Colectia PARADIGMECoordonator: GHEORGHE PERTAN

Editor: MIRCEA PETEANCoperta: OANA STEPAN

Descrierea CIP poate fi consultati pe site-ul Biblioteciinationale a RomXniei

Traducere dupiDante und die europdische Literatur. Das Bild des

Menschen in der Struktur der Sprache,\W. Kohlhammer Verlag, Stuttgart, 1963

@ Ioan Milea@ Editura Limes, 2017, penrru prezenra versiuneStr. Snagov,3l79400420 Cluj-NapocaTel./fax: 02641 544109 ; 0723 I 194022Email: edituralimes@yahoo.com

www.edituralimes.ro

isgN g-q-606--qg-oe g-s

Theophil Spoerri

DANTE $I LITERATURA EUROPEANA

Imaginea omului in structura limbii

in romAne$te de Ioan Milea

LIMES20t7

T

Tancredi,88, 89, 91

Tasso, Torquato, 9, 86, 87 , 88,89,90, 9L, 92, 93, 94, L79, 291

Teilhard de Chardin, Pierre, 281,

282Titus, 230, 235, 236, 238

Todi, Jacopone da, 138, 153

Toma din Aquino, Sfnntul, 23, 53,

62, 81, 786, 200, 252, 27 0

Toma din Celano, 138

U

Uberti, Farinate degli, 64,65, 68,70,72, 73, L65, 294

Ugolino della Gherardesca, 99,

!oo, to2

V

Valboa, Gonsalvo di, 270

Val6ry, Paul, 30

Van Gogh, Vincent, 30

Venantius Fortunatus, 133

Ventadorn, Bernart de, 147

Verhaeren, Emile, 30

Verlaine, Paul,40,41Vico, Giambattista, 36, 244,245Vigeois, Geoffroy de, 140

Virgiliu, 2!, 22,27, 38, 43, 45, 47,

63, 65, 66, 67, 69, 72, 77, 125,126, !57, 158, 159, t6O, 164,165, 17 3, 17 8, t8t, 182, 183,L84, 188, 189, 190, 196, 200

Vossler, Karl, 8, 7 6, I28, t7 0, 295

W'Walther von der Vogelweide, 171\Weber, \ferner, 297

\fick, K.,285'\folfflin, Heinrich, 10

z

Zaharia, tatal Sfhntului Ioan

Botezitorul, l34Zeltner-Neukomm, Gerd4 297,

299Zonta, G.,293

Cuprins

Noti biobibliograftci. ..-............5

Noti asupra traducerii.. ............8

CuvAnt inainte....... '.'........'.....10

I. Riticireal . Ordinea din afard, ordinea dinkuntru.........'......... | 3

Dublul e$ec al lui Dante: refuzul de a-l saluta al

Beatricei gi surghiunirea din Floren;a - Cele

doui armoniziri artificiale: Vita nuouA $i

Conuiuio - into"r..rea de la subiectiv la obiectiv:

Diuina Comedie

2. Structurd Si poezie...... ..--...22\Wilhelm von Humboldt gi Croce: problema

limbii - Teoria lingvistici a lui Dante

3. Transformarea prin imagine.....' .....'.'..28

Jaspers gi Hocke * Arborele laYallry, Verhaeren

gi Claudel - Karl Krolow gi Gottfried Benn -Trei metafore ale lui Dante: Dante gi Guillaume

de Poitiers, Dante gi Virgiliu, Dante gi Verlaine

4. Legea infernului... ..'..........41

Verticala in jos: gaura $i vArtejul - Riticirea:

infernul ca structuri tulburati de vina omului

5. in uraganul uo1uptdyii................. .'.'....46

306 307

Francesca da Rimini gi responsabilitatea poeticia lui Dante

6. Mlastina mihnirii..... ........52

Genealogia depresiei - Melancolia la Dante gi

Petrarca - T r ezirea subiectivitltii7. ,,A acyiona / a u0rbi"................. ..........61

