuldomnitorului Mircea Ciobanul.

SURSA : http://www.daciccool.ro/traditii/rom

ania-crestina/5603-sfantul-antonie-cel-mare-intemeietorul-monahismului

SSFFÂÂNNTTUULL AANNTTOONNIIEE CCEELL MMAARREE ,,ÎÎNNTTEEMMEEIIEETTOORRUULL MMOONNAAHHIISSMMUULLUUIISfântul Antonie cel Mare, prãznuit de Biserica Ortodoxa pe 17ianuarie ºi supranumit pãrintele monahilor, este considerat

întemeietorul vieþii cãlugãreºti, alãturi de Sfântul Pahomie celMare. Viaþa Sfântului Antonie a fost povestitã de sfântul

Atanasie cel Mare (298-373), arhiepiscop de Alexandria, încartea Vita Antonii (Viata lui Antonie), scrisã între anii 357 ºi

359, la puþin timp dupã mutarea la Domnul a cuviosuluipãrinte. Aºa cum se povesteºte în carte, Sfântul Antonie celMare s-a nãscut în satul Coma din Egiptul de Mijloc, în anul

251, într-o familie de creºtini înstãriþi.

C M Y K Pagina 9

Vienna Biennale 2015 este prima bienalã care propunesimultan proiecte ºi idei creative din sfera artei, designului ºiarhitecturii. Prin orientarea sa multidisciplinarã ºi împletireaambiþiilor artistice cu industriile creative, Vienna Biennale2015 deschide noi perspective asupra unor teme actuale,promovând în acelaºi timp o schimbare în bine a societãþii.

Vienna Biennale 2015 este o iniþiativã a MAK (Muzeulde Artã Aplicatã / Artã Contemporanã din Viena) ºi esteorganizatã în colaborare cu Universitatea de Artã Aplicatã /Artã Contemporanã din Viena, Kunsthalle Viena,Architekturzentrum din Viena ºi departure (Centrul deCreaþie al Agenþiei Economice din Viena). Manifestareabeneficiazã de susþinerea AIT (Austrian Institute ofTechnology).

Curatorii Vienna Biennale 2015 sunt:- Pedro Gadanho (curator pentru arhitecturã

contemporanã la Museum of Modern Art din New York).- Herald Gruendl (co-partener, EOOS, membru al

Comitetului Executiv al IDRV - Institute of Design ResearchVienna)

- Maria Lind (director al Tensta Konsthall, Stockholm)- Peter Weibel (preºedinte al Comitetului Executiv al

ZKM – Centrul pentru Artã ºi Tehnologie Media dinKarlsruhe, professor universitar în cadrul Universitãþii deArtã Aplicatã din Viena)

Dupã succesul târgului de artã contemporanãVIENNAFAIR 2014 la care au fost prezente 11 galerii dinBucureºti, Cluj ºi Timiºoara cu sprijinul OMV, Erste Bank ºiInstitutul Cultural Român de la Viena, anul 2015 se anunþãcel puþin la fel de promiþãtor în ceea ce priveºte atenþiaacordatã universului artistic de inspiraþie româneascã.

Proiectul central al Vienna Biennale 2015 estereprezentat de ”Mapping Bucharest: Art, Memory andRevolution 1916-2016”, concept inspirat de studiul TheLong Revolution (1961) realizat de Raymond Williams.Studiul prezintã procesele globale generate de revoluþiilereale sau ideale ºi explicã modul în care societãþile comunicãprin creativitate. Creativitatea ia iniþial forma unei idei, setransformã apoi într-o formã culturalã, mediazã relaþia dintresocietate ºi individ ºi se manifestã prin comunicare verbalã.Tranziþiile politice ºi industriale au loc în paralel ºi descriu oevoluþie ce schimbã societatea prin artã, arhitecturã ºi design.

Expoziþia ”Mapping Bucharest: Art, Memory andRevolution 1916-2016” evidenþiazã potenþialul scenei deartã contemporanã din România în contextul curenteloravangardiste actuale ºi istorice, precum miºcarea Dada,înfiinþatã în 1916.

Concurs de ideiMAK (Muzeul de Artã Aplicatã / Artã Contemporanã

din Viena), în colaborare cu OMV ºi OMV Petromorganizeazã în cadrul Vienna Biennale 2015 concursul deidei ”Create Your Bucharest”. Concursul exploreazãpotenþialul de dezvoltare a oraºului Bucureºti, urmãrindpromovarea ideilor inovatoare care pot contribui laschimbãri sociale ºi culturale ale oraºului ºi este dedicatartiºtilor, designerilor ºi arhitecþilor (ºi studenþilor dindomeniile respective) care sunt cetãþeni români ºi lucreazã înafara þãrii, precum ºi cetãþenilor strãini care lucreazã înRomânia.

Persoanele interesate sunt invitate sã se înscrie cuproiecte artistice (picturã, desen, artã graficã, multimedia,sculpturi, fotografie, video ºi media art), proiecte de design(desen, prototipuri, idei tehnologice) sau proiecte dearhitecturã (desen, machete, fotografii, video ºi ideitehnologice). Formularele de înscriere pot fi completateonline pânã pe 15 ianuarie 2015.

Un juriu internaþional va alege câºtigãtorul mareluipremiu al concursului în valoare de 10.000 Euro. Vor fiacordate 9 premii speciale în valoare de 3.000 Euro, iarparticipanþii selectaþi de juriu vor avea posibilitatea de a-ºiexpune lucrãrie în cadrul expoziþiei ”Mapping Bucharest:Art, Memory and Revolution 1916-2016” care va avea loc laMAK în cadrul ”Vienna Biennale 2015: Ideas for Change”,în perioada 11 iunie – 4 octombrie 2015.

Pentru mai multe detalii legate de concurs, procedura deînscriere ºi regulamentul concursului, vã rugãm sã accesaþiurmãtorul link: http://www.createyourbucharest.org/

http://www.rkiwien.at

Anunþul cã Udo Jürgens, a plecatdintre noi, doar cu trei zile înainte denaºterea Domnului, ne-a umplutinimile de tristeþe. Celebrul cântãreþ,pianist ºi compozitor austriac a suferit,în dupã-amiaza zilei de Duminicã, 21decembrie 2014, un stop cardiac – întimpul unei plimbãri în localitateaGottlieben, cantonul Thurgau dinElveþia, unde locuia din anul 2007,având ºi cetãþenie elveþianã – ºi adecedat, la orele 16:25, în SpitalulMünsterlingen.

Udo Jürgens s-a nãscut în ziua de30 septembrie 1934, în oraºulKlagenfurt, din Landul Kärnten,Austria, ca Udo Jürgen Bockelmann ºi

a fost cel mai important ºi talentatcompozitor, pianist ºi cântãreþ austriaccontemporan, câºtigãtor al“Eurovision Song Contest 1966”. El acompus peste 1.000 de melodii, careau fost înregistrate ºi vândute (înnumãr de peste 100 de milioane dediscuri), câºtigând 5 “Discuri de Aur”ºi 2 “Discuri de platinã”.

Udo Jürgen Bockelmann acrescut în castelul Ottmanach, alpãrinþilor sãi, din Kärnten, împreunãcu cei doi fraþi: John (1931–2006) ºiManfred Bockelmann (n. 1943),cunoscut pictor ºi fotograf. Udo acântat de mic la pian ºi a început sãcompunã, câºtigând, la 16 ani, în 1950,

locul I, la un concurs de compoziþie ºiinterpretare al televiziunii austriece.

Udo Jürgens a participat, pentruprima oarã, la Eurovision SongContest 1964, în Copenhaga, unde s-aclasat pe locul 6. A doua oarã, aparticipat la Eurovision Song Contest1965, în Napoli, unde a ocupat, cumelodia “Sag ihr, ich laß sie grüßen”,locul 4, iar la a treia participare laEurovision Song Contest, în ziua de 5martie 1966, în Luxemburg, a câºtigatConcursul cu melodia Merci, Chérie,cel mai mare succes al carierei sale,ocupând apoi, luni de-a rândul, locul Ipe plan mondial.

La cea de-a II-a ediþie aFestivalului internaþional “Cerbul deaur” de la Bra?ov, 5–10 martie 1969,Udo Jürgens a reprezentat Austria, cumelodia “Es wird Nacht Senorita”.

În urmã cu câteva zile, UdoJürgens primise „Discul de aur“ pentrualbumul muzical „Mitten im Leben -Das Tribute Album“. Cu melodiileînregistrate pe acest CD, el dorea sãfacã în 2015 un turneu în Germania,Austria ºi Elveþia.

Udo Jürgens a fost incinerat, înziua de 23 decembrie, iar urna cucenuºa marelui artist va fi depusã, înluna ianuarie 2015, într-un mormânt deonoare din Wiener Zentralfriedhof.

Udo Jürgens a fost de douã oricãsãtorit: cu Erika Meier (1964-1989)ºi apoi cu Corinna Reinhold (1999-2006) ºi a avut 4 copii: John (50),Jenny (47), Sonja (48) ºi Gloria (20).

În zilele de 11 ºi 12 decembrie2014, Udo Jürgens a cântat, pentruultima oarã în faþa publicului, înspectacolul „Helene-Fischer-Show“care a fost retransmis ºi de televiziuneaaustriacã, în seara de Crãciun, pe 25.Decembrie 2014.

Udo Jürgens, aceastã legendã amuzicii moderne în limba germanã,cântã acum, împreunã cu îngerii, înCer!

Noi suntem îndureraþi ºi-þi spunem:Merci (Chéri) UDO!

Corespondenþã de la Viena,transmisã de

Ágnes ORBÁN ºi MihaiANTHONY

Create Your Bucharest @Vienna Biennale 2015

Udo Jürgens, cel mai iubitcântãreþ de limbã germanã, ne-apãrãsit, la vârsta de 80 de ani, în

urma unui stop cardiac.

A apus unLuceafãr!

– A murit Udo JÜRGENS. Noi nu putem decât sã-l plângem! –

IN MEMORIAM:Udo JÜGENS

Oraºul Graz, oficiul pentrupromovarea Culturii (Kultur-vermittlung) Steiermark ºiDepartamentul pentru Culturã aloraºului Graz anunþã începereaprimirii candidaturilor pentrubursa literarã ”Scriitorul/Scriitoarea oraºului Graz” (1

septembrie 2015 pânã la 31 august2016). Bursa include cazarea încastelul Cerrini din GrazerSchlossberg ºi o alocaþie de 1.100Euro lunar.

Scopul bursei este promovareaacelor autori care dovedesc putereinovatoare ºi ancorare în realitatea

prezentã, calitãþi estetice ºilingvistice, precum ºi autonomieartisticã. Schimbul interculturaleste un principiu de bazã alatribuirii bursei.

Regulament de acordare abursei de literaturã

”Scriitorul/Scriitoarea oraºuluiGraz”

Bursierii se obligã sã fieprezenþi în Graz cel puþin 8 luni dinintervalul pentru care li s-a acordatbursa.

Nu sunt admise aplicaþiileautorilor/autoarelor cãrora li s-aacordat anterior bursa„Scriitorul/Scriitoarea oraºuluiGraz”.

Criteriile pentru atribuireabursei:

- afinitate culturalã ºilingvisticã cu oraºul Graz

- se preferã cunoaºterea, celpuþin la nivel de începãtor a limbiigermane

- îndeplinirea uneia dintreurmãtoarele condiþii: cel puþin ooperã literarã independentãpublicatã (nu la o editurã proprie);cel puþin cinci publicaþiineautonome în reviste; antologii;douã piese de teatru radiofonic

publicate sau difuzate la radio; opiesã de teatru pusã în scenã saupublicatã

- deschidere pentru dialogulîntre literaturã ºi mediul urban

- disponibilitate cãtre stabilireaunor contacte cu scena culturalã ºipublicul din Graz prin participareala lecturi în ºcoli, discuþii în cadrulunor instituþii publice, cu ajutorulOficiului pentru promovareaCulturii ºi a Departamentuluipentru Culturã.

- formularea unei idei concretede proiect, la a cãrui realizareautorul sã lucreze în timpul ºederiila Graz.