Picatul impotriva comuniunii - Farinata degli

Uberti - Dante gi Ariosto - Retragerea dinlumea istoriei in lumea poeziei

8. ,,incdlcarea semnului"... .....76

Odisseu - Virtutea antici gi cea cregtini - Dante

gi Tasso Re fugierea in interioritate gi

degteptarea muzicii Piesa pastorali gi

dezlintuirea instinctului9. Precumpdnireaforyelor exterioare. ........95

Infernul inferior - Ugolino in turnul foamei

impreuni cu fiii sii - Giovanni Boccaccio qi

romanul modern

II. PuriffcareaI. Muntele.. ......I14

Situatia istorici: drumul pentru incoronarea la

Roma al Luxemburghezului - Peregrinarea ca

transformare

2. Imagine Si snucturd. ........1I7Metaforele lui Dante gi comparatiile lui Tasso

- Cele trei funcgii ale cuvAntului

3. Caselk chntdreyul Si Cato preuenitorul..................l2I

Opozitia dintre poezie gi ciinti - Mica legendi

a dansului - CAntecul de seari gi liturghia

4. Nayerea poeziei europene

din spiritul liturghiei.... ...131

Imnul, sequentia gi sequentia noui - Guillaume

de Poitiers gi degteptarea cintecului

trubaduresc - Francisc din Assisi gi Ckntecul

soarelui - Lauda gi versul lui Dante

5. Drurnul in sus.......... '......156lJrcarea pe munte a lui Dante gi transformarea

liuntrici Reactia orizontalei impotriva

verticalei: Belacqua - RitS.cirea lui Petrarca gi

minciuna Louisei Lab6

6. Drumul in j0s.......... .....'..180

Iubire gi cirmuire - Visul erotic - Reparagia

fagi de Forese Donati - Puterea generatoare a

sufletului - Trecerea prin foc - intilnirea cu

Beatrice - Vina lui Dante - Sensul curitiei -Poezia ca mirturisire

7. Trecerea in paradis 198

Chestiunea cirmuirii - Desprinderea de Florenga

III. OrdineaI. Numai cel ce construiege lumea

cunod{te construclia \umii.......... .....202

Armonia cosmici - Armonia sociali: Florenga

gi umanitatea. De montarhia a lui Dante -Armonia personali: chemare citre poet sau

limba drept ,,casi a Fiingei"

309308

2. Intermezzo occidental... ...................21

Descartes gi Pascal: esprit giomdtrique gi egritde fnesse - Corneille gi Racine - Orizontala

interumanului gi verticala misiunii universale

3. Dincolo db omenesc..

Giambattista Vico -, Limba ca depirtare gi

apropiere - Limba qa zlmislire - Migcarea

atmosferici - Migcarea ca dans gi muzici -Migcarea luminii - Misterul ransparengei -Insuficienga limbii - Convertirea - intAlnirea

cu Dumnezeu

Acord ftnal occidental...........Reductia cartezianl. gi rezervagiile absolutului

- Rezervagia gAndirii: Martin Heidegger -RezervaEia artei: Gottfried Benn, Ingeborg

Bachmann, Rudolf Kassner, Friedrich

Diirrenmatt - Rezervagia Bisericii: Dietrich

Bonhoeffer 9i Teilhard de Chardin - Iegirea

din rezerva;ie: Frank Buchman - Metafora

dantesci a mirii

CuvAnt de lncheiere

Note..........Indice de nume.... ..................301

310

,,Dacd unii iubitori mistici ai artei, care considerd orice critic,idrept o disecyie Si orice disecyie drept o distrugere a pkcerii, arg,indi consecu€nt, dtunci <Ia te uitd!> ar f. cea mai bund

fudecatd artisticti asupra celei mai onorabile opere de artd. $icltiar existd critici care nici nu spun mai mub, doar cd o facmai pe larg."

Friedrich Schlegel

,,Orice lucru omenesc pe care oamenii l-au g,indit, l-au urut, l-au jhcut Si-l uor face ureodatd pe pdmLfi depinde de o adierenelinistitd; flndca tuli am alerga incd d.e colo-colo prin pdduridacd aceastd rdsuflare diuina nu ar stdrui pe buzele noastre cA

un sunet magic."

Johann Gottfried Herder

,,Podte cd mai inainte lucrurile stdteau astfel: un om mergea

spre limita Si acolo mureA Si incepea uiaTa uesnica. De la lisusCbristos incoace insd, limita, ca sd spunem d{d, ne insoleste Sinimeni nu Stie, in fond, chnd Si unde incepe uiata ueSnicd."

Rudolf Kassner

I. Riticirea

L Ordinea din afard, ordinea dinlauntru

Diuina Comedie este relatarea autendce a unui om care a

ajuns de la dezordine - a sa proprie gi aceea a lumii - la

ordine.

Dante A-lighieri, niscut la sfArgitul lui mai 1255, a trlitintr-o epoci haotici. Viaga sa insigi a stat sub semnul

haosului.

Cel mai mare eveniment al tineregii sale a fost intAlnirea

cu Beatrice. La noui ani a vizut, pe strizile Florengei, o fati a

cirei gratie gi noblege l-a cutremurat in chipul cel mai

profund. CAnd era de optsprezece ani, a ajuns si aibi o altiimportanti intAlnire. O poezie il fhcuse, in acele zile,

cunoscut, iar cAnd Beatrice, insogiti de doui nobile femei, a

trecut pe lAngi el pe stradi, i-a dat de ingeles, printr-un salut,

ci se bucuri de bunivointa ei. Faptul ci distinsa Beatrice

Portinari l-a salutat in public pe un tAn5r de neam bun, dar

cu o situagie nu tocmai remarcabili, era un eveniment Pentruora$.

in Florenga, tot ceea ce era important gi demn de

pomenit avea loc pe stradi gi la intrunirile publice' Treburile

casnice rimAneau in umbra. in uriagul siu poem, care est€

ingesat de figuri umane gi de intAmpliri concrete, Dante nu

sufli o vorbl despre tatil siu gi mama sa, nici despre nevasti

I3t2

gi copii. Faptul cI se cisi"torise inci de timpuriu cu GemmaDonati gi ci avea trei copii, doi fii gi o fiici, il gtim numaidin alte relatiri gi din documente oficialer.

Viata publici era tirAmul pe care un om se fhcea

cunoscut drept ceea ce pretindea si fie gi drept ceea ce era cuadevirat. Ea era locul unde, vorbind gi flptuind, omul iegea

din sine gi unde, in unitatea dintre vorbi gi fapti, urma si. se

arate drept acel ceva unic care era prin na$tere gi menire.Sfera intimiririi a pirruns abia mai tdrzitt in domeniul

literaturii, in primul rAnd prin Perrarca gi Rousseau, gi a

dobandlt prin aceasta extraordinara importanti pe care o are

pentru noi, modernii. Spatiul deschis al lumii comunirare, incare oamenii igi apireau unul altuia fati in fati, vorbind gi

flptuind, a fost inlocuir de narur5", care ii di omului singur,ce se simte exclus din comunitare gi izgonit din pacrie, iluziaunei lumi care-l intelege gi ii rispunde.

in lumea vietii publice, care pentru Dante eradeterminantS, salutul pe stradi avea importanta rituali a

unei consacriri: erai primit, in fata tuturor, in cercul celoralegi. $i cu atAt mai zdrobiror era cAnd salutul era refuzat.Acest lucru s-a intAmplat cAnd Dante, dus de natura sa

senzuali, a incercat, in mod necuviincios, si aibi legituri cutot felul de fete gi a mers pAni acolo incit a ajuns in guralumii. in zada, a mai incercar si recAgrige bundvointaBeatricei. intregul ora$ se uita la felul cum Danre ciuta, prinpurtarea sa de om indurerat, si schimbe atitudinea aleseifemei. Faptul cd, ea a murit in 1290,la douizeci gi cinci deani, a pus dintr-odari caplt povegtii.

r4 r5

Prietenia cu bine vizutul Guido Cavalcanti, ciruia el ii

t'iii;tigase favoarea tot prin primul siu sonet - fiindcl 9i

p<tezia era o afacere publici -, S-2 rupt gi ea. Dante se

;rngajase pe atunci intr-o crAnceni disputi plebeiani cu ruda

srr Forese Donati. in -urd"r.tl schimb de sonete, Dante se

lcagi pAni gi de nevasta lui Forese, Nella.

intr-r:n sonet care a trecut din mAni in mAni, Guido se

tlczicea public de Dante. ,,imi pare riu", se spune in aceasti

1toezie,,,de spiritul tiu ales gi de inzestririle tale neobignuite,

crre acum s-au dus. . . Daci te vei lisa pitruns mai adesea de

prezentul sonet, poate ci duhul riu care te hiituiegte se va

indepirta de sufletul devenit josnic." Un pasaj din acest

sonet, din ale cirui tonalititi severe risuni vechea prietenie,

rr devenit pentru Dante un semn al destinului: ,,Cu plicere ag

fi adunat toate poeziile tale." Acesta era drumul iegirii din

umilingi: de a edita cele mai bune poezii ale sale, care erau

dedicate iubirii pure pentru Beatrice, de a lisa celelalte poezri

- galanterii inflicirate fagi de alte femei -, gi de a le plasa

intr-o relatare in proz|, care si le insogeasci, o relatare a

tuturor cochetiriilor cu alte femei ca manevri de diversiune

meniti si ascundi opiniei publice iubirea sa unici PentruBeatrice.