Documentele necesare (în 6exemplare):

- cerere informalã pentru bursã - Curriculum Vitae - bibliografia publicaþiilor

proprii - 2 exemple de publicaþii; *) la

cele în alte limbi decât germana, cutraducerea aferentã

- texte dactilografiate (5 - 10pagini de text prozã sau dramã, 5poezii în limba originalã cutraducerea în germanã)

- conceptul pentru proiectulpropus (circa 2 pagini DIN A4) **)

*) Dimensiune: din fiecare 5 -10 pagini probã de text – nu estenecesarã trimiterea cãrþilor

**) Descrierea unei ideiconcrete de proiect, care va fidezvoltatã în timpul sejurului laGraz.

Metoda de selecþie: - publicarea concursului pentru

bursã - evaluarea de cãtre Comisia

lãrgitã pentru Literaturã ºiDepartamentul pentru Culturã

- decizia organelor competenteale oraºului Graz

Data limitã: 31 martie 2015Aplicaþiile vor fi trimise la: Kulturamt der Stadt Graz

Stigergasse 2/II. Stock (MariahilferPlatz) 8020 Graz /Austria

Contact: Kulturamt Tel.: +43/316/872-4901 kulturamt@stadt.graz.atw w w . k u l t u r s e r v e r -

graz.at/kulturamtInstitutul Cultural Român de la

VienaArgentinierstr. 39, 1040Tel./fax: +431 319 10 81E-mail: office@rkiwien.athttp://www.rkiwien.at

Transmis în direct în 90 de þãriale lumii ºi vizionat de peste 50 demilioane de telespectatori,Concertul de Anul Nou alFilarmonicii din Viena estededicat, în mod tradiþional,familiei de compozitori Strauß –Eduard, Josef ºi Johann Straußtatãl ºi fiul –, anul acestacuprinzând ºi compoziþii ale luiFranz von Suppé ºi Hans ChristianLumbye.

Concertul de Anul Nou 2015, afost dedicat, de asemenea,omagierii împlinirii a 650 de ani dela înfiinþarea Universitãþii din

Viena ºi a 200 de ani de laînfiinþarea Universitãþii tehnice dinViena, precum ºi împlinirii a 150de ani de la amenajarearenumitului Bulevard “WienerRingstraße” din centrul Vienei.

O mare de flori (peste 30.000),crescute în serele vieneze, aîmpodobit Sala de concerte“Goldene Saal” a Filarmoniciivieneze. În pauza Concertului,transmis în direct, televiziuneaaustriacã a prezentat un scurt filmdocumentar despre “WienerRingstraße”.

Concertul Filarmonicii

vieneze s-a încheiat, în ropot deaplauze, cu celebrul “Radetzky-Marsch”, compus – ºi prezentat înpremierã, în ziua de 31 august1848 – de cãtre inegalabilulJohann Strauß tatãl, în onoareaFeldmareºalului Josef WenzelGraf von Radetz, unul dintre ceimai reputaþi comandanþi militaridin prima jumãtate a secolului alXIX-lea.

Înregistrãrile Concertului deAnul Nou 2015 al Filarmoniciivieneze – pe CD, DVD ºi Blu-RayDisc – au fost deja puse în vânzare.

În perioada 02.01 –28.02.2015 se primesc înscrierile,pe internet, pentru tragerea la sorþia biletelor (care vor costa între 35Euro ºi 1090 Euro) ce vor fivândute pentru Concertul de AnulNou 2016 al Filarmonicii dinWiena.

Corespondenþã de la Viena,transmisã de

Mihai ANTHONY

ianuarie - februarie 2015Pagina 10

”Wiener Philarmonicker Neujahrskonzert” – Concertul de AnulNou al Filarmonicii din Wiena – a fost dirijat, în ziua de 01

ianuarie 2015, pentru a 5-a oarã, de cãtre celebrul dirijor indianZubin Mehta (n. 29.04.1936) ºi a fost onorat, ca în fiecare an, de

prezenþa Preºedintelui Austriei Dr. Heinz FISCHER care,împreunã cu Doamna Margit FISCHER ºi cu cei peste 2.000 despectatori veniþi de pe întregul mapamond, s-au bucurat de un

spectacol de excepþie.

CCoonncceerrttuull ddee AAnnuull NNoouu aall FFiillaarrmmoonniicciiii ddiinn VViieennaaZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Stimaþi cititori,Pentru FIRME, am creat special acest cupon de anunþuri, uºurându-vã astfel modul de a

colabora cu noi. Existã douã feluri de anunþuri: SIMPLE, unde informaþia dumneavoastrã vaapãrea sub forma unui anunþ normal- compact ºi AVANSAT- informaþia va fi pusã în valoareprintr-un chenar în pagina de micã publicitate sau chiar în paginile color ale ziarului. Pentrupersoane fizice, anunþul dumneavoastrã este gratuit. Vã aºteptãm!

Talon micã publicitate AUSTRIA, BELGIA ºi OLANDANume__________________________________;

Prenume _______________________________;

Nume firmã: ___________________________;

Adresa ________________________________;

Telefon ________________________________;

Text anunþ: _____________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

________________________________________

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULIonela van Rees-Zota

REGNI VERLAGCont:366781

BLZ:760 606 18BIC GENODEF1N02

IBAN: DE5676060618 0000 366781VR Bank Nürnberg

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg, Deutschland

45

Bifaþi tipul de anunþ dorit, faceþi plata în contul de mai jos, cu menþiunea ANUNÞFIRMÃ, urmând sã aparã în urmãtorul numãr al ziarului. Persoanele fizice doar vorbifa pentru anunþ gratuit ºi vor trimite talonul la adresa de mai jos.

Notã: Completarea unui cupon garanteazã publicarea într-un singur numãr alziarului. Pentru mai multe apariþii, contactaþi redacþia.

SIMPLU - 35 EURO/APARIÞIE

PERSOANÃ FIZICÃ - GRATUIT

AVANSAT - 50 EURO/APARIÞIE

Bursa pentru literaturã a oraºului Graz

ianuarie - februarie 2015 Pagina 11

Omul a simþit întotdeauna nevoia de a-ºiexprima liber toate trãirile, gândurile, credinþele,prin orice formã, fie ea protest, muzicã, picturãetc. Gândurile, credinþele religioase, creaþiilespirituale ºi de orice fel intrã în circuitul juridic,numai dacã sunt exteriorizate, comunicate,exprimate. Atât timp cât ele rãmân în universulspiritual interior al omului nu pot fi cunoscute deceilalþi. Libertatea de exprimare este posibilitateaomului de a-ºi exprima prin scris, prin imagini,prin sunete sau prin alte mijloace de comunicareîn public gândurile, opiniile, credinþele religioaseetc.

Libertatea de exprimare permite cetãþenilorsã participe la viaþa politicã, socialã ºi culturalã,dar aceastã libertate nu poate fi absolutã ºi estesupusã unor limite juridice. Aceste coordonatejuridice trebuie însã expres prevãzute de lege ºinecesare ocrotirii unor valori politice, economice,sociale, umane.

Libertatea de exprimare ºilibertatea presei

Termenul de libertate derivã din latinescul“libertas”, -atis, în francezã “liberté” ºi presupuneposibilitatea de a acþiona dupã propria voinþã saudorinþã; posibilitatea de acþiune conºtientã aoamenilor în condiþiile cunoaºterii (ºi stãpânirii)legilor de dezvoltare a naturii ºi societãþii.

Termenul de expresie derivã din latinescul“expression”, -onis sau “elocution”, -onis ,preluat în francezã ca “expression”. Expresia sauexprimarea reprezintã o construcþie concisã careexprimã, de obicei în mod figurat, o idee;manifestare, redare a ideilor, a sentimentelor etc.prin cuvinte, mimicã etc.; înfãþiºare care reflectãstarea sufleteascã a omului, reflectarea stãriiinterioare a cuiva.

Mass media este un termen provenit dinenglezã, ce se defineºte ca totalitatea mijloacelorde informare a maselor (radio, televiziune, presãetc.) Etimologic, “media” – forma de plural de laenglezescul “medium” – este parte din expresiaenglezeascã “media of communication”, ce sereferã la acele medii organizate de disiminare afaptului, opiniei ºi a altor informaþii, precumziarele, revistele, banner-ele, filmele decinematograf, radio, televiziune, Word WideWeb, cãrþi, CD, DVD, jocuri electronice ºi alteforme de astfel de manifestãri. Deºi scriitorii încãprezintã opinii diferite despre folosireatermenului “media” în acord de singular (media

este) sau de plural (media sunt), criticile nu vorgãsi însã o formulã unanimã prea curând. PotrivitDicþionarului Ortografic Ortoepic ºi Morfological Limbii Române, în limba românã se acceptãformula “media este” ca fiind corect gramaticalã.

Mass media este principalul instrument alunei societãþi democratice ºi presupune douãdrepturi fundamentale: dreptul la informare ºilibertatea de expresie. Dincolo de funcþiile sale,însã, mass-media este un produs al societãþii carese formeazã ºi funcþioneazã.

Mass-media profesionalã, responsabilã ºiindependentã este esenþialã pentru dezvoltareademocraþiei sãnãtoase. Mass-media este ochii ºiurechile publicului. Mass-media colecteazãinformaþiile despre activitãþile guvernului, aleliderilor din domeniile de afaceri, academic,cultural, sportiv, local ºi altele, ºi informeazãpublicul. Mass-media evalueazã cum foloseºteguvernul banii contribuabililor. Ea ne alerteazã înprivinþa cazurilor de corupþie în care suntimplicaþi oficialii guvernamentali ºi alte persoaneinfluente. Ea ne informeazã despre dezbaterileprivitor la politicile publice ºi ne oferã ºansa de ane prezenta punctul de vedere în privinþa acelorpolitici, regulamente, legi sau decizii pe care leconsiderãm cele mai bune, precum ºi în privinþacelor care considerãm cã nu meritã atenþiapublicã. Mass-media independentã permite catoate ideile sã fie evaluate de public.

Presa liberã este esenþialãpentru o dezvoltare echitabilã

Informaþia oferitã de mass-media liberã ºiresponsabilã ne dã posibilitatea de a lua deciziicorecte privitor la ce ºcoalã sã ne trimitem copiii,unde sã cumpãrãm cele mai bune produse, caremedic poate sã trateze cel mai bine un membru alfamiliei, ce oficiu guvernamental ne poatesoluþiona problemele. Mass-media liberã facelegãtura dintre cetãþeni ºi lideri, ne implicã înviaþa publicã a þãrii ºi ne face auziþi în procesul dedezvoltare a þãrii noastre.

Un rol mai puþin remarcat, dar important alpresei libere, este cel pe care ea îl are în procesulde dezvoltare. Dupã cum a menþionat fostulpreºedinte al Bãncii Mondiale, dl James D.Wolfensohn, “presa liberã este esenþialã pentru odezvoltare echitabilã. Dacã oamenilor sãraci nu lise acordã drepturi electorale, dacã ei nu audreptul la libera exprimare, dacã nu sunt puse înluminã cazuri de corupþie ºi practici inechitabile,

nu poþi construi acel consens public de care enevoie pentru a aduce schimbarea. Presa liberãnu este un lux”. Atunci când presa responsabilã ºiindependentã educã publicul, putem dezvolta ºiîmbunãtãþi sãnãtatea, agricultura, educaþia ºi altedomenii. Împuternicim femeile ºi minoritãþile dea fi mai activi în societate. Protejãm mai binecetãþenii vulnerabili. Prevenim mai uºorcalamitãþi de proporþii. ªi-apoi, în lumea noastrãglobalizatã, fãrã o circulaþie deschisã ºi corectã ainformaþiei, nici o naþiune nu poate participaefectiv la economia globalã. Þãrile fãrã o mass-media liberã rãmân în urmã tot mai mult ºi maimult.

În ultimii 16 ani, 679 de jurnaliºtiau fost uciºi în întreaga lumeDar colectarea ºi distribuirea informaþiei

poate fi riscantã pentru jurnaliºtii profesioniºti.Atacurile asupra reprezentanþilor mass-medieiindependente producãtoare de ºtiri ating cifre derecord. Reporterii, bloggerii ºi redactorii seconfruntã cu hãrþuiri oficiale, urmãriri penale,atacuri fizice ºi chiar omoruri. Doar în anul 2007,conform organizaþiei Reporteri fãrã Frontiere,1511 de jurnaliºti din întreaga lume au fostameninþaþi sau atacaþi fizic, 887 au fost arestaþi ºi67 au fost rãpiþi. Conform Comitetului pentruprotejarea jurnaliºtilor, în ultimii 16 ani, 679 de

jurnaliºti au fost uciºi în întreaga lume în legãturãcu meseria lor. În unele þãri, jurnaliºtii opereazãîntr-o atmosferã de intimidare ºi hãrþuire. Deobicei, guvernele sunt cele care creeazã aceastãatmosferã de fricã, presând mass-media sãrelateze doar ºtiri în favoarea guvernului, cerândjurnaliºtilor sã dezvãluie sursele confidenþiale deinformaþie, ameninþând mass-media cu acþiunijuridice sau financiare neadecvate, intimidândjurnaliºtii sau membrii familiilor lor, sau utilizândlegi penale privind calomnierea pentru a pune înînchisoare angajaþii din mass-media.

Unde am ajunge noi fãrã o presã liberã?Liderii ar conduce guvernul, afacerile, sectorulacademic ºi alte sectoare, având în vedere doarinteresele lor personale, nepãsându-le depreocupãrile populaþiei majoritare. Legilenaþiunii ar fi aplicate în mod selectiv doar pentrucei slabi. Corupþia ar creºte. Reformele ar stagna.Preþul de a dezvolta o afacere ar creºte. Cetãþeniiar pierde încrederea în guvernul lor ºi s-ar detaºade eforturile de dezvoltare naþionalã.

Independenþa mass-media este strâns legatãde democraþie. “Nu poþi avea o cultura politicãdemocraticã fãrã a avea o mass-mediatransparentã ºi un acces liber la informaþie”, aspus Ellen Hume, director de cercetare la Centrulpentru mass-media civicã de viitor al Institutuluide tehnologie din Massachusetts, fost reporter la„Wall Street Journal”.

„11 Septembrie al presei”ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În fiecare iarnã, la Agnita, în judeþulSibiu, are loc o sãrbãtoare sãseascãatestatã documentar încã din anul 1689 ºicare este menitã sã alunge iarna grea ºispiritele rele. Obiceiul spune cãmanifestarea lolelor este una extrem degãlãgioasã, care implicã pocnete din bici,clopote ºi alte elemente cu sonoritatemare.

Carnavalul ºi obiceiul lolelor a fostdescris încã în anul 1882 de FranzFriedrich Fronius. Obiceiul lolelor s-apracticat de-a lungul secolelor, fiindformat dintr-o paradã a meºterilor,calfelor ºi a breslelor. Întrucât în anul

1872 practicarea meºteºugului tradiþionalîn bresle a fost interzis, obiceiul lolelor afost dat uitãrii pentru 39 de ani. În 1911,meºterii breslelor s-au hotãrât sã reînvieacest vechi ºi important obicei la Agnita,încãlcând interdicþia impusã. Sãrbãtoareaa fost practicatã cu mult fast, însã odatãcu venirea rãzboiului, a fost întreruptãdin nou, ultima paradã având loc în 1941.Cu plecarea masivã a saºilor dinRomânia, obiceiul a început sã fieadoptat numai de populaþia româneascãlocalã, dupã care evenimentul a fostiarãºi interzis pânã în anul 1969. Astfel,în 1969, tradiþia este reluatã dar numai

pânã în anul 1990, când este din nouîntreruptã din cauza vremurilor grele.

În urmã cu câþiva ani, obiceiul a fostreluat iar la Agnita. Dupã mai bine de 40de ani, obiceiul este supus uneiorganizãri mai riguroase: se stabilesccostumele care pot fi purtate, elementelereprezentative ale breslei dar ºiobligativitatea pentru fiecare lolã de aavea un numãr de identificare. Obiceiullolelor se practicã azi atât în Transilvania,cât ºi în alte zone din Austria, Elveþia ºiGermania, dar cel mai frumos seserbeazã, totuºi, la Agnita. Astãzi,sãrbãtoarea ºi-a pãstrat specificul, fiindadânc preþuitã de oamenii din Agnita,anul trecut serbându-se aici chiar 100 deani de existenþã tradiþionalã, la care auparticipat nu numai saºi autohtoni, dar ºisaºi plecaþi de ceva vreme în Germania.An de an, numãrul lolelor este în creºtere,sãrbãtoarea fiind ºi un bun prilej pentrucei plecaþi din Agnita sã se întoarcãacasã, pentru a rememora momente dincopilãrie.

Alaiul sau parada lolelorsimbolizeazã înmânarea lãzii de breaslãnoilor conducãtori de breaslã ºi calfelor,fiind însoþit de personaje costumatecomic, “lole”, care protejeazã lãzile. Elesunt personaje foarte gãlãgioase ºimascate, care trebuie sã însoþeascã alaiulce transportã lada cu obiectele de valoareale fiecãrei bresle. Denumirea de “lole”provine de la felul în care vorbesc submascã, un adevãrat “bâlbâit”. Costumullolelor este alcãtuit dintr-o hainã dinpânzã albã pe care se cos bucãþi dezdrenþe negre ºi colorate, pânza dededesubt fiind vizibilã la miºcare, ºi omascã pictatã pe faþã. Alaiul de lolecuprinde 10-30 persoane (rude, vecini,prieteni), conduse de “tatãl devecinãtate”. Prin pocnete ºi zgomotultãlãngilor, ei alungau spiritele rele ºiîncercau sã alunge iarna geroasã.Grupurile erau formate din femei,bãrbaþi, dar ºi copii între 4-7 ani. Paradase încheia în faþa Primãriei, unde seintona imnul Transilvaniei ºi se fãceau

urãri de sãnãtate ºi prosperitate pentruNoul An. Punctul culminant al serii erareprezentat de ridicarea mãºtilor tuturorparticipanþilor. Dupã ora 17.00, lolele seîmpãrþeau în grupuri pentru a merge lacase, unde beau vin, mâncau sarmale ºigogoºi, petrecând pânã dimineaþa, la unadevãrat bal al lolelor. Turiºtii ºi trecãtoriisunt ºi astãzi atraºi la serbarea aceasta deînfãþiºarea lolelor, cât ºi de zgomotul pecare acestea îl produc, dar ºi pentru cã eiprimesc gogoºi deosebite, fãcute încãdupã o reþetã veche, tradiþionalãsãseascã. Reaprinderea acestui frumosobicei sãsesc aduce împreunã, an de an,nu numai pe cei din Agnita ºi din zoneleînvecinate, dar ºi pe saºii plecaþi din þarã,motiv pentru care ne-am hotãrât ºi noi,un grup de la Forumul Democrat alGermanilor din România – Filiala Cluj,sã participãm la acest evenimenttradiþional, care va avea loc la Agnita, în1 februarie 2015.

Dr. Liana Monica Deachttp://ziarulfaclia.ro

Obiceiul lolelor de la Agnita

Libertatea presei

Spectacolul „Solitaritate“, de Gianina Cãrbunariu, vaavea mai multe reprezentaþii la teatrele din Madrid ºiBruxelles. Evenimentele sunt programate pentru lunaianuarie a anului viitor. Din distribuþia spectacolului fac parteactorii Marius Turdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coºuleþ,Diana Fufezan, Ofelia Popii, Mariana Mihu, Adrian Matioc,Cristina Ragos ºi Ali Deac.

Spectacolul „Solitaritate“, creat de Gianina Cãrbunariu laTeatrul Naþional „Radu Stanca“ din Sibiu, a fost invitat sãsusþinã mai multe reprezentaþii la teatrele din Madrid ºiBruxelles, în luna ianuarie 2015.

Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX, la Teatro dela Abadia din Madrid vor avea loc douã spectacole, pe 23 ºi24 ianuarie, iar la Théâtre National de la CommunautéFrançaise de Belgique din Bruxelles au fost programate patrureprezentaþii, pe 28, 29, 30 ºi 31 ianuarie 2015.

Spectacolul „Solitaritate“ a fost prezentat în secþiuneaoficialã a Festivalului de la Avignon din 2014, fiind prezentatde presa de specialitate ca unul dintre show-urileemblematice ale ediþiei din acest an, care s-a dorit a fi unapoliticã, curajoasã, care sã celebreze democraþia ºidiversitatea. „Acuitãþii perspectivei politice, autoareaGianina Cãrbunariu îi adaugã relevanþa teatralã, precum ºi unsimþ al ironiei muºcãtoare ce nu ocoleºte nici un subiect, cuatât mai puþin simbolurile naþionale. (...) Spectacolul loveºtedirect, just ºi în forþã“, scria Libération, în luna iulie 2014.

„Fiecare dintre cele cinci scene ale spectacolului este oficþiune inspiratã dintr-o realitate sau dintr-un anumit tip dediscurs public prezent în societatea româneascã actualã: de lazidul construit în Baia Mare pentru a separa comunitatearomã de ºoseaua principalã a oraºului ºi pânã la marcarea dince în ce mai radicalã a diferenþelor între categorii sociale,etnii, generaþii. Sub pretextul respectãrii unor convenþiisociale ºi al salvãrii cetãþeanului, sunt inventate de fapt regulinoi menite sã stigmatizeze diferenþa ºi sã estompeze tot ceeace ar putea sã ne apropie. Mai grav decât radicalizareadiscursului politic despre sãrãcie - vãzutã ca o vinã a celuiincapabil sã fie eficient - este faptul cã acesta a contaminatspaþiul public ºi riscã sã devinã o perspectivã normalã, justã,perfect îndreptãþitã“, a declarat Gianina Cãrbunariu, lapremiera spectacolului de la Sibiu, din data de 14 iunie 2013.

„Solitaritate“ este o coproducþie a Teatrului Naþional„Radu Stanca“ din Sibiu ºi Théâtre National de laCommunauté Française de Belgique, în colaborare cuOdéon-Théâtre de l’Europe ºi Le Festival d’Avignon 2014.

Din distribuþia spectacolului fac parte actorii MariusTurdeanu, Ciprian Scurtea, Florin Coºuleþ, Diana Fufezan,Ofelia Popii, Mariana Mihu, Adrian Matioc, Cristina Ragosºi Ali Deac. Festivalul de teatru de la Avignon este unul dintrecele mai importante evenimente de acest tip din lume.

Sursa: gandul.info

Prezenþa ICR Bruxelles în reþeleleEUNIC Bruxelles ºi Olanda este unafoarte activã. În 2014, ICR Bruxelles ainiþiat proiectul Ucraina în Europa ºi aavut un aport substanþial la alte proiecte

(Transpoesie, târgul de design).Fidel strategiei sale de sprijinire a

vocaþiei europene a RepubliciiMoldova, ICR Bruxelles a facilitataderarea ambasadei Republicii

Moldova la Bruxelles la reþeauainstitutelor culturale naþionale alestatelor membre UE. RepublicaMoldova a participat în lunileseptembrie ºi octombrie, alãturi deRomânia, la proiectul europeanTRANSPOESIE 2014, care marcheazãZiua Europeanã a Limbilor.

Directorul ICR Bruxelles ºipreºedintele EUNIC Bruxelles, RobertAdam, a fãcut parte între 2009 ºi 2011din prima echipã permanentã a EUNICla nivel global ºi considerã cã „pentruICR Bruxelles, cooperarea cupartenerii europeni din cadrul EUNICface parte din ADN. Vom urmãri în2015 sã dãm un conþinut concretacestei preºedinþii prin proiecte deanvergurã ºi deschiderea sprevecinãtatea esticã a UE”.

Sursa: icr.ro

Spectacolul„Solitaritate“, de GianinaCãrbunariu, va fi prezentat

la Madrid ºi Bruxelles

ICR Bruxelles preia preºedinþia reþeleiinstitutelor culturale europene

ICR Bruxelles preia la 1 ianuarie 2015 preºedinþia reþelei EUNIC ainstitutelor culturale europene prezente în Belgia. Cu peste 20 de

membri (între care Alliance Française, British Council, Goethe-Institut,Institutul Cervantes, Institutul Polonez), EUNIC Bruxelles susþine

multilingvismul, dialogul intercultural, diversitatea ºi valorile comuneeuropene. La nivel global, EUNIC numãrã 89 de reþele în 74 de þãri.