Dar el a fost dus cu sine de insugi programul siu' inmijlocul tuturor stratagemelor de ascundere gi al tuturor

autojustificiriior din Vita nuoua, se ajunge la o iegire' in clipa

in care se elibereazi de autopirtinirea sa subiectivi, ii apare

nu numai sensul adeviratei iubiri, ci gi legitura dintre cer,

pimdnt gi infern - o presimgire a Diuinei Comedii.

Era insl o armonizare artificiali, o ordine din afari.Liuntric nemultumit, el se indreapti spre o nou5. activitate.Se avAnt5 cu toat5" pasiunea in forfota politici a oraguiui siunatal.

Situatia din anul 1295 nu i-a fost favorabili. Vechiulconflict dintre ghibellini gi guelfi, dintre impiritia universaligi specificul national italian trecuse in plan secund. in 1260,sub conducerea principelui Farinatadegli Uberti, ghibelliniicunoscuseri, prin bltilia de la Montaperti, ultima lor mare

victorie, dar in 1266, la Benevenro, li s-a dar la cap definitiv.in rAndul ghibelhnilor s-au ivit noi dispute. De o parre

stS.teau magnatii, impreuni" cu acel ,,popolo grasso" aI

bancherilor gi al marilor negusrori, care, cu sprijinul papei,

duceau o politici rizboinici de expansiune . Lor li se

opuneau ,,i popolani", acel ,,popolo minuto" al

megtegugarilor gi gospodarilor care er:- impotriva rizboiului,pentru ci numai in vreme de pace pot inflori micul comert gi

megtegugul constructiilor. Aceste conflicte politico-economico-sociale se amesrecau cu vrajbele dintre familii,deosebit de aprige in Italia. in Florenta, familia Donati era

de partea magnatilor, familia Cerchi de partea popolani-lor -cei dintAi numiti ,,albi", iar cei din urmi ,,negri".

indiritul rururor acestor conflicte stitea insi, ca fortlunificatoare insufletiti de pietatea franciscani gi dominicanS,spiritul comunei medievale. Acesta se manifesti cu miregie insarcina care i se dI arhitectului Arnolfo di Lapo: el urmeazl.si construiasci la Florenta un dom care si. semene cu o mareinimi in care si siligluiasci sufletul cerirenilor, plini cu totiide aceeagi mare vointi. Iar in 1289 Florenta igi eliberase

I6

girinimea, cu o motivatie ce amintegte de Declarapia

d.repturihr omului: libertatea este un drept inalienabil, care

nu poate fi ingridit de bunul-plac al altcuiva'

Acest curent democratic era in folosul popokni lor. inclde la inceputul anilor optzeci ei au obginut ca nobilii si nu

mai poati ocupa nicio funcgie politici. Prior putea si devini

numai cel ce aparlinea unei bresle. Dar inci din anul 1295

aceasti reglementare a fost fr,cuti iluzorie: o simpli inscriere

intr-un registru de breasli era de ajuns pentru a face cu

putingi accesul la funcgiile publice.

Dante a folosit acest prilej gi s-a inscris in breasla

medicilor gi spigerilor, care cuprindea gi profesiile libere.

Important este ci el s-a plasat de partea albilor, impotriva

celor din familia Donati, cu care era inrudit. in fond, prin

aceasta el era pentru spirirul vechii Florenqe, impotriva ideii

de putere capitalisti care igi ftcea aparigia pe atunci. Astfel a

ajuns ca, in anul jubiliar 1300, din 15 iunie pAni la 15

august, si se afle, ca unul dintre cei gase priori, printre

autoritiEile cele mai inalte. Numai ci, prin politica sa, el il

stArnise pe cel mai periculos dugman, pe ruda sa, demonicul

Corso Donati, tn spatele ciruia se afla cel mai puternic Ai mai

violent papi din Evul Mediu tArziu: Bonifaciu al VIII-lea,

din spiga romanS, a Caetanilor.

inci de la sfhrgitul lui i301 a venit contralovitura.