C M Y K Pagina 12

Dacã prima reacþie la afirmaþia „înBruxelles existã aproximativ 100 depersoane care învaþã limba românã“ afost sã realizezi ca nu mai ai cuvinte saudacã în mintea ta zburdau reacþii gen:„nu cred“, „serios?“, „mda..“ sau alteapelative, derivaþii ºi sinonime dinacestea, trebuie sã ºtii cã totul este subcontrol, este o reacþie perfect normalã,toþi am trecut într-un anumit fel prin astaºi momentan nu ai auzit nimic, stai sãvezi ce urmeazã.

La sfârºitul lunii Septembrie,capitala Belgiei a fost gazda primeiediþii a Festivalului Europa Nova,care avea ca scop promovarea limbii,culturii ºi spiritualitãþii româneºti,prin diferite evenimente dincategoriile literaturã, muzicã, teatru,cinema, istorie ºi turism. Timp de trei

zile, cei interesaþi, trecãtorii, curioºii,românii din Bruxelles, dar ºi cei care„studiazã limba românã“ au avutparte de diferite activitãþi specificeromâneºti.

O parte din cei prezenþi la acestfestival, în special belgieni, dar ºi greci,turci ºi francezi au fost întrebaþi (înlimba românã) DE CE au ales sã înveþeaceastã limbã ºi au rãspuns:

- „Sunt cãsãtorit cu o româncã dinCluj Napoca ºi îmi doresc sã mãintegrez cât mai bine în familia ei. Vreausã fiu acceptat ºi sã simt cã sunt de-allor“.

- „În timpul facultãþii am primit ocarte de la un profesor român... o cartecu poezii de Eminescu. Atunci mi-amdat seama cã îmi place aceastã limbã, cãvreau sã o învãþ ºi am fãcut asta...“

- „Am început sã am o atracþiepentru România de când am auzit decivilizaþia Dacã. M-am documentat multdespre istoria ºi cultura acestei þãri ºi amdecis cã vreau sã le învãþ ºi limba...“

Mai mult de atât, fiecare strãin carea trecut pragul Festivalului EuropaNova de la Bruxelles a fost pus sã aleagãun cuvânt românesc care îl defineºte celmai bine. Rãspunsurile au fost:„dãruiesc“, „simt“, „colorez“,„nãdãjduiesc“, „sper“, „visez“.

O parte din cursanþii care învaþãlimba românã, 10 la numãr, au venit ºiîntr-un voiaj în Bucureºti, în care, timpde un weekend prelungit, au vizitat celemai importante obiective turistice, subîndrumarea Mihaelei Carata, de laPromenada Bucureºti.

Sursa: ghiduri-turistice.info

ªTIAÞI CÃ: În Bruxelles existã aproximativ100 de persoane care învaþã limba românã?

Unii afirmã cã au fostvânduþi pentru prima datã pe unpod din Paris, alþii, în Meuse -francezii ºi belgienii îºi disputãcrearea cartofilor prãjiþi, acestfel de mâncare emblematic alecãrui origini se pot regãsi încultura popularã din ambeleþãri.

Cartofii prãjiþi îºi au origineaîn gastronomia „strãzii’, iar dinacest motiv este dificil de stabilit„locul naºterii“, spune istoriculfrancez Madeleine Ferrière.

Misterul bastonaºelor decartofi, prãjite în ulei încins, îiintrigã pe specialiºtii îngastronomie, mai ales în Belgia,unde acest preparat face parte dinpatrimoniul naþional.

„Belgienii adorã cartofiiprãjiþi, însã nu au existat cercetãriºtiinþifice serioase despre acestsubiect pânã recent“, a spusPierre Leclerc, profesor laUniversitatea din Liège, întimpul unei dezbateri despre„originea cartofilor prãjiþi“, carea avut loc la Bruxelles, înînchiderea Anului gastronomiei -Brusselicious.

Aceastã lipsã de informaþii apermis dezvoltarea unor ipotezenumeroase ºi chiar a unor

legende.În Franþa se vorbeºte despre

„cartofii prãjiþi marca PontNeuf“, care ar fi fost inventaþi devânzãtorii ambulanþi de pevechiul pod din Paris, dupãRevoluþia din 1789. „Propuneaualimente prãjite, castane calde ºibucãþi de cartofi aurite“, spuneMadeleine Ferrière.

Ipoteza a fost mult timppopularã, mai ales în rândulscriitorilor. „Gustul pentru cartofiprãjiþi este unul parizian“, scrieLouis Ferdinand Céline în „Cãlãtorie la capãtul nopþii /Voyage au bout de la nuit“.

Însã, potrivit unora dintrebelgieni, cartofii prãjiþi ar fiapãrut la Namur, în sudul Belgiei.Locuitorii din zonã aveauobiceiul sã pescuiascã, însã, întimpul iernii, apa îngheþa. Însecolul al XVII-lea belgienii auînceput sã consume, în timpuliernii, cartofii prãjiþi în formã depeºte - spune Pierre Leclerc, carea prezentat aceastã legendã,calificând-o în acelaºi timp capuþin probabilã.

„Pânã la urmã, nu ne pasã deunde vin cartofii prãjiþi.Importantã este modalitatea depreparare adoptatã“, spune Roel

Jacobs, specialist în culturaoraºului Bruxelles.

„Francezii ºi belgienii au alesmetode de preparare diferite.Pentru primii, aceºtiaacompaniazã o fripturã, în modnormal de vitã, în timp cebelgienii îi mãnâncã de obicei cafel de sine stãtãtor, acompaniaþide un sos“, spune acesta.

„Noi, belgienii, am fãcut dincartoful prãjit un produs nobil, nuo simplã legumã“, spunemaestrul bucãtar AlbertVerdeyen, care a ºi scris o cartedespre acest preparat. „În plus,stãpânim ca nimeni alþii arta

dublei prãjiri, pentru ca aceºtia sãfie aurii ºi crocanþi“, a mai spusacesta.

Dacã francezii îi mãnâncã cuajutorul furculiþei, din farfurie, larestaurant sau acasã, belgienii îimãnâncã cu degetele, la oriceorã, oriunde.

Astfel s-a dezvoltat o reþea de„fritkot“ - gherete unde se vândcartofi prãjiþi, situate de-a lungulbulevardelor sau la garã, undeprintre cumpãrãtori se numãrãatât bãtrânica ce-ºi plimbãcâinele, studentul, dar ºiministrul care locuieºte la colþulstrãzii.

„Existã circa 5.000 de ghereteºi peste 90% dintre belgieni mergsã-ºi cumpere cartofi prãjiþimãcar o datã pe an“, spuneBernard Lefèvre, preþedinteleUniunii producãtorilor de cartofiprãjiþi.

În interiorul gheretelor,lucrurile încep însã sã semodifice: bucãtarii de originestrãinã sunt din ce în ce mainumeroºi, aºa cum o dovedeºte ºiintrarea în dicþionarul limbiiolandeze din Belgia a cuvântului„frietchinees“ („preparator decartofi prãjiþi chinez“).

Sursa: mediafax.ro

ianuarie - februarie 2015 Pagina 13ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

Institutul Cultural Român Bruxellescelebreazã Ziua culturii naþionale prinlansarea în Belgia ºi Olanda a antologieide liricã româneascã din RepublicaMoldova Een bloem van bloed metbesneeuwde blaadjes (Floare de sânge cupetale ninse), în traducerea lui Jan H.Mysjkin ºi Jan Willem Bos. Lansareaoficialã va avea loc joi, 15 ianuarie 2015,la Poëziecentrum din Gent, în prezenþapoetului Nicolae Spãtaru ºi a celor doi

antologatori. Volumul va fi ulteriorprezentat la Bruxelles ºi la Haga, cusprijinul ambasadelor României ºiRepublicii Moldova.

În traducerile inspirate ale lui JanWillem Bos ºi Jan H. Mysjkin, suntprezentaþi zece poeþi contemporani:Grigore Chiper, Teo Chiriac, DumitruCrudu, Emilian Galaicu-Pãun, VasileGârneþ, Diana Iepure, Aura Maru, IrinaNechit, Nicolae Spãtaru ºi ArcadieSuceveanu.

Cei doi traducãtori ºi poetul NicolaeSpãtaru vor citi poeme în românã ºineerlandezã. Absolvent al Facultãþii deLimba ºi Literatura Românã aUniversitãþii de Stat din Cernãuþi, NicolaeSpãtaru (n. 1961) este membru al UniuniiScriitorilor din Republica Moldova ºi alUniunii Scriitorilor din România. Apublicat zece volume de versuri pentrucopii ºi adulþi.

Antologia dedicatã poeziei dinRepublica Moldova constituie o premierãîn spaþiul literar neerlandofon ºi continuãseria de volume de poezie româneascãpublicate de Poëziecentrum cu concursulICR Bruxelles.

Program:15 ianuarie 2015, 20h, Poëziecentrum,

Vrijdagmarkt 36, 9000 Gent, Belgia

16 ianuarie 2015, 18h, AmbasadaRepublicii Moldova în Regatul Belgiei,Avenue Franklin Roosevelt 57, 1050Bruxelles

17 ianuarie 2015, 16h, AmbasadaRomâniei în Regatul Þãrilor de Jos,Catsheuvel 55, 2517 KA, Haga, Olanda

Sursa: icr.ro

Zece poeþi români din RepublicaMoldova, traduºi în neerlandezã

Joi, 15 ianuarie 2015 -sâmbãtã, 17 ianuarie 2015

Poëziecentrum,Vrijdagmarkt 36, Gent

Ambasada RepubliciiMoldova în Regatul

Belgiei, Avenue FranklinRoosevelt 57, Bruxelles

Ambasada României în Regatul Þãrilor

de Jos, Catsheuvel 55,2517 KA, Haga

MMMMiiii ssss tttteeeerrrruuuu llll oooorrrr iiiigggg iiiinnnn iiii iiii ccccaaaarrrr ttttoooo ffff iiii lllloooorrrr pppprrrrãããã jjjj iiii þþþþ iiii

C M Y K Pagina 14

Presa olandezã aratã cã spaimele privind fluxulde zeci de mii de muncitori români ºi bulgari ce ar fiurmat sã pãtrundã în Olanda, dupã ridicarearestricþiilor pe piaþa muncii, la începutul lui 2014, aufost nefondate. În total, doar 7.500 de români ºi3.300 de bulgari au venit sã munceascã în Olanda, în2014, scrie Dutch News. Cifrele sunt dezvãluite înstatisticile ministerului olandez al AfacerilorSociale. Comparativ, polonezii sunt cei care au luatcu asalt Olanda în 2014. Nici mai mult nici maipuþin de 57.000 de polonezi s-au mutat în Olandaanul trecut.

A.I.http://www.ziare.comStrãinii se declarã vrãjiþi de frumuseþea,

autenticitatea, arhaismul satului românesc. ªi nu ede mirare din moment ce în Germania satul eînghiþit de zonele metropolitane, Anglia ruralã ecomplet digitalizatã, în Franþa agricultura a ajunspe cale de dispariþie, iar în Olanda vorbim defermieri ºi nu de þãrani. Rl vã prezintã viaþa la þarãdin Occident.

În urmã cu o sãptãmânã, România liberã apublicat un articol document despre evoluþiasatului românesc în ultimul sfert de secol. Amchestionat trei specialiºti implicaþi activ ºi demultã vreme în viaþa comunitãþilor rurale: TiberiuCazacioc , coordonator al Grupului de Iniþiativã„Radu Anton Roman“, Cristian Gherghiceanumanagerul Fundaþiei Adept ce îºi propuneprotejarea ecosistemelor pastorale importante dinTransilvania, ºi Cristian Vlad, realizatorulproducþiei „D’ale lui Miticã“. Verdictul lor a fostunul dur: într-un sfert de secol satul românesc seprezintã depopulat, îmbãtrânit, cu þãrani care, înmare parte, ºi-au abandonat pãmânturile.

În acest tablou sumbru, din când în cândauzim vocile unor strãini, simpli turiºti saupersonalitãþi precum Prinþul Charles al MariiBritanii, care afirmã cã în România – mai ales înzona Transilvaniei – existã zone de o frumuseþeunicã care le amintesc de vechea Europã. Ceaveritabilã, pusã la adãpost de elementele uneimodernitãþi prost înþelese. ?i atunci ni se parecorect sã ne întrebãm, cum se prezintã, azi, viaþala þarã din Occident? Este þãranul roman atât dediferit de cel din alte state ? Rl a încercat sã facã oradiografie a satului ºi a þãranului din diverse stateale Europei. Mãrturiile pe care le-am consemnatsunt ale unor români care trãiesc de mai mulþi aniîn respectivele þãri.

Germania: Exodul tinerilor Vssubvenþiile guvernului

“Comunitãþile rurale au între 2000-5000 delocuitori care trãiesc din propriile lor angajamentefãcute cu procesatori sau prezentându-ºi directprodusele pe diverse pieþe de desfacere. Rar seprezintã ca asociaþii de producãtori, aºa cum e lanoi. Angajamentele se respectã cu mare stricteþe,iar statul asigurã subvenþii pentru miciiproducãtori. Venitul e subiectiv, fluctuant, înfuncþie de cât de mult poate produce fiecare. Piatade desfacere este bine echilibratã ºi monitorizatã,pentru a ajuta producãtorii interni ºi nu se importãdecât dacã e strict necesar. Statul le transmite unmesaj clar producãtorilor: tu, þãran, îngrijeºte-te sãlucrezi pãmântul, pentru cã eu te subvenþionez,îngrijeºte-te sã produci eficient pentru cã eu te ajutsã vinzi ºi sã încasezi banii, iar atunci când nu ºtiite informez prin inspectorii pe care îi pun ladispoziþie pentru a te ajuta în probleme birocratice.

Dacã þãranul român ar avea oportunitãþile de aici,dacã cineva s-ar îngriji de el ºi l-ar sprijini în ceeace face, România lider mondial în agriculturã.Problemele la nivelul comunitãþii rurale dinGermania îl reprezintã exodul. Tinerii pãrãsescaceste comunitãþi, pleacã sã înveþe la oraº ºi rãmânacolo. Se închid unele ºcoli, medicii sunt maipuþini, iar realitatea aratã cã o mare parte dinpopulaþie a ajuns sã trãiascã nici la oraº, nici la satci în zona metropolitanã. Guvernul încearcã sãcontracareze acest aspect. Existã, spre exemplu,un pilon de dezvoltare ruralã intitulat Land ofIdeas, de întoarcere la sat a tinerilor, oferindu-sesubvenþii în agriculturã, silviculturã, turism,protecþia naturii, îmbunãtãþirea calitãþii vieþii. Înceea ce priveºte învãþãmântul, standardele depredare sunt aceleaºi nivel la sat ca la oraº. A fiprofesor aici îþi oferã un statut foarte înalt”, ne-aexplicat un medic român care munceºte lângãKoln.

Franþa: Agricultorii, pe cale dedispariþie

“În Franþa, tendinþa e cam asta: tot mai mulþioameni se mutã la þarã, mai ales cei în jur de 30 -40 de ani, care deja au familii ºi nu mai suportãaglomeraþia ºi nesiguranþa din oraºe. Multe sate audevenit zone rezidenþiale, mai ales cele din jurulmarilor oraº. Ele nu mai sunt axate pe agriculturãcare se face aproape numai la ferme. Mai suntoameni care cultivã legume acasã ºi care crescgãini, dar foarte puþini. Þãranii au camionete cucare merg prin sate sã-ºi vândã produsele. Suntmulþi tineri în ºomaj pentru cã li se pare mairentabil aºa: se cãsãtoresc foarte devreme, au copiiºi primesc ajutoare de la stat. În general, tineriirãmân lângã familiile lor, în satul natal sau prinîmprejurimi, nu prea se aventureazã sã plece, chiardacã n-au o situaþie economicã prea bunã. Niveluleducaþiei nu e prea ridicat pentru cã profesoriibuni sunt rari la þarã ºi pentru cã puþini copii segândesc cã o sã facã studii universitare ºi deci nuse prea omoarã cu învãþatul. Majoritatea se duc lalicee profesionale. Avantajele vieþii la þarã sunt:liniºtea, natura, mai puþinã poluare, locuinþe maiieftine, chirii ºi impozite mai mici, mai puþinstres”, ne-a explicat Maria care trãieºte în Franþaîn apropierea graniþei cu statul Luxemburg.

Italia: familia agricolã“Þãranul occidental e la fel ca cel român.

Frate cu pãmântul, frate cu codru, adicã iubitor ºimândru de munca sa, iubitor de frumos ºi deanimale. Dar asemãnãrile se opresc aici. Sã vã dauun exemplu. Lângã mine locuiau doi þãrani italienicu familiile. Din aproximativ trei hectare, cu untractor cu ºenile, frezã ºi pluguri moderne,folosind doar azot ca îngrãºãmânt, reuºesc sãtrãiascã bine, ei cu familiile, ºi sã facã ºi profit. Darºi sã angajeze doi români care sã sape cot la cot cuei. Venitul lor mediu este de 2000 euro de familie,în funcþie de anotimp. Mi-am dat seama cãagricultura era o afacere pentru ei, una funda-mentalã ºi serioasã, nu agriculturã de subzistenþãdin România, cu roºii vândute pe marginea dru-mului, de bãtrâni triºti ºi umiliþi. În Italia ruralã cutoate strãzile asfaltate, satele au un nivel de traidecent, oamenii sunt mândri ºi bogaþi. În

România, tata dã cu sapa la fel, de mii de ani,nivelul de trai se apropie zero, umilinþa la maxim”,ne-a explicat Mircea Filimon plecat la Roma, înurmã cu peste 15 ani dintr-un sat din Ardeal.

Moldova: Þãranii trãiesc modestdin agriculturã

“Viaþa în satele din Republica Moldova s-aschimbat mult dupã ce au dispãrut colhozurile.Sãrãcia de dupã 1990 a despãrþit familii ºi aîmpins femeile ºi bãrbaþii sã plece de acasã, încãutarea unui loc de muncã. Aºa cã azi rar gãseºtio familie care sã nu aibã mãcar pe cineva prinRusia, Italia, Irlanda, Portugalia sau Spania. Deºimulte case sunt frumos înzestrate cu parabolicesau sunt reparate conform ultimelor tendinþeaduse din Europa, sãrãcia mai bântuie pe uliþelecare se umplu de noroi la prima ploaie, ºi se îneacãîn beznã odatã cu lãsarea întunericului. Cei maimulþi þãrani rãmaºi în sate trãiesc din modestulvenit pe care îl au din agriculturã. Cei care ºi-audezvoltat afaceri – fie ºi-au plantat o livadã demere sau prune, fie ºi-au deschis o fermã de vacisau porci – se ciocnesc zilnic de condiþiile ºibirocraþia dictatã de mai-marii de la Chiºinãu sauMoscova, pentru cã cea mai mare parte dinexporturi, pânã nu demult, mergea spre Rusia. Odatã cu embargourile impuse de Kremlin, oameniicautã portiþe noi pentru a vinde marfa. ªcolile dinsatele moldoveneºti sunt ºi ele pline de nevoi. Dincauza salariului prea mic, mulþi profesori au luatcalea pribegiei”, ne-a precizat jurnalistulAnastasia Nani.

Anglia: Oamenii fug de la oraº la þarã

“Nu cred cã poate fi fãcutã o comparaþie întreþãranul român ºi cel britanic. Din ceea ce am vãzuteu, existã firme care fac agriculturã ºi nu þãraniindividuali. Aºa-zisele sate au net, magazinemoderne, iar oamenii cautã sã se retragã de la oraº,dacã în respective comunitate ruralã sunt ºcolibune, pentru cã e aer curat ºi altã dinamicã a vieþii,nu existã atâtea tentaþii ale modernitãþii. Engleziiadorã natura ºi sã lucreze pãmântul. Fiecareîncearcã sã deþinã o bucatã de pãmânt, sã punãflori sau diferite legume, dar pentru ei înºiºi nupentru a face comerþ. Vãd pretutindeni mulþi tinericu copii, dar ºi multe cluburi pentru pensionari,cluburi de lecturã, de poezie, olãrit. Bisericaanglicanã este foarte implicatã în comunitateasãteascã unde mediazã diverse reuniuni ºiîntâlniri. Este o lume foarte diferitã de cea de lanoi”, spune Iulia care trãieºte lângã Bristol.

Olanda: La sat nu existã sãrãcie“In Olanda nu vorbim de oameni de la þarã, ci

vorbim de fermieri. În sate locuiesc, azi, ºifermieri ºi foºti orãºeni care au ales sã facã navetala muncã pentru cã preferã un mod de viaþã mailiniºtit. Ca nivel de educaþie, existã scoli specialede fermieri, un soi de post-liceale. ?coala de la þarã- ºi pentru cã aici s-au mutat oameni avuþi - e la felca cea de la oraº. Toatã lumea are un trai decent ºinu prea existã sãrãcie”, susþine Cãtãlina craetrãiºte la Amsterdam.

Sursa: romanialibera.ro

Olandezii s-au speriatdegeaba – câþi români

au venit, de fapt, lamuncã în Þãrile de Jos

Radiografia satului european. Cum aratã Moromete deGermania ºi Cocoºilã de Olanda

Pierderile de memorie lapersoanele cu educaþie

superioarã indicã un risccrescut de atac cerebral

Persoanele cu probleme de memorie, care au oeducaþie superioarã, sunt expuse unui risc crescut deaccident vascular cerebral, potrivit unui studiu realizat înOlanda, informeazã bbc.com.

Potrivit cercetãrii publicate în revista Stroke,persoanele cu educaþie superioarã care suferã de pierderide memorie prezintã un risc cu 39% mai mare de a suferiun atac cerebral decât persoanele cu un nivel mai scãzutde educaþie. Savanþii cred cã acest lucru ar apãrea caurmare a faptului cã sistemele de apãrare timpurieîmpotriva declinului cognitiv au fost erodate.

Aproximativ 9.000 de persoane au fost studiate timpde peste 20 de ani. Toþi subiecþii erau sãnãtoºi, cu vârstade minimum 55 de ani. Participanþii au fost rugaþi sãrãspundã la întrebãri legate de eventualele probleme dememorie, folosind un chestionar realizat de cercetãtori.Pânã în 2012, cercetãtorii au înregistrat 1.134 de atacuricerebrale în rândul participanþilor la studiu. Dupãanalizarea rezultatelor, cercetãtorii de la UniversitateaErasmus din Rotterdam au descoperit prezenþa unui risccrescut de atac cerebral în rândul celor care s-au plânsanterior de probleme de memorie. Riscul de atac cerebrala fost ºi mai mare în rândul participanþilor care aveau unnivel superior de educaþie, definit prin studii universitareºi post-universitare. Arfan Ikram, profesor deneuroepidemiologie la Universitatea Erasmus, a spus cãeducaþia este un bun indicator al capacitãþii creierului dea lupta împotriva declinului cognitiv, cum este demenþa.Aceastã abilitate, cunoscutã drept rezervã cognitivã, esteconstituitã de obicei în copilãrie ºi în primii ani aimaturitãþii ºi se crede cã protejeazã împotriva deteriorãriicerebrale. „În cazul oamenilor cu educaþie superioarã,dureazã mai mult apariþia deteriorãrii cerebrale ºiinstalarea demenþei. Dar dacã aceste persoane încep sã seplângã de probleme de memorie, atunci acest mecanismde apãrare a dispãrut“, a declarat Arfan Ikram. „Aceastãsituaþie poate fi un indicator cã oamenii au ajuns într-unstadiu avansat, când rezerva cognitivã nu maicompenseazã“, a mai spus profesorul Ikram. Astfel,potrivit cercetãtorului, problemele de memorie pot fi unsemnal de avertizare important în cadrul acestui sub-grup,indicând specialiºtilor cã este necesarã þinerea subobservaþiei a acestor persoane. Atacul vascular cerebralapare atunci când un vas de sânge care transportã oxigenºi nutrienþi cãtre creier fie este blocat de un cheag, fie sesparge. Când acest lucru are loc, porþiunea respectivã dincreier nu mai primeºte oxigen, iar celulele neuronale mor.