Pentru a statornici ,pacea" la Florenga, PaPa I-a chemat pe

fhgarnicul frate al regelui Frangei, Carol de Valois . Acesta a

depus un jurimAnt solemn ci ambele grupuri vor avea Parte

de dreptate, la care florentinii l-au lisat si intre in orag.

Primul lucru pe care l-a flcut a fost si dea oragul pe mAna

turbatului de Corso Donati. impotriva familiei Cerchi s-a

t7

declanpat omorul, batjocura gi jaful. Dupi gase zile deanarhie s-a instaurat un regim care si.vArgea in continuarerizbunarea cu mijloacele legii. La 27 ianuarie a cdzutsenrintaimpotriva lui Dante, ,,datoriti sustragerii banului public,veniturilor ilegale, extorcirii neruginate, fie in bani, fie inlucruri." Mai intAi a fost exilat, apoi condamnat Ia moarreaprin foc.

Aceasta era cea mai grea lovituri pe care o putea primiDante. PAni la moarrea sa, in anul 132I, el a suferit dinpricina acestei ri,ni. $i in acesr caz el incearcd" insi mai intAi oarmonizarc ardficiali. Alcituiegte planul unei mari opere.Yrea ca, in paisprezece cantone morale, cu un comentariuaminuntit, si creeze o sumi a gtiintei din vremea sa.

impreuni cu introducerea, urmau si fie cincis prezece tratateavAnd trei sure de capitole. Uriaga operi urma si. se numeasciConuiuio, Bancltetul. Cu toati genialitatea lui Dante, ceea ce

ne intAmpini peste tot aici esre larura ieftini, superficiali agAndirii medievale. Acesteia ii corespunde unda desubiectivitate indurerati ce stribate primele trei cirti. irrtr-.rnloc, Dante se scuzi ci vorbegte prea mult despre sine. CAndomul ajunge si fie flcut de rugine gi si fie defbimat, elffebuie, in mod necesar, pentru a se justifica, sI" vorbeascidespre sine. li;a a procedat gi Boethius in vegnica ocar| aexilului siu. CuvAnrul ,,exil" il riscolegte arit de mult pedinauntru incAt este nevoir si-gi verse focul intr-o izbucniretAnguitor-disperati:,,intrucAt cetatenilor Florentei, cea maimAndri gi mai vesrire fiici, a Romei, le-a plicut si mi alungedin dulcele ei sAn [...], ritacitor, aproape cergeror, am ajunsmai peste tot unde se intinde aceasri limbi, aritAnd, fhrivoia mea, urgia sortii mele [...], "rn

fost cu adevirat ca o18

corabie Fard pinze gi fhri cArmi, mAnati spre cele mai felurite

porturi gi guri de virsare gi girmuri de vAntul uscat pe care-l

emani sirlcia ..."A,ga cum Vita nuoua este insogitl de poezii ce dovedesc o

pasiune nestipaniti, pe care Dante o neagi in textul oficial,

tot a$a in umbra Banchetului se nasc poezii - dedicate unei

,,doamne de piatri" -, in ale ciror forme monomaniac-

crispate se descarci o rece furtunl a doringelor. itttt-oscrisoare citre protectorul siu Moroello Malaspina, Dante

relateazi in cuvinte emotionate despre o pasiune care dat

peste el ca o furtunl: ,,Ea a distrus", spune el, ,,liudabilulmeu plan de a renunga la femei gi la cAntecele de dragoste gi a

alungat in chip mArgav acele stridanii pline de rAvna ale

gindirii care mi-au dezviluit lucruri cere$ti gi pimAntegti gi,

in cele din urmi, pentru ca sufletul meu si nu se Poati aPira

mai mult, mi-a inlinguit liberul arbiuu, astfel incAt si nu mimai pot intoarce la ceea ce voiam. .. "

insi gi aici, ca in Wta nttoull, igi face aparigia risturnarea

de la subiectiv la obiectiv. Abia daci ne credem urechilor

cAnd auzim cum Dante schimbi tonul in al patrulea tratat.