Sursa: MEDIAFAX

Amsterdamul este cusiguranþã un oraº fascinant.Lãsând la o parte numeroaselelibertãþi ale populaþiei, sunt omulþime de lucruri pe care le poþiface aici ºi numeroase obiectiveturistice de vizitat. Dar pentru cãacestea sunt cele asupra cãrora neorientãm în general, de dataaceasta îþi propun o altfel deincursiune în Amsterdam! Þi-ampregãtit o listã de 11 lucruri pecare trebuie sã le ºtii despreAmsterdam, în cazul în care tepregãteºti pentru o vacanþã înacest oraº!

1. Nu închiria o bicicletã înAmsterdam! Traficul înAmsterdam este dominat debiciclete, nu de maºini. De lapiste interminabile, pânã laparcãri etajate numai pentrubiciclete, este un adevãrat raipentru bicicliºti… însã nu esteatât de grozav sã închiriezi o

bicicletã aici, deºi uºor ºiaccesibil ca preþ, vei sta la cozi,aºa cum stai la semafor în oraºelemari din România. Laughing

2. Fã o plimbare în Red LightDistrict ziua! Prostituþia estelegalã în Amsterdam, iar RedLight District este cartierulfaimos pentru aceasta. Pentruturiºtii curioºi de oraº, maidegrabã decât de vitrinele roºii,ziua este un moment prielnicpentru a vizita cartierul, mai alescã este unul dintre cele mai vechi,dar ºi cele mai frumoase din oraº.

3. Bea o bere micã! Locuitoriidin Amsterdam sunt mari bãutoride bere… micã! Spre deosebirede majoritatea þãrilor europeneconsumatoare de bere, aici veigãsi berea la pahare de un sfert delitru, deoarece un pahar mai micmenþine bãutura mai rece ºi maiproaspãtã mai mult timp!

4. Mãnâncã maionezã pecartofi prãjiþi! Vlaamse fites,cartofii prãjiþi flamanzi cumaionezã, sunt musai de gustat înAmsterdam. Culturagastronomicã a locului nu esteuna extraordinarã, dar aceºticartofi îi vei gãsi oriunde ºi suntnumai buni pentru o gustare înplimbare.

5. Mãnâncã rijsttafelindonezian! Dacã vrei sã te rãsfeþitotuºi, trebuie sã mergi într-unrestaurant cu specific indonezianºi sã comanzi o masa de orez,adicã rijsttafel. Pentruaproximativ 15 euro, primeºti unbol de orez ºi între 8 ºi 20 deboluri mai mici cu tot felul debunãtãþi indoneziene pentru omasã copioasã.

6. Nu fuma… sau? ªtim cutoþii cã în cafenelele dinAmsterdam, fumãtorii se pot

bucura ºi de þigãrile cu marijuana,însã, în 2008, Amsterdamul aadoptat legea interziceriifumatului în spaþiile închise.Deci, poþi fuma într-o cafeneaorice… în afarã de þigãri!

7. Vorbeºte englezã oriunde!Orice român poate rupe o boabãde englezã oriunde se aflã. Dacãalþi naþionaliºti preferã se levorbeºti pe limba lor, olandeziifolosesc limba englezã înmajoritatea locurilor intensfrecventate de turiºti.

8. Nu existã clãdiri de birouriîn centru! Dacã te aºteptai labirouri, bãnci ºi alte clãdiri de soiîn centru, Amsterdamul te vasurprinde cu inexistenþa lor. Înschimb, poþi admira aici numaicase din secolul 17, câtevahoteluri ºi strãzi pentru shopping.

9. Fã o plimbare pe canal în

prima zi! Centrul istoric alAmsterdamului este plin decanale, pe care le poþi strãbate cudiverse ambarcaþiuni. Nu eVeneþia, dar vei afla care suntcele mai importante atracþii deaici ºi te vei obiºnui mai repedecu oraºul!

10. Viziteazã oraºul gratuit!Tururile gratuite de vizitat oraºulsunt de fapt un fel de plimbãriorganizate, prin care, în 3 ore, aiºansa sã vezi cele mai importanteobiective turistice… bacºiºurilesunt, evident, încurajate! Laughing

11. Viziteazã ºi în afaraoraºului! Dacã ai bãtut dejaAmsterdamul în lung ºi în lat,atunci trebuie sã ieºi ºi în afaralui, pentru a vizita CastelulMuiderslot sau cea mai marepiaþã de florii din lume – AlsmeerFlower Auction.

Sursa: ghiduri-turistice.info

Pagina 15ianuarie - februarie 2015 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

În piaþã principalã numitãGrote Markt are loc ºi acum, înfiecare zi de luni ºi sâmbãtã, opiaþã de flori, textile ºi multealtele. Haarlem este un centruistoric de cultivare a bulbilor delalea, fiind renumit ºi OraºulFlorilor. Istoria oraºului dateazãdin secolul X, când purta numeleHarulahem. Aºezarea întremlaºtini ºi rãu a dat oraºului oimportanþã strategicã. Dinsecolul XI pânã în secolul XIIIHaarlem a fost sediul conþilorOlandei, primind astfel atestareadocumentarã în 1245, ceea ce îlface al doilea cel mai vechi oraº

din Olanda, dupã Dordrecht. În timpul rãzboiului pentru

independenþã oraºul a fost capturatde spanioli, fapt în urma cãruiamembrii clerului ºi 2.000 de

cetãþeni au fost executaþi. În secolulXVII Haarlem a fost scenã uneiactivitãþi artistice mãreþe, care ainclus pictorii Frans Hals, Jacob vanRuisdael, Philips Wouverman ºiAdriaen van Ostade. Arhitectuloraºului, Lieven de Key, a întemeiatºcoalã de construcþie a oraºului,numeroase clãdiri cu frontoane dinoraº purtându-i semnãtura.

Obiective turistice:

Grote Kerk sau St. Bavokerk Grote Kerk este cea mai

impunãtoare clãdire din Piaþã GroteMarkt. Basilica în formã de cruceare un turn înalt ºi subþire, de 40m.Construcþia bisericii s-a extins pe operioadã mai îndelungatã, diferitepãrþi ale acesteia fiind construite îndiferite secole.

Catedralã St. Bravo Catedralã este un frumos

exemplu de tranziþie sprearhitecturã modernã, în modcurios combinatã cu elementeneo-gotice ºi arabe. Bisericadeþine ustensile liturgice din argintºi moaºtele Sf Bravo. Se mai

remarcã vitraliile frumoase,sculpturile ºi picturile unor artiºticunoscuþi, precum Toorop,Derkindern, Bijvoet, Maas, Bromºi Andriessen.

Muzeul Teylers Întemeiat în 1778, Teyelers

este cel mai vechi muzeu dinOlanda. Pieter Teyler van der Hulst(1702-78) a fost un comerciantbogat, interesat de arte ºi ºtiinþã,care ºi-a folosit toatã averea pentrua construi acest muzeu careilustreazã progresele artei ºi ºtiinþei.Muzeul conþine o colecþie extinsãde capodopere ale primilor artiºtiolandezi, inclusiv opere ale luiMichelangelo ºi Raphael ºi ocolecþie deosebitã de instrumenteºtiinþifice, minerale ºi fosile.

Sursã: turistik.ro

Haarlem Capitala provinciei Noord-Holland, oraºul Haarlemse aflã între Amsterdam ºi Marea Nordului, la 7kmde coastã, pe micul râu Spaarne. Acest oraº tipic

olandez formeazã acum o zonã continuã, împreunãcu oraºele învecinate Heemstede, Bloemendaal ºiZandvoort. În Haarlem se aflã cel mai vechi muzeu

din Olanda - Teyelers - un centru istoric plin decase medievale frumoase, câteva institute de

cercetare, instituþii de educaþie ºi sediulepiscopului româno-catolic.

11 lucruri pe care e bine sã le ºtii despre Amsterdam

ianuarie - februarie 2015Pagina 16

SUDOKU

INTEGRAMÃ

Profesoara:- Copii, ce ne dã porcul?Un elev:- Carne!Profesoara:- Bravo! Copii, ce ne dã gãina?Un elev:- Carne ºi ouã!Profesoara:- Bravo! Copii, ce ne dã vaca?Bulã:- Teme pentru acasã!

***********

Un proaspãt poliþist, de-abiaieºit de pe bãncile Academiei dePoliþie, a fost însãrcinat sãancheteze o spargere. S-a înapoiatla secþie ºi a raportat:

- Domnule cãpitan, de lamagazinul spart s-au furat douãcartuºe de Kent ºi trei kilograme demorcovi.

- ªi ai vreun suspect?

- Nu, dar va trebui sã caut uniepure care tuºeºte.

***********

- Doctore, nu i-aþi puteaadmininstra soþului meu unmedicament pentru a visa noapteapeºte?

- De ce? E cumva pescar?- Nu, dar de vreo douã luni

viseazã noapte de noapte vrãbii.- ªi ce vã deranjeazã, peºti sau

vrãbii, nu e totuna?- Nu, cã dacã ar visa peºti, nu ar

mai ciripi.

***********

Proaspãt cãsãtorit îºi salveazãnumãrul soþiei în mobilul sãu:“viaþa mea”. Dupã un an de mariajl-a schimbat în “nevasta”. Dupãcinci ani de mariaj: “acasã”. Dupãzece ani: “Hitler”. Dupã

aniversarea cãsãtoriei de argint:“numãr greºit”.

***********

Intrã un terorist într-un magazinde animale de la parterul unuizgârie-nori:

- O sã detonez o bombã, aveþi30 de secunde sã fugiþi!

La care o þestoasa îi rãspunde:- Ce bulangiu eºti bã!

***********

Dupã ce Dumnezeu i-a creat pebãrbat ºi pe femeie, îºi admiraopera. Întâi îi cade privirea asuprabãrbatului:

- Ce minunãþie, ce proporþiireuºite… o operã perfectã!

Apoi îºi îndreaptã privirea cãtrefemeie:

- Mda! Tu va trebui sã temachiezi puþin!

BBAANNCCUURRII ,, GGLLUUMMEE.. .. ..

Hai sã dãm mânã cu mânãSã furãm tot ce s-adunã,Sã-nvârtim hora hoþieiPe pãmântul României!

Ordinea ºi cinstea piarã!Piarã fraierii din þarã !Între noi sã nu mai fieDecât jaf ºi ºmecherie!

Contu-n bancã de te þineVino sã te prinzi cu mineLa hoþie cu unireªi pe funcþii cu-nfrãþire!

Unde-i unul nu-i putereSã se punã de-o avere,Unde-s doi puterea creºteªi þara se prãduieºte!

P-amândoi în fund ne doareCã în haos þara moare.Eu þi-s frate, tu-mi eºti frate,Sã furãm cât se mai poate!

În guvern hai cu grãbireSã-l secãm dintr-o sorbire,Ca sã creascã banu' mareMai rapid în buzunare.

Dãm pomanã º-un piºcotProstului cu drept de votCã oricum în RomâniaNoi facem paranghelia.

FOLCLOR INTERNET-IST ROMÂNESC

ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

C M Y K

Noul Imn al României

Vând casã în Fãgãraº zona centralã (Str. Li-bertãþii nr.20), 2 camere, parchet, sobe teracotã, bu-cãtãrie mare, antreu, baie. Teren total 312 mpCurte, grãdinã, beci, suprafaþã folosibilã 65 m.p.,zonã liniºtitã. Telefon: 0851 87951. Familia Bartesch.

Vând apartament 2 camere decomandate -suprafaþa utilã 50 mp - Bucureºti, zona foarte bunã- Bucur Obor -(maximum 15 minute pânã laUniversitate) ) Toate facilitãþile în proximitate -hipermaket Klaufand, Piaþa ºi Magazinul BucurObor, vis-a vis de bloc exista ºcoala, grãdiniþã, 2policlinici. Apartamentul este recent zugrãvit,tâmplãrie termopan; mobilã nouã /modernã.Informaþii suplimentare - Tlf 0753-351.783 email:echirita@hotmail.com

Vând casã cu curte ºi grãdinã 1500 m.p înoraºul Agnita, jud. Sibiu, str. Mihai Viteazul nr 66.Totul este renovat, 3 camere ºi bucãtãrie. Telefon:0911 6588352

Schimb apartament cu 3 camere, 70 m.p.,parter, balcon, cu aprobãri pentru spaþiu comercialîn Râmnicu Vâlcea, cu apartament în zonaNürnberg ºi împrejurimi cu 2 camere. Tel.015143464072, 0040.745.611.162.

Vând teren în Sibiu, ªura Mare, 1029 demetri pãtraþi, teren cu toate facilitãþile. Situat înCartier de Case. Telefon: 0049 1711208253

Închiriez apartament cu 2 camere în Frank-furt am Main, complet mobilat ºi utilat, zonã cen-tralã, în apropiere de gara centralã. Relaþii la tele-fon: 015784523637 sau 015143435201. Rogseriozitate.

Vând casã în Reºita: 6 camere, 2 bãi, încãlzirecentralã gaz, curte, garaj, anexe, grãdinã 540 Mp.Ioan Draia. Telefon: +40744615904.

Închiriez apartament cu 2 camere înFrankfurt am Main, complet mobilat ºi utilat. Zonãcentralã, în apropiere de gara centralã. Telefon:015784523637 sau 015143435201. rog seriozitate.

Vând apartament 3 camere, parchet, 2bucãtãrii, geamuri termopan, o baie, hol, coridorlung, 2 boxe, garaj în curte, încãlzire proprie pe gaz.Informaþii la telefon: 0257 281 996

Tâmplar, tapiþer, paturi, canapele,fotolii,montaj parchet clasic, cu experienþã vastã înRomânia ºi strãinãtate,caut de muncã în domeniu(sau ºi altceva,decent ) sau caut partener de afacericu mic spaþiu propriu pentru a deschide un micatelier de mobilã -tapiþerie în Germania. Ma puteþicontacta pe skype mario.mario1975 sau messengermario_cy1975@yahoo.com

Profesoarã de limba englezã cu experienþã înpredare în România ºi Germania, ofer oreparticulare de limba englezã pentru nivel deîncepãtor, mediu ºi mediu-avansat. Informaþii la tel.fix 0911 3150856 sau mobil 0178 5169460, e-mailmiha_kopasz@yahoo.de, Nürnberg.

Trupã muncitori, cãutãm de lucru înGermania în domeniul demolãrii. Am mai lucrat unan în Hamburg. Telefon: 0040 75862803.

Colegiul femeilor de la MehrGenerationHaus din Schweinauer Hauptstr. 31, vã pune ladispoziþie cursuri de croitorie. Aici vã învãþãm cumsã faceþi din hainele VECHI, NOI. Gratuit, în fiecarezi de MARÞI între orele 17- 19. Contact: AnemarieHock, telefon: 0174 7188127.

Ofer servicii de manichiurã, pedichiurã ladomiciliul clientei, în Nürnberg, Fürth, Stein.Telefon: 0175 8353537.

MUZICÃ LIVE pe gustul tãu!!!! Aniversare,nuntã, botez, chef sau orice eveniment , poate fideosebit dacã este acompaniat de NOI. Sunaþi la01521 2247227.

Vrei o paginã web realizatã pe gustul tãu, iarasta într-un timp scurt? Ai nimerit unde trebuie!Telefon: 0160 3373128. Preþuri pentru toatebuzunarele!

Eºti pensionar, locuieºti în zona Nürnberg ºiai nevoie de o persoanã care sã te ajute la diverselucruri?Nu îþi cunoºti drepturile în Germania? Vreisã ai pe cineva care sã-þi facã clipele de singurãtatemai frumoase? Ai nevoie de un consilier în vedereaintegrãrii în sistemul social etc? Noi ºi specialiºtiinoºtri te putem ajuta. Este de ajuns sã ne contactaþiºi vom gãsi soluþia împreunã ( în limba maternã-românã) de a vã integra mai uºor. Telefon: 0160 3373 128-

Tânãr cãsãtorit 40 ani, locuiesc în Nürnberg,mecanic de meserie, posesor permis de conducerecategoriile: B, C, E caut loc de muncã. Telefon: 015171 305 930

Tânãr 26 ani, doresc de lucru în domeniulconstrucþiilor. Amenajãri interioare ºi exterioare sauîn agriculturã. Telefon: 004 0729582400

Tânãr 32 ani, caut de lucru în orice domeniu.Locuiesc în Nürnberg. Am lucrat ca: electrician,tehnician sisteme alarmã, fotograf. Înþeleg ºi vorbescpuþin germanã, dar vorbesc ºi scriu foarte bineengleza. Telefon: 01522 9649376. E.mail:danielflenchea@yahoo.com

"Adriana Touristik Gmbh" angajeazã ºoferde autocar, part time, domiciliu în zona Augsburg.Adriana.Touristik@yahoo.de, Telefon: 01776583836

Doamnã, îmi ofer serviciile pentru îngrijitbãtrâni sau în agriculturã. Telefon: 0175 907 12 10Nürnberg.

Tânãr, caut de lucru în Germania în oricedomeniu. Telefon 0040749225241

Ai terminat o ºcoalã de moaºe? Cunoºti limbaromânã ºi germanã bine? Avem nevoie dedumneavoastrã! Telefon: 0160 3373128 Nürnberg

Caut un loc de muncã în domeniul fabricilorde producþie sau firmelor de curãþenie în zonaNurnberg. Lb. germanã la nivel conversaþional.Bozan Eugen Sebastian. Tel: 015141305791

Doamnã 41 ani din Würzburg caut de muncãîn domeniul curãþeniei, dimineaþa. 015166207380Radoveanu Adriana.

Tânãrã cu domiciliul în Nürnberg, caut delucru în domeniile: gastronomie, curãþenie, îngrijirebãtrâni sau copii. Telefon: 0175 8353537.

Român, caut de lucru în Germania la fermesau instalaþii de abºare, vopsitorie. Telefon: 0040758 628039.

Tânãr, 34 ani din Nürnberg, sudorprofesionist, caut de lucru în domeniu sau ºofer pânãîn 3, 5 t. Am cunoºtinþe medii de limba germanã.Telefon: 0175 8353537.

Cãutãm urgent de muncã. Suntem doibãieþi cu vârsta de 27 ºi 28 ani, ºi acum neaflãm în Italia fãrã nicio ocupaþie. 1 ( Candidat). Mã numesc Bordea Vasile ºi sunt dinPiatra Neamþ ºi am 27 de ani. Am lucrat îndomeniul construcþiilor exterior ºi interior ºi amurmãtoarele experienþe de 4 ani: finisãri, zugrãvie,rigips, plaster, gresie, faianþã. Sunt foarte motivatîn a colabora cu voi pentru cerinþeledumneavoastrã. Telefon: 0040 7586280392 ( Candidat). Mã numesc Calestru Andrei Cosminºi sunt din Petroºani. Am fãcut ªcoala Profesionalãºi am diplomã de sudor. Am 28 de ani, permis deconducere categoria B (Luat în Italia), am atestateuropean pentru magaziner în fabricã ºi pentru uzde stivuitor. Dorec sã colaborãm, avândurmãtoarele experienþe în domeniul construcþiilor:5 ani montaj de plãci de marmurã ºi polistiren peexterior, de faþadã, sunt capabil ºi de amenajãriinterioare ºi exterioare.Telefon: 0040 758628039.

Cetãþean român, doresc sã lucrez înGermania la o familie. Ajutor în gospodãrie, pãsãri,animale etc. Dacã e necesar pentru menaj pot veniºi cu soþia. Vorbim puþin germana. Posed permisconducere B,C.Tel: 0746144539 sau 0267708065.

Doamnã 35 ani, serioasã, cetãþean româno-german, îmi ofer serviciile pentru a ajuta bãtrâniila: plimbare, cumpãrãturi, rezolvarea deprobleme la Instituþiile germane, consultanþepsiho-sociale etc. Informaþii la numãrul de telefon:0160 33 73 128

Mã numesc Laura sunt cãsãtoritã ºi am doicopii. Îmi doresc cu ardoare sã ajung în Germaniaîmpreunã cu soþul sã îmi gãsesc de lucru orice,undeva în gastronomie, soþul în domeniul tâmplãrieideoarece este calificat în acest domeniu ºi plus deasta, cunoaºte limba germanã. ªtiu cã nu este uºor,însã viaþa din România este greu de descris incuvinte! Dacã cineva cu suflet mã va putea ajuta cuorice, chiar ºi cu un sfat, mã puteþi gãsi la nr de tel:0761800263 sau 0766844432 .

ADV Allrond AG cautã ºofer profesionistclasele CE. Cunoscãtor de limba germanã, nivelminim. Telefon: 0172 9596897 sau e.mail:ppb.adv@t-online.de

Bãrbat caut loc de muncã în construcþii sauîngrijitor de animale sau în agriculturã. Rogseriozitate. Telefon: 0911 7429052 sau 1051 2079331

Tânãrã 30 ani, caut spre îngrijirebãtrân(ã) în zona Nürnberg. Nutrebuie oferitã cazare ºi masã.

Telefon: 0160 33 73 128.

LOCURI DE MUNCÃ

Tânãr 35 ani, cu experienþã îndomeniul construcþiilor, amenajãri ºifinisaje interioare ºi exterioare, îmiofer serviciile în domeniu în zona

Nürnberg. Telefon: 0160 33 73 128 .Calitate ºi comfort!

Doamnã cu studii psiho-sociologice.Caut persoane care au nevoie de

consultanþã psiho-socialã, cu sau fãrãdizabilitãþi din zona Nürnberg/

Erlangen/ Fürth. Sunt cetãþean românºi german, vorbesc ambele limbi bine.

Telefon: 0160 33 73 128.

SERVICII

IMOBILIARE

ianuarie - februarie 2015Pagina 18 ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa GGeerrmmaanniiaa ººii OOllaannddaa

MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE MMMMIIIICCCCÃÃÃÃ PPPPUUUUBBBBLLLL IIIICCCCIIII TTTTAAAATTTTEEEE

Materialele din aceastã paginã suntpublicitare. Rãspunderea pentru conþinutul

lor NU aparþine ziarului VOCEA TA.

Organizãm spectacole cu echipãcompletã: artiºti, ingineri de sunet, de

imagine, regizor ºi scenograf etc lapreþuri pentru toate buzunarele.

Asigurãm ºi cerem seriozitate maximãDetalii: Telefon +49 152 122 47 555.

Muzicã internaþionalã ºi folclor din toatezonele pentru nunþi, botezuri etc la

preþuri convenabile cu DUOGRÃJDAN. Telefon: 0049 152 12247555

sau 0049 15166570489.

Talon pentru abonament (valabil pentru Germania)

Nume_______________________________________;

Prenume ____________________________________;

Adresa ______________________________________

_____________________________________________

Telefon _____________________________________;

Doresc un abonament la ziarul VOCEA TA pentru

6 luni 12 luni

(30 euro, transport inclus) (55 euro, transport inclus)

PLATA SE VA FACE ÎN CONTULDACIA e.V..

VR-Bank NürbergKonto: DE 70760606180001932497

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

45

ianuarie - februarie 2015 Pagina 19ZZiiaarr ddiissttrriibbuuiitt îînn AAuussttrriiaa,, BBeellggiiaa ººii GGeerrmmaanniiaa

Doamnã. Caut loc de muncã ca îngrijitoare labãtrâni în Nürnberg sau împrejurimi. Rog seriozitate.Telefon: 0911 7429052 sau 1051 207933114

Caut loc de muncã ca: Lagerarbeiter mit Ga-blerstaplerschein, Mitarbeiter in Industrieproduktion,küchenhilfe oder Barman, în gastronomia italianã saugermanã. Telefon: 0151 20931404.

Familie de tineri, 30 respectiv 34 ani, cu un copil,cãutãm urgent în zona Nürnberg câte un job stabil peo perioadã între minim 6luni-1an, în domeniile:gastronomie, hotelier, restaurant, fabricã de ambalatmezeluri, fabricã de conserve, murãturi sau orice altdomeniu în care am putea lucra fãrã drept de lucru(încã nu îl deþinem!). E bine venitã orice ofertãdecentã!!! Putem fi contactaþi la orice orã la nr. detel.015775185775.Vã mulþumim!

Caut loc de muncã pentru mine ºi fiul meu învârstã de 21 ani. A terminat liceul în domeniul electric.Eu am 42 ani ºi am terminat liceul de meserii.Momentan lucrez într-un restaurant la Stuttgart.Telefon: 015143619133.