Vedem acest lucru deja in felul cum i se adreseazi Florengei:

,,O, sirmanul, jalnicul meu orag natal [...], "e mili de tine

mi cuprinde de fiecare dati cAnd citesc sau scriu ceva ce se

referi la ordinea sociali."

Cel ce vorbegte aici este un nou Dante, iar ceea ce l-a

transfomat intr-atAt este o iluminare de care a avut part€ Pe

cAnd se apuca si explice aminungit, in acest al patrulea tratat,

noliunea de noblege. Putem chiar observa cu claritate

lovitura de fulger, fiindci noua cunoaf tere tAgnegte Pe

I9

nea$teptat€ in mijlocul unei consrati.ri colaterale. De fapt, elvrea si arate cAt de insuficienr;. este noFunea de noblete a luiFrederic al Il-lea. i., "..rt conrexr negativ, di peste el dintr-odatl cunoagrerea importantei ordinii sociale omenegti, pe

care impd.ratul o poate gatanta prin autoritatea sa:

,,intr-adevir, aurorirarea imperiali igi are temeiul adAnc inlegea comunitltii omenegti, care este rAnduiti intr-un scop,

adici intru via,ta fericiti, la care insi. nimeni nu poare ajungefiri ajutorul altuia, intrucAt omul are nevoie de multe lucruri,pe care unul singur nu le poate produce. De aceea spune

Filosoful ci omul este de la naturl o fiingi sociali. $i aga cum,pentru intretinerea sa, omul are nevoie de comunitateaapropiati a familiei sale, tot aga nicio casi. nu poate exista fhrivecinii sii: altfel ar duce lipsi de multe, ceea ce ar fi o piedicipentru atingerea fericirii. $i, intrucit vecinii nu se porintretine ei ingigi in toare, ei au nevoie penrru intretinerea lorde intregul orap. Oragul insi are nevoie, penrru api"rarea gi

diinuirea sa, de aliantS, cu oraqele din jur, iar aga se formeaziregatul. Dar, intrucit sufletul omenesc nu se multume$te cu ostS"pAnire limitati a pimAntului, ci, aga cum gdrn dinexperienti, este insetat de glorie, nu se poare sI nu se igte

neintelegeri gi rlzboaie intre regat gi regat, care inseamnisuferinge penrru orage, gi prin orage penrru vecini, gi prinvecini pentru case, gi prin case penrru oameni, iar astfel

fericirea este impiedicati. De aceea lumea intreagi trebuieneaplrat scipati" de aceste rizboaie gi de cauzele lor gi, pe cAt

ii este dat neamului omenesc, si existe o monarhie, adici siaibi o singuri sti.pAnire gi un singur st5"pXnitor, care, intrucl.tare totul gi nu-gi mai poate dori nimic, ii va tine pe regi ingranigele regatelor lor, astfel incAt lntre ei si domneasci.pacea, pace in care oragele igi afli linigtea, gi in aceasti. linigte

20 2I

vecinii se iubesc, gi in aceasti iubire casele igi satisfac orice

nevoie, care, satisfrcuti, omul triiepte fericit; fiindci pentru

asta s-a niscut." (BanchetullY,4)

in "..tt pasaj se observi felul cum, cu o bucurie aproape

copilireasci, Dante urci gi coboari treptele 9i cum il leagi pe

aproapele, pe om gi fericirea sa, de ceea ce este mai vast, de

marea comunitate a tuturor in lume.

Pornind de la cutremurata ingelegere a implicirii sociale

a insului, el este atins, ca de un foc din cer, de o iluminare

dupi alta: instituirea divini a autorititii imperiale ca o

garantie a ordinii drepte in rAndul oamenilor gi popoarelor,

mire;ia Romei gi a heraldului miretiei romane, Virgiliu,

deciderea Italiei datoriti influentei licomiei 9i setei de

inavugire distrugatoare de gari.

Cunoagterea acestor lucruri avea ceva nemaipomenit de

eliberator pentru Dante, pentru ci ea ii arlta ci' nu este

singur in nenorocirea sa gi ci in soarta sa personali acgiona

un sens mai inalt. GAndul cArmuirii era legitura obiectivi

dintre incurcitura in care se afla 9i dezordinea lumii.

CArmuirea impiratului diduse greg, de aceea oamenii s-au

riticit, de aceea s-a destrimat mAndrul imperiu roman, de

aceea in rAndul indivizilor $i a PoPoarelor domnea lupoaica

licomiei. Lumea intreagi era in dezordine, omenirea intreagi

triia, pentru a spune astfel, in exil.

lr$" " invigat Dante si-gi abati privirea de la propria-i

suferingi gi aga a ajuns si vadi marile conexiuni ale istoriei.

GAndul impiritiei a devenit Pentru el simbolul ordiniisociale, steaua ciliuzitoare a politicii sale, sPeranta in

propriul s5.u viitor, posibilitatea intoarcerii sale in patrie.

Viziunea cArmuitorului care conduce gi orAnduiegte totul a

devenit punctul arhimedic prin care el a mutat din loc oIIIume a devalmagiei gi riticirii.

El a abandonar acesr Conuiuio. Liricul gi autorul detratate s-a copt, devenind poet epic. De la autoreprezentareel a ajuns la privirea asupra lumii.

Astfel, el incepe si. scrie Diuina Comedie. $i, in timp ce oscrie, privegte lumea ca un pictor care picteazi un peisaj. Esteun peisaj infernal. Peste tot este acelagi intuneric, aceeagimizerie. Oameni dezordonati inrr-o lume dezordonati. Insuleste incoltit de senzualitatea lui de panteri, de trufaga sete demarire a unui leu. Societarea esre distrusa de o licomie delup. Virgiliu apare ca vesrirorul salvatorului ce va si vini, a

ogarului lui Dumnezett, cel care urmeazi si alunge lupoaica.Totul este ins5. doar sugerat in mod obscur.

Lui Dante ii este dat si audi ci, penrru a ajunge la tinti,trebuie si faci un ocol prin impiritia lumii de dincolo. Cumel se sperie gi se descurajeazl,, Virgiliu il vestegte ci Beatrice a

coborAt din cer in infern penrru a-l ruga si fie ajutorul gi

cdliuza lui Dante. Astfel, lucrul cel mai inalt se leagi delucrul cel mai apropiat. $tim ci nu avem de-a face cu,,intenria liudabili" al unui subiect ales, ci cu un procesobiectiv avAnd o valoare supraindividuali. Initiativa povegtiivine de la o alti dimensiune decAt cea umani.. Migcarea dejos in sus nu este posibili decAt penrru ci mai intAi are locmigcarea de sus in jos. Aga se face cd, Dante igi incepe drumulprin infern.

2. Structura Si poezie

in clipa in care ne vedem dintr,odati in faga intreguluiDiuinei Comedii ne dim seama ce actiune esre aceea de a vrea

22 23

sir pitrunzi intr-o construc{ie de o asemenea monumentali

rrnitate .

Chiar ca formi, ea este un prototiP al celei mai pure

structuri: cele trei impirigii - infernul, purgatoriul, paradisul

- se inscriu in imaginea ptolemeica a lumii. in jurul globului

llimAntesc, aflat in centru, se rotesc sferele cere$ti asemenea

rrnor inveliguri cristaline. Sub suprafota locuiti a pimAntului

se deschide infioritoarea pAlnie a infernului. in partea opusi,

Iui ii corespunde muntele purgatoriului; care se inalgi din

rnare. Fiecare dintre cele trei imparigii este impirgiti in de

trei ori cAte trei trePte. Acestui lucru ii urmeazl" schema

rnultiplu egalonati a picatelor, a gradelor de purificare 9i a

binecuvAntirilor. $i aceeagi lege constructivi armonici se

rasfringe in cele de trei ori cAte treizeci gi trei de cAnturi,

care, impreuni cu prologul, rotunjesc poemul lumii la o suti

de cAnturi, intregul fiind stribitut de la inceput pAnS la

sfirgit de fluentul tact de trei al terfnelor - o imbinare

perfect articulati, armonioasi in sine insigi, in care fiecare

punct poate fi in orice moment determinat precis in relagia

sa cu intregul, ceea ce Dante obignuiegte si 9i faci mereu in

aminungitele circumscrieri astronomice; fiindci este

important si gtii unde te afli gi ce ceas a bltut. Dar pi in ce

privegte continutul Diuina Comedie este, aidoma lucririi

Summa theologiae a lui Toma din Aquino' o construclie

ideatici ce are o arhitectonici cristalini, expresie desivArgiti a

culturii medievale unitare, in care limpezimea gAndirii

grece$ti, voinga romani de constructie 9i credinla cre$tini s-

au rotunjit intr-un intreg.