Doamnã 34 ani din Braºov. Caut loc de muncãîn domeniile: curaþenie, ajutor în bucãtãrie sauîngrijire copii. Informaþii la telefon: 0163 4638763.

Tânãr 21 de ani caut urgent loc de muncã îndomeniul construcþii, ca ajutor sau orice alte muncidure, la ferme sau orice altceva. Sunt un tânãr serios ºicu dorinþa de a lucra cinstit. Am condiþie fizicã bunã,cunosc limba germanã la nivel de conversaþie. Depreferabil prin zona regiunii Hessen sau în apropiere.Telefon: 015213547564.

Caut urgent loc de muncã ca spãlãtor de vasesau femeie de serviciu în zona Frankfurt am Main saulângã. Mã puteþi contacta la numãrul de telefon:015213547564

Doamnã 43 ani, locuiesc în Germania, caut delucru în orice domeniu. Domiciliez în HöhrGrenzhausen, am permis auto. Prefer în zonã. Telefon:015779590541.

Caut loc de muncã, ºofer profesionist A,B,C,E,ospãtar barman, în construcþii, instalator sanitar ºitermic, spaþii verzi, ajutor bucãtar. Numele meu esteClaudiu, telefon de contact 0034622830039 sau0034942134088. Vorbesc limba româna, spaniolã,italianã ºi puþin englezã. Vã mulþumesc!

FIRMÃ DE CURÃÞENIE - cautã persoane cuexperienþã pentru curãþenie. Vârsta minim 30 de ani.Informaþii la tel : 0157 84663115

Bunã! Suntem douã fete serioase cu vârsta de 23respectiv 24 de ani,vorbitoare de limba germanã lanivel de conversaþie (am fãcut un curs de limbagermanã 3 luni). Cãutãm un loc de muncã zonaFrankfurt am Main. Pentru început e bine venit orice(ajutor în bucãtãrie, femeie de serviciu) sau oricealtceva decent! Ne puteþi contacta la numãrul detelefon: 015213547564.

Femeie serioasã, 56 de ani, caut spre îngrijirebãtrâni, preiau ºi funcþiile gospodãreºti, precum:curãþenie, cumpãrãturi, etc. Doresc cazare ºi salariu laînþelegere. Am cunoºtinþe de limba germanã,începãtor. Mã puteþi contacta la Nr. Tel.: 0621-7895893.

Sudor calificat, 3 ani ºcoala profesionalã îndomeniu construcþii metalice ºi maºini de ridicat, cuexperienþã 25 ani în România, 10 ani în Spania,actualmente rezident în Spania, doresc foarte mult locde muncã în domeniu. Vã mulþumesc anticipat!Telefon: 015253945176.

SALON COSMETIC - cautã cosmeticianãromâncã (cu diplomã în domeniu), care sã aibãexperienþã în manichiurã, pedichiurã ºi cosmeticã.Salariul este calculat la realizãri. Informaþii la tel :0157 88536398

Tânãr 42 ani, român, cu domiciliul în Germania( 12 ani), 1.70m, doresc cunoºtinþã cu doamnã maxim40 ani în vederea unei relaþii bazatã pe încredere ºifoarte multã comunicare. Deþin casã în România, decio parte din concediu va fi acasã. Telefon:015754493385- Mihai.

Tânãr 43 ani, cetãþean german, 1.76, caut sãcunosc o domniºoarã cu vârsta pânã în 45 de ani (poateavea ºi copii) pentru a întemeia o relaþie bazatã peprietenie, dragoste ºi respect reciproc. Telefon: 015208251134

Domn vãduv 66 ani român-ungar, stabilit înGermania, caut o doamnã serioasã între 60-70 de anipentru o relaþie serioasã ºi stabilã. Telefon:015166235056

Doamnã drãguþã 1.70, 70 kg, 60 ani, doresc sãcunosc un domn cu vârsta între 57-65 ani pentruprietenie, bazatã pe înþelegere ºi respect reciproc.Telefon: 015771784263. Vorbesc limba germanã ºiromânã.

Român 66 ani, stabilit în Germania- Stuttgart,caut o partenerã pentru o relaþie stabilã, bazatã peseriozitate ºi respect reciproc. Telefon: 0152 169 27088.

Doamnã drãguþã minionã, doresc sã cunosc undomn cu vârsta între 60-70 ani pentru prietenie,eventual cãstãtorie. Cunosc limba românã ºi italianã.Telefon: 004 0721 933638.

Doamnã serioasã 65 ani, caut spre îngrijirebãtrâni sau copii ( experienþã 45 ani educatoare).Preiau ºi funcþiile de curãþenie, cumpãrãturi etc.Cunoºtinþe minime de limba germanã. Doresc cazareºi salariu la înþelegere în zona Nürnberg. Telefon:0911 32 16 21 89 sau 160 5755898.

Doamnã 79 ani, româncã, locuiesc înMannheim, doresc sã cunosc o persoanã apropiatãvârstei mele care vorbeºte limba românã pentrupetrecerea timpului liber împreunã. Telefon: 0157 8733 27 04.

Domn 55 ani, 1,80 m, 82 kg, german,nevorbitor de limba românã, caut o româncã între 40-50 ani, suplã, pentru o relaþie serioasã, eventualcãsãtorie. Locuiesc în Bad Staffelstein. Telefon: 015221603200.

Doamnã atractivã, modernã, minionã, 60 ani,doresc sã întâlnesc un domn serios, care sã vorbeascãlimba românã, pentru o relaþie de prietenie, bazatã peînþelegere ºi respect reciproc. Telefon: 004 0721711182

Cetãþean german- vorbesc limba românã, 38ani, 1.80m, 76 kg, sportiv, din familie deosebitã, serios,bun dansator. Iubesc înotul, muzica, filmele ºiexcursiile. Doresc pentru cãsãtorie o fatã (femeie)serioasã ºi hotãrâtã pentru a face o familie. Condiþii:slabã, pânã în 35 ani. Telefon: 0162 57 91 438

Doamnã atractivã 46 ani, doresc sã cunosc unbãrbat în vederea unei relaþii stabile ºi serioase.Telefon: 015739173555.

Ardelean, cu cetãþenie românã ºi germanã, cuvârstã peste 60 ani, 1,72m, 78 kg, caut o partenerãserioasã pentru a ne oferi respect reciproc ºi caredoreºte o schimbare în viaþã, eventual cãsãtorie,aproape de Stuttgart. Telefon: 0174 3164182

Domn 65 ani, român, stabilit în Germania, cauto partenerã stabilitã în Germania pentru o relaþiestabilã, bazatã pe respect reciproc. Telefon: 015121858148

Sunt român, cu cetaþenie austriacã, doresc sãcunosc o partenerã cu simþul seriozitaþii, care sã deaun sens frumos vieþii mele. Sunt zodia Leu, amprobleme cu aparatul locomotor, mã deplasez cu cârjeTelefon: 0043767/ 5840747

Sunt o româncã în vârstã de 46 de ani ºi de 13ani locuiesc în Germania. Dupã o cãsãtorie eºuatã de9 ani cu un bãrbat german îmi doresc sã iau viaþa dela început. Doresc sã cunosc un bãrbat serios care sãvrea sã îºi schimbe ºi el viaþa. Ca zodie sunt Rac.E.mail dorinaelama@ yahoo.de

Cetãþean român- 1,70 m, 75 Kg, 47 ani, serios,munictor, fãrã obligaþii. Caut o partenerã pentru orelaþie bazatã pe respect reciproc ºi prietenie, eventualcãsãtorie. Preferabil sã fie între 36-45 ani, slãbuþã.Telefon: 0151 45230 790- (Mihail)-München.

Vând autoturism marca ALFA ROMEO 156, anfabricaþie 2000, TAV nou, motor benzinã 1997 cm.Schimbat recent telescoape. plãcuþe ºi discuri de frânã.Închidere centralizatã, alarmã, jante aliaj, oglinzielectrice ºi încãlzite, geamuri electrice faþã ºi spate,climã. Preþ: 1800 Euro Telefon: 0175 8353537

Vând teren agricol 5 H cu 2 Euro m.p. încomuna Cata, jud. Braºov. Deþin titlu de proprietatecu extract de carte funciarã. Telefon: 0176 83204051sau 0176 83204074.

Doreºti sã ajuþi conaþionali de-ai tãi donândlucruri care þie nu îþi mai trebuiesc, dar au ei o acutãnevoie? Sunã ºi împreunã îi vom putea face fericiþi.telefon: 0160 33 73 128

Ofer masã ºi cazare gratuit unei pesoane de sexfeminin cu vârtsa între 40-60 ani, contra întreþineriigospodãriei în zona Frankfurt. Informaþii la telefon:069 880621

Radio R România www.RadioR.eu , cu sediulla Nürnberg cautã redactori muzicali din Germania-în sistem de voluntariat. Nu trebuie sã locuieºti înapropiere. Este suficient sã doreºti a face parte dinechipa noastrã, iar de restul ne ocupãm împreunã(iniþiere, programe etc) Telefon: 01522 9028 630

DIVERSE

Tânãr 45 ani, cetãþean german, 1.75, 85 kg,caut o partenerã pe lângã zona Bamberg-

Erlangen- Nürnberg, care sã cunoascã limbagermanã pentru prietenie, eventual cãsãtorie.

Exclus cele materialiste ºi aventurierele.Telefon: 0152 08251134

MATRIMONIALE

Cãsuþa redacþionalã

Director:Ionela van Rees-Zota

Director adjunct:Berthold J. Staicu

Redactor-ºefi:Adriana-Lucia CiugudeanLiliana Moldovan

Senior editor:Emil Mateiaº

Redactori:Ionela IfrimViorel MaierEmilia Latcu TudorClement LupuIoana DiaconuViorel BãetuElena Cesar von SachseAustria: Ioan Godja Agnes Maria ORBAN Mihai Anthony Belgia:Cornel Radu LoghinLiviu Hopârtean România:Elena Chiriþã (Membrã

a Uniunii ZiariºtilorProfesioniºti din România)

Redactor economic:Sever Diculescu

Tehnoredactor:Neluº Nãstãsoiu

Ziar editat de:Ionela van Rees- Zota

Petersauracher Straße 39,90449 Nürnberg

Mobil 0049 160 33 73 128E-mail: asii.romani@yahoo.com

Tipar executat la:TIPOGRAMM Braºov – RO

• Rãspunderea pentru conþi-nutul articolelor publicateaparþine, conform art. 206Cod Penal, în exclusivitate

persoanelor care le semneazã.

Ziar distribuit pe teritoriulGermaniei, Austriei, Belgieiºi Olandei. Pentru publici-

tate ºi abonamente vãrugam sã ne contactaþi lanumerele de telefon din

cãsuþa redacþionalã.

ISSN 2191-7272

MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE MMIICCÃÃ PPUUBBLL IICC IITTAATTEE

Stimaþi cititori,Pentru cã ni s-a cerut de mai multe ori sã înfiinþãm o rubricã de micã publicitate, vã oferim

oportunitatea de a ne trimite anunþul dumneavoastrã absolut gratuit. Vã aºteptãm!

Talon pentru anunþ gratuit - PENTRU PERSOANE FIZICE -

Nume___________________________________;

Prenume ________________________________;

Adresa __________________________________

Telefon __________________________________;

Text anunþ:

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

_________________________________________

Talonul va fi trimis pe adresa redacþiei:DACIA e.V., Petersauracher Straße 39, 90449 Nürnberg

sau scrieþi-ne anunþul dvs. pe e-mail: asii.romani@yahoo.com

Rubrica:

vânzãri-cumpãrãri cereri-oferte muncã matrimoniale diverse

Doreºti sã faci parte din membriiAsociaþiei DACIA e.V. din

Nürnberg? Eºti o persoanã cuambiþii ºi doreºti sã faci cevapentru comunitatea românã?

Atunci sunã la numãrul detelefon: 0049 160 33 73 128 sau

scrie-ne pe adresa: asii.romani@yahoo.com. Vom gãsi împreunã o

metodã de a colabora!

45

Materialele din aceastãpaginã sunt publicitare.

Rãspunderea pentruconþinutul lor NU aparþine

ziarului VOCEA TA.

C M Y K Pagina 20